Proiect didactic

Clasa: a VIII-a

Obiectul: Limba si literatura romana

Tema: Tipuri de texte. Textul literar - textul nonliterar

Tipul: Aprofundare si sistematizare a cunostintelor

Scopul: Formarea de priceperi si deprinderi privind lucrul cu textele la prima vedere.

Competente generale:

1. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in receptarea si producerea mesajelor in

diferite situatii de comunicare;

2. Folosirea modalitatilor de analiza tematica, structurala si stilistica in receptarea diferitelor

texte literare si non-literare;

3. Argumentarea in scris si oral a unor opinii in diverse situatii de comunicare.

Comptente specifice:

Comptente specifice: Continuturi/Activitati de invatare

1.1 utilizarea adecvata a -exercitii de identificare a particularitatilor unor texte
achizitiilor lingvistice in fictionale/nonfictionale:memorialistice, epistolare,
receptarea diverselor texte jurnalistice, juridic-administrative sau stiintifice,
argumentative
2.5 compararea trasaturilor -fictiune, imaginatie, inventie; realitate, adevar
definitorii ale comunicarii
-exercitii de stabilire a scopului comunicarii (informare, delectare,
in texte fictionale si
divertisment, sensibilizare, persuasiv etc.)
nonfictionale
-  reactiile receptorului (cititor, ascultator)

-"eu fictional" si "eu real", text fictional si text

2.6 aplicarea conceptelor de
specialitatein analiza si
discutarea textelor literare
studiate
3.3 argumentarea unui
punct de vedere privind
textele studiate
nonfictional
-exercitii de selectare a unor figuri de stil (personificare,
comparatie, enumeratie, repetitie, epitet, hiperbola, antiteza,
metafora, alegorie, inversiune);
-exercitii de stabilire a particularitatilor lingvistice ale diverselor
tipuri de texte (scop, functii ale comunicarii, relatia emitator-
receptor,persoane/personaje, adevar particular/general,etc.)
-exercitii de sustinere argumentata a unui punct de vedere
privind un anumit tip de text

Obiective cognitive:

O1-Sa identifice elementele situatiei de comunicare in textele suport si particularitati pe care

acestea le comporta in fiecare text;

O2- Sa recunoasca particularitatile de structura/compozitie ale diferitelor tipuri de texte;

 O3-Sa prezinte tipul de discurs (fictional/nonfictional);

O4-Sa identifice particularitati ale limbajului utilizat in diferite tipuri de texte;

O5.Sa sa sustina argumentat apartenenta textului la categoria celor literare/nonliterare;

Obiective afective:

-Sa valorifice gandirea autonoma, reflexiva si critica in raport cu diversele mesaje receptate.

-Sa isi dezvolte atitudini pozitive fata de comunicare;

-Sa constientizeze importanta capacitatii de a opera cu un text la prima vedere;

-Sa-si organizeze un sistem de valori

Obiective psihomotorii:

-sa automatizeze modalitatile de abordare a unui text la prima vedere;

-sa utilizeze tehnici variate pentru analiza diferitelor tipuri de texte;

Metode si procedee didactice                                          Metode si tehnici de evaluare

                        Explicatia                                                               Testul formativ

                        Conversatia euristica                                              Observarea curenta a elevilor

                        Problematizarea                                                      Chestionarea orala/frontala

                        Descoperirea

                        Dezbaterea

Forme de organizare a invatarii:

                        Activitate pe grupe

                        Activitate individuala

                        Activitate frontala

            Materiale si mijloace tehnice de invatamant:

                        Fise cu texte selectate

                        Testul formativ

                        Fisa de lucru a grupei

 
                       

            Capacitati de invatare:

                        Clasa omogena cu ritmuri de invatare foarte apropiate.

                       

                        Bibliografie:

Corghes, H-Limba si literatura romana pentru examenul de bacalaureat, ed. Art, 2004.

Costache, A- Limba si literatura romana pentru examenul de bacalaureat, ed. Art, 2005

Dobos, M-Compendiu de teorie si critica literara, ed.Polirom, 2003

Manolescu, N-  Limba si literatura romana pentru bacalaureat si admitere,Ed. Paralela 45,
2005

A. Costache, Fl. Ionita, Gh. Lazarescu, A. Savoiu, F. Sanmihaian,-Ghid de Limba si literatura

romana pentru clasele a IX-a - a XII-a Sofia Dobra, fise de lucru.

Scenariul desfasurarii activitatii

      I. Momentul organizatoric: -notarea absentelor in catalog

                                                    -pregatirea elevilor pentru lectie

                                                    -asiguararea climatului adecvat desfasurarii lectiei

II.Reactualizarea celor invatate anterior prin verificarea temei.

            Elevii citesc. Profesorul verifica efectuarea temei.

III.Captarea atentiei elevilor si asigurarea momentului afectiv se va realiza prin urmatoarea

secventa didactica:

Cine vorbeste o face pentru a-si impartasi gandurile, sentimentele, reprezentarile,

dorintele sau hotararile, dar in acelsi timp comunicarile sale nazuiesc sa atinga o sfera anumita
a semenilor care intrebuinteaza acelasi sistem de simboluri lingvistic.  Cine vorbeste comunica si
se comunica. O face pentru altii si o face pentru el. In limbaj se elibereaza o  stare sufleteasca
individuala  si  se organizeaza un raport social.

(Vianu, T,  Dubla intentie a limbajului si problematica stilului)

Profesorul va preciza importanta dezvoltarii abilitatii de a opera cu texte la prima vedere si de

a putea clasifica textele in literare si nonliterare.

IV. Comunicarea titlului lectiei in curs de desfasurare si a obiectivelor cognitive:

Profesorul scrie pe tabla titlul lectiei si enunta obiectivele cognitive:

                               Tipuri de texte. Textul literar. Textele nonliterare.

V. Prezentarea sarcinilor de lucru si dirijarea invatarii

                  Elevii vor primi fisele cu sarcinile de lucru si textele suport pentru fiecare grupa. In
timp ce vor solutiona exercitiile, profesorul va coordona activitatea acestora si ii va indruma in
cazul in care este solicitat.

                 

      V. Obtinerea performantei si asigurarea feed-back-ului

       Dupa realizarea fiecarei sarcini de invatare, profesorul va face aprecieri in legatura cu nivelul
activitatii elevilor si va face referiri la calitatea raspunsurilor.

      Profesorul va sugera solutii in cazul nereusitei invatarii si va avea permanent in vedere

eliminarea lacunelor si a erorilor

Dezbatere urmata de concluzii

      VI. Evaluarea formativa

Se realizeaza prin solutionarea testului formativ (Anexa 1).

                 

      VII. Asigurarea retentiei

      -sunt comentate raspunsurile elevilor si corectate posibilele erori

      -noi precizari

VIII.Asigurarea transferului

- se comunica tema pentru acasa:

     

      IX.  Evaluarea lectiei( Autoevaluarea profesorului )

- se fac aprecieri individuale si de grup referitoare la desfasurarea lectiei;

Fisa de lucru I

                        Se da textul:

            "15 iunie 1934, vineri

            Am fost la scoala pentru examenul meu de literatura franceza, dar examenul a fost amanat
pentru ziua de 19, adica in ajunul examenului de matematici. E ingrozitor ce ma asteapta. Nici o zi de
repaos. Cate un examen in fiecare zi. De azi pana vinerea viitoare nu voi mai putea dormi mai mult de
doua ore din 24, nu-mi mai ramane un mint de visat. Trebuie sa fac drumul intre scola si casa si sa
inva invat, invat.

           

Ora 2

            Trebuie sa invat si n-am pofta. Ar trebui sa ma culc putin ca sa pot invata apoi. Dar nu ma pot
culca. Ratacesc de colo, colo. Nu invat, nu citesc, nu fac nimic.Nu sunt vesela, nu sunt trista.

           

16 iunie, 1934

            Am rugat sa fiu trezita la ora 4 dimineata. Am fost trezita, dar nu m-am sculat decat la
5. Invat la engleza. Ganduri sinister, remuscari, temeri se abat asupra-mi si ma muncesc

   Ora 10

            Engleza am lichidat-o fara catastrofa.

           

20 iunie

            Maine greaca si stiintele naturale. Mi-e peste cap. Am terminat azi cu matematicile. Totul a
mers nici prea bine, nici prea rau. Fata de pregatirea mea, rezultatul e uluitor.

                                                                 (Jeni Acterian, Jurnalul unei fiinte greu de multumit)

Cerinte.

1. Precizeaza scopul textului suport .

2. Stabileste daca textul opereaza cu persoane/personaje?

3. Identifica emitatorul  conform informatiilor din text. Identifica gradul de implicare

al acestuia in discursul realizat.

4.Numeste tipul discursului (fictional/nonfictional pe baza a doua argumente-

referent, persoane/personaje).

5. Precizeaza pe baza a doua argumente  care este functia limbajului manifestata

pregnant in text .

6.Pornind de la elementele identificate anterior stabileste daca textul este literar,

nonliterar (ce tip) sau de granita. Prezinta doua argumente.

Fisa de lucru II

   Se da textul:

"1.Gramatica este un ansamblu de reguli privitoare la modificarea cuvintelor si la imbinarea lor

in propozitii si fraze. Din aceasta definitie rezulta ca exista douafeluri de reguli gramaticale, care
repezinta cele douaparti constitutive ale gramaticii: morfologia si sintaxa.

  Morfologia cuprinde regulile privitoare la forma cuvintelor si lamodificarile formale ale

cuvintelor studiate pe parti de vorbire; sintaxa cuprinde regulile privitoare la imbinarea cuvintelor in
propozitii si fraze.

2. Intre cele doua parti constitutive ale gramaticii exista o stransa legatura care se manifesta
in diverse feluri.

Pe de-o parte, morfologia serveste sintaxain sensul ca sintaxa foloseste modificarile formei
cuvintelor pentru a le imbina intre ele, pentru a exprima raporturile dintre cuvintele unei propozitii.
Astfel, in munca e frumoasa si frumusetea muncii cele doua forme flexionareale cuvantului munca
indeplinesc functii sintactice diferite: subiect in primul exemplu, atribut in al doilea. Tocmai de aceea
este necesar ca studiul morfologiei sa nu se  reduca la insusirea formelor cuvintelor, ci sa se ocupe si
de intrebuintarea acestor forme, de exemplu de valorile formelor cauzale.

Pe de alta parte, morfologia se serveste de sintaxa, intrucat flexiunea se realizeaza uneori si

prin imbinari de cuvinte, cu mijloace analitice."

                                       (Gramatica limbii romane, Editura Academiei Romane)

Ceinte:

1. Precizeaza scopul textului suport .

2. Numeste domeniul de cunoastere  abordat.

 3. Identifica emitatorul  conform informatiilor din text.

4. Prezinta tipul discursului (fictional/nonfictional) pe baza a doua argumente

(referent, persoane / personaje).

5. Selecteaza sase termeni din campul semantic al cuvantului gramatica.

6. Transcrie din text o definitie si trei conectori logici.

7.Pornind de la elementele identificate anterior stabileste daca textul este literar,

nonliterar(ce tip) sau de granita.

  Fisa de lucru III

Se da textul:

"Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

TITLUL I

Dispozitii generale

 Art. 1. - Prezenta lege reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de

invatamant. ........................................

(2) Invatamantul asigura cultivarea dragostei fata de tara, fata de trecutul istoric si de

traditiile poporului roman. 
(3) Finalitatile scolii romanesti se realizeaza prin strategii si tehnici moderne de instruire si
educare, sustinute de stiintele educatiei si practica scolara, conform obiectivelor fiecarui
nivel de invatamant.

Art. 5. - (1) Cetatenii Romaniei au drepturi egale de acces la toate nivelurile si formele de invatamant,
indiferent de conditia sociala si materiala, de sex, rasa, nationalitate, apartenenta politica sau religioasa. 
(2) Statul promoveaza principiile invatamantului democratic si garanteaza dreptul la educatia
diferentiata, pe baza pluralismului educational.

Art. 6. - Invatamantul general obligatoriu este de 8 clase. Frecventarea obligatorie a invatamantului de 8

clase inceteaza la varsta de 16 ani.

Art. 7. (1) Invatamantul de stat este gratuit. 

(2) Pentru unele activitati se pot percepe taxe, in conditiile stabilite de prezenta lege. 
(3) Invatamantul de stat este finantat de la bugetul de stat si de la bugetele locale. Fondurile destinate
invatamantului sunt nominalizate distinct in bugetul de stat si in bugetele locale. 
(4) Invatamantul poate fi finantat si de catre agenti economici. 
(5) Invatamantul poate fi sustinut prin burse, credite de studii, taxe, donatii, sponsorizari, surse proprii si
alte surse legale. 
                                                                                                                                                                (Legea
invatamantului)

Cerinte:

 Cerinte:

1. Precizeaza scopul textului suport .

2. Prezinta particularitatile de structura  ale textului.

3. Identifica emitatorul  conform informatiilor din text.

 4. Numeste tipul discursului (fictional/nonfictional) pe baza a doua argumente.

5. Stabileste daca limbajul utilizat este preponderent denotativ /conotativ.

6.Pornind de la elementele identificate anterior stabileste daca textul

este literar/nonliterar sau de granita.

Fisa de lucru IV

Se da textul:

"Odaia era alba ca un culcus de fecioara. Apusul isi filtra agonia prin doua ferestre inalte,
schitand pe parchet doua romburi de lumina portocalie, care cuprindeau picioarele patului intr-o
imbratisare tremuratoare.

 Un miros straniu de albeata respirau peretii proaspat varuiti si se cernea in unde subtiri pe
masuta cu trei scaune din ferestre, pe soba de teracota din colt, pe noptiera de la capataiul patului si
chiar pe jiltul de paie in care veghea sora de caritate Dafina, imbracata in sort alb, cu boneta alba pe
crestet si cu o cruciulita rosie. Din unghere rasareau umbre sfioase, cenusii, inaintau domol, apoi
brusc, se stingeau speriate parca de tacerea deasa ce captusea odaia si inghitea tic-tacul grav al
penduleiatarnate deasupra calendarului, pe fasia de zid dintre cele doua geamuri.

In ochii surorii de caritate mocnea induiosare si nedumerire. Compatimea pe bietul bolnav cu

toata pasiunea, mai ales de cand descoperise ca e victima unei drame amoroase. Era foarte blanda si
tot atat de sentimentala. Carliontii aurii razvratiti ii alintau obrajii rumeni si ochii ei rumeni, albastri,
palpaiau in lacrimi:"

                                                                                        (L. Rebreanu, Adam si Eva)

Cerinte:

1. Precizeaza scopul  textului suport .

2. Stabileste daca textul opereaza cu persoane/personaje

3. Identifica emitatorul  conform informatiilor din text.

4. Numeste tipul discursului (fictional/nonfictional) pe baza a doua argumente.

5. Selecteaza sase sintagme care sa evidentieze expresivitatea textului.

6.Pornind de la elementele identificate anterior stabileste daca textul

este literar/nonliterar sau de granita.

Fisa de lucru V

Se da textul:

"La foarte scurt timp dupa moartea scriitorului Octavian Paler, editura Corint a publicat
volumul lui Daniel Cristea-Enache Convorbiri cu Octavian Paler. Ceea ce cred ca atrage in principal
atentia asupra lucrarii este compozitia bizara. Aruncand o privire rapida asupra ei nu te poti dumiri
daca ai la indemana o carte-dialog (asa cum te astepti pornind de la titlu) sau un jurnal. De fapt ai in
mana si una si alta. Tendinta catre confesiune si atentia permanenta pe care o acorda miscarilor
launtrice il face pe Octavia Paler  sa isi dateze de la un punct interventiile, adesea neingradite de
intrebarile criticului literar Daniel Cristea-Enache. Dialogului si notitelor de jurnal li se adauga mai apoi
o serie de "paranteze eseistice prin care spiritul sau mereu curios introducea noi teme de reflectie",
dupa cum precizeaza in stilul sau foarte elaborat initiatorul acestor convorbiri. Zic stil elaborat
deoarece cautarea, pretiozitatea, fraza uneori contorsionata a tanarului critic contrasteaza puternic cu
scrisul lin, cuminte, odihnitor, intru totul matur al batranului Paler (care sa nu uitam ca trecuse de
pragul varstei de 80 de ani).Convorbiri cu Octavian Paler, cartea in care initiatorul dialogurilor
apare cu maxima discretie, are in mod cert valente testamentare. Debusolati uneori, mirati adesea, in
raspar cu lumea nepotrivita suntem, alaturi de Daniel Cristea-Enache, martorii luciditatii unui batran
care se apropie, printre nelinisti, de marea trecere.  Paler invita si in aceasta carte la meditatie, la
introspectie, la analiza. Este o invitatie calduroasa care nu merita ratata."

(O recenzie de Paul Siladi, publicata in

"TABOR", nr. 6, anul 2007, Cluj-Napoca si preluata pe
OctavianPaler.ro cu acordul autorului.)

Cerinte.

1. Precizeaza scopul textului suport .

2. Prezinta particularitatile de structura si compozitie  ale textului?

3. Identifica emitatorul  conform informatiilor din text. Identifica gradul de implicare

al acestuia in discursul realizat.

4. Numeste tipul discursului (fictional/nonfictional) pe baza a doua argumente.

5. Stabileste daca limbajul utilizat este preponderent denotativ /conotativ.

6.Pornind de la elementele identificate anterior stabileste daca textul

este literar/nonliterar sau de granita.

Fisa de lucru VI

Se da textul:

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul ., domiciliat in .. str. nr. , inculpat, .. parte vatamata/parte civila/parte

responsabila civilmente in dosarul penal nr. .., declar apel peste termen impotriva sentintei
penale nr. , din .. pronuntata de prin care .(se enunta solutia) si va rog sa constatati ca pot
declara apel peste termen si, admitand apelul, sa pronuntati ..(una dintre solutiile prevazute
de art. 379 C. proc. pen.).

Judecarea apelului sa se faca cu citarea intimatului .., domiciliat in .., str. , nr. .

Motivele apelului:

In fapt, In drept, imi intemeiez cererea pe dispozitiile art. 365 raportat la art. 379 C. proc.
pen.

Dovada motivelor inteleg sa o fac cu .

Depun prezenta in exemplare.

Data . 

Semnatura reclamantului,

DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI 

                                                                                                                                      
                          (Cerere de apel)

Cerinte.
 1. Precizeaza scopul textului suport .

2. Prezinta particularitatile de structura/compozitie  ale textului?

3. Identifica emitatorul  conform informatiilor din text.

4. Numeste tipul discursului (fictional/nonfictional) pe baza a doua argumente.

5. Stabileste daca limbajul utilizat este preponderent denotativ /conotativ.

6.Pornind de la elementele identificate anterior stabileste daca textul

este literar/nonliterar sau de granita.

Test formativ

Textul literar                                                Textul
nonliterar
Scopul .                                                              Scopul.

                                                                                                .

Referentul                                                        Referentul

Registre lingvistice utilizate                                     Registre lingvistice

utilizate     

                                     

Expresivitate..                                                   Expresivitate

Discurs ..                                                            Discurs

Opereaza cu:..                                                 Opereaza cu

Functia..                                                           Functia.

Tipuri de texte nonliterare:.

                                                ..

                                               

                                               

Tipuri de texte de granita.

Anexa 1

Se da textul:

"Cu aceasta noua intelegere a lucrurilor si cu o nemasurata ambitie, el putu sa vada lumea de
la conacul parintesc, familia lui, in adevarata lor lumina. Taica-sau, maica-sa, cei doi frati, cele doua
surori s o matusa, care n-aveau alta avere decat o pensie, traiau toti din mosioara de la Rastignac.
Acest domeniu cu un venit de vreo trei mii de franci, legat de rodul viei, traia in nesiguranta in care
traieste orice podgorie, prin insasi natura produsului ei. Din acest venit trebuia sa smulga in fiecare an
o mie doua sute de franci pentru Eugene. Infatisarea acestei necontenite stramtori care ii fusese cu
generozitate ascunsa pana atunc, comparatia pe care fu silit sa o faca intre surorile lui care i se
parusera atat de frumoase cand era copil si femeile de la Paris, care i se aratasera ca niste frumuseti
de vis, viitorul indoielnic al acestei familii numeroase, care nu se intemeia decat pe el, zgarcenia
incordata cu care vazu ca se adunau cele mai neinsemnate roade ale pamantului, bautura care se
facea in casa din drojdia care ramanea in teasc, toate ii inzecira dorinta de a se inalta cat mai sus".

Pornind de la textul suport scrie o compozitie de 15-20 de randuri in care sa sustii

incadrarea acestuia in categoria celor literare/nonliterare.