FACULTATEA DE ȘTIINȚE

Specializarea: Managementul proiectelor europene

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coord. Științific:
lect. univ. dr. ANNE MARIE HORDAU

Absolvent:
CIPRIAN BANCOȘ

BAIA MARE
2020

2
 FACULTATEA DE ȘTIINȚE
Specializarea: Managementul proiectelor europene

POLITICA DE FINANȚARE A
PROIECTELOR ȘI MANAGEMENTUL
LOR

Coord. Științific:
lect. univ. dr. ANNE MARIE HORDAU

Absolvent:
CIPRIAN BANCOȘ

BAIA MARE
2020

3
 CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND PROIECTELE ȘI

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

1.1. Noțiunea de management

1.2. Conceptul de proiect
1.3. Etapele derulării unui proiect
1.4. Politica de finanțare a proiectelor

CAPITOLUL II. STUDIU DE CAZ. PROIECT DE FINANȚARE A CENTRULUI

DE TIP RESPIRO PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI DIN BAIA
MARE

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

4
 CENTRUL UNIVERSITAR NORD DIN BAIA MARE

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE

Subsemnatul(a) CIPRIAN BANCOȘ absolvent(ă) al(a) Facultății de ȘTIINȚE din Universitatea

Tehnică din Cluj-Napoca promoția 2020 programul MANAGEMENTUL PROIECTELOR
EUROPENE, declar pe proprie răspundere că am redactat lucrarea de finalizare a studiilor de licență
/diplomă/ disertație cu respectarea regulilor dreptului de autor, conform actelor normative în vigoare
(Legea nr.329/2006).

Pentru eliminarea acuzațiilor de plagiat:

-am executat lucrarea personal, nu am copiat-o și nu am cumpărat-o, fie în întregime, fie parțial;
-textele din surse românești, precum și cele traduse din alte limbi au fost prelucrate și sintetizate,
-rezultând un text original; în cazul utilizării unor fraze citate exact, au fost indicate sursele
bibliografice corespunzătoare, imediat după frazele respective.

Am luat la cunoștință că existența unor părți nereferențiate sau întocmite de alte persoane poate conduce
la anularea diplomei de licență/diplomă/master.

Data 05.07.2020

Semnătura,

5
INTRODUCERE

6
 CAPITOLUL I.
NOȚIUNI GENERALE PRIVIND PROIECTELE ȘI
MANAGEMENTUL PROIECTELOR

1.1. Noțiunea de management

Deși a apărut din secolul XV, conceptul de management a fost utilizat în mod științific abia la
începutul secolului XX, când Henry Fayol și Frederick Taylor au legat conceptul de management de cel
de eficiență a muncii, de procese de muncă bine organizate și conduse, precum și de obiective clare ale
acestora. Fayol a pus bazele științifice ale managementului contemporan, trecând de la analiza locului
de muncă individual la cea a întreprinderii complexe, identificând și definind apoi funcțiile
întreprinderii și ale managementului ei și considerând întreprinderea (organizația) ca fiind un organism
strâns legat de altele asemănătoare.

Au urmat o serie de oameni de știință, cum sunt Frank Gilbreth (1868- 1924), Lillian Gilbreth
(1878-1972) şi Henry L. Gantt (1861-1919), Max Weber (1864-1920) şi, mai recent, Henry Mintzberg
(n.1939), care au pus omul în centrul acestei problematici și au dezvoltat teoria privind eficiența muncii
pe baza unui sistem de management impersonal, cu o structură organizatorică ce poate asigura
funcționarea întreprinderii, independent de persoanele aflate la conducerea ei.

Au urmat apoi o serie de alți oameni de știință, ca: H.J. Leavit, A. Maslow, F. Herzberg,
Douglas Mc.Gregor, Wiliam Ouchi, Mayo și alții, care au acordat o atenție deosebită individului
(resursei umane) în cadrul firmei. Resursele umane, monitorizate pe baza unor metode și instrumente
specifice de management și utilizând resursele tehnice ale organizației, acționează pentru realizarea
unor 12 obiective clare, în vederea obținerii unor rezultate precise, în condiții de maximă eficiență. Tot
acest proces de monitorizare, cu obiectivele sale, cu instrumentele utilizate și rezultatele obținute
definesc managementul organizației.

Odată cu tehnologia, au evoluat în mod corespunzător și metodele și instrumentele tehnice de

coordonare și control ale echipei de management din cadrul unei organizații. Așa a apărut
7
managementul modern, care cere celui ce conduce o companie să posede cunoștințe și abilităţi
specifice, din domenii extrem de variate, cum sunt cele de econometrie și statistică, modelare,
tehnologia informaţiei și de comunicații, contabilitate, matematică, limbi străine, ș.a.

De asemenea, managerul actual trebuie să posede abilități practice de abordare și gândire logică
a problemelor, de analiză și sinteză a acestora, capacitatea de a rezolva în mod logic orice problemă, de
a folosi modelarea matematică și economică a proceselor în activitatea de conducere, de a utiliza
instrumente moderne în organizarea și managementul afacerilor (computerul, internetul, inteligența
artificială).

Astfel, știința și practica managementului, au evoluat odată cu tehnologia și știința, cu

confruntările de idei dintre specialiștii din domeniu, cu evoluția spectaculoasă a tehnologiilor
informatice și de comunicații, care au schimbat și au creat noi modele de afaceri, noi forme de
organizare a muncii și a proceselor tehnologice, noi forme de acces la învățătură și distracție, noi forme
de comerț și posibilități de plată, noi modalități de tranzacționare la bursă sau de transfer bancar, noi
forme de marketing, publicitate, cercetări de piață, chiar noi forme de organizații (organizații virtuale),
noi forme de comunicare în toate domeniile vieții economice, sociale și culturale.

Toate acestea cer managerului actual cunoștințe variate și abilități practice concrete care să-i
permită să înțeleagă, să interpreteze și să răspundă prompt și corect tuturor situațiilor apărute în viața
unei companii, să ia decizii corecte și oportune pentru conducerea eficientă a acesteia.

Specialiștii în domeniu au dat o serie de definiții conceptului de management, care ar putea

însemna, cel puțin următoarele:

 „a ști exact ce doresc să facă oamenii și a-i supraveghea ca ei să realizeze aceasta pe calea cea
mai bună și mai ieftină”1

 „a administra înseamnă a prevedea, a organiza, a comanda, a coordona și a controla2”

 „procesul în care managerul operează cu trei elemente fundamentale – idei, lucruri și oameni
– realizând prin alții obiectivele propuse”3;

 „este cea mai nouă dintre ştiinţe şi cea mai veche dintre arte”4.

Specialiștii români au definit termenul de management ca fiind:

1
Frederick W. Taylor, Shop Management, 1903.
2
Henri Fayol, Administration industrielle et générale,1915.
3
A. Mackensie, noiembrie 1969, „Harvard Business Review”.
4
Schreiber, J. J. S., Le Defi Americain, vol. I, Editions de Nöel, Paris, 1967.
8
  „un proces de orientare a activității oamenilor în scopul realizării unor obiective”5.
 „știința și arta organizării și conducerii unei activități sau organizații6”.

 „managementul firmelor rezidă în studierea proceselor și relațiilor de management din cadrul

lor, în vederea descoperirii legităților și principiilor care le guvernează și a conceperii de noi sisteme,
metode, tehnici și modalități de conducere, de natură să asigure obținerea și creșterea competitivității”7.

Sintetizând, se poate aprecia că managementul reprezintă totalitatea activităţilor, metodelor,

tehnicilor și instrumentelor prin care se asigură organizarea, administrarea și conducerea unei companii
(organizații) de orice fel, cu scopul de a elabora decizii corecte și oportune pentru proiectarea şi reglarea
proceselor Frederick W. Taylor, „Shop Management”, 1903 2 Henri Fayol, „Administration industrielle
et générale”,1915 3 A. Mackensie, noiembrie 1969, „Harvard Business Review” 4 Schreiber, J. J. S., Le
Defi Americain, vol. I, Editions de Nöel, Paris, 1967 5 Lazăr, I., Mortan, M., Vereș, V., Lazăr, S.P.,
Management general, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2004. 6 Constantin Opran (coord.), Sergiu Stan,
Steluţa Năstasă, Bogdan Abaza, „Managementul proiectelor", comunicare.ro, Bucureşti, 2002 7 O.
Nicolescu, I. Verboncu, Fundamentele Managementului organizaţiei, Editura Tribuna Economică,
Bucureşti, 2002 14 microeconomice prin care să se antreneze personalul implicat, astfel încât compania
să lucreze cât mai eficient.

La nivelul unei companii, managementul înseamnă deci conducerea tuturor proceselor din
cadrul companiei și utilizarea tuturor resurselor implicate (materiale, financiare, umane, etc.) în condiții
de maximă eficiență, pentru obținerea rezultatelor (produse, servicii prestate) în condiții de calitate și
preț acceptate de piață.

1.2. Conceptul de proiect

În mediul de afaceri, în administrația publică sau în zona serviciilor de toate felurile, activitățile
sunt organizate în prezent și se desfășoară tot mai mult „pe proiecte”. Ca urmare, proiectele apar astăzi
la toate nivelurile de organizare și pot implica o persoană sau echipe de persoane. Domeniile în care pot
fi elaborate proiecte sunt deci foarte variate şi privesc numeroase categorii, de la proiecte generale, care
vizează dezvoltarea unei organizaţii, a unei comunităţi sau persoane, până la proiecte care vizează
schimbul de experienţă, organizarea de seminarii tematice, transfer de cunoștințe, etc. Practic, dacă
adăugăm la acestea, modul de finanțare al organizațiilor din fonduri europene, și anume finanțarea pe
proiecte, înțelegem și mai mult importanța acestora, a organizării muncii pe proiecte.

5
Lazăr, I., Mortan, M., Vereș, V., Lazăr, S.P., Management general, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2004.
6
Constantin Opran (coord.), Sergiu Stan, Steluţa Năstasă, Bogdan Abaza, Managementul proiectelor, comunicare.ro,
Bucureşti, 2002.
7
O. Nicolescu, I. Verboncu, Fundamentele Managementului organizaţiei, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2002
9
 Conceptul de proiect este definit de Dicţionarul Explicativ al Limbii Române ca fiind8:

 un plan sau intenţie de a întreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru;

 prima formă a unui plan (economic, social, financiar etc.) care urmează să fie discutat şi
aprobat pentru a primi un caracter oficial şi a fi pus în aplicare.

 Lucrare tehnică executată pe baza unei teme date şi care cuprinde cadrul tehnic, desenele,
justificarea utilităţii obiectului proiectat, amplasarea lui.

O serie de specialiști au fost preocupați în ultimul timp și au definit conceptul de proiect,

utilizat tot mai mult atât de mediul de afaceri, cât și de mediul academic, institute de cercetări,
administrație publică sau locală, organizații culturale și nonguvernamentale, etc. Aproape toate
organizațiile lucrează astăzi pe proiecte. Extinderea lucrului pe proiecte și dezvoltarea extrem de rapidă
a proiectelor în cadrul diferitelor organizații, ca mod de a răspunde și susţine competiţia economică, a
condus la apariţia unui nou tip de organizaţie - organizaţia centrată pe proiecte.

Noua organizație, caracterizată în principal prin flexibilitate şi adaptabilitate la cerințele pieței,

permite permanent reorganizarea și adaptarea resurselor umane şi informaţionale la noile cerințe,
organizând și desfășurând activitățile pe proiecte. În aceste condiții, lucrând majoritar pe proiecte, care
sunt temporare, deci sunt limitate în timp, noua organizație se adaptează permanent la cerințele de
schimbare, se reorganizează, se specializează și se diversifică în același timp, în condiții de eficiență
sporită.

În ultima perioadă, Comisia Europeană promovează tot mai mult conceptul de proiect, acordând
o serie de finanţări numai pe baza de proiecte și stimulând activitățile de management a acestora. O
serie de specialiști în domeniul tehnic, economic, etc. au studiat conținutul, caracteristicile și
specificitatea proiectelor din diferite domenii (economic, tehnic, social, cultural, etc.) și au definit
conceptul de proiect, încercând să surprindă, cât mai clar, elementele definitorii ale acestuia. De aceea,
există, în literatura de specialitate, numeroase definiții, unele foarte asemănătoare, ale conceptului de
proiect.

Noţiunea de proiect în cadrul disciplinei de management al proiectelor este ataşată acţiunilor sau
activităţilor organizate, cu intenţia de a realiza anumite obiective în diverse domenii. Proiectele sunt
activităţi unice, orientate spre obiective, cu un grad ridicat de noutate şi cu o sarcină de lucru complexă.
Ele sunt limitate în timp şi din punct de vedere al resurselor materiale şi umane, necesitând de obicei o
colaborare interdisciplinară în cadrul unei structuri organizatorice speciale, precum şi metode speciale şi

8
https://dexonline.ro/definitie/proiect (accesat la data de 04.06.2020).
10
implicând riscuri specifice. Obiectivul urmărit îl reprezintă crearea unei valori noi (produs, serviciu,
structură, ş.a.).

1.3. Managementul unui proiect

Managementul unui proiect reprezintă activitatea de aplicare a cunoştinţelor, de abilităţi,

instrumente şi tehnici de lucru în scopul realizării activităţii proiectului dat, în condiţiile în care sunt
satisfăcute aşteptările persoanelor implicate în proiect. Managementul proiectului presupune asigurarea
unui echilibru între cerinţele uneori contradictorii ale realizării proiectului. Acestea se pot referi la sfera
de cuprindere a proiectului la timpul de realizare, la costurile de realizare şi la calitatea sau
performanţele proiectului realizat.

În managementul proiectului la fel ca în activitatea generală de management se folosesc

categorii diferite de cunoştinţe specifice domeniului proiectului respectiv, altele comune altor domenii
de activitate (financiare, contabile, de marketing, managementul producţiei în diferite ramuri, cunoştinţe
de planificare strategică şi operaţională).

Abilităţile unui manager de proiect se referă la:

- capacitatea de a fi leader – managerul are şansa de a stabili direcţia de elaborare a proiectului,

de a formula o strategie ce face posibilă realizarea proiectului. Managerul ca leader trebuie să consulte
permanent subordonaţii şi colaboratorii implicaţi în derularea proiectului;

- capacitatea de comunicare – legătura permanentă cu celelalte persoane fizice şi juridice

implicate în proiect;

-capacitatea de negociere – managerul trebuie să poată ajunge la un acord cu toate părţile

implicate. Negocierile pot viza sfera de cuprindere, costurile, obiectivele, sursele de finanţare a
proiectului, în general termenii şi condiţiile contractuale. Negocierea poate fi directă sau asistată de
specialişti, experţi în segmentul de operare respectiv;

- capacitatea de decizie şi capacitatea de a influenţa organizaţia, entitatea ce realizează proiectul

– decizia managerială se poate referi nu numai la termenii şi condiţiile contractuale de realizare a
proiectului, ci şi la schimbări operaţionale în fluxul fazelor de realizare a proiectului şi chiar schimbări
în comportamentul şi atitudinea participanţilor la realizarea proiectului;
11
 In raport de procesele managementului proiectelor cărora le sunt asociate cunoştinţe specifice,
managementul proiectelor poate fi grupat în mai multe categorii:

I. Managementul integrării activităţilor proiectului, ce vizează coordonarea, sincronizarea

fazelor sau operaţiilor şi a persoanelor implicate în realizarea proiectului;

II. Managementul sferei de cuprindere a proiectului se referă la faptul că managerul trebuie să

se asigure că a inclus în această activitate toate segmentele de activitate necesare realizării proiectului
(iniţializare, planificare, definire, verificare şi controlul eventualelor schimbări în cadrul sferei de
cuprindere a proiectelor);

III. Managementul timpului în cadrul proiectului vizează procedeele prin care se asigură
respectarea termenelor planificate de realizare a proiectului. Aceste procese sunt:

- definirea activităţilor;

- împărţirea în timp a activităţilor;

- estimarea duratei fiecărei activităţi în parte;

- elaborarea planului calendaristic şi controlul executării acestuia;

IV. Managementul financiar al proiectului care cuprinde managementul finanţării proiectului

şi managementul costurilor proiectului. Managementul financiar al proiectelor se referă la acţiunile şi
deciziile managerului privind metodele de finanţare şi procedurile de gestiune a costurilor proiectului
pentru a asigura finanţarea cu costuri reduse şi încadrarea cheltuielilor efective ale proiectului în bugetul
aprobat. Principalele activităţi sunt:

- planificarea resurselor financiare ale proiectului-alegerea metodei de finanţare a proiectului;

- estimarea costurilor;

- evidenţa şi controlul costurilor;

V. Managementul resurselor umane se referă la planificare organizatorică a resurselor umane

ale proiectului, la recrutarea şi selecţia profesională a personalului şi constituirea echipelor sau
colectivelor de lucru;

VI. Managementul calităţii proiectului vizează procesele prin care să se asigure cerinţele de
calitate şi performanţele finale ale proiectului:

- planificarea;

- asigurarea;
12
 - controlul calităţii;

VII. Managementul comunicării în proiect vizează procese de asigurare a generării, a

colectării, stocării şi transmiterii la timp a informaţiei în cadrul proiectului (planificarea comunicării,
distribuirea informaţiilor, raportarea performanţelor, alte aspecte administrative, întocmirea graficelor
de circulaţie a documentelor);

VIII. Managementul riscului în cadrul proiectului. se referă la identificarea si cuantificarea riscurilor

de întârziere sau de nerealizare a proiectului, precum şi la organizarea de acţiuni de prevenire a
riscurilor de proiect;

IX. Managementul achiziţiilor de bunuri şi servicii necesare realizării proiectului. Se referă la:

- planificarea achiziţiilor;

- planificarea cererilor de ofertă;

- solicitarea ofertelor;

- selecţionarea surselor de achiziţie (direct sau prin licitaţie);

- contractarea şi administrarea contractelor de achiziţie de bunuri si servicii necesare proiectului;

X. Managementul prin proiecte

13
 Fig.1. Etapele şi managementul acestora în derularea unui proiect

1.4. Politica de finanțare a proiectelor

Finanţarea proiectelor s-a dezvoltat drept o tehnică nouă şi dinamică pentru a finanţa proiecte
mari consumatoare de capital, iar comunitatea 44 financiară internaţională o foloseşte tot mai des pentru
a rezolva nevoia crescândă de proiecte atât în ţările dezvoltate, cât şi în curs de dezvoltare.
Finanţarea proiectelor este o tehnică de finanţare prin care finanţatorii consimt să considere
iniţial veniturile unui proiect şi activele date drept garanţie şi bază pentru analiza creditului precum şi
sursa principală de rambursare a creditelor acordate, independent de bonitatea financiară a celor care
dezvoltă un asemenea proiect.
Termenul de finanţarea proiectelor este în general folosit pentru a ne referi la diferitele tipuri de
structuri financiare, în care acoperirea necesităţilor de finanţare nu se bazează pe suportul sponsorilor
sau pe valoarea activelor fizice ale proiectului, ci în principal pe succesul proiectului în sine, generator
de noi fluxuri financiare. Finanţarea proiectelor diferă de practicile de împrumut comerciale
tradiţionale, în care creditorii oferă finanţare firmelor cu bonitate financiară, fac analiza creditului
bazată pe situaţiile (declaraţiile) financiare ale firmelor ce împrumută, precum şi pe proiecţiile acestora
în viitor, şi beneficiază de recurs total ( în lb. Engl.- full recourse) asupra tuturor activelor respectivelor
firme.
În finanţarea tradiţională, sursa principală de rambursare a împrumutului pentru investitori şi
creditori este firma sponsor, garantată de bilanţul contabil al acesteia, nu al proiectului în sine. Prin
urmare, o influenţă importantă asupra deciziei de creditare este puterea financiară ce se degajă din
bilanţul contabil al firmei sponsor, precum şi reputaţia de care se bucură.

14
 CAPITOLUL II.
STUDIU DE CAZ. PROIECT DE FINANȚARE A CENTRULUI DE
TIP RESPIRO PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI DIN
BAIA MARE

SCOPUL PROIECTULUI

Scopul proiectului este acela de a înfiinţa un centru de tip respiro la nivelul comunităţii Băii
Mari destinat persoanelor cu dizabilităţi şi acordarea de asistenţă de specialitate pentru această
categorie de persoane.
Precizăm că în prezent, la nivelul orașului Baia Mare nu există un astfel de centru, iar
numărul mare de persoane cu dizabilităţi asistate în familie impun înfiinţarea unui astfel de serviciu
social.
De asemenea, unul din principalele scopuri ale serviciilor de tip respiro este acela de a oferi
membrilor familiilor persoanelor cu dizabilităţi oportunitatea de a se elibera temporar de stresul pe
care îl resimt atunci când asistă în permanenţă /oferă servicii persoanelor aflate într-o astfel de
situaţie, aceste servicii pot preveni abuzul şi neglijarea persoanei cu handicap şi contribuie la
unitatea familiei.

15
 Proiectul propus contribuie la promovarea şi creşterea independenţei beneficiarilor
(persoane cu handicap) şi la păstrarea unui echilibru în viaţa lor şi a familiilor lor.

OBIECTIVELE PROIECTULUI

 Crearea unui centru de tip respiro cu o capacitate de 24 locuri, la nivelul comunităţii Băii
Mari, pentru persoanele cu handicap dependente de asistenţă şi îngrijire;
 Obţinerea tuturor avizelor necesare pentru funcţionarea centrului în conformitate cu
standardele legale în vigoare;
 Acordarea de asistenţă de specialitate pentru un număr de 24 persoane cu handicap/lună
(300 de persoane cu dizabilităţi anual – număr estimat);
 Creşterea accesibilităţii persoanelor cu handicap din Baia Mare şi indirect a familiilor
acestora la servicii specializate de tip respiro;
 Acordarea de servicii de recuperare corespunzătoare nevoilor evaluate, servicii specializate
de îngrijire şi asistenţă, îndrumare, sprijin şi consiliere, evaluări, educaţie pentru sănătate
atât pentru beneficiari cât şi pentru familie şi acordarea de servicii de prevenire a excluziunii
sociale şi integrare socială;

16
  Creşterea gradului de conştientizare şi informare a populaţiei cu privire la problematica
persoanelor cu dizabilităţi;
 Dezvoltarea unui parteneriat solid cu un O.N.G. în vederea acordării de asistenţă de
specialitate într-un centru de tip respiro pentru persoane cu dizabilităţi.

BENEFICIARI

Număr de beneficiari estimat pentru 12 luni: aproximativ 300

Persoane adulte cu handicap grav cu diferite tipuri de afecţiuni/handicap asociat, care

beneficiază de însoţitor/asistent persoanal, astfel:
- persoane cu dezvoltare incompletă a funcţiilor mentale şi psihosociale fara tulburari de
comportament care genereaza manifestari agresive, handicap asociat care necesită îngrijire
specială (deficienţe mentale);
- persoane care prezintă deteriorarea/regresie a funcţiilor intelectuale) – se referă la demenţe
atrofico-degenerative (demenţă senilă, demenţă în boala Alzheimer, boala Pick), boli care
afectează primar, direct şi selectiv creierul – persoane dependente de îngrijire;
- persoane care prezintă afectarea funcţiilor vederii, auzului, vestibulare, afectarea vocii,
afectarea funcţiilor sistemului cardiovascular, hematologic, imunitar şi respirator, funcţiile
sistemului digestiv, metabolic şi endocrin, funcţiile urogenitale, funcţiile neuro-musculo-
scheletice şi ale mişcărilor aferente, funcţiile pielii – persoane dependente permanent de
asistenţă şi îngrijire.
Nu vor beneficia de găzduire în cadrul “Centrului de tip respiro pentru persoane cu
dizabilităţi” persoanele cu afecţiuni psihice (persoane adulte cu probleme de sănătate mintală).

GRUP ŢINTĂ
 Persoane adulte/vârstnice cu dizabilităţi (persoane adulte/vârstnice cu domiciliul pe raza
Băii Mari, care deţin certificat de încadrare într-un grad de handicap – grav, care şi-au
pierdut autonomia personală, care necesită sprijin permanent din cauza pierderii capacităţii
de autoservire, autoîngrijire şi autogospodărire precum şi pentru facilitarea deplasării în
interiorul sau/şi exteriorul locuinţei în funcţie de necesităţi.

JUSTIFICAREA / MOTIVAŢIA PROIECTULUI

La nivelul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Baia Mare sunt
asistate în momentul de faţă 11164 persoane cu diferite dizabilităţi (copii şi adulţi), dintre cele 3323
persoane cu handicap grav, 780 au asistent personal, 2122 au însoţitor, 370 persoane nu au asistent
17
personal şi 51 persoane nu au însoţitor.

18
 Aceaste persoane sunt dependente de sprijin, întâmpină dificultăţi în accesarea serviciilor
medicale si sociale şi au probleme în a beneficia de ajutorul specific de care au nevoie.
Serviciile de respiro pentru copiii şi adulţii cu dizabilităţi sunt absente la nivelul orașului
Baia Mare, ceea ce împovărează viaţa familiilor acestora. A avea o persoană cu handicap sever în
familie, care necesită îngrijire permanentă, duce la epuizarea şi izolarea familiei, care nu mai face
faţă dificultăţilor.

De ce un centru respiro?

Pentru că multe persoane adulte cu dizabilităţi locuiesc în permanenţă cu părinţii/familia,

care sunt din ce în ce mai în vârstă şi tot mai greu reuşesc să facă faţă cu succes solicitărilor
constante ale copiilor lor deveniţi adulţi. De asemenea, unul din principalele scopuri ale serviciilor
tip respiro este acela de a oferi membrilor familiilor persoanei cu dizabilitati oportunitatea de a se
elibera temporar de stresul pe care îl resimt atunci cand îi oferă îngrijire. Oferirea de asemenea
servicii poate preveni abuzul şi neglijarea şi contribuie la unitatea familiei. Proiectul Centrul de tip
respiro pentru persoane cu dizabilităţi răspunde cererii profund resimţite a familiilor care doresc şi
au nevoie de momente de odihnă şi de destindere.

 Pentru ca nu există locuinţe protejate şi există pericolul abandonului familial sau al

institutionalizării persoanei cu dizabilitati. Referitor la acest aspect, trebuie precizat faptul că
la nivelul Băii Mari nu există în prezent un centru de îngrijire şi asistenţă care să vină în
întâmpinarea nevoilor acestei categorii de beneficiari, numărul de solicitări pentru
instituţionalizare fiind în creştere.

Înfiinţarea unui centru respiro pentru persoanele cu dizabilităţi din Baia Mare, dependente
de îngrijire permanentă, în parteneriat cu Asociaţia „Sfântul Iosif Mărturisitorul pentru Îngrijirea
Copiilor şi Bătrânilor” constituie în prezent o alternativă. Un centru respiro usurează, temporar,
familia, acoperă aria acestor nevoi, venind in sprijinul familiilor persoanelor cu dizabilităţi.
Conform Buletinului Informativ Statistic al Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu
Handicap, 96 % din persoanele cu dizabilităţi din România şi 95% din Baia Mare trăiesc în afara
instituţiilor. Multe dintre acestea locuiesc cu părinţii, care sunt din ce în ce mai în vârstă şi tot mai
greu reuşesc să facă faţă cu succes nevoilor speciale ale copiilor lor. De asemenea, perioada de
criza, dificultăţile majore cu care se confruntă aceste familii se suprapun cu asistarea în familie a
unei/unor persoane cu handicap.
Un motiv important care stă la baza acestui proiect este criza financiară care a afectat şi
populaţia Băii Mari, astfel încât familiile nu mai fac fata la cheltuielilor mari pe care le implică

19
asistarea şi îngrijirea unei persoane cu dizabilităţi la domiciliu.

20
 Proiectul “Centrul de tip respiro pentru persoane cu dizabilităţi” contribuie astfel la
prevenirea instituţionalizării şi sprijină procesul de dezinstituţionalizare, priorităţi ale Strategiei
Naţionale 2015-2020 cu privire la protecţia persoanelor cu handicap.
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Baia Mare oferă persoanelor cu
dizabilităţi dependente de îngrijire permanentă facilităţi şi sprijin conform legii: încadrare într-o
categorie de persoane cu handicap, acordare drepturi/facilităţi conform gradului de handicap (drept
însoţitor, angajarea unui asistent personal profesionist), precum şi o gamă largă de servicii acordate
în centre de recuperare, reabilitare psiho-socială şi consiliere existente la nivelul orașului.
Precizăm că în baza parteneriatului cu Asociaţia „Sfântul Iosif Mărturisitorul pentru
Îngrijirea Copiilor şi Bătrânilor”doreşte dezvoltarea serviciilor acordate pentru această categorie de
persoane prin înfiinţarea unui centru de tip respiro pentru persoanele cu dizabilităţi.
Beneficiarii direcţi ai acestui proiect sunt persoanele cu dizabilităţi iar beneficiarii indirecţi
sunt familiile acestora. Este cunoscut faptul că din cauza suprasolicitării fizice şi psihice, profund
resimţite de către persoanele care îngrijesc continuu persoane cu dizabilităţi accentuate şi grave,
acestea au nevoie de momente de odihnă şi destindere.
De-a lungul anilor, datorita lipsei de servicii alternative si complementare şi acumulării
oboselii, părinţii copiilor/adulţilor cu dizabilităţi se rup de viata lor anterioară, renunţă chiar şi la
cele mai simple bucurii ale vietii în afara îngrijirii propriului copil/membru al familiei. Un centru
respiro uşurează, temporar, familia, acoperă aria acestor nevoi, venind atât în sprijinul acesteia cât şi
în sprijinul persoanei cu handicap dependentă de îngrijire.
Trebuie precizat că în conformitate cu prevederile Legii nr.448/2006 privind protecţia şi
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată şi actualizată, monitorizarea şi
controlul activităţii de îngrijire şi protecţie a adulţilor cu handicap grav de către asistentul personal
profesionist se fac de direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului. Asistentul
personal beneficiază de anumite drepturi, iar pe perioada concediului de odihnă, angajatorul are
obligaţia de a asigura persoanei cu handicap grav un înlocuitor al asistentului personal profesionist
ori găzduirea într-un centru de tip respiro.
De asemenea, persoana cu handicap poate beneficia de servicii sociale acordate în centre de
zi şi centre rezidenţiale de diferite tipuri, publice, public-private sau private. Centrele de zi şi
centrele rezidenţiale reprezintă locaţii în care serviciile sociale sunt acordate de personal calificat şi
care dispun de infrastructură adecvată furnizării acestora; centrele rezidentiale sunt locaţii în care
persoana cu handicap este găzduită cel putin 24 de ore.
Tipurile de centre rezidenţiale pentru persoane cu handicap sunt:

a) centre de îngrijire şi asistenţă;

b) centre de recuperare şi reabilitare;

21
c) centre de integrare prin terapie ocupaţională;

d) centre de pregatire pentru o viaţă independentă;

e) centre respiro/centre de criză;

f) centre de servicii comunitare şi formare;

g) locuinţe protejate;

h) altele.

Admiterea unei persoane cu handicap într-un centru rezidenţial, cu excepţia celor prevăzute
la punctele e) şi g), se face în cazul în care acesteia nu i se pot asigura protecţia şi îngrijirea la
domiciliu sau în cadrul altor servicii din comunitate.
În momentul de faţă, D.G.A.S.P.C. Baia Mare înregistrează un număr crescut de cereri de
internare într-un centru de îngrijire şi asistenţă din partea persoanelor cu handicap/reprezentanţilor
legali/familiilor acestora care se confruntă cu grave probleme sociale.
Având în vedere aceste aspecte, precum şi faptul că la nivelul D.G.A.S.P.C. Baia Mare nu
există în prezent un centru de îngrijire şi asistenţă sau alte centre de tip rezidenţial care să răspundă
nevoilor persoanelor cu handicap dependente de îngrijire permanentă, se impune infiintarea unui
centru de tip respiro pentru persoanele cu dizabilităţi.

PREZENTAREA PROIECTULUI “CENTRUL DE TIP RESPIRO PENTRU PERSOANE

CU DIZABILITĂŢI”

Proiectul va fi implementat în Baia Mare de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi

Protecţia Copilului Baia Mare în parteneriat Asociaţia „Sfântul Iosif Mărturisitorul pentru Îngrijirea
Copiilor şi Bătrânilor” cu sediul social în Baia Mare, Bd.-ul Independenței, nr.2A.
Centrul va funcţiona într-o clădire a fundatiei, spaţiu pentru care D.G.A.S.P.C. Baia Mare va
suporta costurile privind chiria, conform prezentării cuprinsă în bugetul proiectului. “Centrul de tip
respiro pentru persoane cu dizabilităţi” va avea o capacitate de 24 de locuri şi va fi accesibil pentru
comunitatea locală, iar populaţia va primi informaţie adecvată, necesară din partea echipei
D.G.A.S.P.C. Baia Mare.
Astfel, 24 de persoane cu dizabilităţi/lună vor putea beneficia de serviciile acordate în cadrul
centrului de tip respiro.
“Centrul de tip respiro pentru persoane cu dizabilităţi” va dispune de spaţii amenajate
conform standardelor pentru persoanele cu dizabilităţi, în scopul desfăşurării de activităţi specifice

22
 acestei categorii de beneficiari.
Persoanele cu handicap vor beneficia de intervenţie terapeutică şi recuperare medicală de
specialitate. Aceste servicii se vor acorda pentru persoanele cu dizabilităţi din Baia Mare –
prezentate mai sus, în cadrul secţiunii descrierea grupului ţinţă.

DESCRIEREA FUNCŢIONALĂ

Centrul va asigura persoanelor cu dizabilităţi servicii de găzduire, îngrijire şi recuperare pentru o

perioadă de 30 de zile, oferind un sprijin familiilor şi asistenţilor personali.
“Centrul de tip respiro pentru persoane cu dizabilităţi” pune la dispoziţia beneficiarului, familiei
acestuia sau oricărei alte persoane interesate materiale informative şi publicitare privind serviciile
furnizate. Centrul rezidenţial deţine şi utilizează un manual de proceduri, document ce cuprinde toate
procedurile aplicate în procesul de furnizare a serviciilor.
Centrul de tip respiro pentru persoane cu dizabilităţi asigură fiecărui beneficiar un spaţiu personal
într-un dormitor, în concordanţă cu nevoile individuale ale beneficiarului.
Servirea hranei se realizeaza într-un spaţiu care corespunde cerinţelor de igienă, funcţionalitate şi
confort ale beneficiarilor (pentru persoanele a căror condiţie de sănătate nu permite deplasarea
acestora în spaţiul destinat servirii hranei, servirea mesei se va face în dormitoare). Centrul de tip
respiro asigură beneficiarilor condiţii de hrănire, conform nevoilor şi preferinţelor, cu respectarea
normelor legale în vigoare. Beneficiarii primesc o alimentaţie adecvată, în baza planului individual de
intervenţie şi a orarului zilnic. Beneficiarii sunt sprijiniţi de personal să îşi formeze deprinderi şi
abilităţi adecvate de hrănire.
Centrul de tip respiro dispune de spaţii igienico-sanitare suficiente, accesibile, funcţionale, sigure şi
confortabile astfel încât beneficiarii au acces la spaţii igienico-sanitare adecvate nevoilor lor.
De asemenea, spaţiile comune sunt amenajate, dotate şi adaptate în concordanţă cu natura şi
ponderea activităţilor şi cu nevoile generale şi individuale ale beneficiarilor; spaţiile comune sunt
accesibile tuturor beneficiarilor, în funcţie de gradul de dependenţă al acestora.
Centrul de tip respiro pentru persoane cu dizabilităţi deţine spaţii pentru activităţi, în funcţie de tipul
unităţii şi de nevoile individuale ale beneficiarilor.
Pe toată durata şederii în centru, persoanele cu dizabilităţi vor beneficia de prestaţii sociale conform
prevederilor legale în vigoare.
Persoanele adulte cu handicap grav:

- indemnizaţie lunară, indiferent de venituri, în cuantum de 202 lei;

- buget personal complementar lunar, indiferent de venituri, în cuantum de 91 lei;

- indemnizaţie de însoţitor în cuantum de 461 lei sau asistent personal.

23
 Costurile /an / beneficiar pentru “Centrul de tip respiro pentru persoane cu dizabilităţi” suportate de
către Asociaţia „Sfântul Iosif Mărturisitorul pentru Îngrijirea Copiilor şi Bătrânilor”” şi D.G.A.S.P.C.
Baia Mare sunt prezentate detaliat în bugetul proiectului.

STRUCTURA DE PERSONAL

Personalul implicat în activităţile de recuperare este calificat corespunzător normelor

profesionale. Activitatea “Centrului de tip respiro pentru persoane cu dizabilităţi” se va desfăşura în
permanenţă, în ture.
Nr. Denumirea funcţiei Număr posturi
crt
1. Coordonator centru 1
2. Psiholog 1
3. Kinetoterapeut 1
5. Asistent medical 1
6. Infirmieră 10

De asemenea, pentru buna desfăşurare a activităţii la nivelul centrului de tip respiro se va

colabora şi cu un medic. Coordonatorul centrului va îndeplini şi atribuţii specifice privind
administrarea centrului. ”Centrul de tip respiro pentru persoane cu dizabilităţi” asigură anual sau ori
de câte ori este nevoie sesiuni de instruire a personalului în domeniul protecţiei şi promovării
drepturilor persoanelor cu handicap.

MODALITĂŢI DE INTERVENŢIE / ACTIVITĂŢI

Admiterea în “Centrul de tip respiro pentru persoane cu dizabilităţi” se va realiza în baza

solicitării persoanei cu handicap/asistentului personal/însoţitorului persoanei cu
handicap/reprezentantului legal/familiei persoanei cu handicap. Cererea va fi înaintată Serviciului
de Evaluare Complexă a Persoanei cu Handicap.
Personalul desemnat din cadrul Serviciului de Evaluare Complexă a Persoanei cu Handicap
va evalua situaţia socială a persoanei cu handicap, precum şi motivele care stau la baza solicitării de
găzduire în centrul de tip respiro şi va înainta documentaţia, însoţită de propunerea de internare a
persoanei cu dizabilităţi în “Centrul de tip respiro pentru persoane cu dizabilităţi”, Comisiei de
Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap.
Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap analizează documentaţia înaintată de
către Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanei cu Handicap, situaţia persoanei cu handicap,
propunerea privind găzduirea persoanei cu handicap în cadrul centrului de tip respiro pentru o
perioadă determinată şi va emite dispoziţia de admitere în acest centru.

24
 Decizia de admitere a persoanei cu handicap în cadrul “Centrului de tip respiro pentru
persoane cu dizabilităţi” se emite pe o perioadă de maxim 30 de zile şi în condiţiile respectării
programului individual de reabilitare şi integrare socială, urmând să înceteze după această perioadă
Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanei cu Handicap va monitoriza cazul persoanei cu
handicap, activitate concretizată într-un referat, care va cuprinde toate datele referitoare la perioada

găzduirii persoanei cu handicap în centru, precum şi la modul în care a fost respectată decizia emisă
de către Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap.
Activităţile se vor desfăşura în baza unei metodologii de intervenţie şi a unor proceduri de
lucru stabilite de către Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanei cu Handicap în colaborare cu
echipa centrului de tip respiro.

Pe toată perioada găzduirii în centrul de tip respiro (maxim 30 de zile/anual) fiecare

beneficiar primeşte asistenţă pentru menţinerea sănătăţii, conform planului de intervenţie,
realizându-se monitorizarea stării de sănătate a acestora, în scop preventiv şi terapeutic. “Centrul de
tip respiro pentru persoane cu dizabilităţi” asigură activităţi de recuperare în baza programului
individual de recuperare. În funcţie de nevoile generale şi individuale ale beneficiarilor şi de
resursele materiale şi umane existente, activităţile de recuperare pot fi:

- psihoterapie;

- consiliere psihologică (evaluare/reevaluare, realizarea profilului psihologic,

consiliere individuală şi de grup);
- terapii de recuperare neuromotorie;

- gimnastică medicală;

- kinetoterapie;

- terapie prin masaj;

- fizioterapie;

- terapii de expresie şi ocupaţionale – artterapie, meloterapie, terapie prin muncă –

ergoterapie;
- terapia tulburărilor de limbaj;

- formarea, dezvoltarea şi consoliidarea deprinderilor de viaţă independentă, igienă

personală, autoservire şi autogospodărire.;

De asemenea, la nivelul centrului se vor desfăşura activităţi specifice, astfel :

- Supraveghere, îndrumare (pentru activităţi de autogospodărire, igienă personală- în

25
 funcţie dec caz);
- Asigurarea hranei;

- Programe educaţionale (referitoare la norme de comportament social, abilităţi de

igienă, auto-gospodărire – în funcţie de caz);
- Activităţi de socializare (organizate în cadrul centrului);

- Asistenţă medicală (prevenţie, consult medical, administrare medicaţie);

- Sprijin în obţinerea drepturilor prevăzute de legislaţia în vigoare (informare, consiliere,

îndrumare, sprijin).

Monitorizarea persoanelor beneficiare de servicii medicale se va realiza atât de către personalul

specializat existent la nivelul centrului, cât şi de echipa Serviciului de Evaluare Complexă a Persoanei
cu Handicap. Monitorizarea serviciilor acordate persoanelor cu handicap în cadrul “Centrului de tip
respiro pentru persoane cu dizabilităţi” se va concretiza într-un raport de monitorizare, elaborat lunar
de către Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanei cu Handicap. De asemenea, Serviciul de
Evaluare Complexă a Persoanei cu Handicap va monitoriza activitatea Asociaţiei „Sfântul Mucenic
Fanurie pentru Îngrijirea Copiilor şi Bătrânilor”în derularea acestui proiect.

REZULTATE AŞTEPTATE
(impactul asteptat asupra grupurilor ţintă/beneficiarilor)

 Crearea unui centru de tip respiro cu o capacitate de 24 locuri, la nivelul comunităţii orașului
Baia Mare pentru persoanele cu handicap dependente de asistenţă şi îngrijire;
 Obţinerea tuturor avizelor necesare pentru funcţionarea centrului în conformitate cu
standardele legale în vigoare;
 Acordarea de asistenţă de specialitate pentru un număr de 24 persoane cu handicap/lună
(300 de persoane cu dizabilităţi anual – număr estimat);
 Creşterea accesibilităţii persoanelor cu handicap din Baia Mare şi indirect a familiilor
acestora la servicii specializate de tip respiro;
 Acordarea de servicii de recuperare corespunzătoare nevoilor evaluate, servicii specializate
de îngrijire şi asistenţă, îndrumare, sprijin şi consiliere, evaluări, educaţie pentru sănătate
atât pentru beneficiari cât şi pentru familie şi acordarea de servicii de prevenire a excluziunii
sociale şi integrare socială;
 Creşterea gradului de conştientizare şi informare a populaţiei cu privire la problematica
persoanelor cu dizabilităţi;
26
  Dezvoltarea unui parteneriat solid cu un O.N.G. în vederea acordării de asistenţă de
specialitate într-un centru de tip respiro pentru persoane cu dizabilităţi.

BUGETUL PROIECTULUI

FINANŢARE – din contribuţia Consiliului Local Baia Mare (55,38%), respectiv 662.675 lei şi a
Asociaţia „Sfântul Iosif Mărturisitorul pentru Îngrijirea Copiilor şi Bătrânilor” (44,62%), respectiv
533.834 lei.

27
28