ANIMALE $I PLANTE 149

Broaste veninoase
7

Broaştele veninoase viu colo-

rate din America tropicală
sunt considerate neobişnuite
în rândul amfibienilor.• secretă
o otravă din glande aflate în
piele. Aceastâ otravă este sufi-
cient de puternică pentru a
provoca o moarte rapidă -
chiar şi a omului.

imilia broaştelor veninoase are peste 100

de specii împărîite în trei genuri
(grupuri) . Doar speciile a două grupuri
FF
au culori strălucitoare - Dendrobates şi
Phyllohates. Membrii celuilalt gen,
Colostethus, au de obicei o culoare maro

O Masculul
broaşteiveninoase
din specia
Phyllobates lugubris
îşi transportă pe
spate mormolocii
până la apă .

BROASCA CĂPŞUNĂ
Una dintre cele mai colorate broaşte
veninoase este mica broască căpşună,
Dendrobates pumilio, cu o lungime de
numai 18-24 mm . Trăieşte în Nicaragua,
Panama ;i Costa Rica, de la nivelul mârii
până la o Inaltime de 1 .000 m . Are cu-
loare roşie aprinsă cu pete negre rare,
iar membrele sunt marmorate, de cu-
loare albastru închis sau negru . Aceste
broaşte trăiesc pe solul pădurilor, unde
caută hrană prin vegetatia în descom-
punere . Masculii sunt atât de teritoriali,
în special atunci când caută o femelă,
încât se luptă cu masculii intruşi . De
obicei câştigătorul se catără pe o frunză
şi cântă un cântec de victorie pe o voce
asprâ şi subtire care străbate pădurea .
La această specie sarcina de a trans-
porta mormolocii la apă - în acest caz
rezervorul de mărimea unui suport
pentru ou dintr-o bromeliadă - revine
femelelor . La eclozare au lungimea de
aproximativ 8 mm, atingând mărimea
maximă în câteva luni .
ştearsă şi au partea inferioară pestrită .
Mărimea broaştelor veninoase variază de
la dimensiuni foarte mici de numai 15 mm
până la o mărime medic, de aproximativ 50
mm . Multe au o placă mare, ca o unghie, la
vârful fiecărui deget al membrelor .
Aceste broaşte sunt printre cele mai viu
colorate animale şi petele lor avertizează cele-
lalte vietăti că ele sunt extrem de toxice .
Coloritul lor acoperă întreg spectrul şi includ
fâşii roz, galbene, portocalii sau roşii dispuse
pe un negru puternic şi strălucitor, şi arămiu
cu pete de verde metalic sau negru strălucitor
sau maro cu pete de albastru metalic . 0 spe-
cie are culoare albastră metalizată cu pete
albe şi negre . Alta are un model complicat de
alb şi negru pe membrele sale şi pe flancuri,
iar capul său este de un roşu aprins .
Broaştele veninoase se găsesc în pădurile
tropicale, ele trăind în principal printre frun-
zele căzute la solul pădurii, adesea aflându-se
în apropierea unor pâraielor . Majoritatea sunt
0 Coloratia stră-
lucitoare a acestui
Dendrobates auratus
îi avertizează pe
potentialii prădători
de pericolul pe care
bune cătărătoare şi mai multe specii, inclusiv
Dendrohates arboreus, chiar trăiesc în copaci .
Broaştele acestei specii trăiesc la o înălţime de
până la 20 m de la sol într-una dintre multele
plante parazite ale familiei ananasului, unde
se hrănesc cu insecte .
Broaştele veninoase sunt active ziua, şi
datorită coloratiei lor puternice, care le prote-
jează de prădători, multe dintre ele se com-
porţă extrem de curajos . Sar în frunzişul
căzut, ferindu-se în mica măsură sau chiar
deloc de alte animale . Adesea sunt chiar agre-
sive : masculii pot să apere un teritoriu,
luptând cu sălbăticie cu intruşii . În perioada
de împerechere masculii broaştelor de pârâu
din Trinidad şi Venezuela se luptă cu masculii
rivali, devenind negre ca tăciunele în timpul
confruntării . Cel învins Î5i schimbă culoarea în
maro la scurt timp după ce a fost înfrânt .
Broaştele veninoase mature sunt carnivo-
re, ele prinzând insecte mici cu vârful limbii
lor scurte şi lipicioase . Prada lor preferată sunt

54 1

149 BROA$TE VENINOASE
• Avertizarea prin colorit al broaştelor
veninoase este comportament "apose-
matic"?
• Obiceiul femelei de a depune un ou
nefecundat pentru a hrăni mormolocii
este singurul exemplu, din rândul amfi-
bienilor, de asigurare directă a hranei
de către un părinte pentru puii săi?
• Toxicitatea lor extremă face ca broaş-
tele veninoase să aibă putini duşmani?
Însă în regiunea broaştei Phyllobates ter-
ribilis există un şarpe mâncător de broaş-
te care pare imun la toxina mortală .
• Printre adaptările broaştelor veninoase la
mediul lor se numără discurile lipicioase din
vârful degetelor . Aceste discuri le ajută să se
fixeze pe copaci şi arbuşti, astfel încât ele pot
să se catere cu mare agilitate .
furnicile şi termitele, dar consumă şi mute
mici, greieri şi lăcuste . Speciile mai mari ale
acestor broaşte pot chiar să atace mici never-
tebrate vulnerabile care le ies în cale .
Comportamentul social interesant al broaş-
tei veninoase, considerat cel mai complex
dintre comportamentul amfibienilor, este
remarcabil mai ales în privinţa obiceiurilor
sale de reproducere . Majoritatea broaştelor si
broaştelor râioase întreprind un minim de
curtare, dar masculii si femelele unor specii
de broaşte râioase mici au fost observate
"jucându-se" împreună, sărind în toate părtile
si una spre cealaltă . Apoi are loc ceea ce se
numeşte "amplex cefalic" : masculul îşi
împinge palmele de bărbia sau gâtul femelei
pentru a o încuraja să depună ouă . În mod
obişnuit masculul apasă corpul femelei .
De asemenea este neobişnuit faptul că
broaştele veninoase nu depun mii de ouă, ca
celelalte broaşte, ci în jur de 5ase, adesea
chiar doar unul sau două . De aceea ele tre-
• Se cunosc 116 specii de broaşte veni-
noase, dar oamenii de ştiintă cred că mai
există multe specii, care nu vor fi descoperite
niciodată din cauza distrugerii habitatului lor.
54 2
buie să facă eforturi mari pentru a se asigura
că din ouă vor ieşi pui viabili .
Toate speciile, chiar şi cele arboricole, îşi
depun ouăle la nivelul solului - pe sau sub o
frunză, sau pe o suprafaţă de pământ pe care
au curătat-o înainte cu grijă . Masculul fecun-
dează ouăle şi apoi unul dintre părinti le pro-
tejează până când eclozează . Când apar mor-
molocii, unul dintre părinti (de obicei mascu-
lul, dar la câteva specii femela) îi încurajează
să se catere pe spatele adultului unde rămân
ataşati printr-o secretie mucilaginoasă care îi
va elibera când vor fi scufundaţi în apă .
De obicei broasca îşi transportă puii la o
sursă de apă - adesea un mic pârâu de pă-
dure, iar speciile arboricole la micile ochiuri
de apă dintre frunzele arborelui gazdă sau în
axilele frunzelor altor plante . Acolo se depun
mormolocii, fiind în siguranţă de prădători
dar neavând nimic de mâncare . La multe
specii femela depune apoi un singur ou nefe-
cundat în apă pentru a le oferi o sursă de
hrană . Ea poate să se întoarcă de multe on
pentru a repeta acest gest - adesea fiind
mai vezi Animale şi plante 35 - BROAŞTE Animale si plante 107 - PADURI TROPICALE
nevoită să se catere la o înăltime de 15 metri
sau mai mult pentru a face acest lucru .
La majoritatea speciilor, pe măsură ce mor-
molocii se transformă îh broscute, ei dobân-
desc treptat coloraţia de adult . Specia neagră
cu galben, Dendrobates leucomelas, este tipi-
că : broaştele tinere sunt în cea mai mare parte
negre, cu o fâşie lată galbenă în jund mijlocu-
lui ; pe măsură ce se maturizează, petele devin
tot mai complicate, tot mai multe pete negre
interferând cu galbenul care se extinde .
Otravă mortală
Majoritatea broaştelor şi a broaştelor râioase
produc otravă de diferite grade de toxicitate
prin glandele din pielea lor . Secretia otrăvi-
toare a broaştelor veninoase, pe care indienii
americani au folosit-o pentru a-si otrăvi vârfu-
rile săgetilor şi sulitelor, este atât de puternică
încât oamenii simt furnicături în palmă numai
ţinând în mână unele dintre aceste specii.
Cea mai veninoasă este specia Phyllobates
Terribilis, întâlnită în vestul Columbiei . Având
o culoare galbenă sau portocalie aprinsă, ve-
ninul pe care îl produce este de 20 de on mai
toxic decât al oricărei alte rude a sale . 0
broască din această specie produce până la
1 .900 de micrograme de otravă, cu doar 300
de micrograme mai putin decât doza fatală
pentru un om . Din acest motiv colectarea
otrăvii este o activitate periculoasă şi înspăi-
mântătoare pentru amerindieni . Ei atârnă
broastele deasupra focului, determinându-le
să devină atât de agitate încât îşi eliberează
otrava . Cu o singură picătură din această sub-
stantă chimică periculoasă se pot unge-50 de
săgeti, fiecare având otravă destulă pentru a
omorî o maimuţă .
INFORMATII
Există 116 specii de broaşte veninoase,
toate apartinând familiei
Dendrobatidae . Cele 55 de specii
colorate apa"in genurilor Dendrobates
şi Phyllobates .
Mărimea : între 15 mm şi 50 mm .