REFERAT

STRATEGII ACTIV PARTICIPATIVE DE STIMULARE A CREATIVITĂŢII

ELEVILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

Conceptul de creativitate
Termenul de creativitate îşi are originea în cuvântul latin ,,creare“care înseamnă a zămisli,
a făuri, a crea, a naşte. Originea cuvântului demonstrază că termenul defineşte un proces, un act
dinamic. În literatura de specialitate creativitatea este o dimensiune complexă a personalităţii care
se poate manifesta în toate activităţile omului: muncă, învăţare, joc, cercetare ştiinţifică, artă,
tehnică, politică, iar prin esenţa sa este o valoare social – umană de prim rang.
Atributul de creativitate semnifică nota de originalitate în activitate şi în produsele
acesteia. Opiniile specialiştilor converg spre ideea potrivit căreia creativitatea este o dimensiune
psihologică care angajează întreaga personalitate. Ea este proprie, în limitele normalului, tuturor
copiilor, manifestându-se diferit ca intensitate, de la un copil la altul. Fiecare individ răspunde în
mod original solicitărilor din exterior funcţie de interacţiunea factorilor:
a) psihici:
- intelectuali: gândire fluidă, flexibilă, divergentă; originalitate; imaginaţie creatoare;
- aptitudinali: inteligenţa, aptitudinile speciale;
- nonintelectuali: factori motivaţionali, atitudinali, temperamentali, caracteriali;
b) sociali: condiţiile economico sociale şi contextul psihosocial;
Strategia educării creative
Conţinutul multidisciplinar şi interdisciplinar oferă cadrului didactic să conceapă şi să
folosească o tehnologie didactică, un demers tehnologic care să contribuie la educarea,
creativităţii elevilor, la fortificarea pontenţialului creator.
Strategia didactică este modalitatea eficientă prin care profesorul îi ajută pe elevi să
acceadă la cunoaştere şi să-şi dezvolte capacităţile intelectuale, priceperile, deprinderile,
aptitudinile, sentimentele şi emoţiile. Ea se constituie dintr- un ansamblu complex şi circular
de metode, tehnici, mijloace de învăţământ şi forme de organizare a activităţii pe baza cărora
profesorul elaborează un plan de lucru cu elevii, în vederea realizării cu eficienţă a învăţării.
Prin strategia didactică adoptată, declanşată, permisivă, cadrul didactic oferă câmp de
manifestare a spontaneităţii şi iniţiativei elevilor.
Dezvoltarea creativităţii vizează alternarea juducioasă a relaţiei dintre competiţie şi
colaborare. Relaţia profesor – elev trebuie să fie mutuală, deschisă unui dialog permanent care
să faciliteze instalarea unui climat afectiv, pozitiv, stimulator exprimării creatoare a elevului
care să determine creşterea randamentului şcolar.
Exemple de bune practici
Munca de zi cu zi la catedră m-a determinat să abordez activităţi didactice aplicând
metode activ participative în grup dar şi individuale, deoarece, din punct de vedere practic,
stimulează creaţia de idei, ideile unora sunt generate sau îmbogăţite de suma ideilor tuturor
elevilor, se elimină cenzura sau autocenzura asupra ideilor emise, se elimină atitudini negative
sau negativiste.
Brainstorming- ul este o metodă de stimulare a creativităţii şi imaginaţiei elevilor, dar
şi de formare a unor trăsături de personalitate (spontaneitate, altruism etc.). Se realizează prin
formularea a cât mai multor idei, ca răspuns la o situaţie enunţată de profesor sau un elev,
după principiul ”cantitatea generează calitatea”. ,,Metoda inteligenţei în asalt sau ,,furtună în
creier“ am aplicat-o cu succes la clasa a IV-a, la disciplina Limba si literatura română, text
suport ,,Vizită“ de I.L.Caragiale - (Ce l-aţi sfătui pe Ionel dacă v-aţi juca cu el? Ce aţi face în
locul lui Ionel?)
Ciorchinele este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează gândirea critică,
conexiunile dintre idei, crearea unei structuri grafice, a unor clasificări şi corelări de
cunoştinţe, utilizând informaţii dintro sursă analizată. Este o metodă grafică antrenantă ce
poate fi utilizată pe perechi sau pe grupe în activităţile de învăţare, de fixare a cunoştinţelor şi
la evaluarea sumativă a uneia sau a mai multor unităţi de învăţare. Am folosit cu succes
această metodă la clasa pregătitoare, sub forma jocului, într-un mod plăcut, la fixarea
cunoştinţelor. Exemplu: Sunetul şi litera ,,g, G“. S-au găsit şi scris cuvinte care conţin
litera ,,g“ la începutul,în interioriorul şi la sfârşitul acestora, cuvinte care se scriu cu litera
,,G“.
 Explozia stelară- metoda stimulează creativitatea, este o modalitate de relaxare a
copiilor si se bazeaza pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme și noi
descoperiri. Starbursting(eng.”star”=stea;“burst”=a exploda) este similară brainstormingului.
Începe din centrul conceptului si se împrăştie în afară, cu întrebări.
Exemplu: Clasa a IV-a, textului narativ ,,La cireşe,, de I.Creangă. Se formulează cele mai clare
întrebări: CINE? UNDE? CÂND? CE DE? CE? pentru a primi răspunsuri complete.
Cine este mătuşa lui Nică?
Cine este fretele tatei?
Cine îl obligă pe Nică să plătească stricăciunile?
Unde era dus vărul lui Nică?
Unde îndesa Nică cireşele?
Unde sare din cireş?
Când fură cireşele?
Când scapă de matuşa Mărioara?
Când este chemat tata la poartă?
De ce se duce Nică la moş Vasile?
De ce nu coboară din cireş?
De ce nu îi spune tatălui său ce a făcut?
Ce o întreabă Nică pe matuşa Mărioara?
Ce face Nică după ce îşi ia ramas bun?
Ce pedeapsă primeşte?

CINE?

CE? UNDE?

DE CE? CÂND?

Pălăriile gânditoare („Thinking hats”). Această metodă contribuie la stimularea

creativităţii elevilor bazându-se pe interpretarea de roluri, funcţie de pălăria aleasă. Culoarea
pălăriei este cea care defineşte rolul. Rolurile se pot inversa,elevii sunt liberi să spună ce
gândesc,dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă.
 Clasa a II-a, Aria curriculară: Limbă şi comunicare;Tema-“Căţeluşul şchiop”, de
Elena Farago. Fiecare copil răspunde cerinţei de sub pălărie
1. Pălăria albă - INFORMEAZĂ
„- Ce informaţii avem despre “căţeluşul şchiop”? Dar despre copii? Cum putem obţine aceste
informaţii? “
2. Pălăria roşie - SPUNE CE SIMŢI!

,,Uite cum privesc eu această situaţie!“( variante de răspuns-opinii ale elevilor)

- Voi ce credeţi sau ce-aţi face?“
3. Pălăria verde - GENEREAZĂ IDEILE NOI
-,, Ce credeţi, putem găsi şi alt mod de rezolvare?“
4. Pălăria galbenă - ADUCE BENEFICII
„-Ce se va spune despre noi dacă vom face ce-ai spus?
-Eu cred că părinţii vor fi de partea noastră şi vor construi chiar ei cuşti pentru câini. Vom
fi apreciaţi pentru ideile noastre.“
5. Pălăria neagră - ASPECTE NEGATIVE
„-Sunt prea mulţi câini. Câinii ar face mizerie şi zgomot.

6. Pălăria albastră - CLARIFICĂ

„- Pune o întrebare colegilor tăi să verifici dacă au înţeles conţinutul poeziei. Putem să
tragem o concluzie?
- Câinii trebuie protejaţi de primărie şi de oameni. Să li se facă adăposturi.
- Ce trebuie să facem noi? (Nu loviţi câinii!”, “ Faceţi fapte bune!” ). “
Cvintetul. Timp de 5 minute , scrieţi o poezie formată din cinci versuri având ca
subiect ,,Fram ursul polar’’de Cezar Petrescu. Respectaţi următoarele condiţii:
1. Primul vers conţine un singur cuvânt cheie, de obicei un substantiv (subiectul poeziei) care
va fi explicat în versurile următoare.
2. Al doilea vers este format din două cuvinte, de obicei adjective care descriu subiectul poeziei.
3. Al treilea vers este format din trei cuvinte, de obicei verbe (cu terminaţia în ,,ind’’) care
exprimă acţiuni.
4. Al patrulea vers este format din patru cuvinte care exprimă sentimentele faţă de subiectul abordat.
5. Al cincilea vers este format dintr-un cuvânt, care exprimă esenţa subiectului.
 Teoria inteligenţelor multiple. Potrivit lui H. Gardner inteligenţa este descrisă ,,ca
fiind calea prin care un individ are abilităţi de a crea un produs sau de a oferi un serviciu care
este de valoare în cel puţin o cultură, şi are potenţialul de a găsi sau de a crea soluţii care să
faciliteze achiziţia de cunoaştere nouă.Textul support ,,Puiul“ de I.Al.Brătescu Voineşti pune în
valoare potenţialul creativ al exprimării orale şi scrise. Prin mesajul transmis elevii trăiesc o
stare emoţională puternică şi îşi exprimă propriile înclinaţii şi preocupări. Am împărţit clasa pe
grupe cu următoarele sarcini;
a) scriitorii: ,,Imaginaţi-vă şi redactaţi un alt final al povestirii!“
b) actorii: ,,Creaţi dialoguri potrivite şi prezentaţi textul sub forma de teatru“
c) matematicienii: ,,Identificaţi în text două numere naturale şi utilizaţi-le într-o problemă cu
tema inspirată din textul liric citit.“
d) exploratorii: ,,Imaginaţi-vă şi descrieţi viaţa prepeliţei şi a puilor pe continentul Africa. “
e) pictorii: ,,Realizaţi un tablou,desen care să ilustreze un moment din text.“
f) mâini îndemânatice: ,,Realizaţi un semn de carte cu personajul preferat.“

Bibliografie:

• Dulamă, M. E.,2002- ,, Metode, strategii şi tehnici didactice activizante“, Editura Clusium,

Cluj-Napoca ;
• Dumitriu,Gh.Dumitriu,C.,2004- ,,Psihopedagogie“, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti;
• Gardner, Howard, 2006- „Inteligenţe multiple – Noi orizonturi”, Editura Sigma, Bucureşti;
• Mihăescu,M., 2010- ,, Metode activ-participative aplicate in invatamantul primar“-
Editura Didactica, Publishing House, Bucureşti;
• Pintilie,M.,2002, - ,,Metode moderne de învăţare-evaluare“, Editura Eurodidact,
Cluj Napoca;

REFERAT - COMISIE METODICA

SC. PROFESIONALA VALEA STANCIULUI
Prof. pentru inv. Primar: Gîtan Maria Cristina