Modulul II.

Aplicarea noului Curriculum național pentru învățământul primar.

Disciplina de studiu din perspectiva didacticii specialităţii.

DISCIPLINA EDUCAȚIE CIVICĂ

AUTORI suport de curs:

prof. înv. primar Irina Terecoasă
prof. înv. primar Elena Niculae

- București, 2019 -

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 TEMA nr. 1:
Contribuția disciplinei Educație civică
la realizarea profilului de formare al absolventului

Educația civică influențează decisiv implicarea elevilor în viața școlară. Această

disciplină motivează elevii prin faptul că sunt puşi în situaţia de a acţiona, de a manifesta
comportamente pe care în mod obişnuit le etalează în diverse contexte sociale uzuale, dar pe care
acum, în cadrul disciplinei, le interpretează din perspectiva valorilor civice. Tocmai datorită faptului
că lecțiile pornesc de la ceea ce știu elevii, de la ceea ce li se întâmplă zilnic, în mediul în care
trăiesc, ei sunt surprinși plăcut; acest context atribuie Educației civice calitatea de a promova o
”învățare prin fapte”.
Educaţie civică reprezintă o disciplină prevăzută în planul-cadru de învăţământ (aprobat prin
OMEN nr. 3371/2013), în aria curriculară Om şi societate. Utilizând programa şcolară, cadrul
didactic proiectează şi organizează studiul la această disciplină. Acest lucru trebuie făcut din
perspectiva contribuţiei disciplinei Educaţie civică la profilul de formare al absolventului de
învăţământ primar, profil centrat pe competenţe cheie. La prima vedere, disciplina contribuie la
formarea competenţelor sociale şi civice, a competenţei cheie spirit de iniţiativă şi antreprenoriat.
De fapt, această disciplină contribuie nu doar la formarea acestor competenţe cheie, ci şi la formarea
altor competenţe cheie şi a unor componente ale acestora.
Provocarea este reprezentată de depăşirea simplei invocări a competenţelor-cheie
corespunzătoare, prin angajarea în practici didactice relevante, care conduc la dezvoltarea efectivă a
acestor competenţe. Diversele analize ale stadiului implementării competenţelor cheie în sistemul
de educaţie indică faptul că multe cadre didactice au încă dificultăţi în a urmări şi valorifica aceste
competenţe în disciplinele de studiu.
Principalele dificultăţi ţin de:
• înţelegerea importanţei fiecărei competenţe cheie pentru disciplina de studiu;
• înţelegerea modului în care se sprijină reciproc competenţele cheie urmărite din
perspectiva fiecărei discipline de studiu şi dezvoltarea de activităţi integrate;
• construirea unor activităţi de învăţare care conduc la formarea competenţelor cheie din
profilul de formare al absolventului de clasa a IV-a.

Să reflectăm!
• Exemplificaţi cum/în ce măsură problematica educației civice, ca disciplină de studiu la ciclul
primar, contribuie la rezolvarea diverselor situații întâlnite la clasă?
• Cum reușim să formăm un set de valori şi atitudini, convingeri în raport cu actul educaţiei?

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
• Argumentați rolul dascălului în formarea cetăţenilor activi şi responsabili, capabili să contribuie
la viaţa comunităţii din care fac parte. În ce măsură acest rol este înțeles și asumat de fiecare
cadru didactic?
• Motivați dacă, prin activitatea noastră didactică, dezvoltăm competenţele necesare
acceptării/provocării unor schimbări necesare în societate.
• Reflectați la demersurile didactice pe care le-ați propus anterior elevilor în cadrul orelor de
educație civică din perspectiva rolului acestora în promovarea gândirii
critice și a autocriticii, în încurajarea elevilor pentru afirmarea
inițiativei, pentru exprimarea opiniilor, pentru realizarea de relații
constructive cu ceilalți, pentru lucrul în echipă, cooperare și participare
la activități.
• Cum putem să ne dezvoltăm capacitatea de a construi demersuri
didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice, de a crea
experienţe de învăţare semnificative pentru elevi?
• Propuneţi soluţii/metode de dezvoltare a competenţelor cadrelor didactice de adaptare la
tendinţele majore ale reformelor curriculum-ului în plan european.
• Care este plusvaloarea pe care studiul educaţiei civice o aduce la formarea şi afirmarea
competenţelor de prelucrare, interpretare, argumentare, modificare a diferitelor prejudecăţi?

În tabelul următor sunt puse în relaţie competenţele cheie la a căror formare contribuie
disciplina – descriptorii pentru profilul de formare al absolventului de învăţământ primar – reperele
metodologice care au în vedere cum anume contribuie disciplina la formarea respectivelor
competenţe cheie/ componente de competenţe cheie.

Competență- Descriptori învățământ primar

Repere metodologice
cheie conform profilului
Competențe -Punerea în practică a unor norme - Activități de grup (Joc de rol,
sociale și elementare de conduită în contexte drumeții/excursii, dezbateri pe o
civice cotidiene temă aleasă)
- Vizionarea de povești ilustrate/
- Manifestarea interesului pentru
desene animate cu accent pe
autocunoaștere identificarea, formarea, acceptarea
- Asumarea unor roluri și unor valori pozitive
responsabilități prin participarea la - Activităţi de plantare de flori şi
acțiuni în contexte de viață din mediul arbori ȋn grădina şcolii/ parc, de
cunoscut ȋmpădurire şi de igienizare a unor
- Recunoașterea și respectarea spaţii, cu acordul şi ajutorul
diversității adulţilor
- Asumarea de responsabilități la
nivel de clasă

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Spirit de - Manifestarea curiozităţii în
inițiativă și abordarea de sarcini noi şi
antreprenoriat neobişnuite de învăţare, fără teama
de a greşi
- Asumarea unor sarcini simple de
lucru, care implică hotărâre,
angajament în realizarea unor
obiective, iniţiativă, creativitate,
cooperare cu ceilalţi
- Identificarea utilităţii unor
meserii/profesii pentru membrii
comunităţii
Comunicare în -Identificarea de fapte, opinii, emoţii - Observații pe baza unor imagini
limba maternă în mesaje orale sau scrise, în contexte
familiare de comunicare
- Exprimarea unor gânduri, păreri,
emoţii în cadrul unor mesaje simple în - Benzi desenate, desene și texte
contexte familiare de comunicare
- Participarea la interacţiuni în
contexte familiare, pentru rezolvarea
unor probleme de şcoală sau de viaţă
Competenţe -Manifestarea curiozităţii pentru
matematice şi aflarea adevărului şi pentru explorarea
competenţe de unor regularităţi sau relaţii
bază în științe matematice întâlnite în situaţii
și tehnologii familiare
- Rezolvarea de probleme în situaţii
„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Proiecte educaționale și de
➢
voluntariat
➢ Implicarea în programe sociale şi
civice, de ajutorare a persoanelor
cu nevoi speciale
➢ Regizarea şi punerea ȋn scenă a
unor scurte spectacole (mini-
serbări) tematice, de Crăciun, 1
Iunie etc, cu scopul colectării unor
obiecte sau a unor fonduri ce pot
fi donate
- Ilustrarea prin desen/
pictură/modelaj a proiecţiei sale ȋn
viitor, a profesiei pe care o va
urma şi argumentarea alegerii
ilustrate, secvențe din filme,
desene și descrierea verbală a
situațiilor respective
scurte pe baza cărora elevii
exersează capacitățile decizionale
,,Ce ai face dacă?...Cum ai
proceda în cazul…?”
- Prezentarea familiei, a arborelui
genealogic, a unor istorii
personale a unui membru, a unor
obiecte cu valoare de izvor istoric
- Joc de rol pe diverse teme cu
accent pe comportamentul adecvat
- Crearea unor scurte texte, pe baza
unor ȋntâmplări trăite, citite sau
auzite, cu scopul de a sesiza
modalităţi de a relaţiona, de a
soluţiona conflicte, de a
comunica, de a integra ȋn grup noi
membri etc.
- Identificarea datelor unei
probleme din sfera socială şi a
soluţiei
- Prezentarea etapelor parcurse
până la obţinerea rezolvării
problemei identificate
- Exerciţii de identificare a
 familiare, utilizând instrumente şi/sau
procedee specifice matematicii
- Realizarea unor produse simple
pentru nevoi curente în activităţile
proprii de învăţare, cu sprijin din
partea adulţilor.
- Manifestarea interesului pentru
sănătatea propriei persoane şi pentru
un mediu curat
- Aplicarea unor reguli elementare de
igienă personală și de comportament
responsabil în raport cu mediul
Competența - Utilizarea în învăţare a unor funcţii
digitală şi aplicaţii simple ale dispozitivelor
digitale din mediul apropiat, cu sprijin
din partea adulţilor
- Dezvoltarea unor conţinuturi digitale
simple în contextul unor activităţi de
învăţare
- Respectarea unor norme de bază
privind siguranţa în utilizarea a
dispozitivelor, aplicaţiilor,
conţinuturilor digitale și pe internet.
A învăța să -Identificarea și clarificarea
înveți elementelor pe care le presupune
sarcina de lucru înainte de începerea
unei activităţi de învăţare
- Formularea de întrebări pentru
clarificarea unei sarcini de lucru
- Utilizarea de tehnici, metode simple
pentru a învăța/activa cunoștințe
anterioare și înregistra informații
- Concentrarea atenției, perseverarea
în lucru la o sarcină până la
finalizarea corespunzătoare şi
verificarea propriei activităţi
„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
diferenţelor şi a asemănărilor ȋntre
persoane, obiecte, grupuri etc
- Joc de rol pe o temă de educație
civică, cu utilizarea noțiunilor din
matematică (număr, cod numeric,
formă geometrică etc.)
- Studiu de caz ,,Pro și contra!”
- Realizarea unor lucrări colective
(afiş, poster etc) cu scopul de a
ilustra o temă socială/ de a
evidenţia o problemă sau un
succes al clasei/școlii/comunității
➢ Utilizarea unor jocuri digitale/
soft-uri educaţionale având
conținut didactic specific
educației civice
➢ Vizionarea unor clipuri/ scurte
filme şi exprimarea opiniei cu
privire la cele vizionate
➢ Crearea unor scurte videoclipuri, a
unor sloganuri, mesaje etc., pe
teme de interes (etichetare,
violenţă, drepturile copilului),
utilizând funcţiile video ale
telefonului mobil/ale altor
dispozitive electronice
➢ Evaluare în perechi
➢ Autoevaluare pe baza unei grile
model
➢ Coevaluare după criterii
➢ Crearea unor diagrame pentru
organizarea informaţiilor
➢ Colecţionarea unor materiale
simple (imagini din reviste, fire,
materiale refolosibile etc.) pentru
confecţionarea unor obiecte ȋn
cadrul orelor de Educaţie civică
➢ Identificarea posibilităţii de
(re)utilizare a unor obiecte
➢ Crearea unor coduri/ simboluri
pentru organizarea programului
zilnic/responsabilităţilor ȋn
 colectiv
Sensibilizare și - Exprimarea bucuriei de a crea prin ➢ Realizare de artefacte și
exprimare realizarea de lucrări simple și prin prezentarea lor.
culturală explorarea mai multor medii și forme ➢ Implicare în
organizarea/defășurarea unor
de expresivitate
serbări școlare
- Participarea la proiecte culturale ➢ Participare la concursuri cultural-
(artistice, sportive, de popularizare) artistice
organizate în şcoală şi în comunitatea
locală
Comunicare în -Participarea la interacțiuni verbale ➢ Implicare în realizarea unor
limbi străine simple în contexte familiare de proiecte
comunicare

Teme de discuție în grup

• Identificaţi şi alte activităţi ce pot fi desfăşurate la orele de Educaţie civică,
prin care se formează competenţa digitală.
• Care sunt cele mai importante deprinderi civice ce pot fi formate ȋn primii
3 ani ai şcolarităţii? Care este importanţa lor pentru succesul activităţii
şcolare ulterioare?

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 TEMA nr. 2:
O lectură conștientă și sistematică a noii programe școlare

2.1. Corelări între elementele componente ale programei şcolare

Disciplina Educaţie civică este studiată la clasele a III-a şi a IV-a, având un buget de timp de
1 oră/săptămână, pe durata unui an școlar.
O lectură conștientă și sistematică a programei de Educație civică ne aduce ȋn prim plan
ţinta acestei discipline, şi anume integrarea copiilor ȋn societate.

alfabetizarea moral-civică
a copiilor

valorificarea experienței
- dezvoltarea unor atitudini specifice vârstei, prin
pozitive față de propria accentuarea dimensiunilor
persoană și față de ceilalți afectiv-atitudinale asociate
celei cognitive
Integrarea
ȋn
societate
- inițierea elevilor în un comportament activ, liber,
practicarea unui responsabil, tolerant,
comportament moral-civic deschis, comunicativ,
într-o societate democratică reflexiv, autoevaluativ

Programa școlară reprezintă un document curricular de bază, reglator, organizat în mod

coerent. Programa disciplinei Educație civică este elaborată potrivit modelului de proiectare
curriculară centrat pe competențe, care răspunde cercetărilor din psihologia cognitivă, conform
cărora prin competență se realizează transferul și mobilizarea cunoștințelor și a abilităților în situații
noi. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competențe
7

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
permite orientarea către latura pragmatică a aplicării programei școlare prin accentuarea scopului
pentru care se învață, precum și prin accentuarea dimensiunii acționale în formarea personalității
elevului.
Structura programei școlare include următoarele componente: competențe generale,
competențe specifice şi exemple de activități de învățare, conținuturi și sugestii metodologice.
Lectura programei de Educație civică se realizează în succesiunea mai sus amintită, în scopul
proiectării didactice.

Ce aflăm din lectura programei?

COMPETENȚELE GENERALE vizate la nivelul disciplinei Educaţie civică direcţionează

achiziţiile elevului în cei doi ani în care este studiată disciplina. Acestea sunt:
Aplicarea unor norme de conduită în viaţa cotidiană

Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în

contexte de viaţă din mediul cunoscut

Cooperarea cu ceilalţi pentru rezolvarea unor sarcini simple de

lucru, manifestând disponibilitate

COMPETENŢELE SPECIFICE sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în

dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar.
Pentru a ȋnţelege importanţa competenţelor specifice şi modul ȋn care acestea jalonează achiziţiile
elevilor pe durata unui an şcolar, vom urmări organizarea lor, ȋn paralel, pentru clasele a III-a şi a
IV-a.

2. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viață din

mediul cunoscut
Clasa a III-a Clasa a IV-a
2.3. Explorarea unor relații existente între 2.3.Deosebirea comportamentelor prosociale
oameni în cadrul grupului de cele antisociale

Se poate remarca, astfel, că, ȋn clasa a III-a se insistă pe relaţionarea ȋn cadrul grupului, pe
adaptarea persoanei la grup, pe respectarea regulilor grupului şi pe acceptarea rolurilor diverse.
Fiecare elev are ocazia unei bune cunoaşteri a colegilor, are ocazia de a-şi adapta comportamentul
ȋn situaţii variate, de a explora limitele fiecărei situaţii şi/ sau acţiuni. Activitatea unui copil la
şcoală nu se reduce doar la orele de curs; dimpotrivă, am putea spune că, relaţional, e mai bogată ȋn
timpul pauzelor sau ȋn timpul activităţilor extracurriculare. Prilejuind organizarea jocurilor pe
echipe, a jocurilor ȋn perechi, a acţiunilor simple de ajutorare a unor colegi aflaţi ȋn dificultate,
8

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
cadrul didactic oferă elevilor posibilitatea de a observa şi de a exersa diverse roluri. Ei pot fi
solicitaţi să ilustreze relaţiile ȋntre colegi (cu ajutorul unor organizatori logici, scheme, desene
sugestive) ȋn diverse momente (ȋn pauze, la orele de educație fizică, ȋn excursie, la proiectele ȋn
grup), la intervale regulate, şi apoi să compare situaţiile ilustrate, sesizând, cu ajutorul cadrului
didactic, dinamica relaţiilor ȋn grup.
În clasa a IV-a, prin intermediul poveştilor cu tâlc, al fabulelor, al lecturilor individuale, dar
și din perspectiva dezvoltării cognitiv- emoționale - atitudinale, elevii pot analiza comportamentele
membrilor grupului, raportându-le la valori precum: adevăr vs minciună, cinste vs necinste, altruism
vs egoism etc.

2. Cooperarea cu ceilalți pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând

disponibilitate
Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.1. Relaționarea pozitivă, în grupuri mici, 3.1. Relaționarea pozitivă cu ceilalţi, ȋn
pentru rezolvarea unor sarcini simple de rezolvarea unor sarcini simple de lucru
lucru

Educaţia civică este o disciplină „prietenoasă”, ce poate fi uşor regăsită atât ȋn orice
moment petrecut de copil la şcoală, cât şi ȋn timpul petrecut ȋn afara şcolii. Observarea atentă a
modului ȋn care elevii relaţionează permite cadrului didactic cunoaşterea acestora. Deprinderea de a
lucra CU ceilalţi şi nu LÂNGĂ ceilalţi este foarte greu de format şi trebuie să recunoaştem că până
și adulţilor le este greu deseori să facă acest lucru. Mai mult, se observă o preponderenţă a alegerilor
partenerilor de lucru, la elevii mici aceste preferinţe fiind dictate de afinităţi spontane sau de
intensitatea relaţionării ȋn afara şcolii. Se observă la elevii mici predilecția acestora de a-și alege
partenerii de lucru în baza unor afinități spontane sau în funcție de intensitatea relaționării în afara
școlii.
La clasa a III-a se urmăreşte formarea obişnuinţei de a lucra ȋn grupuri mici. Pe măsură ce
deprinderea se formează şi se aplică ȋn mod corect ȋn situaţii variate, se exersează relaţionarea şi
lucrul ȋmpreună cu ceilalţi. Echipele se pot constitui şi după alte reguli decât se obişnuia, rolurile
pot fi distribuite sau alese prin negociere şi acord etc. Odată ȋnsuşite, interiorizate şi corect aplicate,
regulile lucrului şi ale relaţionării cu ceilalţi (respectarea ritmului individual, dar şi al echipei,
respectarea regulilor grupului, identificarea sarcinilor şi a rolurilor fiecărui membru, cooperarea/
ajutorarea ȋn realizarea sarcinii, prezentarea produselor finale etc) vor fi aplicate ȋn orice situaţie.

ACTIVITĂȚILE DE ÎNVĂȚARE sunt doar propuneri, exemple ce ilustrează modalităţi prin care
se dezvoltă competențele specifice, acordând cadrului didactic libertatea de a le folosi sau nu, de a
le adapta sau de a identifica el însuşi altele, în funcție de condițiile oferite de colectivul de elevi, de

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
materialele și mijloacele didactice avute la dispoziție, dar și de creativitatea și personalitatea
fiecărui dascăl.

CONȚINUTURILE sunt organizate pe domenii și reprezintă achiziții de bază, mijloace

informaționale prin care se urmărește realizarea competențelor.

SUGESTIILE METODOLOGICE au rolul de a orienta cadrul didactic, incluzând recomandări de

strategii didactice şi elemente de evaluare continuă. Pornind de la competenţele specifice, sunt
analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora. Se urmăreşte
astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor
prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev.

Teme de discuție în grup

• Comparați modul în care se urmărește formarea unor competențe specifice la clasele a III-a şi a
IV-a, identificând progresul aşteptat ȋn planul comportamental.

2.2. Semnificația enunțurilor competențelor specifice

Ce semnificaţie au competenţele specifice şi cum devin acestea achiziţii? Prezentăm un exemplu

pentru identificarea semnificaţiei a 3 competenţe specifice din programa şcolară.

Competenţa specifică 1.3. Explorarea grupurilor mici şi a regulilor grupului (clasa a III-a)
dezvoltă elevului capacitatea de a fi conştient de varietatea grupurilor din care face parte şi de
regulile pe care trebuie să le respecte în cadrul fiecăruia, pornind de la imagini, texte, cazuri date.
Astfel, elevii vor realiza importanţa cooperării în cadrul oricărui grup, dar şi consecinţele
nerespectării regulilor. Formarea acestei competenţe este un prim pas pentru ca elevul să fie capabil
apoi să relaţioneze pozitiv în cadrul grupurilor mici din care face parte.

Competenţa specifică 2.2. Recunoaşterea unor comportamente moral-civice din viaţa cotidiană
(clasa a IV-a) Prezentarea unor întâmplări şi fapte reale sau imaginare adecvate vârstei elevilor, cu
semnificaţii moral-civice îi ajută pe elevi să identifice comportamente şi să desprindă concluzii şi
învăţăminte cu privire la propria lor comportare. Exemplele utilizate pot fi pozitive sau negative, iar
la acestea din urmă este obligatoriu să se arate urmările acelui tip de comportament, astfel încât
elevul să decidă singur ce tip de comportament va adopta.

Competenţa specifică 3.1. Relaţionarea pozitivă, în grupuri mici, pentru rezolvarea unor sarcini
simple de lucru (clasa a III-a) Elevilor le place să lucreze ȋn grup, după ce a fost dezvoltată această
10

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
abilitate prin activităţi serios susţinute. Formarea acestei competenţe specifice este foarte importantă
pentru că astfel elevul învaţă să coopereze pentru realizarea unei sarcini de lucru, cum să se
comporte atunci când membrii grupului au opinii diferite, cum se împart sarcinile/responsabilităţile
în cadrul grupului, cum şi de ce este bine să se valorifice calităţile fiecărui membru al grupului.
Activităţile de învăţare pe care cadrul didactic le propune, vor oferi un context în care se pot
manifesta şi observa mai bine comportamentele elevilor legate de relaţionarea ȋn grup, de
raporturile cu ceilalţi, mai ales dacă aceştia provin din grupuri entice, culturale sau sociale diferite.

Teme de discuție în grup

• Prezentaţi semnificaţia unei competenţe specifice din programa de Educaţie civică şi detaliaţi o
activitate de învăţare asociată acesteia.

2.3. Clișee didactice de raportare la programa școlară și de organizare a activității didactice

Clişeele exprimă o generalizare artificială, care ignoră diversitatea lumii sociale şi naturale.
Mulţi profesori de bună credinţă, dedicaţi meseriei lor, nu reuşesc adesea să amelioreze achiziţia
elevilor din cauza rutinei pe care nici măcar nu o conştientizează. Cel mai adesea se constată
următoarele clişee didactice:
• unicitatea exemplului standard. Domeniul exterior şcolii sau pur și simplu manualul şcolar
favorizează anumite exemple pentru ilustrarea proceselor/ fenomenelor/ aspectelor
investigate. Din acest motiv este reprodus la clasă acelaşi exemplu care la un moment dat se
„toceşte” până la a deveni banal și neadecvat intereselor elevilor. Elevii tratează superficial
asemenea exemple, deoarece nu au legătură cu experienţa lor. Altfel spus, exemplul îşi pierde
chiar funcţia de exemplificare. În privinţa disciplinei Educaţie civică, putem considera că ar
trebui depăşită convingerea că lecţiile nu se pot desfăşura decât ȋn spaţiul clasei, ȋn
organizarea clasică. Fiind o disciplină ce permite organizarea unor forme de activitate atât de
diverse, Educaţia civică poate fi uşor ”ȋnchipuită” şi pusă ȋn practică ȋn spaţii exterioare, sub
forma activităţilor outdoor. Orice dezbatere sau joc de rol se poate desfăşura şi fără a sta pe
scaun, micile schimbări creând elevilor impresia de „altceva”, de ieşire din rutină, ceea ce va
duce la o motivare mai puternică.
• examenele – reper fundamental. Există părerea primejdioasă după care nu trebuie predat
decât ceea ce se poate cu uşurinţă evalua sau ceea ce constituie element al examinării externe.
În acest context, evident că este sărăcit curriculumul obligatoriu, iar anumite subiecte/
discipline/atitudini/ abilităţi de gândire superioară sunt marginalizate sau ignorate, căci ele nu
sunt luate în calcul la examene, deşi acestea abundă în lumea de dincolo de şcoală. Pentru a
depăşi acest clişeu, trebuie stimulat rolul activ al elevului şi dorinţa sa de a propune. Trebuie
să avem ȋncredere ȋn capacitatea copiilor noştri de a sesiza problemele specifice vârstei lor şi
de a le aduce ȋn discuţie, făcându-le subiectele unor lecţii. Veţi vedea că, ȋntotdeauna,
11

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 necazurile/ nemulţumirile lor au legătură cu tot ceea ce ne propune programa pentru studiu la
ora de Educaţie civică. Fie că e vorba de comunicare ȋn grup, de adaptare, de respectarea unor
reguli sau a simplelor promisiuni, fie că se simt jigniţi sau agresați, neacceptaţi sau ignoraţi în
viaţa de zi cu zi vom găsi legătura disciplinei cu viaţa reală. Este necesar să-i ascultăm şi să le
dăm voie să facă din lecţia de Educaţie civică o adevărată lecţie de viaţă.
• magistrul ca autoritate ştiinţifică. O rutină perpetuată de didactica tradiţională, care nu ţine
seama decât de cunoaşterea-produs, plasează profesorul şi discursul său în centrul procesului
instructiv-educativ. În acest context, elevul nu are altceva de făcut decât ”să înghită” tablete
de cultură, gata ambalate. Foarte departe de o abordare care să ţină seama de particularităţile
cognitive ale elevului de această vârstă, şcoala care reproduce acest clişeu este foarte departe
de dinamica lumii și a educației moderne. Este impetuos necesar ca regulile clasei să fie
stabilite ȋmpreună cu elevii. Propunerile lor trebuie luate ȋn considerare şi afişate la vedere,
astfel crescând stima lor de sine, dar şi responsabilitatea lor pentru a le respecta. Nu creaţi
reguli imposibil de respectat sau foarte uşor de ȋncălcat. Veţi da ocazia unor probleme prea
dese, ce vor cere rezolvare, deci consum de timp. Trataţi-vă elevii ca pe nişte persoane cu
capacitatea de a discerne ȋntre bine şi rău (limitată de vârstă și de dezvoltare psiho-afectivă).
Pornind de la premisa aceasta, veţi evita să cădeţi ȋn extrema profesorului ce veşnic are
dreptate, care nu poate fi contrazis, căuia nu i se pot aduce argumente pro sau contra, ȋn
concluzie, cu care nu se poate discuta.
• metodologia modernă ca factor perturbator. Dacă este să ne referim la metode precum
activitățile în echipe şi la metodele de învăţare prin cooperare, observăm că este astfel
eliminată ”disciplina strictă” şi ”liniştea respectuoasă” a clasei. Cel mai grav lucru care se
întâmplă însă în acest caz este că profesorul devine mai puţin ”sonor” şi mai puţin ”central”
în demersul de predare-învățare-evaluare. Un exemplu de depăşire a acestui clişeu este
crearea de simboluri care să-i reprezinte ca grup. Daţi-le ocazia unor „jurizări”, a unor
alegeri, cerându-le să justifice alegerea, făcând parte nu numai din juriu, ci şi dintr-o echipă,
nu neapărat cea câştigătoare. Astfel, se şlefuieşte sintalitatea grupului. Fiţi parte a acestui
grup, nu cel ce conduce, cel ce dictează. Chiar dacă nu abandonăm niciodată rolul de
„căpitan” al corabiei, implicarea şi apropierea de colectivul de elevi prin astfel de activităţi
este benefică ȋn plan motivaţional.

Teme de discuție în grup

• Identificaţi şi alte clişee didactice ce pot perturba activitatea la Educaţie civică.

12

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 TEMA nr. 3:
Proiectarea didactică, dincolo de formalism

Proiectarea didactică poate fi definită drept un demers de anticipare a modului în care se va

desfăşura activitatea instructiv-educativă într-o anumită perioadă de timp.

a. Proiectarea didactică, un act personalizat

Planificarea calendaristică anuală trebuie să pornească de la analiza şi lectura atentă a

programei, care să ducă la înţelegerea corectă a contextului de instruire generat de aceasta. Aceasta
oferă o imagine asupra modului de realizare pe parcursul unui an şcolar a competenţelor specifice.

Reamintim în acest sens că elementul determinant al organizării instruirii îl reprezintă

programa şcolară (nu manualul care rămâne o resursă, dar nu singura), iar dintre componentele
acesteia, competenţele generale și cele specifice sunt obligatorii.

Un element deosebit de important în dezvoltarea unei instruiri eficiente îl reprezintă rezolvarea

constructivă a raportului dintre practica actuală (centrată aproape exclusiv pe proiectarea şi
realizarea „lecţiilor”) şi cerinţele învăţământului, în care elementul central al proiectării şi al
instruirii îl reprezintă unitatea de învăţare, iar lecţia este o componentă operaţională a acesteia.

b. Exemple de planificare anuală și proiectare a unei unități de învățare

Unitatea de învăţământ..............
Profesor......................

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ

Anul şcolar …

Disciplina: Educaţie civică

Clasa a IV-a
Timp: 1 oră/săptămână

13

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Unitatea de Competenţe Nr. ore Săptă- Observaţii/
Conţinuturi
învăţare specifice alocate mâna* Semestrul
Din nou la - Recapitularea achiziţiilor din 2 S1-S2
şcoală cls. a III-a I
- Evaluare iniţială
1.1, 1.2, Apartenenţa locală 5 S3-S7
Locuri de 3.1 - Localitatea şi domiciliul
apartenenţă - Tradiţii locale
(I) Apartenenţa naţională
- Ţara natală şi, după caz, ţara în
care locuim
- Însemnele ţării: drapelul, stema,
imnul, ziua naţională
- Dragostea faţă de ţară
Vacanţă 1 săptămână
Locuri de 1.1, 1.2 Apartenenţa europeană 3 S8-S10 I
apartenenţă - România, membră a Uniunii
(II) Europene
- Însemnele Uniunii Europene:
drapelul european, imnul
european, Ziua Europei
Valori 2.1 - Bine/ rău 3 S11-S13
morale (I) - Altruism/ egoism
- Cinste/ necinste
Recapitulare 1 S14
semestrială
Vacanţă de iarnă
Valori 2.1 - Respect/ lipsă de respect 4 S15-S18 II
morale (II) - Responsabilitate/ lipsă de
responsabilitate
- Solidaritate/ lipsă de solidaritate

Norme 1.3 - Exemplificări ale normelor 3 S19-S21

morale morale
- Rolul normelor morale
Comporta 2.2, 2.3, 3.1 - Viaţa morală cotidiană: 5 S22-S26
mente comportamentul în familie;
moral-civice comportamentul în şcoală;
comportamentul în grupul de
prieteni; comportamentul în
locuri publice.
- Comportamente prosociale:
ajutorare, cooperare, competiţie,

14

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Unitatea de Competenţe Nr. ore Săptă- Observaţii/
Conţinuturi
învăţare specifice alocate mâna* Semestrul

toleranţă, sprijin, voluntariat) şi

antisociale (conflictuale,
agresive)
- Schimbarea comportamentelor
Vacanţă de primăvară
Raporturile 2.4, 3.2, - Drepturile universale ale 6 S27-S32 II
noastre cu *3.3 copilului
ceilalţi
oameni
Recapitulare 1 S33
anuală

* Planificarea calendaristică este realizată pentru un an şcolar cu 34 săptămâni (din care 14

săptămâni pentru semestrul I, 20 săptămâni pentru semestrul II). Programul Şcoala altfel, care nu
are o perioadă unică de desfăşurare la nivel naţional, va fi inclus în planificare potrivit deciziei luate
la nivel de şcoală; prin planificare este rezervată o săptămână în acest scop.

15

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Disciplina: Educaţie civică

Clasa a III-a
Unitatea de învăţare: Raporturile noastre cu lucrurile
Timp alocat: 4 ore

Resurse (eventual
CS Activitate de învăţare
Conţinuturi forme de Evaluare
(nr.) (eventual forme de organizare a clasei)
organizare a clasei)
Ce sunt 2.1 - Realizarea, în perechi, a unei liste cu Activitate în Observare
lucrurile? lucrurile de care au nevoie la şcoală şi perechi sistematică
discutarea atitudinii lor faţă de acestea.
- Observarea şi discutarea unor Activitate frontală
comportamente ale copiilor şi atitudinii
acestora faţă de lucruri în diverse situaţii Imagini
pe baza unor imagini sau a unor Texte
fragmente din texte literare (ex. un copil
care rupe foi dintr-un caiet/dintr-o carte,
un copil care desenează pe bancă cu un
marker)
2.2 - Realizarea, la alegerea elevilor, a unor Activitate
scurte dialoguri sau desene, referitoare individuală
la modul în care cred elevii că le-ar
plăcea lucrurilor să se comporte oamenii
cu acestea

Nevoia de 2.1 - Identificarea în imagini şi în cazuri Fişă de lucru Feedback de la

lucruri date, prin activitate în perechi, a pentru activitate în cadrul didactic
lucrurilor de care este nevoie în diverse perechi şi de la ceilalţi
situații (la o oră de curs, în tabără la elevi
munte, pe o insulă pustie, la mare) și
discutarea atitudinilor față de lucrurile
menționate
- Realizarea unui joc pentru Activitate frontală
identificarea unor lucruri după utilitate
şi a atitudinilor posibile faţă de acestea
- Explorarea relaţiei şi atitudinilor faţă
de lucruri, prin activități individuale de Cvintet
realizare a unui cvintet care surprinde
16

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 Resurse (eventual
CS Activitate de învăţare
Conţinuturi forme de Evaluare
(nr.) (eventual forme de organizare a clasei)
organizare a clasei)
relaţia dintre om şi lucruri
Lucrurile care 2.1 - Diferenţierea lucrurilor personale de Activitate frontală Observare
ne exprimă: lucrurile comune sistematică
îmbrăcăminte, - Identificarea lucrurilor preferate de Activitate
jucării şi către copii, după criterii date individuală
jocuri, cărţi,
2.2 - Identificarea unor lucruri care Interevaluare
colecţii,
camera mea
ilustrează o anumită pasiune
- Alegerea unui lucru care îl reprezintă
pe copil, argumentarea alegerii,
exprimarea unor sentimente, atitudini
față de lucrul respectiv; ilustrarea
lucrului printr-un desen
Relaţii şi 2.1 - Recunoaşterea unor atitudini faţă de Activitate frontală Evaluare scrisă
atitudini faţă lucruri în situaţii reale sau imaginare pe fişă de
de lucruri: baza unor texte sau imagini şi Activitate în evaluare cu
proprietate, exprimarea propriilor păreri grupuri de câte 4 tema Eu şi
grijă/
2.2 - Identificarea unor soluții pentru elevi jucăria
neglijenţă
îngrijirea şi păstrarea lucrurilor preferată
personale, în situații date
- Dialog pe marginea modalităților de
utilizare a lucrurilor de care nu mai
avem nevoie (donații, schimbarea
utilității, colectare selectivă)
- Evaluare

Competenţe specifice
2.1 Recunoaşterea unor atitudini în raport cu lucrurile, cu plantele şi cu animalele
2.2 Manifestarea unor atitudini pozitive în raport cu lucrurile, cu plantele şi cu animalele

Teme de discuție în grup

• Realizați proiectarea unei unități de învățare la disciplina Educaţie civică.

17

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 TEMA nr. 4:
Abordări metodologice – în și dincolo de programa școlară de Educație civică

În programa de Educaţie civică, prin Sugestiile metodologice, autorii recomandă ca în orele

destinate educației civice să fie utilizate strategii didactice variate care să dezvolte capacitatea de
comunicare a elevilor şi care stimulează explorarea şi activitatea independentă a acestora. De
asemenea, folosirea metodelor activ-participative, interactive de învăţare care pun accent pe
construcţia progresivă a cunoştinţelor şi capacităţilor, prezintă mai multe avantaje:
✓ oferă elevului posibilitatea de a se exprima, să înveţe în ritmul propriu şi de a fi evaluat în
raport cu performanţa sa anterioară, acesta având un rol activ;
✓ dezvoltă capacitățile decizionale;
✓ dezvoltă creativitatea elevilor;
✓ cultivă cooperarea şi nu competiţia.
Tipurile de strategii didactice (ca sisteme de metode, procedee, mijloace şi forme de organizare a
activităţii educaţionale) pe care cadrele didactice le pot utiliza în aceste ore sunt:
➢ strategii inductive care sunt bazate pe utilizarea exemplelor şi al căror demers didactic este de la
particular la general;
➢ strategii analogice în cadrul cărora predarea şi învăţarea se desfăşoară pe baza modelelor;
➢ strategii euristice bazate pe efortul propriu de gândire (ex. problematizarea, descoperirea etc.) şi
care au ca efect stimularea creativităţii.

Proiectul poate fi utilizat atât ca metodă de învăţare, cât şi ca metodă de evaluare. Acestea pot avea
diferite teme, adecvate vârstei elevilor. Programa disciplinei Educaţie civică oferă numeroase
exemple de proiecte referitoare la clasă, şcoală, comportamente moral-civice, tradiţii locale şi de
posibile rezultate ale acestor proiecte, atât pentru clasa a III-a, cât şi pentru clasa a IV-a.

Jocul de rol este o metodă activă prin care se consolidează şi se evaluează competenţele elevilor,
care le îmbogăţeşte sfera de achiziţii şi le dezvoltă creativitatea. Exemplu: Cum ne manifestăm în
cazul în care suntem minţiţi sau când vine în grupul nostru de prieteni un copil care nu se comportă
civilizat? La școlarul mic, tematica jocului de rol nu trebuie să fie una generală și ipotetică. Jocul de
rol trebuie să le propună, chiar să reia, contexte de viață reală, cu care ei se confruntă zilnic, de
exemplu, În vizită la colegul meu bolnav.

18

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Metoda pălăriilor gânditoare este o modalitate de a exersa gândirea, prin preluarea anumitor
perspective, prin exercitarea unor roluri, cu scopul de a rezolva o problemă. Rolurile se pot inversa,
participanţii sunt liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă.
Metoda are trei etape:
1. prezentarea problemei / situaţiei;
2. investigarea problemei pe baza caracteristicilor fiecărei pălării;
3. prezentarea argumentată a rezultatelor.

Fiecare pălărie are o anumită culoare (alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru) asociată cu
un anumit tip de gândire şi cu un anumit rol.
Pălăria albastră – este liderul, conduce activitatea. Este pălăria responsabilă cu controlul
discuţiilor, extrage concluzii – clarifică
Pălăria albă – este povestitorul, cel ce redă pe scurt conţinutul textului, exact cum s-a
întâmplat acţiunea, este neutru – informează
Pălăria roşie – este persoana care îşi exprimă emoţiile, sentimentele, supărarea, faţă de
personajele întâlnite, nu se justifică – spune ce simte
Pălăria neagră – este criticul, prezintă aspectele negative ale întâmplărilor, exprimă doar
judecăţi negative – identifică greşelile
Pălăria verde – este gânditorul, care oferă soluţii alternative, idei noi {Ce trebuie făcut?} –
generează idei noi
Pălăria galbenă – este creatorul, simbolul gândirii pozitive şi constructive, explorează
optimist posibilităţile, crează finalul – efortul aduce beneficii.

Copiii se împart în şase grupe – pentru şase pălării.

Tema abordată: Atitudinea noastră faţă de plante şi animale (clasa a III-a)
Se citeşte următoarea strofă:
,,M-a lovit din răutate
Cu o piatră în picior,
Și-am zăcut și-am plâns atâta,
De credeam că am să mor...”.
(,,Cățelușul șchiop”, de Elena Farago)
Pălăria albă
Redați, în 4 enunțuri, despre ce este vorba în strofa citită și precizați ce fel de comportament are
copilul față de animale.
Pălăria roșie
Scrieți, în 4 enunţuri, ceea ce simțiți referitor la întâmplarea descrisă în strofa citită.
Pălăria verde
Scrieţi 3 soluţii la comportamente faţă de animale, de tipul celui prezentat.
Pălăria galbenă
19

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Cum credeţi că sunt/Ce părere aveţi de soluţiile oferite de colegii voştri?
Pălăria neagră este pălăria avertisment, concentrată în special pe aprecierea negativă a lucrurilor.
Gânditorul pălăriei negre punctează ce este rău, incorect şi care sunt erorile. Explică ce nu se
potriveşte şi de ce ceva nu merge; care sunt riscurile, pericolele, greşelile demersurilor propuse.
Pălăria albastră monitorizează jocul şi are în vedere respectarea regulilor. Intervine din când în
când şi la sfârşit formulează concluziile.

Dezbaterea folosind metoda argumentativă se poate folosi pentru următoarele teme:

• Comportamente moral-civice (cls. a IV-a) – „Sunt pro/ Sunt contra voluntariat”
• Nevoia de lucruri (cls. a III-a) – „Pro şi contra televizor”

Diagrama Venn se poate folosi la tema Trăsături morale ale persoanei – cls. a III-a. După citirea
poveştii Fata babei şi fata moşneagului de Ion Creangă, se completează diagrama cu trăsăturile
morale ale fiecăreia.
Fata babei Fata moşneagului

Brainstorming – Fiecare elev va asocia un cuvânt termenului „curaj” şi altul termenului „laşitate”
pe o foaie de hârtie care va circula pe la fiecare elev într-un timp foarte scurt. După expirarea
timpului, se discută cuvintele scrise de elevi. Argumentarea şi contraargumentarea acestora se poate
realiza printr-o dezbatere la nivelul clasei.

De asemenea, empatia specifică vârstelor mici, compasiunea pentru orice fiinţă aflată ȋn
suferinţă, ȋi determină să se implice ȋn acţiuni complexe, de la crearea de sloganuri/ postere pentru
respectarea drepturilor copilului, până la colectarea de obiecte sau organizarea de standuri unde
obiectele create de ei pot fi achiziţionate de părinţi, pentru a participa la acţiuni caritabile. Acolo
unde există condiţii şi copiii pot face aceste lucruri, este de dorit să fie stimulaţi şi implicaţi ȋn astfel
de acţiuni.

Teme de discuție în grup

• Exemplificați și alte metode activ - participative care s-ar putea folosi la disciplina Educaţie
civică.

20

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 TEMA nr. 5:
Evaluarea nivelului de performanță al competenţelor elevilor la disciplina
Educație civică

Ca la oricare dintre celelalte discipline, şi la Educaţie civică, evaluarea este parte integrantă
a procesului de ȋnvăţare; este o componentă organică a acestui proces.
Trebuie, ȋnsă, să avem ȋn vedere cele două „condiţii” de bază: specificul dezvoltării copilului
şi specificul disciplinei. Educaţia civică este disciplina care vrea să creeze fapte, comportamente,
atitudini, pe scurt, viitori cetăţeni capabili să facă, să propună, să aleagă etc, ceea ce ȋnseamnă că
fiecare cadru didactic trebuie să ia ȋn considerare, pe de o parte, faptul că niciun copil nu are o
perspectivă funcţională asupra vieţii (nu mănâncă fructe şi legume pentru a fi sănătos, nu se duce la
şcoală pentru a deveni cineva) şi, pe de altă parte, că evaluarea trebuie să fie formativă.
Aşadar, ȋntâi de toate, miza este un copil cooperant, pe care ȋl voi avea astfel, dacă voi reuşi
să creez atmosfera şi situaţiile prin care să ȋi stimulez gândirea, spiritul ludic, compasiunea. Toate
acestea sunt paşi intermediari până la convingerea că trebuie să aleagă ȋntre comportamente
dezirabile şi indezirabile, ȋntre rutine sănătoase sau nesănătoase, ȋntre alegeri productive sau
neproductive. Pentru a parcurge cu succes aceşti paşi, este nevoie de creativitate şi emoţie, oferite,
construite de cadrul didactic ȋn fiecare situaţie de ȋnvăţare şi de feed-back permanent, pe parcursul
oricărei activităţi. Ajungem, astfel, la specificul evaluării la această disciplină. Trebuie să stabilesc,
ca profesor, cum voi evalua învățarea și să includ acele ocazii de manifestare a competenței
urmărite în proiectarea procesului de învățare. Deci: stabilesc care sunt comportamentele
observabile relevante pe baza cărora voi putea concluziona că elevul a dobândit o competență
(specifică), descriu comportamentul în termeni cât mai clari pentru ca să înțeleagă și elevul cum îl
poate demonstra (ce să facă, ce să spună, ce să producă etc.) și după aceea gândesc ocaziile de
manifestare a comportamentelor pe care trebuie să le ofer, adică sarcinile de învățare. Dacă reuşim,
ca profesori, să descriem şi să exemplificăm un comportament suficient de clar, atunci elevul va
tinde spre a-l manifesta.
Evaluarea la disciplina Educaţie civică se face, mai degrabă, prin metode alternative, iar
cadrul didactic trebuie să realizeze o evaluare riguroasă, cu instrumente adecvate şi în cunoştinţă de
cauză.
De asemenea, elevii pot fi evaluaţi prin cerinţe pe care sunt motivaţi să le rezolve, fiind sub
forma unor activităţi similare jocurilor lor de fiecare zi:
• Desenează (timp de 5 minute), ȋn fiecare chenar, ceea ce auzi: prietenie, adevăr, familie etc.
(Competenţa specifică: 2.3. Explorarea unor relaţii existente între oameni în cadrul grupului –
cls. a III-a);

21

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
• Realizează o bandă desenată, cu una dintre următoarele teme, la alegere:
“Prietenia este cel mai de preţ dar”, “O minciună nu stă la baza prieteniei” (Competenţe specifice:
2.1. Explorarea unor valori morale care stau la baza relaţiilor cu ceilalţi oameni; 2.2. Recunoaşterea
unor comportamente moral-civice din viaţa cotidiană – cls. a IV-a);
• Asociaţi fiecărei imagini vizionate ȋn prezentarea PPT câte 3 cuvinte care credeţi că o definesc.
Se vor prezenta imagini din viaţa de zi cu zi, cu copii care lucrează/ se joacă ȋmpreună, cu copii
care se ceartă etc. (Competenţe specifice: 1.2. Identificarea unor trăsături morale definitorii ale
persoanei-clasa a III-a; 1.3. Explorarea grupurilor mici și a regulilor grupului - clasa III-a).

Exemple de itemi pentru evaluare – Eu şi jucăria preferată (competenţe specifice 2.1.

Recunoaşterea unor atitudini în raport cu lucrurile, cu plantele şi cu animalele; 2.2. Manifestarea
unor atitudini pozitive în raport cu lucrurile, cu plantele şi cu animalele – cls. a III-a):
1. Completează cadranele conform cerinţelor:

denumire Cum ai grijă de ea?

Jucăria preferată
De ce e importantă pentru tine? desen

2. Ionel este un băiat de 9 ani care se plictiseşte repede de orice jucărie, după care o aruncă
într-un colţ al camerei sale. Ce mesaj i-ai transmite lui Ionel?
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________

Mai eficiente decât probele scrise, la această disciplină, sunt situaţiile acţionale, ȋnsă se pot
crea şi momente de evaluare scrisă, renunţându-se la formulările tipice “Care sunt...?”, “Daţi
exemplu de ...”.
Iată mai jos exemple de cerinţe de evaluare:
• “Te afli ȋn faţa unui public, compus din persoane care nu ştiu nimic despre ţara ta. Prezentarea
orală trebuie realizată în 3 minute. Pentru aceasta trebuie să faci, mai întâi, o prezentare în
scris, de 5-6 rânduri, cu cât mai multe informaţii pe care tu le consideri utile şi interesante
despre România” (Competenţa specifică 1.2. Identificarea unor elemente relevante pentru
apartenența la diferite comunități: locală, națională, europeană - clasa a IV-a)

22

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
• Scrie o compunere de 10-12 rânduri ȋn care să prezinţi o familie. Nu uita să prezinţi trei
calităţi/ fapte care descriu unitatea unei familii. (Competenţa specifică 2.3. Explorarea unor
relații existente între oameni în cadrul grupului - clasa a III-a).

Teme de discuție în grup

• Alegeţi o competenţă specifică din programa de clasa a III-a şi una din programa de clasa a IV-a
şi construiţi diferite instrumente de evaluare pentru disciplina Educaţie civică.

23

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
 Referințe bibliografice

• Bîrzea, C., Jigău, M., Căpiță, L., Horga, I., Velea, S (coord.), Restructurarea curriculumului
național. Analiza condițiilor de implementare, Institutul de Științe ale Educației, București,
2010;

• Pop, Viorica Livia (Coord), Strategii didactice în perspectivă transdisciplinară, proiect

POSDRU Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin activități de mentorat, București,
2011;

• Potolea D (coord.), Toma Steliana, Cerkez Matei., Borzea Anca, Căpiță Laura, Tacea Firuța,
Proiectarea modulară a programelor școlare- Ghid metodologic, în cadrul proiectului
POSDRU „Cadru de referinţă al curriculumului naţional pentru învăţământul preuniversitar: un
imperativ al reformei curriculare”, București, 2012;

• Programa de Educație civică, Anexa nr.2 la OMEN nr.5003/02.12.2014;

• Maria Kovacs, Evaluarea ta e „aliniată”? , disponibil pe:

https://scoalaltfel.wordpress.com/tag/competente/

24

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020