Tetanos

Tetanosul este o boală infecțioasă gravă, cu potențial fatal, cauzată de clostridium tetani ce produce
2 exotoxine: tetanospazmina si tetanolizina.(Clostridium tetani).

Forma de rezistență, sporulată, a bacteriei se găsește în sol pe toate ariile geografice. Germenul
pătrunde în organism la nivelul soluțiilor de continuitate produse prin diverse tipuri de traumatisme,
cum sunt plăgile înțepate sau plăgile datorate unor mușcături. Îmbolnăvirea se produce ca urmare a
germinării sporilor și multiplicării bacteriei, care produce două toxine puternice. Dintre acestea,
tetonospasmina, care inhiba eliberarea de neuromediatori inhibitori(glicina,GABA) din membrana
presinaptica in fanta sinaptica, producind astfel o excitatie permanenta exprimata prin contracturi
musculare. Cealaltă toxină, tetanolizina, produce leziuni la nivelul mușchiului cardiac. Toxina tetanică
după gradul de toxicitate este pe locul doi pe lista substanțelor toxice după toxina botulinică

Definiție și simptome

Tetanosul, cunoscut și sub numele de trismus, este o infecție caracterizată prin spasme musculare. În
cel mai comun tip, spasmele încep la nivelul maxilarului și apoi se răspândesc în restul corpului. Aceste
spasme durează câteva minute de fiecare dată și apar frecvent, timp de trei și până la patru săptămâni.
[4]
Spasmele pot fi atât de severe încât pot provoca fracturi ale oaselor.[5] Alte simptome pot include:
febră, durere de cap, probleme la înghițire, hipertensiune arterială și ritm cardiac alert.[4][5] Debutul
simptomelor are loc, de obicei, între trei și douăzeci de zile după infectare. Recuperarea poate dura luni
de zile. Aproximativ 10% din cei infectați mor.. [4
Simptome

Semnele clinice ale infecției apar după o perioadă medie de 10 zile numită perioadă de incubație a
infecției. Aceasta poate varia foarte mult: de la câteva zile până la câteva săptămâni de la pătrunderea
bacteriei în organism, timp în care toxina tetanică difuzează și produce primele contracturi musculare,
cu localizare la nivelul feței. La acest nivel apar două semne caracteristice infecției tetanice: trismusul
și risus sardonicus.

În general perioadele de incubație scurte sunt asociate cu un grad mai mare de contaminare al rănii,
de aceea de cele mai multe ori aceste cazuri au un prognostic prost. Apar apoi semne de intoxicație
nervoasă: greață, nevralgii, insomnie și crize convulsive, însoțite la scurt timp de generalizarea
contracturilor musculare la nivelul mușchilor gâtului și trunchiului; apare un semn caracteristic:
opistotonusul reprezentând contracția mușchilor spatelui cu arcuirea consecutivă a acestuia.

Preventia si Profilaxia tetanosului

Infecția poate fi prevenită printr-o imunizare adecvată cu vaccinul antitetanos. La acele persoane cu răni
semnificative și mai puțin de trei doze de vaccin, se recomandă atât imunizarea, cât și administrarea
globulinei imune tetanice. Rana ar trebui curățată, iar orice țesut mort îndepărtat.

Prevenirea se face în mod specific prin vaccinare. Vaccinarea trebuie realizată corect, respectând cu
strictețe calendarul de vaccinare. În cazul nou născuților, se face vaccinare cu DTP la 2 la 4 și la 6 luni,
urmată de 2 rapeluri cu același vaccin la 1 an și la 3 ani. Apoi se mai fac alte 2 rapeluri la 6-7 ani și la 14
ani. Mai există încă 2 cazuri speciale. Unei persoane care a fost vaccinată în copilărie i se administrează
ATPA 0,5 ml o singură dată, iar în cazul unei persoane care nu a fost vaccinată sau nu poate preciza dacă
a fost vaccinată se administrează 3 doze ATPA la interval de 14 zile, prima doză fiind administrată
imediat după producerea plăgii.
 Tetanos

1. DEFINIŢIE

Tetanosul este o boală infecţioasă acută, necontagioasă, comună omului şi animalelor,

determinată de exotoxina bacilului tetanic (tetanospasmina) şi manifestată clinic prin contractură
tonică generalizată şi dureroasă a muşchilor striaţi, contracturi spastice supraadăugate, paroxistice.

Este o boală cu evoluţie severă şi letalitate crescută (30-60%).

1. ETIOLOGIE

Clostridium taetani, bacil Gram pozitiv, anaerob, familia Bacilacee, genul Clostridium;

Rezistenţă: sporii sunt foarte rezistenţi la întuneric, la alcool, antiseptice;

Sporii sunt omorâţi prin căldură, la 100 0C sau prin autoclavare în 15 minute.
DATE EPIDEMIOLOGICE

Factorii epidemiologici principali

1. Sursa de infecţie

animale (bovine,cai, etc), care elimină bacilul prin materiile fecale;

solul, bogat în spori, mai ales în mediul rural;

omul, poate elimina bacilul prin tractul digestiv.

2. Transmiterea

prin contact direct a unei soluţii de continuitate cu solul sau cu obiecte contaminate cu materii
fecale, care se poate realiza: traumatic, chirurgical, plagă uterină, ombilicală sau criptogenetic (poartă de
intrare necunoscută).

3. Receptivitatea

generală, încă din primele zile de la naştere, dacă mama nu are anticorpi în titru protector
(minim 0,01UAI/ml).

4. Imunitatea

prin boală, nu este durabilă;

10 ani, prin imunizare activă.

Preventie
Pentru a preveni infectia cu bacil tetanic vor fi vaccinate toate persoanele neimunizate anterior, precum
si cei aflati in convalescenta dupa tetanos. Uzual se administreaza trei doze de vaccin, spatiate pe durata
unui an calendaristic. Deoarece titrul anticorpilor scade odata cu inaintarea in varsta, revaccinarea se va
face dupa 10 ani de la ultimul rapel.

Vom acorda o atentie deosebita ingrijirii plagilor murdare, potential tetanigene si intotdeauna vom
cerceta istoricul de vaccinare al pacientului chirurgical. Acolo unde este necesar, se va face revaccinare.
Pentru a preveni tetanosul neonatal, mamele vor fi vaccinate, chiar si in timpul sarcinii.
 tetanos

definitie

Tetanosul este o boală infecțioasă care poate provoca moartea. Bacteria regăsită printre altele în sol
și în praful stradal ajunge în piele prin răni cauzate prin tăiere, sfâșiere, mușcături sau julituri sau chiar
și prin cele mai mici zgârieturi și se multiplică în corp, eliberând substanţa toxică tetanos care
cauzează boala. Simptomatologia deosebit de gravă este caracterizată de crampele musculare, care în
cazul spasmelor musculaturii gâtului pot duce la asfixiere.

Tetanosul, fatal în 40-50% din cazuri, este determinat de bacilul Clostridium tetani, manifestat printr-
o infecţie localizată la nivelul porţii de intrare şi prin hiperexcitabilitate neuromusculară consecutivă
difuzării exotoxinei bacteriene (tetanospasmina) în organism. Tetanosul neonatal este şi mai grav, cu
fatalitate între 50-90%, iar supravieţuitorii pot dezvolta sechele neurologice severe şi retard în
dezvoltare.

etiologie

Clostridium tetani este un bacil anaerob, gram-pozitiv, sporulat, sensibil la căldură şi la prezenţa
oxigenului. Produce două toxine: tetanolizina şi tetanospasmina. Sporii sunt răspândiţi în sol şi în
intestinele animalelor, sunt foarte rezistenţi la căldură, uscăciune, fierbere,dezinfectante. Sunt
distruşi prin autoclavare>15 minute.

simptomatologie

Simptomele tetanosului se manifestă de la câteva zile la câteva săptămâni de la contaminare. Perioada

de incubație este între 7 și 10 zile. Semnele caracteristice tetanosului: contractură puternică la nivelul
musculaturii feței, gâtului, toracelui, spatelui și abdomenului, prezența crizelor de spasm generalizat, cu
afectarea într-o mai mică măsură a picioarelor și mâinilor.

Primele simptome ale bolii: contractură musculară care blochează maxilarele, contractura mușchilor
gâtului și abdomenului, dificultăți la înghițire.

Simptome ulterioare: spasme musculare severe, contractură musculară generalizată, tulburări grave
ale sistemului nervos autonom.

Alte simptome ale tetanosului care se pot instala sunt:

• febra/ frisoane însoțite de transpiraţia excesivă

• ritmul cardiac accelerat

• hipertensiunea arterială
 • dificultăţi de respiraţie

• pneumonia

• fracturi osoase

• leziuni cerebrale

preventie

Educarea populației asupra necesității imunizării complete cu vaccin tetanic (cuprinsă în Calendarul de
vaccinare sau recomandată pentru recuperarea imunităţii specifice la gravide, adulţii neprotejaţi sau
unele categorii de personae la risc profesional), precum şi în privinţa pericolului rănilor înțepate și
plăgilor închise cu potențial tetanigen și necesitatea profilaxiei active și/sau pasive după rănire.

Imunizarea activă cu vaccin tetanic, care asigura protecție durabilă pentru cel puțin 10 ani dacă este
efectuată după schema recomandată în Calendarului de vaccinări, după care o singură doză de rapel
(programat sau de necesitate) determină niveluri ridicate şi protective de imunitate specifică.
 Tetanos

definiţie

Tetanosul este o infecţie bacteriană severă ce afectează sistemul muscular şi nervos. Potrivit Centers for
Disease Control and Prevention, 10-20% dintre cazurile de tetanos sunt fatale. Un simplu vaccin poate
preveni infecţia cu Clostridium tetani, bacteria care cauzează această afecţiune, dar trebuie ţinut cont că
acesta trebuie repetat o dată la 10 ani pentru a asigura protecţia sistemului imunitar.

Simptome

Perioada de incubaţie a bacteriei care cauzează tetanosul este de 3 până la 21 de zile, iar
simptomele apar, de regulă, din a 14-a zi de la expunere.

Tetanosul afectează nervii care controlează musculatura, ceea ce poate duce la spasme
musculare, amorţeală la nivelul abdomenului, pieptului, spatelui, gâtului şi maxilarului inferior,
ceea ce poate îngreuna procesul de înghiţire a alimentelor.

Alte simptome comune ale tetanosului sunt:

• Ritmul cardiac accelerat

• Febra

• Transpiraţia excesivă

• Hipertensiunea arterială

• Dificultăţi de respiraţie, ca urmare a spasmelor la nivelul corzilor vocale sau al musculaturii

respiratorii

• Pneumonie (infecţie la nivelul plămânilor)

• Fracturi osoase

• Leziuni cerebrale (ca urmare a lipsei de oxigen)

Simptomele tetanosului

Simptomele sunt spasme tonice intermitente ale musculaturii voluntare. Spasmele maseterilor
dau denumirea de falca inclestata.
Perioada de incubatie variaza intre 2 si 50 de zile (in medie, 5-10 zile). Cel mai frecvent simptom
este ridigitatea mandibulei.

Alte simptome sunt inghititul dificil; agitatia; iritabilitatea; redoarea cefei; rigiditatea bratelor sau
a picioarelor; celafeea; febra; durerea de gat; frisoanele si spasmele tonice. Mai tarziu, pacientul
are dificultati de deschidere a gurii (trismus). Spasmul musculaturii faciale produce o expresie
caracteristica de zambet fix si ridicarea a sprancenelor (risus sardonicus). Pot aparea rigiditatea
sau spasmul musculaturii abdominale, cervicale si a spatelui - chiar opistotonus. Spasmul
sfincterian poate determina retentie urinara sau constipatie. Disfagia poate interfera cu hranirea.
Spasmele tonice generalizate caracteristice, dureroase, cu transpiratie profuza, sunt precipitatea
de perturbari minore, ca un curent de aer, un zgomot, sau o miscare. Starea psihica este, de
obicei, echilibrata, dar coma poate aparea dupa spasme repetate. In timpul spasmelor
generalizate, pacientul este incapabil sa vorbeasca sau sa tipe din cauza rigiditatii peretelui
toracic sau spasmului glotic. Spasmele interfera si cu respiratia, determinanad cianoza sau
asifixie faciala. Cauza imediata a mortii poate sa nu fie vizibila.

Temperatura pacientului este doar moderat crescuta, exceptand cazul in care este prezenta o
complicatie infectioasa, ca pneumonia. Frecventa respiratorie si a pulsului sunt crescute.
Reflexele sunt adesea exagerate. Leucocitoza moderata este obisnuita. Pacientii cu tetanos de
lunga durata pot avea manifestari ale unui sistem nervos simpatic foarte labil si hiperreactiv,
cu perioade de hipertensiune, tahicardie si iritabilitate miocardica.

In tetanosul generalizat sunt afectati muschii scheletici din intregul corp. Tetanosul localizat
se poate manifsta cu spasticitatea unui corp muscular din preajma plagii, dar fara trismus.
Spasticitatea poate persista saptamani.

Tetanosul cefalic, infectia tetanica a creierului si a nervilor cranieni, este o forma de tetanos
localizat. Este mai frecvent la copii, la care poate aparea insotit de otita medie cronica. Toti
nervii cranieni pot fi afectati, mai ales perechea VII. Tetanosul cefalic se poate generaliza.

Tetanosul la un nou-nascut este, de regula, generalizat si frecvent fatal. Incepe adesea pe bontul
ombilical curatat inadecvat la copiii nascuti din mame insuficient imunizate. Debutul sau pe
durata primelor 2 saptamani de viata se caracterizeaza prin rigiditate, spasme, si hranire slaba. La
nou-nascutii care au supravietuit a aparut surditatea bilaterala.

Afectarea respiratorie este cea mai frecventa cauza de deces. Spasmul laringian si rigiditatea si
spasmele peretelui abdominal, diafragmei si peretelui toracic determina asfixie. Hipoxemia
poate, de asemenea, induce stop cardiac, iar spasmele faringiene duc la aspirarea secretiilor
orale cu pneumonie consecutiva, care contribuie la moartea hipoxemica.
 Tetanosul

Tetanosul este o intoxicatie acuta a sistemului nervos central produsa de toxina bacilului sporulat gram-
pozitiv anaerob Clostridium tetani; este o boala infecto-contagioasa tratata in cadrul serviciilor de boli
infectioase, rolul chirurgului fiind acela de a preveni producerea infectiei (in cazul plagilor cu risc
tetanigen), iar odata infectia aparuta, de a trata poarta de intrare.

Etiologie

Bacilul tetanic este un germene teluric (e gasit cel mai frecvent sub forma de spori in pamant, mai ales
in zonele fertilizate cu balegar); poate exista si in intestinul gros si chiar subtire al oamenilor si
animalelor, de unde este eliminat odata cu materiile fecale. Aceasta explica posibilul tetanos
postoperator si posibila aparitie la bolnavi ce au suferit in urma cu multi ani rani de razboi,
inmagazinand in cicatrice spori de bacil tetanic, cu eliberarea acestora in cursul interventiilor
chirurgicale recente si trecere in forma vegetative

Simptome

Debut (dupa 3-20 zile de incubatie): apare durere surda, senzatie de arsura, sensibilitate la frig si
parestezii la nivelul unei plagi aparent vindecate sau pe cale de vindecare (plaga necicatrizata devine
uscata, cu oprire a granularii), urmate de fibrilatii musculare si chiar contracturi ale grupurilor musculare
perilezionale (fenomene usor atenuate la unii indivizi in cazul existentei unei profilaxii antitetanice
insuficiente).

Perioada de stare propriu-zisa se caracterizeaza prin disfagie, iritabilitate, urmate rapid de

hiperreflexivitate si aparitiea contracturilor musculare indolore ce pot produce rupturi musculare sau
chiar fracturi osoase si sunt insotite de pierdere ponderala marcata prin consum mare de energie si
imposibilitatea alimentatiei:
- contractura muschilor maseteri si pterigoidieni produce trismusul;
- contractura musculaturii fetei produce faciesul sardonic cu imobilitate, sprancene ridicate,
risus sardonicus;

- contracturile generalizate produc atitudini particulare cunoscute sub numele de emprostotonus,

opistotonus, ortotonus sau pleurostotonus;
- constienta bolnavului ramane prezenta, dar spasme ale glotei sau ale muschilor respiratori pot duce la
crize de asfixie prin apnee si deces.
Exceptand leucocitoza, datele paraclinice sunt neconcludente.