Sunteți pe pagina 1din 22

1

GRUP SCOLAR BRATIANU DRAGASANI

PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE


PROFESIONALĂ NIVEL 3

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: TEHNICIAN ANALIZE PRODUSE


ALIMENTARE

ÎNDRUMĂTOR:

ABSOLVENT:

2011

TEMA PROIECTULUI:
2

Studiul privind defectele, a valorii nutritive și a


falsificărilor capsuni

LABORATOARE:

1. Determinarea greutății nete si a proportiei de fructe


2. Determinarea conținut de substanț uscata
3. Analiza senzoriala

CUPRINS
I. Memoriu justificativ...............................................................................4
II. Proces tehnologic...................................................................................5
2.1 Schema tehnologica de obtinere dulceturilor…………………….……5
2.2 Principalele operatii de obtinere a dulceturilor ……………………….6
3

III.Controlul tehnic de calitate al dulceturilor…………………………8


3.1 Determinarea greutatii nete si a proportiei de fructe………………….8
3.2 Determinarea de substanta uscata………………………..…………...11
3.3 Analiza senzoriala………………………………………………...….12
IV. Valoarea nutritiva……………………………………………....…..13
V. Defectele dulceturilor………………………………………….....….16
VI.Falsificarile dulceturilor………………………………………...…..17
VII. Anexe…………………………………………………………...…..21
VIII. Bibliografie…………………………...……………………...……23

I.ARGUMENT

Fructele sunt produse vegetale voloroase,care nu trebuie sa lipseasca din ratia


zilnica a omului,datorita insusirilor lor,ce contribuie la buna functionare a
organismului.
Compozitia chimica a fructelor este asemanatoare si depinde de aceeasi factori
ca la legume.In comparatie cu legumele,unele componente din fructe se gasesc fie in
cantitate mare sau mai mica ,fie sunt specifice fructelor.
4

Continutul de glucide in fructe variaza de la o specie la alta,de exemplu fructele cu


samburi si seminte sunt mai bogate in zahar,bananele si castanele in amidon,gutuile si
prunele in pectine.
Produse concentrate din fructe: In aceasta grupa se disting urmatoarele produse:
- dulceata,siropul s.a.
Aceste produse se consuma in mod curent,fiind mult apreciate pentru gustul
lor dulce-acrisor si aroma placuta. De asemenea,au valoare nutritive ridicata si sunt
usor asimilabile.
Dupa modul de fabricare concentratele de fructe se clasifica in:
- produse cu sirop de zahar (dulceata si sirop)
- produse galificate ( marmelada,gem,pasta )
Produsele gelificate se caracterizeaza printr-o consistenta
gelatinoasa,elastica,datorita formarii unui gal din pectina-zahar-acid.
Ca materie prima se folosesc fructele proaspete sau sonservate,zahar,glucoza (5-15
%),si acizi organici (citric sau malic ),pectina,coloranti alimentari,arome s.a.
Toate materiile prime si ingredientele trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate
cerute de standardele de stat sau normele de firma.
Grupa fructelor rezultate de la arbustii fructiferi:
Din aceasta grupa fac parte:
- capsunile
- fragii
- afinele
- murele
- zmeura
- coacazele
- strugurii
Sunt fructe care continmai mult de 92% H2O, 6-10% glucide (fructoza),acizi
organici,saruri minerale si cantitati mari de vitamine,in special vitamina C.

II.PROCES TEHNOLOGIC
2.1 SCHEMA DE OBTINERE A DULCETURILOR

FRUCTE ZAHĂR

RECEPŢIONARE

SORTARE
SPĂLARE
5

PRELUCRARE
INIŢIALĂ

FIERBERE CU ZAHĂR

DOZAREA

INCHIDEREA

RĂCIRE

DEPOZITARE

DULCEAŢĂ

2.2 Principalele operatii de obtinere a dulceturilor

Fructele folosite la obtinerea dulceturilor sunt:


 capsuni, fragi, mure, zmeura;
 visine, cirese, caise, piersici, prune;
 struguri;
 mere, pere, gutui;
 nucu verzi, petale de trandafiri.

Receptia cantitativa: - verificarea cantitatii de fructe.


6

Receptia calitativa: - culoare si textura uniforme;


- sanatoase;
- neatacate de insect;
- fara vatamari mecanice;
- bine coapte.

Sortarea urmareste: - indepartarea fructelor necorespunzatoare;


- alegerea fructelor dupa soi, culoare, marime, grad de
maturitate, fara vatamari mecanic.

Spalarea urmareste: - indepartarea impuritatilor de pe suprafata fructelor;


- se realizeaza in vase inoxidabile prin agitare sub dusuri.

Prelucrarea initiala cuprinde operatiile:


- la capsuni, zmeura, mure se indeparteaza manual coditele;
- la cirese si visine se indeparteaza coditele cu masina de scos
codite odata cu scoaterea samburilor si spalarea fructelor;
- la caise, piersici si prune se realizeaza decojirea lor pe cale
chimica se taie in doua si se indeparteaza samburii.
Fierberea cu zahar:
- Se stratifica fructele cu zahar;
- Difuzia se efectueaza la 4-24 ore prin asezarea in tavi din inox;
- Continutul tavii se toarna in cazanul duplicat si se fierb pana la 72-73 grade
refractometrice;
- Fructele se fierb cu apa pana se inmoaie si se adauga rahatul impreuna cu acidul;
- In timpul fierberii se indeparteaza spuma se continuua fierberea, se adauga acid
citric pentru a prevenii zaharisirea;
- Sfarsitul fierberii se stabileste pa baza gradului refractometrice.

Dozarea se face in recipient de sticla, de material plastic, iar marmelada se


poate ambala si in ladite de lemn sau de carton, cu capacitatea de 5 kg.

Inchiderea recipientelor se realizeaza cu masina de inchis borcane care se


aplica capace de tip Omnia si Twist-off. Se pot utilize masini pentru dozat in
casserole de material plastic, inchiderea facandu-se prin termosudarea unei pelicule
de folie metalizat.

Pasteurizarea se aplica la sortimentele de gemuri, dulceturi marmalade, care


sunt dozate in recipient de sticla si se urmareste in special realizarea vidului in
interiorul recipientului. Din acest motiv sunt suficiente temperature de 100oC timp de
5-10 minute.
7

Racirea recipientelor se va executa, correct, facand totodata si un control al


inchiderii si pasteurizarii prin observarea formei capacului, care trebuie sa fie usor
concave, cand operatiile s-au desfasurat correct. Pentru pasteurizare se pot folosi
autoclavele sau pasteurizatoarele continui.

Depozitarea. Recipientele rezultate de la pasteurizare, sunt trecute in deposit,


unele sunt etichetate si ambulate, in vederea livrarii, sau sunt paletizate pentru
livrarile ulterioare.

Dulceata este un produs din fructe, conservat cu zahar, in care fructele sau
parti de fructe se gasesc intr-un sirop de zahar. La fabricarea acestui produs se are in
vedere ca: - continutul final de zahar sa fie 68-72%;
- fructele sa fie de un singur fel;
- proportia de fructe in produsul finit sa fie de 45-55%.

III. CONTROLUL TEHNIC DE CALITATE AL


DULCETURILOR SI INTERPRETAREA
REZULTATELOR
3.1 Determinarea greutății nete si a proportiei de fructe

1.Determinarea masei nete a continutului total de legume


8

si fructe si a continutului unui component


raportat la masa neta

Principiul metodei:
Se determina diferenta dintre masa bruta si masa ambalajului gol.
Pregatirea probei:
- inlaturarea etichetei;
- spalarea ambalajului;
- uscarea prin stergere;

Materiale nacesare:
- balanta tehnica;
- sita, penseta;
- spatula, sticla de ceas;
- cilindru gradat;

Mod de lucru:
 Se cantareste ambalajul folosidu-se masa bruta m;
 Se goleste cantitatea intr-un vas de laborator;
 Ambalajul gol se spala, se scurge de apa se sterge si se cantareste btinandu-se
m1;

Calcul si iterpretarea rezultatelor: masa neta=m-m1


m=ambalajul
m1=ambalajul gol g/kg
2.Determinarea continutului de legume si fructe raportate
la masa neta

Principiul metodei:
Se determina continutul total de legume si fructe raportat la masa neta in
conditiile metodei.
9

Mod de lucru:
In cazul legumelor si fructelor sterilizate se cantareste fiecare recipient di proba
pregatita stabilindu-se masa bruta m.
Se deschide capacul si continutul se trece cantitativ pe un ciur cu sita cu
ochiurile de 4, asezata pe un vas de laborator tarat in prealabil (diametrul ciurului
trebuie sa fie egal cu diametrul vasului).
Pentru asigurarea scurgerii complete produsul se asaza pe ciur in strat uniform
si se lasa sa se scurga cinci minute miscand ciurul din cand in cand.
Se cantareste vasul cu lichid si se stabileste m3.
Ambalajul gol se spala, se usuca si se cantareste.

Masa neta se calculeaza cu formula:


Continut legume sau fructe =m2-m3/mex100
m2=masa neta exprimata in grame sau kg;
m3=masa lichidului scurs in grame sau kg;
me=masa neta de pe eticheta in grame sau kg;

3.Determinarea continutului unui component raportat


la masa neta

Principiul metodei:
Se determina masa fiecarui component dintr-un ambalaj si se raporteaza la masa
neta.
10

Mod de lucru:
Se cantareste fiecare component astfel:
- se cantareste recipientul;
- se transvazeaza continutul pe un ciur metallic, dupa scurgerea completa a
lichidului;
- ambalajul se cantareste, se obtine m1;
- componentele aflate pe sticla se separa cu atentie cu ajutorul unei pensete, se
trec separate intr-o capsula de portelan sau sticla de ceas, spalata in prealabil
notate cu m5 si se cantareste m6

Calcul:
Component = m6-m5/mex100
m6=masa sticlei de ceas cu component in grame;
m5=masa sticlei de ceas goale;
me=masa neta dupa eticheta in grame;

3.2 Determinarea conținutului de substanț uscata

Principiul metodei:
Se determina indicele de refractive la temperatura de 20oC si din valoarea
acestuia se deduce continut de substante solubile exprimat in zaharoza.
Aparatura:
11

Refractometru prevazut cu scara gradate in valori ale indicelor de refractive cu


precizie de 0,0002, sau refractometru prevazut si cu scara gradata in procente de
zaharoza, cu precizie de 0,1% .
Refractometruva fi prevazut cu termoreglator sau cu dispozitiv de circulare a
apei la 20oC +0,5oC
Reglarea aparatului:
Se aduc prismele refractometrului la temperature de 20oC +0,5oC . Se ridica
prisma mobile, se precizeaza doua picaturi de apa distilata pe prsma fixa a
refractometrului si se inchide imediat cu prisma mobile.
Se regleaza aparatul astfel incat sa apara clar linia de separare a campurilor. Se
deplaseaza ocularul pana la suprapunerea reperului cu linia de separare a campului
luminous de cel intunecos. Refractometrul se considera reglat daca linia de separare
este in dreptul indicelui de refractie de 1,3330(indicele de refractive al apei).
Lucrarea si pregatirea probelor:
Probele se iau conform standardelor, normelor interne, caietelor de sarcini in
vigoare.
Mod de lucru:
Pe prisma fixa a refractometrului se picura cu ajutorul unei baghete 2-3 picaturi
din proba pregatita si se inched prismele imediat pentru a impiedica evaluarea probei.
Se deplaseaza ocularul pana la suprapunerea reperului cu linia de separare a altor
doua campuri, apoi in refractometrul folosit se citeste fie direct continut procentual de
substanta solubila, fie indicele de refractie din care se deduce continut corespunzator
de substante solubile.
Determinarea se executa la temperature de 20oC +0,5oC sau la temperature
diferita de aceasta cu 5oC . Se efectueaza doua determinari pe aceeasi proba.
Calcul:
a) Daca determinarea sa executat la temperature de 20 +0,5oC pe proba ndiluata,
procentul de substante solubile se citeste direct pe scara aparatului. Daca
12

determinarea sa executat la o temperatura diferita de 20oC atunci valoarea


procentuala ale substantei solubile citita se corecteaza la temperatura de 20oC .
b) Daca determinarea sa executat asupra unei solutii diluate, procentul de substanta
solubila se stabileste estfel:
% substante solubile = c*100 V/m*100, in care
C = continut de substante solubile citit sau dedus
V = valoarea solutiilor
m = masa produsului luat pentru determinarea in grame

3.3 Analiza senzoriala

• Principiul metodei:
• Metoda consta in determinarea cu ajutorul simturilor (vaz,gust si miros) a indicilor
de calitatea cozonacului:aspectul exterior,starea si aspectul miezului,aroma si gustul.
• Mod de lucru:
• Aspectul: Se examineaza vizual aspectul dulcetii de capsuni,acesta fiind de culoare
rosie,rosu-inchis,caracteristic dulcetii.
• Culoarea dulcetii: Se apreciaza vizual,stabilindu-se daca dulceata are culoarea
corespunzatoare.
• Aroma: Se determina mirosind produsul nostru,iar acesta fiind usor aromat de
mirosul placut al capsunii si al zaharului,se apreciaza daca aroma este
corespunzatoare,aceasta fiind caracteristica,placuta,fara mirosuri straine (de
mucegai,ranced,statut)
• Gustul: Se apreciaza gustand din dulceata,acesta fiind caracteristic,placut,de bine
fiert,dulceag potrivit,nu se admite gustul amar sau acru.

IV. VALOAREA NUTRITIVA

Valoarea nutritiva reprezinta calitatea unui aliment de a satisface nevoile


energetic si biologice ale organismului.
13

Principalele substante care intra in compozitia chimica a alimentelor se numesc


principia alimentare. In functie de rolul principal ce il indeplinesc in organism, se
clasifica in:
- pricipii energetic, care prin metabolizare dau energia necesaraorganismului
(lipide si glucide)
- principii plastic, care participa la sinteza substantelor proprii organismului si
inlocuirea celor uzate (protide si saruri minerale)
- principii catalitice, care indeplinesc rolul de activatori ai reactiilor celulare
(enzime, vitamine, hormone)
Acelas principiu alimentar poate indeplinii atat rol energetic, cat si rol plastic.

De exemplu: enzimele care constituie sursa principal de energie a organismului


pot avea rol plastic cand intra in constitutia celulelor, iar protidele care indeplinesc
rol plastic pot fi folosite de organism drept substante energetic daca sunt consummate
in exces. Din punct de vedere nutritive alimentele se clasifica in noua grupe.
Dulceata de capsuni este un produs alimentar care are la baza fructele care fac
parte din grupa de alimente numarul sapte. Acestea continglucide cu molecula mica,
apa si saruri minerale, magneziu, calciu, vitaminele C si PP. Au valoare calorica
redusa, sunt sarate si bogate in substante de ballast cu effect intestinal.
Calculul valorii nutritive:
O modalitate de exprimare a valorii nutritive este indicile V N10, care reprezinta
valoarea nutritiva a unui aliment luand in calcul 10 elemente considerate ca fiind cele
mai importante. Acest indice se calculeaza dupa urmatoarea relatie:

VN10=1/10*(Pr*FPr+L*FL+Gl*FGl+Ca*FCa+Fe+…+PFp+AFA+B1*FB1+B2*FB2+CFe)
Pr – continutul in protein al comtinutului g/100g produs
L – continutul in lipide al produsului
Gl – continutul in glucide g/100g produs
Ca – continutul in calciu al produsului g/100g produs
14

Fe – continutul de fier al produsului in mg/100g produs


P – continutul de fosfor al produsului in mg/100g produs
A, B1, B2, C – reprezinta continutul de vitamine corespunzatoare in mg/100g produs
F=b*k*100/d in care,
F – reprezinta un coefficient care se calculeaza in functie de:
b – coeficientul valorii biologice a proteinelor
k – coeficientul de utilizare a componentelor
d – necesarul zilnic din fiecare component
Valorile coeficientului F pentru substantele nutritive care se gasesc in dulceata
de capsuni sunt prezente in tabelul de mai jos:
Produsul FPr FL FGl FCa FP FFe FA FB1 FB2 FC
Dulceata
de 0,69 0,55 0,10 54 60 6,1 27 53 - 1
capsuni

Folosind valorile lui F se poate calcula valoarea nutritiva V N10 pentru fiecare
produs alimentar. In tabelul de mai jos este prezentata compozitia chimica (%),
valoarea nutritiva VN10 si valoarea calorica W.
Produs Pr L Gl Ca P (g) Fe A B1 B2 C VN10 W
(g) (g) (g) (g) (mg (mg (mg) (mg) (mg (100g ca
) ) ) ) l
Dulceat
a de 0,4 0, 66, 0,01 0,02 0,38 0,03 0,00 0,00 0,5 - -
capsuni 5 1 5 3 3 3 8

Valoarea energetic (valoarea calorica).


Principalii furnizori de energie sunt glucidele, lipidele, si protidele provenite
din alimentele consummate. Prin arderea in organism energia continuta este eliberata
in cea mai mare parte sub farma de energie caloric.
15

Necesarul de energie ca si valoarea energetica a alimentelor se exprima in


calorii (cal). Prin ardere in organism glucidele si protidele elibereaza 4,1cal/g, iar
lipidele 9,3cal/g.
Valoarea calorica reprezinta suma produselor dintre factorii energetic si
puterile lor calorice si se calculeaza dupa formula:
W(cal)=Pr(g)*4,1cal/g+L(g)*9,3cal/g+Gl(g)*4,1cal/g
Nota: Pentru calculul valorii nutritive si calorice trebuie sa se tina seama si de
pierderile specifice la prelucrarea primara si termica, noi le consideram zero.
Inlocuim datele din tabele in formula VN10
VN10=1/10(0,45g*0,69+0,1g*0,55+66,5g*0,10+0,013g*54+0,023g*60+0,38mg*61
+0,03mg*27+0,003mg*53+0,008mg*0+0,5mg*1)=
VN10=1/10(0,3105g+0,055g+6,65g+0,702g+1,38g+2,318mg+0,81mg+0,159mg+
0,5mg)=12,8245
VN10 =1/10*12,8245=12,8245/10=1,28
W(cal) =0,45g*4,1cal/g+0,1g*9,3cal/g+66,5g*4,1cal/g=
1,845cal+0,93cal+272,65cal=275,425cal =275cal

V. DEFECTELE DULCETURILOR
Defectele produsului finit afecteaza una sau mai multe insusiri ale acestuia
scazandu-i calitatea.Din aceasta cauza se pune accent deosebit pe depistarea cauzelor
16

care genereaza defectele dulcetii de capsuni si luarea de masuri pentru evitarea


obtinerii unor dulceturi cu defecte.Sursele principale ale defectelor dulcetii de
capsuni sunt:
• Materii prime necorespunzatoare din punct de vedere calitativ
• Nerespectarea regimului tehnologic,in special la prepararea dulcetii care consta in
fierberea si stelirizarea acesteia.
• Defectele culorii:
• Depozitarea necorespunzatoare a dulcetii de capsuni dupa fierbere si sterilizare.
• Neermetizarea borcanelor,provoaca alterarea rapida a produsului,rebutul aparand de
obicei la scurt timp dupa sterilizare.
• Bombajul recipientelor:
• Sterilizarea este provocata de prezenta microorganismelor care au supravietuit
tratamentului termic la depozitare.
• Este determinate de urmatoarele cause:
• Nerespectarea regimului de sterilizare
• Functionarea defectuasa a aparaturii de control
• Existenta unui numar de microorganisme inainte de starilizare,datorita unui grad
mare de infectare a materiilor prime si a materialelor.

VI.FALSIFICARILE DULCETURILOR
17

Produsele din fructe conservate cu zahar sunt supuse si ele la diverse falsificari chiar
daca acestea nu au amploarea falsificarilor sucurile de fructe. Cele mai des intalnite
sunt:
• Substituirea fructelor scumpe (nobile) cu fructe comune (mai ieftine )
Fara indoiala ca si in cazul produselor obtinute prin procesarea fructelor conservate ci
zahar,frauda cea mai frecventa consta in substituirea partiala a fructelor scumpe
( capsune,fructe de padure) cu fructe mai ieftine (struguri,mere,pere,etc.)
Falsificarea se identifica cu aceleasi metode folosite si la autentificarea speciei
(varietatii),dar o abordare inovativa relative recenta consta in analiza structurii si
compozitiei peretilor celulari ai fructelor
(caise,piersici,dovleac),celuloze,hemiceluloze si substante practice (kurz si
colab.,2008b).
Se investigheaza continutul de monoglucide ale diferitelor fractiuni pectice solubile
in apa,in HCl si in NaOH,cat si pectinele oxidate solubile. Prin dozarea
hemicelulozelor s-au obtinut rezultate repetabile si fidele pentru cuantificarea
gemurilor obtinute din capsune (Schleber si colab.2005) de cirese ( Fugel si
colab.,2006) cat si din amestecuri de fructe caise-capsune si caise - piersici ( kurz si
colab.,2008c).
Se determina continutul si raportul arabinoza/galactoza a diferitelor fractiuni
pectinice. Arabinoza si galactoza predomina in toate fractiunile pectinice ale
capsunelor si cireselor cu o pondere mai mare in galactoza

• Modificarea raportului fructe / zaharuri:


Abordarea traditionala consta in evaluarea continutului in unele alamente prezentate
in fructe cum sunt: azotul total,fosforul,potasiul s.a.
Falsificarea insa poate fi usor mascata prin adios de compusi care contin astfel de
elemente cum sunt fosfatul de potasiu si fosfatul de amoniu,canducand la rezultate
eronate,crescute,in ceea ce priveste continutul de fruct din produs.
O relatie simpla pentru a afla continutul de fructe dintr-un produs,bazata pe acest
principiu este urmatoarea:
18

Fruct in produs , % = A%in produs / A%in fruct,in care


A – reprezinta continutul intr-un compus insolubil (de exemplu unul sau mai multe
elemente minerale) al fructului.

• Adaosul illicit de indulcitori naturali (sirop de zahar invertit,glucoza,fructoza din


porumb sau melasa) sau sintetici,cu mare putere de indulcire (ciclamati,aspartam si
superaspartam s.a.),singular,dar cel mai adesea in amestec,intrucat actiunea
sinenergetica estompeaza gustul rezidual ce ar ramane daca ar fi folositi
separat.Acesti compusi se identifica cu aceleasi metode folosite la fraudarea
sucurilor.

• Adaosul de coloranti,aromatizati,conservanti sau agenti de gelifiere


(pectina,gelatina,caragenan,agar-agar s.a.),neautorizati sau in doze ce depasesc
limitele maximale admise;substituirea partiala a pectinei cu amidonul.La produsele
gelificate,indeosebi la jeleuri se practica si adaosul de amidon cu scopul de a substitui
partial pectina.
Aceasta falsificare influenteaza indeosebi insusirile senzoriale
( aspect,culoare).pentru a masca adaosul se recurge la o a doua frauda care consta in
adaosul unor cantitati mai mari de coloranti alimentari decat limitale premise de
legislatia in vigoare.Adaosul de amidon se pune in evidenta atat prin analiza
microscopica cand se constata prezenta granulelor de amidon cat si prin metode
chimice.

• Diluarea cu apa si adaosul de coji sau tescovina:


Pentru decelarea acestor fraude se folosesc metode clasice sau moderne.
Metode de autentificare si de identificare a falsificarilor produselor de fructe:

Metoda Parametrii analizati Aplicabilitate


analitica
19

1 2 3
Spectometrie;me Continutul de fructe si alti Determinarea proportiei de
tode componenti
fructe
gravimetrice din produs
Absorbtia Raportul dintre componentul Determinarea proportiei
atomica tinta din fructe si cel din produs de fructe

Produse obtinute prin procesarea fructelor


1 2 3
Teste Parametrii Determinarea proportiei
reologice reologici de fructe
Cromatografice Glucidele specifice Identificarea
HPLC, indulcitorilor
metode optice adaugati
Cromatografice Hidrocalconele Decelarea speciei
HPLC (varietatii)de fructe
Cromatografice Flavonoidele sau Decelerarea speciei
HPLC antocianidinele (varietatii) de fructe
Spectrometrice Substante de falsificare Decelarea speciei
FTIR (glucide,fructe straine) (varietatii) de fructe
GC-IRMS Enantiomeri specifici Decelarea speciei
(varietatii) de fructe
Diferentierea originii
Enzimatica (ELISA) Profilul proteinelor fructelor din care s-au obtinut
produsele
Biologica Profilul AND-ului Diferentierea originii
(PCR) fructelor din care s-au obtinut
produsele
20

VII.ANEXE

Continutul de elemente minerale al unor specii de fructe,in mg (in 100g material


proaspat)

Specia S P Cl Na K Mg Ca Fe Zn Cu Mn I
Capsuni 14 25 12 5 155 13 30 0,7 0,0 0,13 0,2 0,00
21

9 8 8

Continutul in vitamine al fructelor (in 100g material proaspat) :


Specia Caroten VitaminaB VitaminaB2 VitaminaP Vit. C
mg , mg mg P mg
Capsuni urme 30 100 300 25-125

Continutul mediu in substante tanante al unor fructe proaspete:


Specia Substante tanante
Capsuni 0,16

Productia de fructe din Romania (totala si pe cap de locuitor)

Anul 1998 1999 2000


Total din care 1036,4 935,6 1301,0
Capsuni 11,8 14,7 11,7

Conditii de conservare si durata admisibila de depozitare in stare


refrigerate pentru unele fructe proaspete:

Fructul Temperatura de Umiditatea Durata


depozitare (°C) relativa a aerului admisibila de
depozitare in
saptamani
Capsuni 0 - 1-5 zile

Durate admisibile de depozitare a fructelor congelate recomandate de


Institutul International al Frigului:
22

Fructul Durata admisibila de depozitare in luni,la o


temperatura a anului de
Zmeura,capsuni -18 ° C -25 ° C -30 ° C
fara zahar 12 18 24

VIII. BIBLIOGRAFIE

Segal B., Ionescu E., Ionescu R. – Utilajul si tehnologia prelucrarii legumelor si


fructelor, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1980
Barbulescu G. – Merceologia alimentara, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti
2003
http://www.milestii-mici.md/rom/section/12/
http://www.bloombiz.ro
http://www.jurnalul.ro
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pinot_Noir
http://www.pietroasa.ro
http://www.didactic.ro/files/5/drum.ppt#23

S-ar putea să vă placă și