ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

PROIECT LOGISTICĂ

SISTEMUL LOGISTIC LA S.C. LACTOVIT S.A.

 2009

CUPRINS

CAP.I – Prezentarea societăţii comerciale LACTOVIT S.A.

CAP.II – Analiza activităţii de asigurare şi distribuţie
2.1 – Prezentarea principalelor categorii de resurse materiale, cantităţi,
preţuri, grafice (evoluţia în timp)
2.2 – Tipul şi gama mărfurilor oferite
2.3 – Aria teritorială vizată
2.4 – Canale de distribuţie: concurenţa, preţuri, analiza transporturilor
2.5 – Logistica de distribuţie: transportul, stocarea, depozitarea, manipularea,
fluxul informaţional

CAP.III – Proiectarea departamentului de logistică

2
 Introducere

Descoperita de economie din cele mai vechi timpuri si confirmata de economia

moderna, logistica pare a fi nu numai inima strategiei întreprinderii, ci si rădăcina însăşi a
performantei în execuţia operaţională a activităţilor cotidiene. Logistica este deosebit de
complexa, deoarece ia multe forme.
Astăzi toate întreprinderile, mai ales în context european, cunosc transformări profunde
ale poziţiilor modurilor de gestiune si formelor de organizare ale logisticii. Fie ca este vorba de
o mica întreprindere sau de un mare grup, adaptarea la o serie de constrângeri din ce în ce mai
schimbătoare devine o necesitate. Dintr-o activitate secundara care nu se bucura de interesul
tuturor, ea a devenit o miza a reuşitei strategiei oricărei întreprinderi. Conceptul însuşi de
logistica este marcat de o evoluţie a obiectivelor care îi revin precum si de o evoluţie a
perimetrului de intervenţie.
Logistica poate fi definita ca o funcţie de interfaţă între gestiunea ofertei (supply side) si
gestiunea cererii (demand side).
Logistica se poate defini ca fiind procesul cu care se gestionează într-o manieră
strategică transferul şi stocarea materialelor, componentelor şi produselor finite începând de la
furnizori, traversând societatea până la ajungerea produselor la consumatori. (Martin
Christofer)
O altă definiţie a logisticii este şi cea dată de către Sole Society of Logistic Engineers,
care o abordează ca tehnică şi, în acelaşi timp, o ştiinţă care susţine realizarea obiectivelor
societăţii, programarea şi urmărirea acestora; este necesară pentru management, engineering-ul
şi activităţile tehnice pe teme cerute, proiectarea, aprovizionarea şi conservarea resurselor
Tot despre logistică Philip Kotler a afirmat că “implică planificarea, realizarea şi
controlul fizic al materialelor şi produselor finite, de la punctele de origine la punctele de
utilizare, în vederea satisfacerii necesităţilor consumatorilor în condiţiile obţinerii de profit”.
Dintre factorii care au determinat apariţia logisticii precum şi reevaluarea rolului
acesteia în cadrul unităţilor agroalimentare, putem enumera:
• sporirea în ritm rapid a cheltuielilor de transport;
• posibilităţile limitate de creştere a eficienţei producţiei;
• mutaţiile înregistrate în gestiunea stocurilor;
• înnoirea şi diversificarea fără precedent a producţiei de mărfuri;
• necesitatea organizării şi coordonării adecvate a fluxurilor informaţionale;
• utilizarea pe scară tot mai largă a calculatoarelor şi revoluţia informatică;
• iniţiativele legate de calitate (TQM);
• preocupările de protejare a mediului ambiant.
Logistica cunoaşte o dezvoltare din ce in ce mai puternică in România, cu un potenţial
destul de ridicat ca urmare a dezvoltării economiei noastre.
Preocuparea logisticii priveşte mişcarea şi stocajul materiei prime şi a produselor finite
de la sursa de producţie ,trecând prin lanţul logistic şi oprindu-se la consumatorul final.
Orice firmă care vrea să supravieţuiască pe piaţă are nevoie de un sistem logistic bine
pus la punct intr-un mediu economic in care concurenţa este din ce in ce mai acerbă.
Având un sistem bine proiectat cu o monitorizare şi o funcţionare eficientă a
mecanismului logistic o întreprindere poate sa aibă succes. Lucrarea de faţă oferă o imagine a

3
 sistemului logistic al întreprinderii cu suma componentelor sale care ajuta la buna desfăşurare a
activităţii logistice.
CAPITOLUL.I

Prezentarea generală a Societăţii Comerciale LACTOVIT S.A.

1.1 Scurt istoric

La data de 10.03.1990, dupa parcurgerea etapelor de infiintare si întocmirea

documentelor de mai jos prevazute de Legea nr. 31/1990, Monitorul Oficial nr. 335/1990 se
constituie S.C. LACTOVIT S.A.
S.C. LACTOVIT S.A. este o societate română, cu capital integral românesc, avand o
durată de functionare nelimitată. S.C. Lactovit S.A. are :
 Sediul in Str. Muncii, nr.4, jud Bihor
 Nr. de inregistrare la Registrul Comertului J/40/3254/1991
 Cod fiscal nr. R3377337
 Banca Comerciala Română Bihor
 Cont nr. 401004158000
S.C. LACTOVIT S.A. s-a format prin asocierea a 5 actionari care au subscris un
capital social in valoare de 100.000 RON, divizat in 10.000 acţiuni, cu o valoare nominală de
10 RON/acţiune. Fiecarui acţionar ii revine un anumit procent din KS, procent care stabileşte
drepturile si obligaţiile fiecaruia ; astfel incât :
1. Mihai Petrea, domiciliat in Bihor, pe str. Paltinis nr. 3, a subscris si aportat un capital
social in sumă de 25.000 RON.
2. Amariei Dumitru cu domiciliul in Bihor pe str. Nicolae Bălcescu nr.2, a subscris si
aportat un capital social în valoare de 15.000 RON.
3. Iuga Liliana, domiciliată in Bihor, pe str Lungă nr. 10, a subscris si aportat un capital
social in sumă de 30.000 RON.
4. Lazăr Vasile, domiciliat in Bihor, pe str. Putna nr. 11, a subscris si aportat 5.000 RON.
5. Sarmă Elena, domiciliată in Bihor pe str. M.Sebastian nr. 9, a subscris si aportat un
capital social in valoare de 25.000 RON
Toate modificările, reglementările care afectează S.C. LACTOVIT S.A. se hotărăsc prin
intermediul şedinţei A.G.A. Procentul deţinut de fiecare acţionar in parte, se poate observa din
aceasta diagramă :

4
 Procentul actiunilor detinute de actionarii

SC LACTOVIT SA Mihai Petrea

Sarm a Elena
25%
25%

Lazar Vasile
5%

Iuga Liliana
30%
Amariei Dumitru
15%

1.2 Obiectul de activitate

În urma hotărârii A.G.A., S.C. LACTOVIT S.A. are ca obiect principal de activitate
producţia de lactate. Gama de produse semnifică grupul de produse înrudite prin destinaţia lor
comună în consum şi prin caracteristicile esenţiale în ceea ce priveşte : materia primă folosită la
obţinerea lor şi tehnologia de fabricaţie aleasă. Gama de produse oferită de S.C. LACTOVIT
S.A. este formată din 3 linii de fabricaţie: lapte şi conserve din lapte, produse lactate si
brânzeturi.
Obiectul firmei de activitate, funcţioneaza conform reglementărilor legale surprinse în
codul CAEN din Monitorul Oficial nr. 908/13 decembrie 1990. Codul CAEN :1551 Fabricarea
produselor lactate si a branzeturilor.
S.C. LACTOVIT S.A. a înregistrat în general un trend ascendent ajungând ca în 2007 sa
înregistreze o cifră de afaceri de 5 570 703 lei si un profit net de 104 049 lei utilizând active de
1 439 897 lei şi un număr de 114 angajaţi comparativ cu 274 361 lei şi 1336 lei reprezentând
cifra de afaceri si profitul net înregistrate de firmă în 2000 utilizând active totale în valoare de
92 380 lei şi un număr de 46 de angajaţi.

1.3 Structura organizatorică a S.C. LACTOVIT S.A.

Structura organizatorică a întreprinderii reprezintă ansamblul persoanelor şi

compartimentelor de muncă tehnice, economice si administrative, modul cum acestea sunt
constituite şi grupate, precum si principalele legaturi ce se stabilesc intre ele în vederea
realizării,în cât mai bune condiţii, a obiectivelor activitaţii economice a acesteia; reflectând
aşadar ,,anatomia întreprinderii’’.
Conducerea societăţii poate fi caracterizată ca una dinamică şi experimentată,
capabilă să facă faţă caracterului specific al activităţii firmei.

5
 1.3.1 Organigrama S.C. LACTOVIT S.A.

Manageri

Financiar-
Prospectare Marketing Aprovizionare Productie Personalul Desfacere Contabil
Cercetare
Dezvoltare

Finante
Planificarea & Contabilitate
Controlul
productiei

Controlul
calitatii

1.3.2 Fluxurile informaţionale între departamente

Gruparea activităţilor în compartimente trebuie sa se facă cu mare atenţie ; urmărindu-se

proiectarea unor compartimente just dimensionate care să înglobeze activităti omogene sau
complementare. Compartimentele deosebit de importante vor fi subordonate directorului sau
directorilor pe funcţiuni ai intreprinderii, asigurându-se astfel condiţiile unei obiectivitâti
depline în luarea hotarârilor (cum este cazul departamentului de control al calitaţii) 1.
Managerii sunt reprezentaţi de acţionarii firmei ; ei având un rol deosebit de important
în conducerea societăţii ; celelalte departamente subordonându-li-se lor. Ei hotarasc CE şi CÂT
să se producă, având rolul de a organiza, coordona şi comanda desfaşurarea activităţilor din
intreprindere ţinand cont, însa de dorinţele, opţiunile şefilor departamentelor din subordine. Un
alt rol al acestora constă în faptul că ei urmăresc reglementări legale care nu afectează
activitatea de producţie.
Prospectarea, cercetarea, dezvoltarea : acestea trebuie sa conceapă produsele
corespunzător cerinţelor calitative stabilite, să aleagă materialele, să stabilească caracteristicile
de calitate si toleranţă. Documentaţia constructivă se va determina după efectuarea probelor
asupra prototipului. Pentru realizarea acestor obiective, departamentul S.C. LACTOVIT S.A.
îşi rezervă timp în scopul întâlnirii cu clienţii cărora le solicită păreri, sugestii. De asemenea,
specialiştii în cercetare-dezvoltare consideră binevenită implicarea compartimentelor de
marketing, producţie şi vănzări în cadrul fiecarui proiect nou.
Principalul obiectiv al departamentului de aprovizionare se concretizează în asigurarea
completă şi complexă a firmei cu resursele şi echipamentele tehnice corespunzătoare calitativ,
la locul, la termenele solicitate şi cu un cost minim. Pentru realizarea acestui obiectiv, S.C
Lactovit S.A îşi caută mai degrabă pe cei mai buni furnizori, în loc să-i aleagă dintre cei ce-şi
oferă serviciile; astfel că firma a reusit sa-şi creeze relaţii pe termen lung cu furnizori mai

6
puţini, dar care sunt de încredere şi oferă produse de bună calitate. Se poate afirma că,
aprovizionarea reprezintă prima operaţie din cadrul circulaţiei mărfurilor prin depozite.
Marketing-ul are o importanţă atăt de mare, încăt nu poate fi tratat ca o funcţie separata.
El reprezintă întreaga afacere privită din punctul de vedere al rezultatului fiscal, adică prin
prisma clientului ; căci succesul unei afaceri nu e determinat de producător, ci de client. Având
în vedere aceste aspecte, compartimentul de marketing al S.C. LACTOVIT S.A. are o serie de
atribuţii de îndeplinit ; astfel îincat acesta trebuie sa studieze nevoile şi dorinţele clienţilor din
cadrul unor segmente de piaţă bine definite şi să elaboreze oferte atragătoare pentru aceştia.
Producţia, compartiment foarte important, acesta trebuie sa se desfasoare cu respectarea
stricta a condiţiilor de calitate. Şeful acestuia i-a contact în permanenţă cu managerii, furnizând
date şi informaţii privind volumul şi structura producţiei planificate, eşalonarea fabricaţiei în
timp şi spaţiu. Forţa de muncă a societaţii este dispusă sa presteze ore suplimentare atunci când
acest lucru este important pentru respectarea angajamentelor luate faţă de clienţi ; iar ţelul
acestora este sa realizeze produse cu ,,zero defecte’’.
Planificarea & controlul producţiei.Acest departament manifestă un rol considerabil
pentru S.C. LACTOVIT S.A. Şeful acestuia urmareşte fabricarea unor produse care să asigure
o folosire raţionala a resurselor materiale, astfel incat consumurile specifice sa fie minime.

Controlul calităţii trebuie sa urmărească calitatea materiei prime şi a materialelor

intrate în fabricaţie,să verifice operaţiile şi lucrările executate pe fluxul de producţie, să
controleze conformitatea produselor finite cu prevederile din STAS-uri, norme interne,
contracte, sa execute masurători şi să asigure valorificarea datelor statistice privind calitatea, să
analizeze rebuturile şi să stabilească acţiunile de remediere.
Personalul. S.C. LACTOVIT S.A. cuprinde salariaţi încadrati permanent sau temporar,
prezenţi la lucru, aflaţi în concediu sau în deplasare, precum şi salariaţi absenţi motivat sau
nemotivat. Însă, singura garanţie în privinţa locului de muncă pentru personalul companiei
noastre derivă din calitate, productivitate ridicată si satisfacţia clienţilor noştri. Astfel, angajaţii
trebuie sa înteleagă că, de fapt, ei sunt ”proprietarii intreprinderii” prin faptul că ei poartă direct
răspunderea prosperităţii firmei ; datoria lor fiind de a obţine cu mijloacele de care dispun,
creşterea continuă a eficienţei economice, fapt ce va avea drept consecinţa creşterea nivelului
de trai al individului şi al societăţii.
Departamentul de vânzări livrează mărfurile şi produsele finite din depozitele firmei,
străduindu-se să ofere clientului ,,cea mai bună soluţie’’; comunicănd nevoile şi ideile clienţilor
celor insărcinaţi cu crearea unor noi produse.
Departamentul financiar-contabil este important pentru S.C. LACTOVIT S.A.; ba,
chiar mai mult, putem spune ca este o funcţie-cheie în intreprindere, aceasta întrucat
departamentul financiar rezolvă o gamă variată de probleme şi are în componenţa sa, de
regulă, urmatoarele colective de lucru : casierie, plan financiar şi analize economice-financiare,
preţuri-calculaţii, evidenţa mijloacelor baneşti şi a împrumuturilor, evidenţa debitorilor şi
clienţilor. Departamentul contabilitaţii se ocupă în general de problemele contabilităţii,
existând urmatoarele colective de lucru în cadrul acesteia : mijloace fixe şi investiţii, materiale-
obiecte de inventar şi produse, mărfuri şi ambalaje, cheltuieli de producţie şi de circulaţie,
contabilitate generala.

1.4 Gradul de implicare in activitati logistice

7
 Activitatea de producţie se desfăşoară în patru unităţi (filiale) pe teritoriul judeţului
Bihor: Filiala Bihor, Filiala Arad,. Societatea are deschise 136 puncte de colectare şi 10
puncte de colectare şi prelucrare a laptelui pe raza judeţului Bihor. Din acestea, 135 puncte de
colectare şi cele 10 puncte de colectare şi prelucrare sunt închiriate de la producători
individuali.
În prezent societatea foloseşte pentru desfacerea produselor sale sistemul distribuţiei
intensive, folosind un număr mare de intermediari independenţi. Aceştia efectuează acte de
comerţ în nume propriu, firma neavând nici un control asupra preţurilor practicate, asupra
locurilor şi modalităţilor de comercializare a produselor. Pe lângă aceşti intermediari, firma
dispune de 8 unităţi de desfacere proprii, situate pe teritoriul judeţului Bihor.
Folosirea acestui tip de distribuţie este impus în primul rând de specificul produselor
comercializate de către firmă. Produsele lactate fiind bunuri de larg consum, de cerere curentă,
este necesară o expunere maximă a lor în fiecare unitate în care ele ar putea fi căutate de clienţi,
iar datorită faptului că sunt puternic perisabile, presupun o comercializare directă sau prin
canale scurte.
Conform clasificării lui A. Tordjman, produsele S.C. LACTOVIT S.A. fac parte din
categoria bunurilor banale, realizându-se în producţie de masă, necesitând puţine sfaturi de
utilizare, deci nu au nevoie de o distribuţie specializată, ci de una de masă şi dispersată
geografic. Având în vedere clasificarea făcută de Aspinwall, produsele lactate se pot include în
categoria produselor roşii, cu o rată de înlocuire ridicată, cu o cerinţă de ajustare a ofertei la
nevoile consumatorului, o durată de consum şi un timp de căutare scăzut.
Toate aceste caracteristici afirmă din nou, că forma cea mai adecvată de distribuire este
cea intensivă, care apelează la un număr mare de intermediari, aceştia formând canale lungi
numai în cazul laptelui praf, celelalte produse fiind puternic perisabile şi necesitând condiţii de
transport şi depozitare specifice, ceea ce îngreunează situaţia acelor intermediari care doresc să
practice comerţ en-gros cu aceste produse.
Numărul intermediarilor cu care colaborează firma în procesul de distribuţie este extrem
de mare şi prezintă o tendinţă continuă de creştere datorită dezvoltării sectorului privat şi a
apariţiei numeroaselor firme, de regulă de dimensiuni mici, care sunt specializate în
comercializarea produselor alimentare. Numărul lor exact nu a putut fi stabilit din cauza
faptului că numai circa 30% din relaţiile comerciale cu aceşti parteneri îmbracă forma
contractuală, restul de 70% fiind format din clienţi permanenţi, dar necontractaţi şi clienţi
ocazionali.
Majoritatea distribuitorilor contractaţi sunt firme de dimensiuni mici, din sectorul privat
( circa 90% din totalul firmelor care solicită produse de la S.C. LACTOVIT S.A.) care de
obicei se ocupă cu vânzarea cu amănuntul a bunurilor de larg consum.
O altă categorie de clienţi este reprezentată de producătorii industriali, de unităţile de
administraţie publică şi de unele instituţii guvernamentale (de exemplu; unităţi militare, spitale)
cărora li se desfac cantităţi importante de produse.
Reţeaua de distribuţie este vastă, cuprinzând întregul judeţ şi câteva zone limitrofe , în
cazul laptelui de consum, brânzeturilor şi laptelui praf.
Societatea comerciala, intentioneaza ca in perspectiva sa isi consolideze gama de clienti
la nivel intregii tari. In momentul de fata societatea nu realizeaza activitati de export, insa in
perspectiva, in functie de oportunitatile care ar putea aparea, in special pe piata tarilor Uniunii
Europene sau a statelor din CSI, va fi posibila realizarea de exporturi ale produselor realizate in
cadrul societatii.

8
 Chiar dacă numărul intermediarilor folosiţi este mare, actualul sistem nu reuşeşte să
comercializeze integral produsele fabricate. Acest fenomen se explică astfel: producţia de lapte,
ca materie primă, se caracterizează printr-o sezonalitate accentuată, cantităţile existente în
lunile mai-septembrie fiind aproximativ de 2 ori mai mari decât în lunile de iarnă. Totodată
există şi un nivel mai scăzut al cererii pentru aceste produse, datorită în primul rând creşterii
ofertei producătorilor ţărăneşti, a micilor fermieri, care în aceste luni produc în gospodăriile
proprii caş şi brânză proaspătă din lapte de oaie pe care le vând la preţuri mai mici decât S.C.
„LACTOVIT S.A. , iar în al doilea rând scăderii generale a cererii pentru produse lactate,
sezonul de vară oferind cumpărătorilor o gamă mai largă de produse alimentare (legume,
fructe).
În prezent, produsele realizate de societate ajung la marii distribuitori (Rewe,Cora,
Kaufland, Selgros, Carrefour) cu care societatea are contracte ferme de distributie si relatii de
colaborare excelente.

CAPITOLUL.II

Analiza activităţii de asigurare şi distribuţie

2.1 Prezentarea principalelor categorii de resurse materiale, cantităţi, preţuri,

grafice (evoluţia în timp)

Furnizorii
Principalele materii prime prelucrate de societate sunt laptele de vacă şi caşul de oaie
(pentru fabricarea brânzeturilor fermentate). Activitatea de achiziţionare a laptelui şi a caşului
de oaie se realizează în 136 de puncte de colectare şi 10 de colectare - prelucrare dispuse în
localităţile judeţului, în proporţie de 99% de ia producători particulari. întrucât, datorită
specificului reliefului judeţului producţia de lapte are o sezonalitate pronunţată( 200-220% ) în
perioada mai - august faţă de perioada octombrie - aprilie, iar cererea de produse lactate este
relativ constantă sau chiar mai ridicată în perioada de iarnă, în aceste luni apar dificultăţi în
aprovizionarea întreprinderii cu materii prime.
Ambalajele sunt achiziţionate atât din import, cât şi din ţară: pungile de 1 litru folosite
pentru lapte şi paharele din plastic pentru produsele proaspete din Ungaria, hârtia specială
pentru împachetarea untului din Buşteni, Suceava, sacii din plastic şi de hârtie pentru
ambalarea laptelui praf se cumpără de la un producător din Năsăud, Mase Plastice S.R.L.,
navetele, lăzile de plastic de la Orăştie, Oradea şi Timişoara .

Intermediarii întâlniţi pe piaţa de aprovizionare

În cazul achiziţionării materiilor prime firma nu apelează la intermediari,
colectarea laptelui făcându-se direct de la producătorii particulari.
În ceea ce priveşte achiziţionarea de ambalaje , intermediarii care se interpun între
firmă şi furnizorii materialelor de ambalat sunt nişte societăţi profilate pe operaţii comerciale
9
de import-export şi de comercializare cu ridicata a bunurilor importate. Pungile şi cutiile
plastice sunt cumpărate de la Sintomet S.A. Miercurea Ciuc (import Ungaria).

2.2 Tipul şi gama mărfurilor oferite

Calitatea produselor este asigurată prin existenţa standardelor din ramură, care prevăd
indicatori fizico - chimici , organoleptici, microbiologici pe care trebuie să-i aibă fiecare
sortiment fabricat, inclusiv termenul de garanţie şi valabilitate a produselor. Conform acestor
documente, societatea îşi asumă răspunderea pentru realizarea acestor indicatori la toate
produsele fabricate.
Nivele înregistrate de poluarea aerului, solului şi subsolului se încadrează în limitele
admise, agentul economic nu poluează atmosfera.
Datorită însuşirilor deosebite ale laptelui ca şi cerinţelor mereu crescânde ale
consumatorilor, S.C. LACTOVIT S.A. realizează în prezent o gamă sortimentală variată de
produse lactate.

A. Laptele

Sortimentul comercial de lapte : Pentru alimentaţie se foloseşte laptele de vacă si de

bivoliţă în stare pasteurizată. Dupa conţinutul în grăsime se deosebesc urmatoarele sorturi şi
tipuri de lapte :

 lapte integral
 lapte normalizat
 lapte smantânit

În cadrul secţiilor productive ale S.C Lactovit S.A, se realizează şi produse cu durată
lungă de păstrare (6 luni- 1 an) cum sunt:

B. Conservele din lapte :

 lapte concentrat
 lapte praf

C. Produselor lactate realizate de societate, se numară :

1. Produsele lactate dietetice :
 lapte batut
 lapte acidofil
 chefirul
 iaurtul extra
 iaurtul obisnuit
 iaurtul din lapte de bivoliţă.

10
 Gandindu-se si la cei mai mici dintre consumatorii sai, S.C. Lactovit S.A. prepară şi
produsul numit cremă de iaurt, cu gem de diferite fructe.

2. Produse de smântânire :
smântâna care, în funcţie de conţinutul în grăsime se deosebesc următoarele sortimente
de smântână :
 frişca
 smântână culinară
 smântână superioară
 smântână extra.
untul cu următoarele sortimente:
 unt extra
 unt superior
 unt de masă calitatea I
 unt calitatea a II a (în blocuri)

Întreprinderea este specializată şi în fabricarea anumitor tipuri de

3. Brânzeturi ca de exemplu:
 brânzeturi proaspete: brânză de vaca
 brânzeturi fermentate : brânză telemea
 brânzeturi frământate :brânza de burduf
 brânzeturi semitari: brânza Trapist,Brânza Olanda
 brânzaturi tari : Svaiţerul

Producţia si desfacerea principalelor produse lactate

Lapte de consum şi produse proaspete ( hl)

6000

5000

4000

PRODUCTIE
3000
DESFACERE

2000

1000

0
IAN FEB MAR APRI MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC

Fig. 2.2.1 Nivelul producţiei şi desfacerii la lapte de consum în anul 2007

11
 Din graficul prezentat, reiese că nu sunt diferenţe între producţie şi desfacere, în cazul
acestor produse. In lunile de iarnă, producţia şi implicit desfacerea sunt mai ridicate.

Unt (tone)

50

45

40

35

30
PRODUCTIE
25
DESFACERE
20

15

10

0
IAN FEB MAR APRI MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC

Fig. 2.2.2 Nivelul producţiei şi desfacerii la unt în anul 2007

În luna ianuarie putem constata vânzări superioare nivelului de producţie, acoperită din
stocul rămas din anul precedent.
În luna aprilie este un volum al desfacerilor mai mare, explicabil prin faptul că,
întreprinderea, dorind să-şi elimine stocul destul de ridicat rămas din acest produs , a redus mult
sub nivelul general volumul producţiei.
Se înregistrează o producţie mai mare în lunile de vară când volumul desfacerilor
este mai mic, existând o producţie pe stoc, care va fi desfăcută iarna, când nivelul producţiei
va fi mai scăzut datorită lipsei materiei prime.
Stocurile nu au putut fi eliminate complet, la finele anului rămânând 58 de tone
nevalorificate, ceea ce reprezintă 17% din producţia totală a anului respectiv.

Brânzeturi (tone)

12
 70

60

50

40 PRODUCTIE

30 DESFACERE

20

10

Fig. 2.2.3 Nivelul producţiei şi desfacerii la brânzeturi în anul 2007

Se observă că, în general, au loc vânzări din stoc în sezonul rece şi producţie pe stoc în
lunile mai calde, iar variaţia producţie-desfacere este destul de accentuată. La finele anului au
rămas pe stoc 68 de tone.

Lapte praf (tone)

Tabelul 2.2.1

Nivelul producţiei şi desfacerii la lapte praf în anul 2007

ianuarie februarie martie aprilie mai iunie
p d p d p d p d p
prod desf prod desf prod desf prod desf prod desf prod desf
Lapte praf 20 100 18 6 14 24 15 15 54 44 123 71
Degresat 19 67 5 5 5 7 5 5 45 37 41 40
normalizat 1 33 13 1 9 17 10 10 9 7 82 31

13
 iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
prod desf prod desf prod desf prod desf prod desf prod desf
Lapte praf 101 69 66 75 55 78 43 27 19 27 8 70
Degresat 15 20 2 6 - - 1 - 2 2 - -
normalizat 86 49 64 69 55 78 42 27 17 25 8 70

2.3 Aria teritorială vizată

In distribuirea produselor sale, S.C. LACTOVIT S.A. apelează la un număr mare de

intermediari, ea urmărind o expunere maximă a produselor sale în toate unităţile în care
consumatorii ar putea căuta aceste produse. Astfel, ea colaborează cu unităţile specializate în
comercializarea cu amănuntul a produselor alimentare şi, în special, a produselor lactate,
unităţile de alimentaţie publică, farmacii etc.
Intermediarii cu care conlucrează firma sunt din judeţ în marea lor majoritate, dar în
cazul anumitor produse şi în judeţe învecinate.
Pentru unt şi brânzeturi ( mai ales brânza de burduf care are o calitate superioară)
sunt conectaţi intermediari din judeţul Bihor, Hunedoara, Cluj, Mureş.
Pentru lapte praf, pe lângă distribuitorii judeţeni mai sunt şi distribuitori în judeţele Arad
, Cluj, Constanţa şi Sibiu. Majoritatea intermediarilor sunt firme mici şi mijlocii, cele mai
semnificative fiind:
 Pentru lapte consum, produse proaspete, unt, brânzeturi: S.C. „Romana" S.A.
Bihor lulia, S.C. „Dacia" S.A. Bihor lulia, S.C. „Drăgana" S.A. Cugir,
S.C."Hermes „ S.A. Sebeş, S.C. „Ardealul Corn" S.A. Blaj, S.C. „Brucla" S.A.
Aiud, Commixt Ocna Mureş, S.C. „ Straja Vulcan" S.A. Vulcan, S.C.
„Nenadotur"
S.R.L. Vulcan, S.C. „Petrozana" S.R.L. Petroşani;
 Pentru lapte praf: S.C. „Marem Impex PSC" S.R.L. Arad, S.C. „Alpin 57 Lux"
S.R.L Sebeş, S.C. „Liliput COLKTD" S.R.L. Constanţa, S.C. „Fatol" S.R.L.
Cluj, S.C. „Nicu"s Mol Kerey" S.R.L. Sibiu.
 Pe plan extern societatea nu are relaţii tradiţionale cu beneficiari.

Din analizele făcute in subcapitolul 2.2 putem constata că probleme de desfacere apar
mai ales în cazul brânzeturilor, însă, în general, sistemul actual de distribuţie nu poate face faţă
comercializării volumului complet de producţie.
În ceea ce priveşte structura aparatului de distribuţie a S.C. LACTOVIT S.A. în
prezent ea include următoarele tipuri de canale:
 canale directe de forma:
producător >>>>consumator sau utilizator final
 canale indirecte scurte, de forma:
producător >>>> comerciant cu amănuntul >>>> consumator
 canale indirecte lungi, de forma:

14
 producător >>>> comerciant cu ridicata >>>> comerciant cu amănuntul
>>>>consumator.

Există trei categorii de consumatori pentru produsele S.C. „LACTOVIT" SA, şi

anume:
 consumatori de bunuri de consum, adică persoane şi familii care
achiziţionează produsele de la comercianţii cu amănuntul sau de la magazinele
producătorului şi utilizează aceste produse pentru satisfacerea nevoilor personale şi a
celor gospodăreşti. Evident, sunt cea mai numeroasă categorie.
 consumatori industriali, adică întreprinderi care cumpără produse pentru fabricarea

altor produse, prin vânzarea cărora tind să obţină profit. în această categorie
putem aminti: S.C. „Marem Impex „S.R.L. Arad, S.C. „Fatol" S.R.L. Cluj.
 instituţii şi agenţii guvernamentale non profit, care cumpără produse pentru a fabrica
altele noi sau a le transfera unor categorii de persoane care au nevoie de ele. Astfel de
instituţii sunt unităţi militare din Bihor Iulia, Abrud, Orăştie, Direcţia Sanitară Judeţeană
Bihor etc.

2.4 Canale de distribuţie: concurenţa, preţuri, analiza transporturilor

Deoarece piaţa agro-alimentară este încă dominată de capacităţi de industrializare a
laptelui concentrate, de regulă monopoliste ia nivel de judeţe, societatea nu are concurenţi
foarte puternici în judeţul Bihor, în timp ce în celelalte părţi ale ţării ea trebuie să se
confrunte cu prezenţa societăţilor judeţene de industrializare a laptelui, acestea având o
putere economică semnificativă. Aceste întreprinderi judeţene similare concură firma mai ales
în domeniul untului, îngheţatei.
După anul 1990 , iniţiativa privată s-a dezvoltat foarte mult şi unul din domeniile în
care se manifestă deja foarte pregnant concurenţa dintre producătorii mari, majoritatea de stat
sau foste întreprinderi de stat, şi micii producători este piaţa produselor lactate.
Competitia cea mai puternica vine insa din exterior prin importurile realizate din Statele
Uniunii Europene. Anumiti distribuitori prefera sa importe produse lactate (in special maturate)
datorita unui pret de achizitie mai bun (producatorii de produse lactate si crescatorii de animale
fiind stimulati financiar de statele in care isi desfasoara activitatea) si de multe ori dupa spusele
lor datorita calitatii mai bune a produselor lactate importate fata de cele autohtone. În ceea ce
priveşte preţul de achiziţie la litru de lapte materie primă, acesta a fost în anul 2005 de 6 000
lei/l, în anul 2006 de 6 500 lei/l ajungând în anul 2007 la 7 000 lei/l.
Din produsele lactate pe care le produce S.C. LACTOVIT S.A.concurenţa cea mai
mare o au brânzeturile. Această concurenţă se manifestă din partea micilor producători de
produse lactate din judeţ - 24 - şi din partea unor producători mari din alte judeţe cum ar fi
S.C. „Friesland S.A. Cluj Napoca sau Friesland din Târgu Mureş. Brânzeturile aduse de
aceştia în judeţ sunt de acelaşi tip ca şi produsele oferite de S.C. „LACTOVIT S.A. dar joacă
rolul unor produse substituibile şi oferă varietate.
SC. „Friesland SA. aduce şi îngheţată, produs la care excelează prin calitate. Producţia
de îngheţată de la S.C. LACTOVIT S.A. nu este însă foarte mare, deci piaţa societăţii la acest
produs nu se poate considera ameninţată.
15
 Un concurent tradiţional este piaţa liberă agro-alimentară. In judeţul Bihor oferta pe
această piaţă este mică, deci nu este un concurent serios. Ameninţarea cea mai serioasă însă,
care vine de la producătorii mici din judeţ şi de la piaţa liberă este scăderea cantităţii de lapte -
materie primă la care are acces societatea.
La unt şi lapte praf concurenţa este reprezentată atât de importatorii acestor produse,
cât şi de producătorii români.
În ultimul rând, o altă componentă a concurenţei o reprezintă produsele din import.
Acestea au însă, în majoritatea cazurilor, preţuri ridicate şi desfacerea lor se face pe o scară
mult mai scăzută decât a produselor indigene.
Calitatea produselor fabricate de S.C. LACTOVIT S.A. se încadrează în standardele
interne în vigoare, fiind comparabile cu produse similare fabricate de ceilalţi furnizori din
ţară. Comparativ cu produsele realizate pe plan mondial, calitatea produselor realizate de S.C.
LACTOVIT S.A. poate fi apreciată la nivelul standardelor internaţionale, cu posibilităţi de
a se ridica la nivelul unor cerinţe superioare pentru unii parametrii, cum ar fi modernizarea şi
retehnologizarea.

2.5 Logistica de distribuţie: transportul, stocarea, depozitarea, manipularea, fluxul

informaţional

O problemă importantă a fiecărei structuri organizatorice este coordonarea

variantelor activităţii desfăşurate. Prin organizarea lor raţională pot fi obţinute unele avantaje
competitive, care pot asigura firmei poziţii pe piaţă mai avantajoase şi pot fi eliminate unele
cheltuieli neproductive. Activităţile desfăşurate de S.C. LACTOVIT S.A. sunt următoarele:

Transportul
Transportul laptelui materie primă de la centrele de colectare se realizează cu
mijloace de transport proprii. Aceste mijloace sunt specializate în transportul materialelor
puternic perisabile, fiind dotate cu instalaţii frigorifice ( autocisterne frigorifice, autocisterne
izoterme ).
La solicitarea clientului, deplasarea produselor finite de la locurile de producţie către
locurile de vânzare şi consum se face de către societate, aceasta dispunând de mijloace de
transport adecvate.
Brânzeturile şi caşcavalurile se transportă în navete speciale, care se facturează odată
cu marfa, iar la restituire firma va factura contravaloarea lor.

Stocarea şi depozitarea
În politica de stocuri practicată de S.C. LACTOVIT S.A.există două situaţii: când
sortimentele se fabrică pe baza unor comenzi ferme, caz în care există o corelare perfectă
între cantitatea fabricată şi cea livrată, şi când produsele se fabrică pe stoc, fără a avea
comenzi ferme pentru întreaga activitate, situaţie în care produsele vor fi vândute în funcţie
de cumpărătorii potenţiali.

16
 Datorită faptului că producţia este mai mare în sezonul de vară perioadă în care
cererea este relativ scăzută, stocurile au nivel maxim în lunile iunie-august, nivel ce va scădea
pe parcursul lunilor de iarnă-primăvară. Nivelul ridicat al stocurilor în perioada de vară poate fi
considerat un aspect negativ al activităţii firmei, deoarece implică o serie de costuri
suplimentare.
Depozitarea produselor se face în incinta clădirilor de producţie sau în centre
frigorifice din fabrică, unde fiecare sortiment în parte este păstrat în tancuri izotermice,
rezervoare şi lăzi frigorifice.

Manipularea
Deplasarea materiilor prime şi a produselor fabricate în interiorul depozitelor şi între
subunităţile întreprinderii se realizează cu mijloace specifice: pompe din oţel inoxidabil, vase
izolate, macarale
hidraulice, palete cu montanţi pentru brânză etc. Activităţile de manipulare sunt în cea mai
mare parte mecanizate.

Procesul de comandă şi de pregătire a loturilor de livrare

Comenzile pentru lapte şi produse proaspete sunt luate zilnic de la beneficiarii
pentru care firma livrează produse în fiecare zi. Aceste comenzi sunt centralizate la Birou!
Desfacere al firmei şi sunt onorate imediat. încasările sunt făcute zilnic, odată cu livrările.
În cazul brânzeturilor şi untului, comenzile trebuie depuse cu cel puţin trei zile înaintea
momentului de livrare dorit, iar în cazul laptelui praf cu o săptămână.
Aceste comenzi sunt centralizate tot de Biroul Desfacere, după care solicitările sunt
onorate fie din producţia curentă, fie din stoc.

Ambalarea
S.C. LACTOVIT S.A. este dotată cu maşini moderne de dozat şi ambalat în pungi unt,
brânzeturi, care au fost cumpărate de la firmă. Sunt utilizate ambalaje din material plastic
pentru produsele proaspete şi laptele de consum ( pungi de 1 litru), pahare din plastic, folie de
uz alimentar pentru brânzeturi, cutii de carton şi saci pentru lapte praf. Ambalajele sunt de
bună calitate, majoritatea fiind din import, însă ele îndeplinesc mai mult funcţia de protejare a
produsului în timpul depozitării, transportului, manipulării, decât cea de reclamă şi
promovare, designul fiind simplu.
Din cele prezentate mai sus se poate constata că din activităţile logistice desfăşurate de
firmă lipsesc în totalitate cea de prognoză a cererii şi cea a serviciilor către clienţi, lipsa lor
putând fi considerată un aspect negativ.

Functia de informare, realizata prin fluxul de informatii al intreprinderii de la

producator catre consumator si invers; este una din cele trei functii majore ale distributiei. Sunt
utilizate atat informatii interne cat si externe.

17
 CAPITOLUL.III
Proiectarea departamentului de logistică

Concluzii privind activitatea de distribuţie a firmei S.C. LACTOVIT S.A

Din datele cuprinse în capitolele anterioare s-au conturat activităţile în care firma se
dovedeşte a fi competitivă, dar şi punctele slabe cu care se confruntă. Identificarea
slăbiciunilor firmei reprezintă primul pas ce trebuie realizat de aceasta în vederea
determinării posibilităţilor de îmbunătăţire a activităţilor de distribuţie practicate de S.C.
LACTOVIT S.A.
18
A. punctele forte ale societăţii:
 poziţia ocupată pe piaţă în judeţul Bihor, unde societatea este leader în
domeniul său de activitate şi unde nu este concurată de nici o firmă puternică.
Trebuie avut în vedere că acest lucru se datorează faptului că în momentul de
faţă piaţa agroalimentară e încă dominată de capacităţi de industrializare a
laptelui concentrate ia nivel de judeţe; un personal experimentat şi bine pregătit
din punct de vedere profesional, al Biroului de Desfacere şi o echipă
managerială formată din oameni cu studii superioare, capabilă să facă faţă
caracterului specific al activităţii firmei;
 vânzarea întregii producţii de lapte de consum şi produse proaspete. Reţeaua de
distribuţie pentru aceste produse este bine organizată şi cu o arie destul de largă
de acoperire a pieţei;
 proprietatea asupra unui larg parc de mijloace de transport şi manipulare
adaptate cerinţelor specifice de transport impuse de particularităţile
eficiente, capabile să satisfacă cerinţele clienţilor.
 rentabilitatea activităţii firmei, firma realizând profit în tot decursul
perioadei analizate.

B. Punctele slabe ale societăţii sunt:

 lipsa compartimentului de marketing în structura organizatorică a
întreprinderii, fapt care afectează activitatea societăţii, deoarece fără marketing
eficient managementul este practic paralizat. Având în vedere că în viitor firma
va trebui să se confrunte cu o concurenţă în continuă creştere, lipsa persoanelor
specializate în problemele de marketing va avea influenţe negative asupra
profitabilităţii, stabilităţii şi elasticităţii funcţionale a firmei:
 nepracticarea unor metode de stimulare a distribuitorilor, ceea ce odată cu
creşterea concurenţei poate duce la scăderea interesului acestora pentru
produsele firmei. Pentru a obţine succes pe piaţă, este necesară o motivare
permanentă a lor, practica dovedind că la toate nivelele de distribuţie există u
corelaţie clară Intre motivaţia intermediarilor şi volumul vânzărilor;
 inexistenţa unei comunicări continue între intermediari, producător,
consumator;
 lipsa din cadrul activităţilor logistice întreprinse a prognozei cererii, pe baza
căreia s-ar putea identifica nevoi nesatisfăcute, care ar putea deveni ţinta
activităţii viitoare a societăţii;
 oscilaţie a numărului de clienţi, 11,47% fiind clienţi ocazionali, care
solicită produsele firmei doar în sezonul rece, când cererea pentru acest tip de
produse este mai mare, iar producţia este insuficientă datorită lipsei materiei
prime: laptele;
 lipsa unor activităţi promoţionale intense, care ar determina clienţii deja
existenţi să lărgească gama produselor comercializate. Dintre cei
intervievaţi doar 13,33%

19
 doresc să lărgească gama produselor comercializate cu alte produse ale
S.C. LACTOVIT S.A. acest lucru se datorează faptului că majoritatea
firmelor partenere ale S.C. LACTOVIT S.A. au un potenţial de
distribuţie scăzut şi nu au posibilitatea de a-şi extinde relaţiile
comerciale cu societatea prin includerea unor produse noi în oferta lor;
 incapacitatea sistemului actual de distribuţie de a comercializa volumul
complet al producţiei de unt şi brânzeturi.

Propuneri privind îmbunătăţirea activităţii de distribuţie a societăţii

Luând în considerare lipsurile cu care se confruntă societatea în momentul de faţă, vom

încerca determinarea unor căi de soluţionare a problemelor, de îmbunătăţire a sistemului de
distribuţie a produselor lactate.
Acest lucru este important atât pentru distribuitor, pe care-l ajută la recuperarea sub
formă bănească a mijloacelor investite în producţie, cât şi pentru intermediar, care va putea
oferi pe piaţă exact produsele de care consumatorii au nevoie, la locui şi momentul potrivit, în
cantitatea solicitată.
Cei mai important pas în îmbunătăţirea activităţii de distribuţie îl reprezintă organizarea
unui compartiment de marketing subordonat direct managerului general, cu un personal tânăr,
calificat şi bine pregătit profesional, flexibil, care să se ocupe de fundamentarea unui program
de marketing.
Acest lucru ar ajuta atât atingerea obiectivelor strategice din cadrul politicilor de preţ,
distribuţie, promovare, cât şi realizarea obiectivelor globale ale societăţii şi coordonarea
activităţilor desfăşurate în întreaga întreprindere
Trecerea la economia de piaţă impune firmelor care doresc să rămână viabile
accelerarea procesului de constituire a unor structuri organizatorice adecvate, capabile să
orienteze desfăşurarea activităţilor economice pe baza concepţiilor de marketing.
Problemele actuale constatate în societate sunt: incapacitatea de a comercializa
întregul volum de unt şi brânzeturi produse şi lipsa unor activităţi promoţionale intense, care
să dezvolte reţeaua actuală de distribuţie.
Soluţionarea desfacerii brânzeturilor s-ar putea face în mai multe feluri:
 extinderea comercializării acestora în alte zone ale ţării în care producţia de
lapte este mai scăzută;
 comercializarea produselor pe pieţele externe
 diversificarea producţiei prin brânzeturi speciale, cu ambalaj atractiv, sau
determinarea clienţilor actuali să se axeze pe comercializarea acestor produse.
O cale de îmbunătăţire a comercializării untului ar fi distribuirea directă în satele în
care există centre de colectare a laptelui, multe sate confruntându-se cu dificultăţi de
aprovizionare cu produse alimentare.
O altă soluţie de rezolvare a problemelor este deschiderea de noi magazine generale
de prezentare, chiar dacă situaţia financiară nu permite investirea unor sume mari.

20
 Se impune, de asemenea, organizarea verificării deşeurilor, în prezent zerul fiind
vândut persoanelor particulare care nu acoperă întreaga cantitate existentă.
Pentru a mări eficacitatea activităţii, se impune o adaptare mai mare a producţiei şi
distribuţiei ia cerinţele şi nevoile clienţilor. Acest lucru se poate realiza prin organizarea
unor cursuri de perfecţionare în domeniul managementului şi a marketingului pentru
personalul de conducere. prin angajarea unor specialişti în marketing şi, nu în ultimul rând,
prin crearea unui compartiment de marketing care ar cerceta nevoile clienţilor
Pentru îmbunătăţirea şi permanentizarea comunicaţiei dintre clienţi şi S.C.
LACTOVIT S.A. se impune utilizarea unor modalităţi de studiu a pieţei: chestionarul şi
luarea în considerare a recomandărilor şi aşteptărilor consumatorilor.

BIBLIOGRAFIE

 Surse interne S.C. LACTOVIT S.A.

 Suport curs

21