MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE
CATEDRA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ

Teza de licenţă
„Modul de întocmire a situației de profit și pierdere”
(în baza datelor Î. M. „Romstal Trade” SRL)

Furtuna (Novac) Liudmila

gr. CON 1204

Coordonator ştiinţific
Copăceanu Cristina
Dr., lector univ.

Se admite spre susţinere

Şef catedră
Dolghi Cristina, dr., conf. univ.

________________

Chişinău, 2015

1
2
 CUPRINS
Introducere...........................................................................................................................................3
Capitolul I: Abordări teoretice privind situația de profit și pierdere
1.1 Noţiuni generale privind situația de profit și pierdere....................................................................9
1.2 Reglementări contabile privind situația de profit și pierdere.......................................................13
1.3 Rolul și importanța situației de profit și pierdere.........................................................................19
Capitolul II. Analiza și interpretarea situațiilor financiare a Î.M. ,,Romstal Trade” SRL
2.1 Principii contabile și aplicarea lor la întocmirea situației financiare............................................22
2.2 Modul de întocmire a situației de profit și pierdere la Î.M. ,,Romstal Trade” SRL…………….25
2.3 Bilanțul : imaginea poziției financiare a Î.M. ,,Romstal Trade” SRL…………………………..30
2.4 Contul de profit și pierderi: imaginea performanțelor Î.M. ,,Romstal Trade” SRL…………….44
Capitolul III: Perfecționarea modului de întocmire a situației de profit și pierdere
3.1 Lucrări contabile preliminare întocmirii situațiilor financiare.....................................................49
3.2 Auditul situațiilor financiare.........................................................................................................51
Încheierea..........................................................................................................................................55
Bibliografia........................................................................................................................................58
Anexele...............................................................................................................................................60

3
 Adnotare
La teza de licență cu tema:
,, Modul de întocmire a situației de profit și pierdere ”
Teza de licență este perfectată pe 60 de pagini formatul A 4 și cuprinde 1 tabel, 28 surse
bibliografice și 18 pagini de anexe.
Cuvinte–cheie : situația de profit și pierdere; reglementări contabile cît și principiile
contabile; Bilanțul; mecanismul de întocmire a situației de profit și pierdere; entitate.
Situația de profit și pierdere prezintă o importanță mare pentru o gamă largă de utilizatori de
informație contabilă, fiecare urmărind satisfacerea propriilor nevoi informaționale.
Teza constă din introducere, 3 capitole, concluzii și 28 de anexe.
În primul capitol sunt descries noțiunile generale cît și reglementările contabile privind
situația de profit și pierdere. De asemenea autorul a descries rolul și importanța situației de profit și
pierdere.
Al doilea capitol este dedicate analizei și interpretării situațiilor financiare. Autorul a făcut o
descriere succintă a fiecărui principiu contabil și a menționat care din ele sunt aplicate de entitatea
analizată. Nu s-a putut trece cu vederea de modul de întocmire a situației de profit și pierdere,
autorul luînd spre analiză fiecare rind. Întrucît fiece entitate are scopul de a forma o imagine
completă, clară și precisă asupra activității economice, a apărut necesitatea de a face o analiză a
Bilanțului pentru a face careva concluzii. Pentru a vedea cum entitatea își gestionează afacerea prin
dimensiunea veniturilor și cheltuielilor autorul a făcut o analiză succintă a contului de profit și
pierderi.
Lucrările contabile preliminare întocmirii situațiilor financiare sunt descries în capitolul trei.
Totodată autorul a efectuat un audit succinc a situațiilor financiare.
Obținerea veniturilor maxime cu consumuri și cheltuieli minime este scopul de bază al
fiecărui agent economic. Bilanțul are o importanță la fel de semnificativă, deoarece este principal
sursă de informație pentru utilizatorii interni, cît și pentru utilizatorii externi a entității, totodată în
baza lui se poate aprecia valoarea și structura patrimoniului entității, gradul de îndatorare a entității,
capacitatea de plată, coeficienții de lichiditate, rezultatul financiar cît și alți indicatori care sunt
necesari la luarea unor decizii.

4
 Annotation
The graduation thesis on the topic:
,, To compilation of the profit and loss situation "
          Thesis is perfect on 60 pages A4 format and includes 1 table, 28 bibliographic sources and 18
pages of annexes.
          Keywords: profit and loss statement; as accounting regulations and accounting principles;
Balance; mechanism for drawing up the profit and loss; entity.
          Profit and loss statement shows a great importance for a wide range of users of accounting
information, each pursuing their own needs information.
          The thesis consists of introduction, three chapters, conclusions and 28 appendices.
          The first chapter described the general concepts and accounting rules as the profit and loss
statement. The author described the role and importance of profit and loss situation.
          The second chapter is dedicated to the analysis and interpretation of financial statements. The
author did a brief description of each accounting principle and noted that the entity they are applied
analysis. Could not overlook how to prepare profit and loss situation, by taking into consideration
each row. Since every entity has to form a complete picture, clear and precise on economic activity,
it was necessary to make an analysis of the balance sheet to make any conclusions. To see how the
entity manages its business by size of revenues and expenditures author made a brief analysis of
profit and loss.
          Work preliminary accounting of the financial statements are described in chapter three.
However succinc author conducted an audit of the financial statements.
          Getting the maximum revenue with minimum consumption and expenditures is the basic
purpose of each economic agent. The balance sheet is important as significant as it is the main
source of information for internal users and for external users of the entity, while its basis can
appreciate the value and structure of assets of the entity, the entity's indebtedness, ability to pay,
liquidity ratios, financial result as well as other indicators that are needed to make decisions.

5
 INTRODUCERE
Aşa cum afirma Michel Carpon în lucrarea “Contabilitatea în perspectivă” : “Toată lumea
socoteşte…fie pentru a face la sfârşit de lună bilanţul veniturilor şi cheltuielilor, fie pentru a stabili
un buget de vacanţă sau pentru a prevedea finanţarea cumpărării unei maşini sau a unei locuinţe”
(2.10). La momentul actual, realitatea ne arată că dezvoltarea economiei cît şi sporirea gradului de
complexitate a acesteia necesită asigurarea unei informaţii economice operative şi complete. Aceste
informaţii economice ne sunt oferite de Bilanţ şi ne ajută, totodată să cunoaştem şi să controlăm
modul de utilizare a resurselor materiale şi umane pentru a lua careva decizii.
Autorul a optat anume pentru tema ,,Modul de întocmire a situației de profit și pierdere”
deoacere contul de profit și pierdere oferă informații asupra activității entitățiii, a modului cum
aceasta își gestionează afacerile prin dimensiunea veniturilor, cheltuielilor și rezultatelor pe care le
generează. O entitate trebuie să prezinte în contul său de profit și pierdere sau în Notele explicative.
Entitățile sunt încurajate să recurgă la o analiză direct în contul de profit și pierdere.
Principalele scopuri asupra organizării activității entității sunt:
 atingerea obiectivelor propuse;
 asigurarea concordanței între obiectivele entității și aspirațiile personalului;
 efectuarea lucrărilor de reparație, montaj într-un timp record;
 atragerea clienților prin oferte fierbinți;
 satisfacerea dorințelor clienților.
Prin conţinutul ei, lucrarea cuprinde o cercetare temeinică a situației de profit și pierdere la
Î.M. ,,Romstal Trade” SRL, înregistrată la 13.03.2003, c/f 1003600033697, cod TVA 7800073, cu
adresa mun. Chișinău, sector Ciocana, str. Uzinelor 12/10, tel. 022421810. Entitatea care mi-a oferit
șansa de a cunoaște mai bine contabilitatea și de a face cunoștință cu documentele utilizate de ea
este specializată în comercializarea mărfurilor importate din Romania, de asemenea oferă servicii
de instalare și reparație a cazanelor, boilerilor, pompelor ect.
Reglementarea contabilităţii entității Î.M ,,Romstal Trade” SRL este dusă
conform ,,Regulamentului cu privire la politica de contabilitate a Societății cu Răspundere Limitata
Romstal Trade”” (anexa 1) și comform “Legii contabilităţii” nr.113 din 27.04.2007, modificată și
completată în 2014, cuprinde următoarele cerinţe: (1.1)
 asigurarea normativă şi aplicarea cerinţelor unice ale contabilităţii şi raportării financiare
pentru entităţi, indiferent de tipul activităţii economice;
 corespunderea prevederilor S.N.C. nivelului de dezvoltare economică a ţării şi cerinţelor
utilizatorilor de Rapoarte financiare;
 stabilirea normelor contabile şi de raportare financiară;

6
  stabilirea cerinţelor privind respectarea normelor contabile şi de raportare financiară;
Orice entitate trebuie să facă față concurenței, ceea ce putem spune despre Î.M ,,Romstal
Trade” SRL, care dispune de o structura organizatorică foarte eficientă, pregatită pentru orice
schimbare care ar putea interveni pe piaţă. Entitatea dispune de un grup de muncitori care fac față în
orice situație. Pentru a fi angajat la entitatea data, persoana dată trece printr-o perioadă de probă
unde este apreciat satisfacător sau nesatisfăcător în ,,Fișa de evaluare în perioada de probă” (anexa
2). Potrivit anexei 2 perioada de probă a fost 11 decembrie 2014, iar persoana apreciată a activat în
funcția de lucrător commercial, acumulînd de la evaluator punctajul maxim de 100 puncte În cazul
cînd persoana este apreciată satisfăcător în perioada de probă, acesta scrie o cerere către
administratorul Î.M. ,,Romstal Trade” SRL unde menționează postul la care dorește să fie angajat,
începînd din care zi, totodată acesta își scrie bibliografia (anexa 3). Angajatul face cunoștința cu
contractul cu privire la răspunderea materială individuală și se semnează dacă este de acord cu cele
expuse (anexa 4, 5). Conform anexei 4, salariatul este angajat în funcție de lucrător comercial
asumîndu-și responsabilitatea materială deplină pentru asigurarea integrității valorilor materiale
încredințate. Între entitate și salariat se încheie Contractul individual de muncă, unde sunt
specificate drepturile și obligațiile atît ale salariatului, cît și ale Î. M. ,,Romstal Trade” SRL, (anexa
6). Potrivit anexei 6, Contractul individual de muncă nr.202 a fost încheiat pe data de 11 decembrie
2014 între salariat și Î. M. ,,Romstal Trade” SRL. În el sunt secificate obligațiile și drepturile atît
ale salariatului, cît și ale entității, despre regimul de muncă și remunerarea muncii. Contractul
individual de muncă se semnează de ambele părți, apoi se întocmește Ordinul de angajare pentru
salariat (anexa 7). Conform datelor prezentate în anexa 7, responsabil de Ordinul de angajare nr. A
0388 este Resursele Umane, se indică data de cînd salariatul este angajat în funcție, retribuția
tarifară, nr. Matricolului etc. Odată ce salariatul a fost angajat la entitate, acesta dispune de Carnet
de muncă (anexa 8). Î.M. ,,Romstal Trade” SRL dispune de Fișa personală de evidență a cadrelor
(anexa 9), care conține date despre fiecare angajat. Salariul pentru orice angajat este calculat în
baza Tabelului de evidență a folosirii timpului de muncă pe luna, în el se menționează zilele
prezente la muncă, totalul orelor lucrate, zilele concediului anual, zilele de odihnă și sărbătoare cît
și zilele de boală (anexa 10). Odată ce un salariat dorește să se elibereze din funcție, acesta scrie o
Cerere către administratorul Î. M. ,,Romstal Trade” SRL unde roagă să fie eliberat din funcție
indicînd și motivul (anexa 11). După ce Cererea depusă a fost semnată de administratorul entității
se întocmește Ordinul de încetare a contractului de muncă (Anexa 12). Conform anexei 12 Ordinul
de încetare a contractului de muncă nr. R 1185 din 26.03.2015 salariatul se eliberează din funcția de
contabil BVC din motive personale.

7
 Pentu analiza Situației de profit și pierdere, vom lua spre analiză mai multe documente,
inclusiv Bilanțul, deoarece datele conţinute de Bilanţ pot oferi o imagine cuprinzătoare şi reală
asupra situaţiei economice şi financiare a entității analizate. Astfel de informaţii sunt la fel de
importante și utile atât pentru entitate însăşi, cât şi pentru furnizori, clienţi, bănci, investitori,
concurenţi şi administraţia de stat. Astfel, Bilanţul putem spune că constituie “o sinteză a
informaţiilor ce caracterizează la un moment dat elementele constitutive ale patrimoniului fiecărei
entități în parte”.
Activitatea contabililor entității Î.M ,,Romstal Trade” SRL este reglementată de
Regulamentul intern al acesteia. Acesta este aprobat prin ordinul directorului și prevede dispoziții
generale, reguli referitoare la angajarea și concedierea din funcție, reguli privind retribuirea și
disciplina muncii, date referitoare la organizarea activității, drepturile şi obligaţiile atît ale
angajatorilor, cît şi ale salariaţilor (anexa 13). Conform prevederilor sale, administraţia ce include şi
contabilitatea are anumite obligații: să asigure organizarea şi funcţionarea unităţii; să stabilească
atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în condiţiile legii şi/sau în condiţiile contractului
colectiv de muncă încheiat la nivel naţional sau la nivel de ramură de activitate, aplicabil, inclusiv
în condiţiile contractului; să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva
legalităţii lor; să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu.
Răspunderea pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară la Î.M ,,Romstal Trade” SRL
revine contabilului-șef, care are misiunea :
 de a elabora bugetul entității, cît și întocmirea documentelor de repartizarea acestuia;
 asigurarea estimărilor veridice și economice argumentate ale veniturilor și cheltuielilor
bugetare;
 perfectarea și întocmirea documentelor;
 asigurarea organizării corecte a evidenței contabile;
 calcularea și achitarea salariilor.
Secţia Contabilitate a organizaţiei Î.M ,,Romstal Trade” SRL în structura sa cuprinde: un contabil-
şef, un contabil BVC, un contabil ce ţine evidenţa mărfurilor și un contabil care duce evidența
creanțelor (anexa 14). Fiecare dintre cei enumeraţi are anumite obligaţii şi responsabilităţi. Astfel,
contabilul-şef asigură controlul şi oglindirea pe conturile contabile a tuturor operaţiunilor financiare
în termenele stabilite; prezintă informaţia operativă şi dările de seama în termene stabilite de lege;
poartă răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a evidenţei contabile;
semnează împreună cu directorul entității documentele, care servesc ca bază pentru a primi şi a
elibera materiale, mărfuri şi materiale pe facturi de expediţie şi fiscale. Contabilului-şef i se
interzice de a lua la evidenţă documentele operaţiilor efectuate ce contrazic documentele normative

8
şi legislative şi care încalcă disciplina financiară. Ceilalţi contabili enumeraţi sunt responsabili de
documentele primare, adică se ocupă de partea operativă a ţinerii evidenţei contabile specifice
anumitor sectoare de activitate.
Î.M ,,Romstal Trade” SRL utilizează forma automatizată de contabilitate. Documentele
primare şi Rapoartele financiare, Registrele contabile sînt întocmite în formă electronică. La
momentul actual, mijloacele tehnice de prelucrare ai sistemului informaţional contabil existent la
entitatea Î.M ,,Romstal Trade” SRL calculatoarele electronice. Fiece contabil este înzestrat cu cîte
un calculator performant pe care sunt instalate cele mai principale programe utilizate de contabili:
Microsoft Office Access 2007, Excel 2007, Word 2007 şi 1C v7.7. Toate calculatoarele entității
sunt conectate la reţeau internet prin providerul ZEBRA. Datorită programei 1C ,,Contabilitate’’,
toata informaţia din documentele primare este înserată în memoria calculatorului. Apoi în baza
programului dat, informaţia înserată se supune evaluării, grupării după anumite criterii de grupare şi
automat are loc întocmirea formulelor contabile.
Dezvoltarea economică oricărei entități este reflectată în valoarea indicatorilor economico-
finaciari de bază, care ne caracterizează eficiența activității entității într-o anumită perioadă. Pentru
a determina dezvoltarea economică a Î.M. ,,Romstal Trade” SRL în ultimii doi ani, vom analiza
următorii indicatori: volumul și costul vînzărilor, valoarea adăugată, numărul mediu scriptic al
salariaților, randamenul mijloacelor fixe, productivitatea muncii, profitul brut, profitabilitatea,
rentabilitatea. Pentru calculul și analiza indicatorilor drept surse informaționale vor servi: Situația
financiară pentru anii 2012 și 2013; Bilanțul pentru anii 2012 și 2013; Situația de profit și pierderi
pentru anii 2012 și 2013. Calculele se vor efectua în tabelul 1:
Tabelul 1 ,,Analiza indicatorilor eficienței economice în dinamică”
Indicatori Anul Anul de Abaterea Ritmul de
precedent gestiune 2013 absolută creștere,%
2012 (+/-), lei
A 1 2 3=2-1 4=2/1 * 100

1.Venitul din vînzări, lei (VV) 5 882 243 6 620 480 + 738 237 + 112,55
2.Costul vînzărilor, lei (CV) 4 848 218 5 709 912 + 861 694 + 117,77
3.Profit brut, lei (PB = VV – CV) 1 034 025 910 568 - 123 457 + 88,06
4.Profit pînă la impozitare, lei 202 246 -10 744 -212 990 -5,31
(Pimp)
5.Profit net, lei (PN) 177 144 -10 935 -188 079 +6,17
6.Valoarea activelor totale,lei 29 624 622 27 291 216 -2 333 406 + 92,12
(TA)
7.Valoarea capitalului propriu, lei 8 836 814 8 637 790 -199 024 + 97,75
( Cpr)
8.Datorii pe termen lung, lei 15 650 547 8 882 506 -6 768 041 +56,76

9
(DTL)
9.Caloarea capitalului permanent, 24 487 361 17 520 296 -6 967 065 + 71,55
lei (Cper = Cpr + DTL)
10.Valoarea mijloacelor fixe, lei 20 904 494 22 040 581 +1 136 087 +105,43
(MF)
11.Valoarea activelor curente 6 621 923 5 269 101 -1 352 822 +79,57

12.Randamentul mijloacelor 28,14 30,04 +1,9 +106,75

fixe,lei
Rmf=(VV/MF)*100, %
13.Randamentul resurselor 121,33 115,95 -5,38 +95,57
consumate și utilizate
Rcv=(VV/CV)*100, %

14.Rentabilitatea comercială 17,58 13,75 -3,83 +78,21

Rcom=(PB/VV)*100 , %

15.Profitabilitatea vînzărilor 3,44 -0,16 -3,6 -1,65

Rvv=(Pimp/VV)*100 , %

16.Rentabilitatea activelor 0,71 -0,04 -0,75 +5,63

Ra=(Pimp/Amed)*100 , %

17.Rentabilitatea cap. propriu 2,03 -0,13 -2,16 -6,4

Rcpr=(Pn/Cprmed)*100, %

18.Rentabilitatea capitalului 0,96 -0,05 -1,01 +5,21

permanent
Rcp=(Pimp/Cpmed)*100 , %

19.Rentabilitatea economică 0,83 -0,06 -0,89 -7,23

Recon= (Pimp / Cper)*100%

20.Rata activelor curente 0,22 0,19 -0,03 +86,36

RAC = (AC/TA)*100%

Concluzie: Rezultatele obţinute în tabel ne permit să constatam existenţa unor tendinţe negative în
activitate economico-financiară a entității Î. M. ,,Romstal Trade” SRL. Se observă că în anul 2013
faţă de 2012 se micşorează indicatorii de profit: profitul brut cu 123 457 lei; profitul pînă la
impozitare cu 212 990 lei; profitul net cu 188 079 lei. Mai mult ca atât profitul pînă la impozitare şi
profitul net înregistrează valori negative în anul de gestiune. Aceste momente au provocat scăderea
indicatorilor rentabilităţii, atingând în unele cazuri valori negative, iar nivelul lor nu asigură
activitatea economică eficientă. Ca moment pozitiv putem menţiona creşterea randamentului
10
mijloacelor fixe cu 6,75%, ceea ce înseamnă că creşte eficienţa utilizării mijloacelor fixe în
comparaţie cu anul precedent.
Analizând situaţia financiară sesizăm, că patrimoniu la valoarea de bilanţ scade cu 2 333 406
lei sau 7,88%, ceea ce se apreciază negativ. Valorile autonomiei financiare atât în anul precedent cât
şi în anul de gestiune se estimează în jur la 0,3, ceea ce este mai puţin decât nivelul optim (0,5).
Aceasta înseamnă că entitatea depinde mai mult de surse împrumutate. În acelaşi timp stabilitatea
financiară înregistrează în anul precedent 0,82 cu diminuare în anul de gestiune până la 0,64, ceea
ce se consideră negativ. Rentabilitatea comercială a scăzut de la 17,58% pînă la 13,75%, această
reducere este cauzată de diminuarea profitului brut față de anul precedent cu 123 457 lei. De
asemenea se constată diminuarea profitabilității vînzărilor de la 3,44% pînă la -0,16%. O diminuare
semnificativă a înregistrat și rentabilitatea capitalului propriu, de la 2,03% pînă la -0,13% sau cu 6,4
p.p. Rentabilitatea capitalului permanent a diminuat față de anul precedent cu 1,01%. Rata activelor
curente nu a înregistrat o diminuare atît de semnificativă, de la 0,22% pînă la 0,19%. Cu 7,23 p.p a
diminuat rentabilitatea economică.
Reducerea acestor indicatori de rentabilitate este cauzată de diminuarea profitului pînă la
impozitare cu 5,31 p.p.; profitului net care a înregistrat o diminuare cu 6,17 p.p și profitului brut
care s-a redus cu 88,06 p.p. față de anul precedent.

Capitolul I: ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND SITUAȚIA DE PROFIT ȘI PIERDERE

11
 1.1 Noțiuni generale privind situația de profit și pierdere
Rapoartele financiare pot fi definite ca un sistem de indicatori financiari generalizatori care
au menirea de a caracteriza situația patrimonială și financiară a unei entități și rezultatele activității
economice obținute în cursul perioadei de estiune respective. Potrivit Standardelor Naționale de
Contabilitate (SNC) ,,Prezentarea situațiilor financiare” situațiile financiare se întocmesc și se
prezintă anual, în cazul în care apar unele modificări de prezentare a situațiilor financiare pe o
perioadă mai lungă de timp, sau mai scurtă de un an, entitatea este necesar să dezvăluie: (1.6)
a) perioada acoperită de situațiile financiare;
b) motivul stabilirii unei perioade de gestiune mai scurte sau mai lungi de un an;
c) faptul că informațiile din situațiile financiare nu sînt pe deplin comparabile (de exemplu, pentru
entităţile nou înregistrate prima perioadă de gestiune se consideră perioada din data înregistrării de
stat a entităţii pînă la 31 decembrie al aceluiaşi an calendaristic. În cazul în care înregistrarea de stat
a entităţii are loc după 1 octombrie, prima perioadă de gestiune se consideră perioada din data
înregistrării de stat pînă la 31 decembrie al următorului an calendaristic).
Situațiile financiare se întocmesc după reflectarea rezultatelor inventarierii, în baza
informațiilor contabile, pentru confirmarea existenței și stării activelor și pasivelor. Totodată,
acestea trebuie identificate și separate de alte informații care sunt prezentatte în același document.
Orice entitate trebuie să identifice simplu și clar Situațiile financiare, și în același timp să
evidențieze următoarele informații:
1) denumirea entităţii şi alte elemente de identificare;
2) data raportării sau perioada acoperită de situaţiile financiare;
3) activitatea de bază;
4) forma de proprietate;
5) forma juridică de organizare;
6) unitatea de măsură.
În cazul în care la întocmirea Situațiilor financiare au fost depistate careva erori, acestea pot fi
corectate cu Standardele Naționale de Contabilitate ,,Politici contabile, modificări ale estimărilor
contabile, erori și evenimente ulterioare”.
Prezentarea și întocmirea situațiilor financiare cuprind cîteva etape: (1.6)
 efectuarea lucrărilor premergătoare întocmirii Situaţiilor financiare cum ar fi: inventarierea
generală a elementelor contabile, decontarea cheltuielilor şi veniturilor anticipate aferente
perioadei de gestiune, determinarea şi reflectarea diferenţelor de curs valutar, întocmirea
înregistrărilor de corectare, determinarea cotei curente a activelor imobilizate şi datoriilor pe
termen lung etc.;

12
  completarea formularelor situaţiilor financiare;
 întocmirea Notelor explicative la situaţiile financiare;
 aprobarea, semnarea şi prezentarea situaţiilor financiare;
 reformarea Bilanţului.
Situaţiile financiare se întocmesc în baza următoarelor principii: (2.1, pag.17)
1) continuitatea activităţii – principiul dat prevede întocmirea situaţiilor financiare pornind
de la ideea că entitatea îşi va continua în mod normal funcţionarea cel puţin pe o perioadă de 12 luni
din data raportării fără intenţia sau necesitatea de a-şi lichida sau reduce în mod semnificativ
activitatea. În cazul în care situaţiile financiare nu se întocmesc conform principiului continuităţii
activităţii trebuie prezentată baza de întocmire a situaţiilor financiare şi motivul pentru care
entitatea nu poate să-şi continue activitatea;
2) contabilitatea de angajamente –acest principiu necesită recunoaşterea elementelor
situaţiilor financiare, cu excepţia elementelor situaţiei fluxurilor de numerar, pe măsura apariţiei
acestora, indiferent de momentul încasării/plăţii de numerar sau compensării în altă formă;
3) separarea patrimoniului şi datoriilor – prevede prezentarea doar a informaţiilor despre
patrimoniul şi datoriile entităţii în situaţiile financiare, care trebuie contabilizate separat de
patrimoniul şi datoriile proprietarilor şi ale altor entităţi;
4) necompensarea – constă în prezentarea distinctă în situaţiile financiare a activelor şi
datoriilor, veniturilor şi cheltuielilor. Compensarea reciprocă a activelor şi datoriilor sau a
veniturilor şi cheltuielilor nu se admite, excepție făcînd cazurilor unde compensarea este permisă de
SNC;
5) consecvenţa prezentării – prevede păstrarea modului de clasificare și prezentare a
elementelor în situaţiile financiare de la o perioadă de gestiune la alta, excepție fac următoarele
cazuri :
a) în urma unei modificări semnificative în natura activităţii entităţii sau în urma unei analize
a indicatorilor situaţiilor financiare, este mai relevantă o altă prezentare sau clasificare a elementelor
situaţiilor financiare ţinînd cont de metodele şi procedeele politicilor contabile elaborate conform
Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) „Politici contabile, modificări ale estimărilor
contabile, erori şi evenimente ulterioare”; (1.6)
b) în Standardele Naţionale de Contabilitate a fost modificat modul de prezentare a
elementelor situaţiilor financiare.

13
 Potrivit Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) ,,Prezentarea situațiilor financiare”,
informaţiile din situaţiile financiare trebuie să corespundă următoarelor caracteristici calitative:
(1.6)
 inteligibilitatea – informaţiile trebuie clasificate, caracterizate şi prezentate în mod clar şi
concis;
 relevanţa – informaţiile trebuie să fie importante pentru utilizatori şi totodată să-i ajute pe
aceştia să evalueze evenimentele trecute, prezente sau viitoare, să confirme sau să corecteze
evaluările lor anterioare;
 credibilitatea – informaţiile trebuie să fie complete și să nu conțină erori semnificative;
 comparabilitatea – situaţiile financiare trebuie să conţină informaţii comparative aferente
perioadei precedente pentru toate elementele raportate ale perioadei de gestiune curente,
dacă Standardele Naționale de Contabilitate nu permit altfel.
Pentru ca informaţiile din situaţiile financiare să corespundă caracteristicilor enumerate mai sus este
necesar ca:
 să se stabilească un echilibru între caracteristicile calitative ale informaţiilor financiare;
 informaţiile să fie oportune pentru luarea deciziilor de către utilizatori;
 beneficiile provenite din utilizarea informaţiilor să depăşească costul obţinerii acestora.
Situațiile financiare au și un anumit scop, anume de a prezenta informațiile utile în luarea
deciziilor economice pentru o gamă largă de utilizatori, cum ar fi: proprietarii, creditorii, clienţii,
salariaţii, autorităţile publice şi publicul. Pentru realizarea acestui scop situaţiile financiare oferă
informaţii despre: (1.6)
active;
capital propriu;
datorii;
venituri şi cheltuieli;
fluxuri de numerar.
Activele, datoriile şi capitalul propriu reprezintă elemente legate nemijlocit de evaluarea
Situaţiei financiare a entității:
Activul poate fi definit ca o resursă ce este controlată de entitate ca rezultat al evenimentelor
anterioare care va genera în viitor, după cum se prevede, un aflux de avantaje economice. Activele
entității reprezintă rezultatul tranzacţiilor anterioare sau al altor evenimente precedente. Entitățile
obţin active prin cumpărare sau prin producere.
Entitățile adeseori utilizează activele sale pentru producerea mărfurilor sau prestarea servicii
care pot satisface dorinţele cît și cerinţele consumatorilor. Cumpărătorii care sînt gata să plătească

14
pentru aceste mărfuri sau servicii contribuie într-o mare măsură la afluxul numerarului în entitate,
care este cel mai util în orice entitate decît alte resurse.
Avantajele economice viitoare întruchipate în activ pot intra în entitate pe diferite căi. De
exemplu, activul poate fi:
1. utilizat separat sau în îmbinare cu alte active la producerea mărfurilor sau serviciilor, care
sînt destinate vînzării;
2. schimbat cu alte active;
3. utilizat pentru stingerea datoriilor;
4. repartizat între proprietarii entității.
Datoriile reprezintă rezultatul tranzacţiilor sau evenimentelor anterioare. De aceea,
procurarea mărfurilor şi utilizarea serviciilor duce la apariţia unor datorii creditoare comerciale
noi, iar primirea împrumuturilor bancare duce la datoria de rambursare a acestora. O datorie se
mai caracterizează prin faptul că entitatea este obligată să acţioneze în modul stabilit. Datoriile pot
intra în vigoare ca urmare a cerinţelor contractului sau statutului. Aceasta se întîmplă, de obicei, cu
sumele de plătit pentru mărfurile primite şi serviciile prestate. Datoriile mai pot apărea în
procesul activităţii ordinare în conformitate cu tradiţiile şi dorinţa de a stabili relaţii de afaceri
normale. Aceasta apare atunci cînd activul este primit sau entitatea este antrenată în procesul de
achiziţionare a activului.
Dacă vorbim de stingerea datoriei curente, aceasta reprezintă de regulă, renunţarea entității
la resursele care sînt purtători ai avantajelor economice în scopul satisfacerii pretenţiei formulate
de creditor. Stingerea datoriei poate fi efectuată prin următoarele metode:
a) prin achitarea numerarului;
b) prin transmiterea altor active;
c) prin prestarea serviciilor;
d) prin substituirea acestei datorii cu alta;
e) prin schimbul datoriei cu capitalul propriu.
Datoria poate fi stinsă în cazul renunţării creditorului la drepturile sale sau în cazul privării
creditorului de aceste drepturi.
Capitalul propriu este mărimea rămasă în activele entității după scăderea datoriilor.
Profitul de cele mai multe ori se utilizează ca indicator al aprecierii rezultatelor activităţii
entității sau ca bază pentru unii indicatori, cum ar fi rentabilitatea investiţiilor sau venitul
calculat pentru o acţiune. În cazul dat venitul şi cheltuielile sînt element ce se referă la evaluările
profitului. Constatarea şi evaluarea venitului, cheltuielilor şi a profitului depind parţial de

15
definirea noţiunilor "capital" şi "menţinerea capitalului" utilizate de entitate la pregătirea
rapoartelor financiare.
Venituri – conform Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) ,,Venituri” sunt creşteri ale
beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de  active sau
majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creşteri ale capitalului
propriu, cu excepţia creşterilor legate de contribuţiile proprietarilor. (1.6)
Cheltuieli - conform Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) ,,Cheltuieli” reprezintă
diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în perioada de gestiune sub formă de ieşiri,
reduceri ale valorii activelor sau de creşteri ale datoriilor care contribuie la diminuări ale capitalului
propriu (rezultatului financiar), altele decît cele rezultate din distribuirea acestuia proprietarilor.
(1.6)
Atît veniturile cît şi cheltuielile pot fi prezentate în Raportul privind rezultatele financiare
prin diverse metode, cu scopul furnizării informaţiilor necesare pentru luarea deciziilor.

1.2 Reglementări contabile privind situația de profit și pierdere

Situația de profit și pierdere este reglementată de numeroase acte legislative și normative, în
continuare vom menționa pe cele mai importante:
Legea contabilității;
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova ,,Cu privire la reforma contabilității”;
Standardele Naționale de Contabilitate;
Planul de conturi contabile al activității economico-financiare a entității;
Regulamentele, indicații metodice, și alte acte instructive aprobate de Ministerul Finanțelor;
Codul Fiscal.
Legea Contabilității a fost aprobată de Parlamentul Republicii Moldova la 4 aprilie 1995 și
reprezintă un act normativ care stabileşte principiile metodologice unice ale contabilităţii şi
Rapoartelor financiare, regulile generale privind documentarea operaţiilor economice, întocmirea
Registrelor contabile, inventarierea patrimoniului, corectarea erorilor contabile, întocmirea
şi prezentarea Rapoartelor financiare. (1.1)
În ea sunt stabilite regulile generale privitor la:
a) documentarea operațiunilor economice;
b) aplicarea sistemelor de organizare a contabilității;
c) întocmirea Registrelor contabile;
d) inventarierea patrimoniului, decontărilor și datoriilor;
16
e) corectarea erorilor contabile;
f) întocmirea și prezentarea Rapoartelor financiare.
În Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova ,,Cu privire la reforma contabilității”,
aprobată la 24 decembrie 1997 se prezintă etapele reformei contabilității, cerințele înaintate față de
Rapoartele financiare cît și nomenclatorul Standardelor Naționale de Contabilitate. În baza Hotărîrii
date, Ministerul Finanțelor a aprobat principalele acte normative contabile care se utilizează și la
momentul actual. (2.11)
Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării Rapoartelor financiare au fost întocmite în
baza Cadrului general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare aprobate de Comitetul
pentru Standardele Internaționale de Contabilitate. Actul normativ dat a intrat în vigoare la 1
ianuarie 1998, și conține caracteristica generală a:
- convențiilor și principiilor fundamentale ale contabilității;
- elementelor rapoartelor financiare și a grupurilor de utilizatori ai acestora;
- criteriilor de evaluare și constatare a elementelor Rapoartelor financiare.
Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) reprezintă documente normative de bază
care au menirea de a stabili normele generale de ținere a contabilității și de întocmire a Rapoartelor
financiare. SNC sunt elaborate în baza Standardelor Internaționale de Contabilitate și aprobate de
Ministerul Finanțelor. SNC sunt următoarele: (1.6)
1. SNC   Prezentarea Situaţiilor financiare;
2. SNC   Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori şi evenimente ulterioare;
3. SNC   Imobilizări necorporale şi corporale;
4. SNC   Investiţii imobiliare;
5. SNC   Contracte de leasing;
6. SNC   Deprecierea activelor;
7. SNC   Creanţe şi investiţii financiare;
8. SNC   Stocuri;
9. SNC   Capital propriu şi datorii;
10. SNC   Venituri;
11. SNC   Cheltuieli;
12. SNC   Contracte de construcţii;
13. SNC   Costurile îndatorării;
14. SNC   Diferenţe de curs valutar şi de sumă;
15. SNC   Părţi afiliate şi contracte de societate civilă;
16. SNC   Particularităţile contabilităţii în agricultură.

17
 Planul general de conturi contabile este elaborat în baza Standardelor Naţionale
de Contabilitate (SNC) şi a altor acte normative contabile, ţinînd cont de cerinţele de prezentare a
informaţiilor în situaţiile financiare şi necesităţile informaţionale ale entităţii.
Planul general de conturi contabile se extinde asupra entităţilor care ţin contabilitatea în
partidă dublă, cu excepţia entităţilor care aplică Standardele Internaţionale de Raportare Financiară
(IFRS), şi instituţiilor publice. Acesta reglementează modul de înregistrare a faptelor economice în
conturi care rezultă din prevederile SNC şi altor acte normative contabile. Înregistrarea faptelor
economice în conturi se efectuează în funcţie de conţinutul economic al acestora, cu respectarea
principiilor, normelor şi politicilor contabile ale entităţii.
Planul general de conturi contabile cuprinde trei capitole: (1.9)
I. Dispoziţii generale
II. Nomenclatorul conturilor contabile
III. Caracteristica şi modul de aplicare a conturilor contabile
În capitolul I este prezentat modul general de clasificare, funcţionare şi simbolizare a
conturilor contabile.
Capitolul II cuprinde nomenclatorul claselor, grupelor de conturi, conturilor de gradul I
(conturile sintetice) şi conturilor de gradul II (subconturile).
În capitolul III sînt caracterizate clasele, grupele de conturi şi conturile de gradul I şi
prezentate principalele conturi corespondente pe debitul şi creditul fiecărui cont sintetic.
Planul general de conturi contabile cuprinde 9 clase:
 Active imobilizate;
 Active circulante;
 Capital propriu;
 Datorii pe termen lung;
 Datorii curente;
 Venituri;
 Cheltuieli;
 Conturi de gestiune;
 Conturi extrabilanţiere.
Clasele 1-5 cuprind conturile de bilanţ, clasele 6-7 - conturile de rezultate, clasa 8 - conturile
de gestiune şi clasa 9 - conturile extrabilanţiere.
Conturile de bilanţ sînt destinate generalizării informaţiei privind activele, capitalul propriu şi
datoriile entităţii. La data raportării soldurile debitoare sau creditoare ale acestor conturi se iau în
calcul la determinarea indicatorilor din Bilanţ.

18
 Conturile de rezultate sînt destinate generalizării informaţiei privind veniturile şi cheltuielile
entităţii. La data raportării rulajele creditoare ale conturilor de venituri şi rulajele debitoare ale
conturilor de cheltuieli se iau în calcul la determinarea indicatorilor din situaţia de profit şi pierdere.
Conturile de gestiune sînt destinate generalizării informaţiei privind costurile de producţie,
adaosul comercial, încasările din vînzarea bunurilor în numerar, costurile refacturate şi alte
elemente contabile cu caracter tranzitoriu. La data raportării conturile de gestiune se închid cu
conturile de bilanţ şi/sau de rezultate.
Conturile extrabilanţiere sînt destinate generalizării informaţiei privind bunurile neînregistrate în
Bilanţul entităţii, dar aflate în gestiunea acesteia, creanţele şi datoriile contingente, garanţiile
acordate şi primite, pierderile fiscale şi alte elemente similare.
Conturile din clasele 1-8 funcţionează în partidă dublă, conform căreia înregistrările se
efectuează concomitent în debitul unui cont şi creditul altui cont.
Conturile din clasa 9 funcţionează în partidă simplă, conform căreia înregistrările se
efectuează în debitul sau creditul unui singur cont, fără corespondenţă cu alte conturi.
Simbolizarea conturilor are la bază sistemul zecimal potrivit căruia:
 clasele de conturi sînt simbolizate cu o singură cifră de la 1 la 9;
 grupele de conturi sînt simbolizate cu două cifre, din care: prima indică codul (simbolul)
clasei în care este inclusă grupa respectivă, iar a doua - numărul grupei;
 conturile de gradul I sînt simbolizate cu trei cifre, din care: primele două formează codul
grupei, la care se referă contul respectiv, iar a treia cifră - numărul contului de gradul I;
 conturile de gradul II sînt simbolizate cu patru cifre, din care: primele trei cifre indică codul
contului de gradul I, iar a patra cifră - numărul contului de gradul II al contului sintetic
respectiv.
Conturile de gradul I din clasele 1-7 sînt obligatorii pentru toate entităţile, iar conturile de
gradul I din clasele 8-9 şi conturile de gradul II din toate clasele au un caracter de recomandare şi se
aplică, după caz, în funcţie de particularităţile activităţii entităţii şi cerinţele de prezentare a
informaţiilor, precum şi în scopuri de analiză şi control.
Planul general de conturi contabile cuprinde conturi de activ şi de pasiv. Conturile din clasele
1, 2, 7 şi 8 (cu excepţia conturilor rectificative) sînt conturi de activ, iar conturile din clasele 3-6 (cu
excepţia conturilor rectificative) sînt conturi de pasiv.
În Planul general de conturi contabile este utilizată terminologia din Standardele Naționale de
Contabilitate (SNC) şi alte acte normative contabile. În baza Planului general de conturi contabile
entitatea elaborează planul de conturi de lucru care conţine nomenclatorul integral al conturilor de

19
gradul I şi II necesare pentru ţinerea contabilităţii, întocmirea situaţiilor financiare şi alte necesităţi
informaţionale.
Codul Fiscal reglementează principiile generale ale impozitării în Republica Moldova,
statutul juridic al contribuabililor, al organelor fiscale şi al altor participanţi la relaţiile reglementate
de legislaţia fiscală, principiile de determinare a obiectului impunerii, răspunderea pentru încălcarea
legislaţiei fiscale, precum şi modul de contestare a acţiunilor organelor fiscale.
Codul fiscal se modifică şi se completează anual, în corespundere cu progresele în mediul de
afaceri, diversificarea relaţiilor şi formelor de cooperare, perfecţionarea mecanismelor de
management şi a proceselor tehnologice. Acesta cuprinde: (1.12)
Titlul I Dispoziţii generale;
Titlul II Impozitul pe venit;
Titlul III Taxa pe valoarea adăugată;
Titlul IV Accizele;
Titlul V Administrarea fiscală;
Titlul VI Impozitul pe bunurile imobiliare;
Titlul VII Taxele locale;
Titlul VIII Taxele pentru resursele naturale;
Titlul IX Taxele rutiere.
Actele normative adoptate de către Guvern, Ministerul Finanţelor, Organul Fiscal  în baza şi
pentru executarea Codului Fiscal nu trebuie să contravină prevederilor lui sau să depăşească limitele
acestuia. În cazul în care prevederile Codului Fiscal diferă de prevederile altor acte legislative
privind impozitarea şi acordarea înlesnirilor fiscale, se aplică prevederile codului. Impozitarea se
efectuează în baza actelor legislative fiscale publicate în mod oficial, care sunt în vigoare la
termenul stabilit pentru achitarea impozitelor şi taxelor. În baza legislaţiei fiscale, organele
fiscale administrează procedurile fiscale având ca scop colectarea impozitelor şi taxelor, acestea din
urmă constituind surse de venit ale statului.
Organizarea activităţii şi funcţionarea organelor fiscale sunt reglementate de Codul Fiscal al
Republicii Moldova.
Regulamentele, indicațiile metodice și alte acte instructive (Regulamentul privind
inventarierea, Indicații metodice privind contabilitatea costurilor de producție și calculația costului
produselor și serviciilor, Indicatii metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care
desfășoară activitatea de întreprinzător, Indicații metodice privind particularitățile contabilității în
organizațiile necomerciale) se aprobă de Ministerul Finanțelor și au ca scop explicarea modului de
evidență în unele domenii și situații concrete.

20
 Indicații metodice privind contabilitatea costurilor de producție și calculația costului
produselor și serviciilor sînt aplicabile entităţilor care utilizează standardele naţionale
de contabilitate (SNC) şi desfăşoară activităţi de producţie şi/sau de prestări servicii. Acestea nu
reglementează modul de contabilizare a costurilor aferente:
1) stocurilor procurate sau primite de la terţi (SNC “Stocuri”);
2) imobilizărilor necorporale şi corporale (SNC “Imobilizări necorporale şi corporale);
3) contractelor de construcţie (SNC “Contracte de construcţii”);
4) activelor primite în leasing financiar (SNC “Contracte de leasing”);
5) investiţiilor financiare (SNC “Creanţe şi investiţii financiare”);
6) activelor cu ciclu lung de producţie (SNC “Costurile îndatorării”);
7) investiţiilor imobiliare (SNC “Investiţii imobiliare”);
8) activelor biologice şi produselor agricole (SNC “Particularităţile contabilităţii în
agricultură”).
Indicatii metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfășoară activitatea
de întreprinzător se extind asupra gospodăriilor ţărăneşti (de fermieri), întreprinzătorilor individuali
şi altor persoane fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător (în continuare - persoane fizice-
întreprinzători), aplică metoda de casă, nu sînt plătitori ai taxei pe valoarea adăugată sau titulari ai
patentei de întreprinzător. Prezentele indicaţii metodice nu reglementează contabilitatea persoanelor
fizice-întreprinzători care aplică sistemul contabil în partidă dublă şi contabilitatea de angajamente
(metoda calculelor) conform standardelor de contabilitate.
Indicații metodice privind particularitățile contabilității în organizațiile necomerciale se extind
asupra tuturor organizaţiilor necomerciale, înregistrate în conformitate cu legislaţia Republicii
Moldova, precum şi asupra filialelor, reprezentanţelor şi altor subdiviziuni structurale ale acestora,
cu sediul atît atît pe teritoriul ţării cît şi peste hotarele ei. Prezentele indicaţii metodice nu se extind
asupra:
1) instituţiilor cu autonomie financiară; 
2) instituţiilor publice.
Prezentele indicaţii metodice sînt elaborate pornind de la necesitatea reglementării specificului
contabilităţii în organizaţiile necomerciale.Obiectivul acestora constituie descrierea particularităţilor
contabilităţii şi raportării financiare în organizaţiile necomerciale.
Organizaţiile necomerciale ţin contabilitatea şi întocmesc situaţiile financiare în conformitate
cu principiile de bază şi regulile stabilite în Legea contabilităţii, Standardele Naţionale de
Contabilitate, Planul general de conturi contabile, prezentele indicaţii metodice şi alte acte
normative. Acestea organizează şi aplică sistemul contabil în partidă dublă cu prezentarea situaţiilor

21
financiare, conform formularelor din anexele la prezentele indicaţii metodice. Răspunderea pentru
ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară o poartă conducătorul (organul executiv) organizaţiei
necomerciale. 
Organizaţia necomercială are obligaţia să:
1) înregistreze elementele contabile conform contabilităţii de angajamente;
2) elaboreze şi să aplice politici contabile proprii;
3) elaboreze planul de conturi de lucru;
4) efectueze toate etapele ciclului contabil care cuprind:
a) întocmirea documentelor primare şi centralizatoare;
b) evaluarea şi recunoaşterea elementelor contabile;
c) reflectarea informaţiei contabile în conturi contabile;
d) întocmirea registrelor contabile;
e) inventarierea elementelor contabile;
f) întocmirea balanţei de verificare sau a cărţii mari şi a situaţiilor financiare.
După analiza actelor legislative și normative, autorul a constatat că fiecare are o importanță
majoră la întocmirea situației de profit și pierdere. Legea Contabilității este cea care stabilește
principiile metodologice unice ale contabilității și Rapoartelor financiare cît și cum se pot corecta
erorile contabile. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova ,,Cu privire la reforma contabilității” ne
scoate în evidență reformele contabilității și cerințele înaintate de Rapoartele financiare. Standardele
Naționale de Contabilitate sunt cele care stabilesc normele generale de ținere a contabilității și de
întocmire a Rapoartelor financiare. Planul general de conturi contabile se extinde asupra entităților
care țin contabilitatea în partidă dublă, excepție facîndu-se pentru entitățile ce aplică Standardele
Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) și instituțiilor publice. Codul Fiscal prevede
principiile generale ale impozitării în Republica Moldova, precum și răspunderea pentru încălcarea
Legislației fiscale.

1.3 Rolul și importanța situației de profit și pierdere

Contabilitatea este cea care înregistrează, urmărește şi controlează numai acele laturi ale
activităţii care pot fi exprimate valoric. Tododată ea reprezintă principalul sistem de informaţii al
acesteia, culegînd informaţiile primare (intrările), le prelucrează apoi produce informaţii elaborate
(ieşirile). Deci, putem da o definiție a contabilității astfel: contabilitatea reprezintă un sistem
informaţional care prelucrează şi transmite informaţii financiare despre o entitate identificabilă. Ea
reprezintă un limbaj cu ajutorul căruia informaţia este transmisă către utilizatorii ei. Ceea ce

22
privește despre informaţia contabilă, aceasta este o informaţie economică specifică, obținută în
urma prelucrării prin metode, procedee şi instrumente proprii a datelor din contabilitate. Informația
dată este reală, exactă, completă, operativă și reprezintă suportul deciziilor economice, financiare şi
gestionare ce se iau de conducătorii entităților.
Deși fiece entitate are scopulul de a forma o imagine completă, clară și precisă asupra
activităţii economice, apare necesitatea de a întocmi Bilanţul. În Republica Moldova toate entitățile
întocmesc Bilanţul după o singură formă care este aprobată de către Ministerul Finanţelor. În
această formă posturile de activ şi pasiv sunt grupate în subcapitole, iar ultimele în capitole.
Bilanţul conține 5 capitole din care primele 2 capitole caracterizează activele iar cele 3- pasivele.
Bilanţul este principala sursă de informaţie pentru utilizatorii interni, cît şi pentru utilizatorii
externi a entității. În baza lui se poate aprecia valoarea şi structura patrimoniului entității, gradul de
îndatorare a entității, capacitatea de plată, coeficienţii de lichiditate, rezultatul financiar cît şi alţi
indicatori care sunt necesari la luarea de deciziilor manageriale. Informaţia conținută în Bilanţ se
utilizează pe larg de către Băncile Comerciale şi Organele fiscale. Tot cu ajutorul Bilanțului se
realizează principala trăsătură a metodei contabilităţii - dubla înregistrare. Bilanţul este cel
care reflectă echilibrul dintre bunurile economice şi sursele de finanţare a acestora la un moment
dat. Dacă vorbim de prezentarea lui, atunci acesta se prezintă sub forma unui table care este format
din două părţi: partea stîngă, poartă denumirea de activ, și reflectă bunurile economice şi partea
dreaptă, care poartă denumirea de pasiv și reflectă sursele de finanţare a bunurilor economice
reflectate în activ. Bilanţul are două condiții care trebuie îndeplinite, anume egalitatea dintre activ și
pasiv și prezentarea la o anumită dată. Conform Legislaţiei în vigoare Bilanţurile trimestriale se
prezintă pînă de la data de 15 pînă la data de 25 ale lunii următoare, după trimestrul gestionar,
iar Bilanţul anual se prezintă în perioada de la 25 ianuarie pînă la 31 martie a anului următor, după
anul gestionar. Astfel, conform SNC ,,Prezentarea situațiilor financiare” în Bilanţ nu se reflectă
modificările pe parcursul perioadei în componenţa activelor şi pasivelor, ci starea lor în momentul
întocmirii acestuia. (1.6)
Situaţiile financiare ofera informații despre:
 activele controlate de entitate;
 datoriile entității;
 capitalurile proprii, ca interes rezidual al proprietarilor în activele controlate de entitate;
 veniturile și cheltuielile, inclusiv cîștigurile și pierderile, rezultatul net al entității și, într-o
accepție mai largă, performanța sa economică, redate prin reflectarea evoluției capitalurilor
proprii, evoluţie din care sunt excluse efectele operațiilor efectuate de întreprindere direct cu
proprietarii săi;

23
  fluxurile de trezorerie trecute , ce se pot constitui în baza pentru determinarea fluxurilor de
trezorerie viitoare.
Aceste informaţii, împreuna cu alte informaţii din Notele la situaţiile financiare, ajută utilizatorii la
estimarea viitoarelor luxuri de numerar a entității și, în special, a momentului și gradului de
certitudine a generării numerarului și echivalentelor de numerar.
Conform Legii contabilităţii nr. 27-34 / 2014, Bilanţul se întocmeşte obligatoriu anual,
precum şi în situaţii de încetare a activităţii, respectându-se regulile următoare : (1.1)
 posturile înscrise în Bilanţ este necesar să corespundă cu datele care au fost înregistrate în
contabilitate;
 compensarea între posturile ce se înscriu în Bilanţ şi nici între veniturile şi cheltuielile din
contul de profit şi pierdere nu se admit;
 Bilanţurile anuale se supun verificării şi certificării atestând astfel autenticitatea,
veridicitatea, precum şi respectarea normelor de întocmire a acestora.
Conţinutul informaţional al Bilanţului este deosebit de cuprinzător şi complex. Astfel, dacă
avem în vedere toate condiţiile foarte riguroase de întocmire şi conţinut, se poate aprecia că Bilanţul
în toată complexitatea lui, este un tablou sintetic de informaţii, un model economic şi un instrument
de control al gestiunii, conţinând un bogat material pentru analiza şi studierea situaţiei entității.

24
 II: ANALIZA ȘI INTERPRETAREA SITUAȚIEI FINANCIARE LA Î.M. ,,ROMSTAL
TRADE” SRL
2.1 Principii contabile și aplicarea lor la întocmirea situației financiare
Obiectivul fundamental al contabilității privind asigurarea unei imagini fidele asupra Situației
financiare, se realizează pe baza unor reguli, metode și proceduri contabile care  se fundamentează
și concretizează avîndu-se în vedere anumite principii contabile.
De altfel, practica contabilă a oricărei economii de piață nu poate fi concepută fără utilizarea 
principiilor de bază.  În acest sens se are în vedere faptul că în activitatea practică se pot  întîlni
operații contabile pentru care nu sunt stabilite reguli sau proceduri de rezolvare, iar soluționarea lor
se poate înfăptui numai prin apelarea la unul sau mai multe principii contabile, ceea ce justifică
necesitatea existenței, cunoașterii și întelegerii corecte a conținutului lor. Principiile contabile de
bază asimilate pentru activitatea practică din țara noastră sunt enumerate și definite astfel: (1.1)
1. Principiul continuității activității
Principiul dat presupune că entitatea își va continuă în mod normal funcționarea, fără ca
aceasta să intre în stare de lichidare sau reducere semnificativa a activității. Dacă se constată unele
elemente de nesiguranță legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-și
continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în Notele explicative. Dacă situațiile
financiare anuale nu sunt întocmite pe baza principiului continuității activității, atunci această
informație trebuie prezentată împreună cu explicații privind modul de întocmire a acestora și
motivele care au stat la baza deciziei conform căreia societatea nu-și mai poate continua activitatea.
Înainte de a întocmi un oarecare Raport financiar, conducerea este obligată să se determine, dacă
principiul continuităţii este aplicabil entităţii şi să ia decizia respectivă. La luarea acestei decizii
conducerea trebuie să ia în consideraţie toate informaţiile de care dispune pentru viitorul previzibil,
ce cuprind, de regulă, un interval de timp de minimum 12 luni de la data de gestiune. În fiecare caz
concret această decizie depinde de un şir de factori. Dacă entitatea anterior a fost rentabilă şi a avut
acces direct la resursele financiare, concluzia privind legalitatea întocmirii Raportului în baza
principiului continuităţii poate fi făcută fără o analiză detaliată. În celelalte cazuri conducerea
trebuie să examineze o serie de factori ce ţin de rentabilitatea curentă şi previzibilă a entităţii,
graficul de achitare a datoriilor şi sursele potenţiale ale finanţării de alternativă, anticipînd luarea
deciziei privind posibilitatea utilizării principiului continuităţii.
Exemplu: Să presupunem că vom înregistra în Bilanț un calculator pus în funcțiune la valoarea de 5
000 lei, chiar dacă valoarea de intrare a fost de 5 500 lei, iar amortizarea cumulată este de 500 lei.
Valoarea din Bilanţ = Valoare de intrare – Amortizare
Valoarea din Bilanţ = 5 500 – 500

25
Valoarea din Bilanţ = 5 000 lei
2. Principiul contabilității de angajamente
Entitatea trebuie să-şi întocmească Rapoartele financiare conform contabilităţii de
angajamente. Potrivit principiului dat, în contabilitate se determină activele, datoriile şi capitalul
propriu. Veniturile şi cheltuielile sînt constatate anume atunci cînd s-au produs (dar nu atunci cînd
au fost încasate sau plătit numerarul), au fost reflectate în evidenţa contabilă şi au fost incluse în
Rapoartele financiare în perioada la care acestea se referă.
Aplicarea contabilităţii de angajamente în contabilitate asigură constatarea tuturor rezultatelor
operaţiilor şi evenimentelor în Rapoartele financiare vizavi de perioada în care s-au produs.
Cheltuielile sînt constatate în Raportul de profit şi pierderi în baza dependenţei directe între
cheltuielile suportate şi veniturile obţinute pe articole aparte. Acest proces, numit, de obicei,
concordanţa cheltuielilor şi veniturilor, presupune recunoaşterea simultană sau comună a veniturilor
şi cheltuielilor, care rezultă direct şi concomitent din unele şi aceleaşi operaţii sau evenimente. De
exemplu, tipurile diverse de cheltuieli care formează valoarea mărfurilor vîndute se constată odată
cu constatarea veniturilor din vînzarea acestora.
Exemplu: Să presupunem că Î. M. ,,Romstal Trade” SRL în luna decembrie a anului 2014 a vîndut
o parte din mărfuri pe credit comercial. Numerarul de la cumpărător a fost încasat în contul bancar
în luna februarie a anului 2015. Potrivit contabilităţii de angajamente vînzarea se va reflecta în luna
decembrie a anului 2014, adică atunci cînd s-a produs vînzarea, dar nu în luna februarie cînd se va
încasa numerarul.
3. Principiul permanenței metodelor
Principiul permanenței metodelor presupune folosirea acelorași metode, reguli și procedee
contabile de la un exercițiu financiar la altul în scopul obținerii unei imagini fidele a activității și a
posibilității de comparare a unui exercițiu financiar cu altul. Dacă se schimbă metodele, regulile,
procedeele contabile de la un exercițiu finaciar la altul, atunci acest lucru se va menționa în Notele
explicative ale Raportărilor contabile anuale.
Schimbarea acestor metode se face de către conducerea entității economice și se face atunci
cînd se schimbă Legislația contabilă sau atunci cînd conducerea consideră că prin schimbare
informația contabilă este mai bună, în sensul că se poate înțelege mai bine de utilizatori, devine mai
relevantă, mai credibilă.
Schimbarea conducerii societății nu justifică schimbarea metodelor, procedeelor contabile și
nici a politicilor contabile. Schimbarea metodelor nu se face pentru a se schimba baza de impozitare
a profitului, adică pentru obținerea unui profit mai mic sau mai mare. Totuși, la nivel mondial s-a

26
demonstrat că ori de cîte ori se schimbă metodele contabile se face pentru schimbarea bazei de
impozitare a profitului.
Exemplu: Să presupunem că se hotărăşte amortizarea unui utilaj prin metoda de amortizare lineară,
aceasta nu se va schimba pe toată durata exerciţiului (1 an). Pot fi schimbate metodele în cazul în
care o metodă se dovedeşte mai eficientă pentru informarea agentului economic, dar aceasta trebuie
justificată în Situaţiile financiare anuale.
4. Principiul separării patrimoniului și datoriilor
Principiul dat prevede prezentarea în Situaţiile financiare doar a informaţiilor despre
patrimoniul şi datoriile entităţii, care trebuie contabilizate separat de patrimoniul şi datoriile
proprietarilor şi ale altor entităţi;
În vederea stabilirii valorii totale corespunzătoare unei poziţii din Bilanţ se va determina
separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv, indiferent de conţinutul
său economic, de evoluţia previzibilă a pieţei, de consecinţele pe care le are această evaluare. Odată
stabilită corect valoarea, mai departe, prelucrarea şi sistematizarea informaţiilor o face
contabilitatea după toate regulile sale specifice.
5. Principiul necompensării
Acest principiu constă în prezentarea distinctă în Situaţiile financiare a activelor şi datoriilor,
veniturilor şi cheltuielilor. Compensarea reciprocă a activelor şi datoriilor sau a veniturilor şi
cheltuielilor nu se admite, cu excepţia cazurilor în care compensarea este permisă de Standardele
Naţionale de Contabilitate (SNC). Toate creanţele şi datoriile trebuie înregistrate distinct în
contabilitate, pe bază de documente justificative. Eventualele compensări între creanţe şi datorii faţă
de aceeaşi entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi înregistrate numai după
contabilizarea veniturilor şi cheltuielilor corespunzătoare.
În cazul schimbului de active, în contabilitate se evidenţiază distinct operaţiunea de
vânzare/scoatere din evidenţă şi cea de cumpărare/intrare în evidenţă, pe baza documentelor
justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor aferente operaţiunilor.
Exemplu : Să presupunem că o unitate de comerţ exterior efectuează exportul al unei instalaţii
complexe, cu plata ulterioară, în valoare de 15 000 dolari USD, pentru care încasează de la
partenerul extern un avans în sumă de 3 500 dolari USD, pe care la rîndul său îl transferă
furnizorului intern, producător al instalaţiei. Urmează apoi facturarea, livrarea (direct de la
furnizor), încasarea şi regularizarea obligaţiilor.
Deşi unitatea de comerţ a primit avans de la clientul extern, îi facturează acestuia întreaga sumă, din
cel puţin trei considerente, pentru:

27
1) a face aplicarea principiului necompensării (avansul primit este un aspect, întreaga creanţă
facturată este un alt aspect);
2) a justifica plata întregii sume de către clientul extern, în contabilitatea acestuia;
3) pentru a produce şi emite un document legal obligatoriu de însoţire a mărfii în comerţul
internaţional (Factura externă).
În mod simetric, pentru identitate de raţiune şi din aceleaşi considerente, furnizorul intern emite
Factura pentru suma integrală, deşi anterior primeşte un avans.
Î. M. ,,Romstal Trade” SRL în desfășurarea activității sale utilizează mai multe principia
contabile din cele pe care autorul le-a enumerate mai sus. Principiul continuității activității este unul
din cele mai importante, întrucît acesta presupune că entitatea își va continua în mod normal
funcționarea fără ca aceasta să intre în stare de lichidare sau de reducere a activității sale. Principiul
contabilității de angajamente de asemenea este folosit de entitatea analizată, ceea ce ne
demonstrează constatarea tuturor rezultatelor operațiilor în Rapoartele financiare. Î. M. ,,Romstal
Trade” SRL utilizează principiul permanenței metodelor, care presupune folosirea acelorași metode,
reguli și procedee contabile. Entitatea își desfășoară activitatea și în baza principiului
necompensării, fapt demonstrate de prezentarea în Situațiile financiare a activelor, datoriilor,
veniturilor și cheltuielilor.

2.2 Modul de întocmire a situației de profit și pierdere la Î.M. ,,Romstal Trade” SRL
Dacă pentru redarea situației patrimoniului documentul folosit este Bilanțul, pentru măsurarea
performanțelor activitătii unei entități într-o perioadă dată se ocupă contul de profit și pierdere, care
constituie o sinteză a contabilității de flux la nivel microeconomic, deoarece pune în evidență
fluxurile de valoare care au contribuit la creșterea sau micșorarea bogăției unei entități pe o anumită
durată. Situaţia de profit şi pierdere caracterizează performanţa financiară a entităţii pentru perioada
de gestiune şi conţine informaţii privind:
 veniturile – conform Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) ,,Venituri” reprezintă
creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma
intrărilor de active sau majorării valorii acestora sau a diminuării datoriilor care au drept
rezultat creşteri ale capitalului propriu, cu excepţia celor legate de contribuţiile
proprietarilor; (1.7)
 cheltuielile – conform Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) ,,Cheltuieli” diminuări
ale beneficiilor economice înregistrate în perioada de gestiune sub formă de ieşiri sau

28
 reduceri ale valorii activelor sau de creşteri ale datoriilor care contribuie la diminuări ale
capitalului propriu, altele decît cele rezultate din distribuirea acestuia proprietarilor; (1.7)
 rezultatele financiare – profitul (pierderea) calculat ca diferenţă dintre veniturile şi
cheltuielile perioadei de gestiune.
Veniturile şi cheltuielile aferente aceloraşi operaţiuni economice se reflectă în situaţia de
profit şi pierdere în aceiaşi perioadă de gestiune.
În cazul în care în perioada de gestiune nu au fost înregistrate venituri, dar au fost suportate
cheltuieli, care trebuie recunoscute în conformitate cu SNC „Cheltuieli”, acestea se prezintă în
situaţia de profit şi pierdere în perioada de gestiune în care au fost suportate. Dacă în perioada de
gestiune au fost înregistrate doar venituri, care trebuie recunoscute în conformitate cu SNC
„Venituri” şi nu au fost suportate cheltuieli, acestea trebuie prezentate în situaţia de profit şi
pierdere în perioada de gestiune în care au fost cîştigate.
Situaţia de profit şi pierdere se întocmeşte în baza clasificării cheltuielilor după destinaţie
(funcţii) în modul următor (anexa 16):
1. În rîndul 010 „Venituri din vînzări” se reflectă suma veniturilor din vînzări obţinute în
cadrul activităţii operaţionale. Acesta cuprinde veniturile din:
1) vînzarea produselor/mărfurilor;
2) prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor;
3) contracte de construcţie;
4) contracte de leasing operaţional şi financiar (arendă, locaţiune);
5) dividende, participaţii şi/sau dobînzi, care pentru entitate reprezintă activitate operaţională.
Suma veniturilor din vînzări recunoscută în perioada de gestiune se ajustează cu valoarea
produselor şi mărfurilor returnate de cumpărători şi/sau reducerile de preţ la produse, mărfuri livrate
şi/sau servicii prestate, în aceiaşi perioadă de gestiune în care a avut loc livrarea.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL în anul 2013 a obținut venit din vânzări în sumă de
11 519 909 lei, mai puțin cu 728 166 lei decît în anul 2012, cînd venitul din vînzări a constituit
12 248 075 lei.
2. În rîndul 020 „Costul vînzărilor” se reflectă valoarea contabilă a produselor/mărfurilor
vîndute, costurilor serviciilor prestate/lucrărilor executate în cadrul activităţii operaţionale a entităţii
atribuite la cheltuieli şi corelate cu veniturile înregistrate în rd. 010. Costul vînzărilor include:
1) valoarea contabilă a produselor/mărfurilor vîndute;
2) costul serviciilor prestate şi/sau lucrărilor executate;
3) costul lucrărilor aferente contractelor de construcţie;
4) costul serviciilor aferente contractelor de leasing operaţional şi financiar (arendă, locaţiune);

29
5) alte costuri, care se referă la activitatea operaţională, corelate cu veniturile din vînzări (de
exemplu, costurile activităţii de bază a entităţilor de microfinanţare, a entităţilor de investiţii).
Suma costului vînzărilor înregistrată în perioada de gestiune se ajustează cu valoarea
contabilă a produselor/mărfurilor vîndute şi returnate entităţii în aceiaşi perioadă de gestiune în care
a avut loc livrarea.
Exemplu: Pentru Î.M. ,,Romstal Trade” SRL costul vînzărilor în anul 2013 au constituit 8 001 225
lei, mai puțin cu 927 459 lei decît în anul 2012, cînd acesta a constituit 8 928 684 lei.
3. În rîndul 030 „Profit brut (pierdere brută)” se reflectă diferenţa dintre veniturile din vînzări
şi costul vînzărilor, determinată prin relaţia: rd.010–rd.020.
Exemplu: Astfel că pentru Î.M. ,,Romstal Trade” SRL profitul brut pentru anul 2013 constituie:
3 518 684 lei ( 11 519 909 – 8 001 225), și respectiv pentru anul 2012 profitul brut constituie: 3 319
391 lei ( 12 248 075 – 8 928 684).
4. În rîndul 040 „Alte venituri operaţionale” se reflectă veniturile care apar în procesul
desfăşurării activităţii operaţionale, dar care nu pot fi atribuite la venituri din vînzări. Acestea
cuprind veniturile:
1) din ieşirea altor active circulante (cu excepţia veniturilor reflectate în rd. 010);
2) sub formă de amenzi, penalităţi şi alte sancţiuni;
3) din recuperarea prejudiciului material cauzat entităţii;
4) din decontarea datoriilor cu termen de prescripţie expirat;
5) din subvenţii şi/sau utilizarea mijloacelor cu destinaţie specială,
6) din plusurile de active constatate la inventariere;
7) din alte operaţiuni aferente activităţii operaţionale.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL a obținut alte venituri operaționale mai mici, în sumă de 457
508 lei în anul 2013, cu 150 411 lei mai puțin decît în anul 2012, cînd aceste venituri au constituit
607 919 lei.
5. În rîndul 050 „Cheltuieli comerciale” se reflectă cheltuielile aferente comercializării
produselor/mărfurilor, prestării de servicii şi/sau executări de lucrări determinate în conformitate cu
SNC „Cheltuieli”.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL a înregistrat cheltuieli comerciale în anul 2013 destul de
semnificative, în sumă de 2 777 756 lei, mai mult decît în anul 2012 cu 1 103 082 lei, cînd aceste
cheltuieli au fost în sumă de 1 674 674 lei
6. În rîndul 060 „Cheltuieli generale și administrative” se reflectă cheltuielile privind
deservirea şi gestiunea entităţii în ansamblu, determinate în conformitate cu SNC „Cheltuieli”.

30
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL în anul 2013 a înregistrat cheltuieli generale și
adminisstrative mai mici decît în anul 2012 cu 801 090 lei. Pentru anul 2013 aceste cheltuieli au
fost în sumă de 1 769 816 lei, iar în 2012 entitatea a înregistrat cheltuieli generale și administrative
în sumă de 2 570 906 lei.
7. În rîndul 070 „Alte cheltuieli operaţionale” se prezintă cheltuielile legate de desfăşurarea
activităţii operaţionale a entităţii, dar care nu pot fi atribuite la costul vînzărilor, cheltuielile de
distribuire sau cheltuielile administrative. Acestea se determină în conformitate cu SNC
„Cheltuieli”, şi, în principal, cuprind cheltuielile:
1) din ieşirea (vînzarea, transmiterea terţilor, casarea etc.) altor active circulante, cu excepţia
cheltuielilor indicate în rîndul 020;
2) sub forma de amenzi, penalităţi şi alte sancţiuni;
3) privind dobînzile aferente creditelor şi împrumuturilor primite şi contractelor de leasing
financiar;
4) privind lipsurile şi pierderile din deteriorarea activelor constatate la inventariere;
5) aferente costurilor indirecte de producţie neincluse în costul produselor fabricate/serviciilor
prestate (lucrărilor executate);
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL în anul 2013 entitatea a suportat cheltuieli aferente activităţii
operaţionale rezultate din:
vînzarea materialelor – 965 270 lei;
înregistrarea lipsurilor de mărfuri constatate la inventariere – 47 200 lei;
restabilirea datoriilor faţă de furnizori decontate anterior în legătură cu expirarea termenului de
prescripţie – 268 945 lei;
calcularea penalităţilor pentru nerespectarea termenelor de livrare a mărfurilor – 15 705 lei.
Conform datelor din exemplu, entitatea reflectă în rd. 070 „Alte cheltuieli operaţionale” din
Situaţia de profit şi pierdere pentru anul 2013 suma de 1 297 120 lei (965 270 lei + 47 200 lei +
268 945 lei + 15 705 lei).
8. În rîndul 080 „Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere)” se reflectă diferenţa
dintre veniturile şi cheltuielile din activitatea operaţională din perioada de gestiune, determinată
prin relaţia: rd.030 + rd.040 - rd.050 - rd.060 - rd.070.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL a obținut pierdere în anul 2013 în sumă de 1 856 500 lei, cu
339 272 lei mai puțin decît în anul 2012, cînd pierderea a constituit 2 207 772 lei.
9. În rîndul 090 „Rezultatul din activitatea de investiții: profit (pierdere)” se reflectă diferenţa
dintre veniturile şi cheltuielile din alte activităţi din perioada de gestiune.

31
 Veniturile din alte activităţi cuprind veniturile aferente activelor imobilizate, cu excepţia
plusurilor de active constatate la inventariere; dividende şi/sau participaţii în alte entităţi (cu
excepţia celor indicate în rîndul 010); dobînzi (cu excepţia celor indicate în rîndul 010); diferenţe
favorabile de curs valutar; intrarea activelor cu titlu gratuit; reluarea pierderilor din depreciere;
compensaţii pentru acoperirea pierderilor excepţionale; alte fapte economice care nu se referă la
activitatea operaţională.
Cheltuielile altor activităţi cuprind cheltuielile aferente activelor imobilizate, cheltuielile
financiare şi excepţionale, determinate în conformitate cu SNC „Cheltuieli”.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL în anul 2013 a obținut profit din activitatea de investiții în
sumă de 30 466 lei, iar în anul 2012 entitatea a obținut profit aproximativ de două ori mai mult,
adică de 60 564 lei..
10. În rîndul 100 ,, Rezultatul din activitatea financiară : profit (pierdere) “se reflectă
diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile din activitatea financiară din perioada de gestiune.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL în anul 2012 a obținut pierdere în sumă de 3 635 396 lei, iar
în anul 2013 aceasta a obținut un profit destul de semnificativ, de 1 697 955 lei.
11. În rîndul 110 ,,Rezultatul din activitatea economico-financiară : profit (pierdere), acesta se
calculeaza astfel: (rd.080 ± rd. 090 ± rd.100).
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL atît înanul 2012, cît și în 2013 a obținut pierdere din
activitatea economico-financiară în sumă de 5 782 604 lei și respectiv de 140 080 lei.
12. În rîndul 120 ,,Rezultatul excepțional” : profit (pierdere), entitatea analizată nu a
înregistrat astfel de rezultat excepțional.
13. În rîndul 130 „Profit (pierdere) perioadei de gestiune pînă la impozitare” se indică
rezultatul financiar pînă la impozitare, determinat prin relaţia: rd.110 ± rd. 120
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL în anul 2012 a obținut pierdere perioadei de gestiune pînă la
impozitare în sumă de 5 782 604 lei, în anul 2013 entitatea de asemenea a obținut pierdere de 140
079 lei, datorită pierderii obținute din activitatea economico-financiară.
14. În rîndul 140 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” se reflectă cheltuielile
privind impozitul pe venit, determinate în conformitate cu SNC „Cheltuieli”. Entitatea analizată nu
a înregistrat astfel de cheltuieli sau economii.
15. În rîndul 150 „Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” se indică rezultatul
financiar după impozitare determinat ca diferenţa dintre profitul (pierderea) pînă la impozitare şi
cheltuielile privind impozitul pe venit prin relaţia: rd.130 ± rd.140.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL atît în anul 2012 cît și în 2013 a obținut pierdere netă în sumă
de 5 782 604 lei, și respectiv 140 079 lei.

32
 În final, putem concluziona ca Raportul de profit şi pierderi cuprinde indicatorii financiari ai
entităţii pe perioada de gestiune şi perioada corespunzătoare a anului precedent. Totodată, acesta
contribuie la realizarea obiectivelor Rapoartelor financiare prin dezvăluirea articolului privind
profitul net şi pierderile, care este important pentru evaluarea activităţii anterioare şi prognozarea
activităţii viitoare a entităţii. Rezultatele diverselor tipuri de activităţi ale entităţii diferă între ele
prin stabilitate și risc. Raportul de profit şi pierderi se întocmeşte potrivit unei forme aprobate de
Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. În el se reflectă veniturile, cheltuielile şi rezultatele
activităţii operaţionale, de investiţii şi financiare, precum şi articolele excepţionale, profitul net
(pierderea) în perioada de gestiune.

2.3 Bilanțul : imaginea poziției financiare a Î.M. ,,Romstal Trade” SRL

Pentru realizarea funcţiilor contabilităţii: de informare, decizie şi control, este necesar ca în
urma lucrărilor curente de contabilitate să se sintetizeze periodic informaţiile generate de conturi şi
calculele contabile, în documente de sinteză expresiv şi relevante, accesibile nu numai specialiştilor,
ci şi celor interesaţi de gestiunea unităţii patrimoniale în calitate de: investitor, administrator, bancă,
creditor, fiscalitate şi alte organisme economice şi sociale. Aceste documente de sinteză constituie
obiectul de bază al contabilitaţii financiare, deoarece redau o imagine fidelă asupra situaţiei
patrimoniale, rezultatelor şi situaţiei financiare a entității.
Bilanţul este documentul oficial de sinteză al tuturor unităţilor patrimoniale. Bilanţul
contribuie să dea o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi asupra
rezultatelor obţinute de unitatea patrimonială, care presupune:
 respectarea cu bună credinţă a regulilor privind evaluarea patrimoniului;
 respectarea principiilor: prudenţei, permanenţei metodelor, continuitatea activităţii
Bilanţului de deschidere cu cel de închidere, a noncompensării;
 posturile înscrise în Bilanţ trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse
de acord cu inventarul.
Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală, Bilanţul propriu-
zis este un tablou care cuprinde în formă sintetică şi în expresie valorică mijloacele economice
patrimoniale, sursele de constituire a acestora, precum şi rezultatul unui agent economic la un
moment dat. Bilanţul este documentul contabil de sinteză, prin care se prezintă activul şi pasivul
unităţii patrimoniale la închiderea exerciţiului, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de Legea
Contabilităţii. Importanţa Bilanţului derivă din funcţiile pe care acesta le îndeplineşte: (2.1 pag.73)
1) funcţia de generalizare a datelor contabilităţii;

33
2) funcţia de cunoaştere a mersului activităţii economico-financiare;
3) funcţia previzională.
1) Funcţia de generalizare a datelor în ciclul contabil de prelucrare a informaţiilor izvorăşte din
necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilităţii curente, după criterii bine stabilite, într-un
număr restrâns de indicatori, care să poată oferi o imagine de ansamblu asupra situaţiei economico-
financiare a unităţii patrimoniale.
2) Funcţia de analiză a mersului activităţii economico-financiare se manifestă prin aceea că, pe
baza Bilanţului se analizează periodic, gradul realizării indicatorilor proiectaţi şi a rezultatelor, se
identifică rezerve şi se stabilesc măsuri de perfecţionare a activităţii economice şi financiare.
3) Funcţia previzională constă în posibilitatea oferită de Bilanţ de a orienta activitatea viitoare. În
acest scop, întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru perioadele următoare se
fundamentează pe situaţia patrimonială şi a rezultatelor din perioada considerată baza de raportare.
La întocmirea Bilanţului, se au în vedere următoarele reguli:
 posturile de Bilanţ să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord cu
situaţia reală a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului;
 nu sunt admise compensări între conturile ce se înscriu în Bilanţ şi respectiv între conturile
de venituri şi cheltuieli din contul de “Profit si pierdere”.
În practică se cunosc două scheme de Bilanţ, una sub formă de tablou cu două părti: partea
stângă, ACTIVUL, şi partea dreaptă, PASIVUL, numită şi schema orizontală de Bilanţ, şi modelul
sub forma listei verticale sau schema Bilanţului vertical. Bilanţul sub formă de tablou cu două părţi
pune în evidenţă egalitatea între resurse şi utilizări, iar modelul de Bilanţ sub forma listei verticale
ordonează structurile patrimoniale în active, datorii, capitaluri, rezerve şi alte componente ale
situaţiei nete, finalitatea fiind prezentarea situaţiei nete a patrimoniului. Bunurile economice
constituie ACTIVUL, iar sursele de finanțare, PASIVUL Bilanțului.
Activul bilanțier evidențiază destinația și lichiditatea bunurilor economice. În raport de aceste
criterii, se disting urmatoarele categorii de active :
1) active circulante, care reprezintă activele ce se aşteaptă să fie consumate în ciclul normal
de activitate, vîndute sau primite în termen de 12 luni sau care reprezintă numerar;
2) active imobilizate, care cuprind toate celelalte active, cu excepţia celor circulante.
Pasivul bilanțier reprezintă sursele sau resursele de finanțare a bunurilor economice. Prin
componența sa delimitează clasificarea surselor de finanțare în funcție de modul de constituire
( finanțare proprie, finanțare străină) și exigibilitatea lor (termenul de decontare mai mare sau mai
mic de un an).

34
 Bilanţul conform Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) ,,Prezentarea situațiilor
financiare” prezintă poziţia financiară a entităţii şi include informaţii aferente soldurilor existente la
data raportării privind: (1.6)
 activele - resurse economice identificabile şi controlabile de către entitate ce provin din
fapte economice trecute din a căror utilizare se aşteaptă obţinerea unor beneficii economice;
 capitalul propriu - mărimea rămasă în activele entităţii după scăderea datoriilor;
 datoriile - obligaţii actuale ale entităţii provenite din fapte economice trecute a căror
stingere contribuie la o reducere a resurselor, purtătoare de beneficii economice.
În Bilanţ totalul activelor este echivalent cu suma totalurilor capitalului propriu şi datoriilor.
Activele sînt prezentate în Bilanţ în ordinea creşterii lichidităţii acestora, iar datoriile în baza
creşterii exigibilităţii.
În funcţie de gradul de lichiditate, activele se divizează în:
 active circulante, care reprezintă activele ce se aşteaptă să fie consumate în ciclul normal de
activitate, vîndute sau primite în termen de 12 luni sau care reprezintă numerar;
 active imobilizate, care cuprind toate celelalte active, cu excepţia celor circulante.
În funcţie de gradul exigibilităţii, datoriile se împart în:
 datorii curente, care includ datoriile ce se aşteaptă să fie achitate sau decontate în termen de
12 luni din data raportării;
 datoriile pe termen lung, care cuprind toate celelalte datorii, cu excepţia celor curente.
La data raportării entitatea determină cota curentă a activelor imobilizate şi a datoriilor pe termen
lung, care se reflectă în bilanţ, respectiv în componenţa activelor circulante şi/sau datoriilor curente.
Conform Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) ,,Diferențe de curs valutar” creanţele,
numerarul şi datoriile în valută străină se recalculează şi se reflectă în Bilanţ.
Bilanţul se întocmeşte astfel: (anexa 15)
ACTIVE
1. În rîndul 010 „Imobilizări necorporale” se reflectă valoarea contabilă a imobilizărilor
necorporale în utilizare şi în curs de execuţie determinată în conformitate cu SNC „Imobilizări
corporale și necorporale”.
Exemplu: Entitate reflectă în rd. 010 „Imobilizări necorporale” din Bilanţ valoarea contabilă a
activelor nemateriale în sumă de 110 615 lei (127 000 lei + 42 000 lei – 45 000 lei – 13 385 lei).
2. În rîndul 020 ,,Amortizarea imobilizărilor necorporale” se realizeaza potrivit legii sau
contractului în care este prevazuta durata de amortizare (concesiuni, brevete, licente si alte drepturi
similare). De regula, imobilizarile necorporale au o durata de recuperare prin amortizare de 3-5 ani.

35
Exemplu: Pentru Î.M. ,,Romstal Trade” SRL amortizarea imobilizărilor necorporale pentru anul
2013 a constituit 88 213 lei, cu 3 936 lei mai puțin decît în anul 2012, cînd aceasta a constituit
92 149 lei.
3. În rîndul 030 ,,Valoarea de Bilanț a imobilizărilor necorporale” se reflectă diferența dintre
imobilizările necorporale și amortizarea activelor nemateriale ( rd. 010 – rd. 020).
Exemplu: Pentru Î.M. ,,Romstal Trade” SRL această valoare de Bilanț pentru anul 2013 a constituit
22 402 lei (110 615 – 88213), iar pentru anul 2012 valoarea de Bilanț a imobilizărilor necorporale a
constituit 29 915 lei (122064 – 92 149), cu 7 513 lei mai mult.
4. În rîndul 040 ,,Imobilizări corporale în curs de execuție ” se reflectă costurile aferente
imobilizărilor corporale aflate în perioada de creare şi/sau pregătire spre utilizare pînă la data
punerii în exploatare, care se determină în conformitate cu SNC „Imobilizări necorporale şi
corporale”.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL a înregistrat în anul 2013 imobilizări corporale în curs de
execuție în sumă de 401 742 lei, cu 849 261 lei mai puțin decît în anul 2012, cînd acestea au
constituit 1 251 003 lei.
5. În rîndurile 050 „Terenuri” şi 060 „Mijloace fixe” se reflectă valoarea contabilă a
terenurilor, mijloacelor fixe proprii şi primite în leasing financiar şi/sau în gestiune economică
aflate în exploatare.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL va reflecta în rd. 060 „Mijloace fixe” din Bilanţ valoarea
contabilă a mijloacelor fixe în sumă de 22 040 581 lei (23 104 320 lei – 672 897 lei – 390 842 lei).
6. În rîndul 070 „Resurse naturale” se reflectă valoarea contabilă a resurselor naturale aflate
în extracţie, care se determină în conformitate cu SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”.
Entitatea analizată nu a înregistrat astfel de resurse naturale.
7. În rîndul 080 ,,Uzura și epuizarea imobilizărilor corporale pe termen lung” entitatea
analizată a înregistrat în anul 2013 2 411 716 lei, cu 819386 lei mai mult comparative cu anul 2012,
cînd aceasta a înregistrat 1 592 330 lei.
8. În rîndul 090 ,,Valoarea de Bilanț a imobilizărilor corporale pe termen lung” se indică
suma dintre imobilizările corporale pe termen lung, terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor naturale
și diferența dintre uzura și epuizarea imobilizărilor corporale pe termen lung. Se calculează după
relația: rd.040 + rd. 050 + rd.060 +rd.070 – rd.080).
Exemplu: Valoarea de Bilanț a imobilizărilor corporale pe termen lung a entității analizate în anul
2013 a constituit 22 872 033 lei (401 742 + 2 841 426 + 22 040 581 – 2 411 716), iar pentru anul
2012 această valoare a constituit 22 972 785 lei (1 251 003 + 2 409 618 + 20 904 494 – 1 592 330).

36
 9. În rîndurile 100 „Investiţii financiare pe termen lung în părţi neafiliate” şi 110 „Investiţii
financiare pe termen lung în părţi afiliate” se înscrie valoarea investiţiilor pe termen lung (acţiunile
procurate, cotele de participaţie, obligaţiunile procurate, împrumuturile acordate, alte investiţii pe
termen lung) care se determină în conformitate cu SNC „Creanţe şi investiţii financiare” şi SNC
„Părţi afiliate şi contracte de societate civilă”.
10. În rîndul 120 ,,Investiții imobiliare” se reflectă proprietate imobiliară deţinută (de
proprietar sau locatar în baza unui contract de chirie financiar), mai degrabă în scopul închirierii
şi/sau pentru creşterea valorii acesteia, decît pentru a fi: utilizată în producţie, pentru furnizarea de
bunuri, prestarea serviciilor sau în scopuri administrative sau vîndută în procesul desfăşurării
normale a activităţii.
11. În rîndul 130 ,,Creanțe pe termen lung” se reflectă valoarea creanțelor pe termen lung
existente la entitate.
12. În rîndul 150 „Avansuri acordate” se indică suma avansurilor acordate, care se determină
în conformitate cu SNC „Creanţe şi investiţii financiare”.
13. În rîndul 160 ,,Total s. 1.3” se include toate componentele investițiilor financiare pe
termen lung. Se calculează după relația: rd.100 + rd.110 + rd.120 + rd.130 + rd.140 + rd.150).
Î.M. ,,Romstal Trade” SRL nu a înregistrat nici un fel de investiții financiare pe termen lung.
14. În rîndul 170 ,,Alte investiții pe termen lung” se înregistrează alte investiții pe termen
lung utilizate de entitatea analizată.
15. În rîndul 180 ,,Total capitolul I” se calculează suma imobilizărilor necorporale,
imobilizărilor corporale, total s. 1.3 și alte investiții pe termen lung. Se calculează după relația:
rd.030 + rd.090 + rd.160 + rd.170).
16. În rîndurile 190 „Materiale”, se înscriu valoarea materialelolor utilizate de entitate.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL a utilizat materiale în anul 2013 în valoare de 48 882 lei, cu
61 795 lei mai puțin decît în anul 2012, cînd acestea au constituit 110 862 lei.
17. În rîndul 200 „Active biologice circulante”, se scrie informația privind existența și
mișcarea activelor biologice circulante. Entitatea analizată nu disune de astfel de active biologice
circulante.
18. În rîndul 210 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, se notează informația privind
existența și mișcarea obiectelor de mică valoare și scurtă durată aflate în stoc și în exploatare,
construcțiilor și dispozitivelor provizorii, obiectelor de mică valoare și scurtă durată transmise
temporar terților.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL a utilizat OMVSD-uri în anul 2013 în valoare de 46 155 lei,
iar în anul 2012 aceste obiecte de mică valoare și scurtă valoare au constituit 46 862 lei.

37
 19. Rîndul 220 „Producţia în curs de execuţie” este destinat generalizării informației privind
existența și mișcarea produselor, serviciilor și lucrărilor în curs de execuție . Entitatea analizată nu a
înregistrat astfel de date.
20. În rîndul 230 ,,Produse” se notează informația privind existența și mișcarea produselor
finite, semifabricatelor din producție proprie, produselor secundare și produselor transmise
temporar tertilor. Entitatea nu dispune de astfel de informație întrucît nu este producătoare de nimic.
21. În rîndul 240 „Mărfuri” se înscrie valoarea contabilă a existenței și mișcării bunurilor
procurate în vederea revînzării, produselor transmise spre vînzare magazinelor proprii, bunurilor
imobiliare deținute pentru vînzare, mărfurilor transmise temporar terților.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL a utilizat mărfuri în valoare de 2 859 230 lei, iar în anul
precedent valoarea mărfurilor a constituit 3 803 528 lei, cu 944 298 lei mai mult comparativ cu anul
2013.
22. În rîndul 250 „Total s.2.1” se scrie valoarea activelor circulante aflate la entitate. Acest
rînd se calculează după relația: rd.190 + rd.200 + rd.210 + rd.220 + rd.230 + rd.240.
Exemplu: Pentru Î.M. ,,Romstal Trade” SRL valoarea activelor circulante pentu anul 2013 au
constituit 2 954 267 lei (48 882 + 46 155 + 2 859 230), iar pentru anul 2012 acestea au constituit
3 961 067 lei ( 110 677 + 46 862 + 3803 528).
23. În rîndul 260 „Creanţe comerciale” se înscrie valoarea creanţelor curente ale
cumpărătorilor şi clienţilor din ţară şi din străinătate, precum şi creanţele aferente cambiilor primite,
care se determină în conformitate cu SNC „Creanţe şi investiţii financiare”.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL la data raportării dispune de următoarele date: creanţele
cumpărătorilor şi clienţilor din ţară  958 000 lei, din străinătate – 592 000 lei, suma provizioanelor
(corecţiilor) pentru creanţele compromise – 232 538 lei.
Conform datelor din exemplu, entitatea reflectă în rd. 260 „Creanţe comerciale” din Bilanţ
suma de 1 317 462 lei (958 000 lei + 592 000 lei – 232 538 lei).
24. În rîndul 270  ,,Corecții (provizioane) privind creanțele compromise” se înscrie valoarea
privind constituirea și utilizarea provizionului privind creanțele compromise.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL a înregistrat astfel de corecții (provizioane) privind creanțele
compromise în valoare de 436 160 lei pentru anul 2013, iar în anul 2012 entitatea analizată nu a
utilizat nimic.
25. În rîndul 280 „Creanţe ale părţilor afiliate” se reflectă suma creanţelor curente ale părţilor
afiliate, care se determină în conformitate cu SNC „Creanţe şi investiţii financiare” şi SNC „Părţi
afiliate şi contracte de societate civilă”. Entitatea nu a înregistrat date.

38
 26. În rîndul 290 „Avansuri acordate curente” se înscrie suma avansurilor acordate
furnizorilor de active şi prestatorilor de servicii pe un termen nu mai mare de 12 luni, care se
determină în conformitate cu SNC „Creanţe şi investiţii financiare”.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL a înregistrat avansuri acordate curente în valoare de 48 415
lei, iar în anul 2012 valoarea acestor avansuri a constituit 169 496 lei, adică cu 121 081 lei mai
mult.
27. În rîndul 300 “Creanțe ale bugetului” se înscrie informația privind existența și
modificarea creanțelor bugetului față de entitate.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL a înregistrat ceanțe ale bugetului în anul 2013 în valoare de
49 200 lei, iar în anul 2012 acestea au constituit 81 418 lei, cu 32 218 lei mai mult.
28. În rîndul 320 „Creanţe ale personalului” se reflectă suma creanţelor personalului, care se
determină în conformitate cu SNC „Creanţe şi investiţii financiare”.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL a înregistrat ceanțe ale personalului în anul 2013 în valoare
de 70 537 lei, iar în anul 2012 suma acestora a constituit 17 841 lei, adică cu 52 696 lei mai puțin.
29. În rîndul 340 ,,Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității”
este destinat generalizării informației privind existența și modificarea creanțelor privind leasingul,
dobînzile, redevențele și dividendele calculate, altor creanțe privind veniturile.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL a înregistrat ceanțe privind veniturile din utilizarea de către
terți a activelor entității” atît în anul 2013, cît și în anul 2012 în valoare de 3 lei.
30. În rîndul 340 „Alte creanţe curente” se înscrie suma creanţelor privind arenda, leasingul,
locaţiunea, dobînzile, redevenţele şi alte venituri calculate, creanţele preliminate, precum şi suma
altor creanţe, cum ar fi creanţele curente calculate ale companiilor de asigurare privind
despăgubirile, creanţele organelor de asigurări sociale, creanţele privind reclamaţiile înaintate şi
recunoscute, creanţele privind alte operaţii.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL a înregistrat alte creanțe curente în anul 2013 în valoare de
166 946 lei, iar în anul 2012 aceste creanțe curente au constituit 520 774 le, adică cu 353 828 lei.
31. În rîndul 350 „Total s.2.2” se înscrie valoarea creanțelor comerciale și calculate. Acestea
se determină după relația: rd.260 + rd.270 + rd.280 + rd.290 + rd.300 + rd.310 + rd. 320 + rd.330 +
rd.340.
Exemplu: Pentru Î.M. ,,Romstal Trade” SRL valoarea acestor creanțe comerciale și calculate în
anul 2013 au constituit 2 088 723 lei (1 317 462 + 436 160 + 48 415 + 49 200 + 70 537 + 3 +
166 946), iar în anul 2012 s-a înregistrat suma de 2 473 374 lei (1 683 842 + 169 496 + 81 418 +
17 841 + 3 + 520 774).

39
 32. În rîndul 360 „Investiţii financiare curente în părţi afiliate” se înscrie generalizarea
informaţiei privind existenţa şi modificarea valorilor mobiliare, cotelor de participaţie, depozitelor,
împrumuturilor acordate şi altor investiţii financiare curente efectuate în părţi afiliate. Entitatea
analizată nu dispune de astfel de investiții.
33. În rîndul 370 "Investiţii financiare curente în părţi neafiliate" se înscrie generalizarea
informaţiei privind existenţa şi modificarea valorilor mobiliare, cotelor de participaţie, depozitelor,
împrumuturilor acordate şi altor investiţii financiare curente efectuate în părţi neafiliate. Entitatea
analizată nu dispune de astfel de investiții.
34. În rîndul 390 ,,Total s.2.3” se înscrie valoarea investițiilor financiare curente. Acestea se
calculează după următoarea relație: rd.360 + rd.370 + rd.380).
35. În rîndul 400 "Casa" se înscrie generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea
numerarului nelegat şi legat în casierie în monedă naţională şi valută străină.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL a înregistrat în anul 2013 valoarea de 29 136 lei, mai puțin
cu 16 153 comparativ cu anul 2012, cînd înregistrarea a constituit 45 289 lei.
36. În rîndul 410  "Conturi curente în monedă naţională" se înscrie generalizarea informaţiei
privind existenţa şi mişcarea numerarului nelegat şi legat în conturi curente în monedă naţională.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL a înregistrat în anul 2013 pe rîndul 410, valoarea de 162 244
lei, mai mult decît în anull 2012 cu 42 526 lei, cînd aceasta a constituit 119 718 lei.
37. Rîndul 420 "Conturi curente în valută străină" este destinat generalizării informaţiei
privind existenţa şi mişcarea numerarului nelegat şi legat în conturi curente în valută străină.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL a înregistrat în anul 2013 o valoare destul de mică, de 60 lei,
iar în anul 2012 de asemenea o valoare nu atît de semnificativă de 59 lei.
38. Rîndul 430 "Alte conturi bancare" este destinat generalizării informaţiei privind existenţa
şi mişcarea numerarului din acreditive, carduri bancare şi alte conturi bancare.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL a înregistrat în anul 2013 pe postura 430 a indicat valoarea
de 2 060 lei, iar în anul 2012 această sumă a fost mai mare, indicînd valoarea de 9 981 lei.
39. În rîndul 440 ,,Total s.2.4” se indică valoarea numerarului utilizat la entitatea analizată.
Acesta se calculează după relația: rd. 400 + rd.410 + rd.420.
Exemplu: Valoarea numerarului pentru Î.M. ,,Romstal Trade” SRL în anul 2013 a constituit
193 500 lei (29 136 +162 244 + 60 + 2 060), iar pentru anul 2012 valoarea numerarului a constituit
175 046 lei (45 2289 +119 718 + 59 + 9 981).
40. Rîndul 450  "Alte active circulante" este destinat generalizării informaţiei privind
existenţa şi mişcarea activelor circulante care nu sînt contabilizate în alte conturi din clasa 2 "Active
circulante".

40
Exemplu: Valoarea altor active circulante pentru Î.M. ,,Romstal Trade” SRL în anul 2013 au
constituit 32 611 lei, iar în anul 2012 s-au înregistrat 12 436 lei în urma altor active circulante.
41. În rîndul 460 ,,Total capitolul 2” se înscrie valoarea activelor circulante. Acestea pot fi
calculate după relația: rd.250 + rd.350 +rd.390 +rd.440 + rd.450.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL a înregistrat active circulante în anul 2013 în valoare de
5 269 101 lei (2 954 267 + 2 088 723 + 193 500). În anul 2012 valoarea activelor circulante pentru
entitatea analizată a constituit 6 621 923 lei ( 3 961 067 + 2 473 374 + 175 046 + 12 436).
42. În rîndul 470 „TOTAL GENERAL ACTIV” se indică valoarea totală a activelor,
determinată prin relaţia: rd.180 + rd. 460.
Exemplu: Valoarea activelor totale pentu Î.M. ,,Romstal Trade” SRL în anul 2013 a constituit
27 291 215 lei (22 894 435 + 5 269 101), iar pentru anul 2012 activele totale au înregistrat suma de
29 624 622 lei (23 002 700 + 6 621 923).
PASIVE
43. În rîndul 480 „Capital social” se înscrie valoarea capitalului social, care se determină în
conformitate cu SNC „Capital propriu şi datorii”.
Exemplu: Entitatea înscrie în rîndul 480 „Capital social” din Bilanţ suma de 4 058 033 lei.
44. În rîndul 490 "Capital suplimentar" se înscrie generalizarea informaţiei privind existenţa
şi modificarea primelor de aporturi, diferenţelor din anularea sau înstrăinarea părţilor sociale retrase
şi altor elemente de capital social. Entitatea nu dispune de astfel de date.
45. În rîndul 500  "Capital nevărsat" se înscriu datele generalizatoare informaţiei privind
existenţa şi modificarea capitalului nevărsat privind părţile sociale neachitate de proprietari şi
acoperirea pierderilor anilor precedenţi.
46. În rîndul 510  "Capital retras" se înscriu datele generalizatoare informaţiei privind
existenţa şi modificarea părţilor sociale retrase (achiziţionate, răscumpărate sau dobîndite) de la
proprietarii entităţii.
47. În rîndul 520  "Total s.3.1" se înscrie suma capitalului social și suplimentar. Această sumă
poate fi calculată după relația: rd.480 + rd.490 + rd.500 + rd.510.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL a înregistrat valoarea de 4 058 033 lei întrucît aceasta
dispune doar de capital social de aceeași sumă.
48. În rîndul 530 "Capital de rezervă" se generalizează informaţia privind existenţa şi
modificarea rezervelor a căror constituire este prevăzută de legislaţia în vigoare.
Exemplu: Valoarea capitalului de rezervă pentru Î.M. ,,Romstal Trade” SRL în anul 2013și în anul
2012 a constituit aceeași sumă de 145 974 lei.

41
 49. În rîndul 540  "Rezerve statutare" se generalizează informaţia privind existenţa şi
modificarea rezervelor constituite în conformitate cu statutul entităţii, cu excepţia capitalului de
rezervă. Entitatea analizată nu dispune de astfel de rezerve.
50. În rîndul 550 "Alte rezerve" se înscrie informaţia privind existenţa şi modificarea
rezervelor constituite în conformitate cu decizia organului de conducere împuternicit al entităţii, cu
excepţia capitalului de rezervă şi rezervelor statutare.
51. În rîndul 560 "Total s.3.2" se înscrie valoarea rezervelor. Aceasta poate fi calculată după
relația: rd. 530 + rd. 540 + rd.550.
Exemplu: Valoarea rezervelor pentru Î.M. ,,Romstal Trade” SRL a constituit 145 974 lei atît în
2013 cît și în 2012, întrucît aceasta dispune doar de capital de rezervă.
52. În rîndul 570 ,,Corecții ale rezultatelor anilor precedenți” se înscrie generalizarea
informaţiei privind existenţa şi modificarea profitului (pierderii) rezultat(e) din corectarea erorilor
comise în anii precedenţi.
Exemplu: Pentru entitatea analizată aceste corecții s-au depistat doar pentru anul 2013 în mărime
de 45 078 lei.
53. În rîndul 580 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți” se
înscrie informaţia privind existenţa şi modificarea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al
anilor precedenţi.
Exemplu: Entitatea analizată a obținut profit nerepartizat atît în anul de gestiune, cît și în anul
precedent în mărime de 2 809 524 lei.
54. În rîndul 590 „Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” se înscrie suma
profitului net (pierderii nete) al perioadei de gestiune, care se determină în Situaţia de profit şi
pierdere.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL a înregistrat profit net atît în anul de gestiune, în valoarea de
140 080 lei.
55. În rîndul 600 „Profit utilizat al perioadei de gestiune” se reflectă între paranteze suma
profitului utilizat al perioadei de gestiune pentru plata dividendelor, constituirea rezervelor şi în alte
scopuri conform deciziei organului de conducere împuternicit al entităţii.
56. În rîndul 610 ,,Total s.3.3” se înscrie valoarea profitului nerepartizat (pierderii
neacoperite), care se calculează după relația: rd. 570 ± rd. 580 ± rd.590 ±rd.600.
Exemplu: În anul 2012 entitatea analizată a obținut profit nerepartizat în valoare de 2 809 524 lei,
deoarece aceasta a înregistrat doar profit nerepartizat al anilor precedenți în aceeași mărime, în
schimb în anul 2013 datorită corecțiilor ale rezultatelor anilor precedenți și datorită profitului net al

42
perioadei de gestiune Î.M. ,,Romstal Trade” SRL a înregistrat profit nerepartizat în valoare de
2 994 682 lei (45 078 + 2 809 524 + 140 080), cu 185 158 lei mai mult comparativ cu anul 2012.
57. În rîndul 620 ,,Fonduri” se înscrie generalizarea informaţiei privind existenţa şi
modificarea fondurilor.
Exemplu: În anul 2013 pentru Î.M. ,,Romstal Trade” SRL fondurile au constituit 7 428 465 lei, iar
în anul 2012 acestea au fost în valoare de 7 442 332 lei, cu 13 867 lei mai mult comparativ cu anul
2013.
58. În rîndul 630 ,,Subvenţii entităţilor cu proprietate publică" se înscrie generalizarea
informaţiei privind subvenţiile primite de entităţile de stat, municipale şi alte entităţi similare,
inclusiv instituţiile publice cu autonomie financiară de la organele autorităţilor publice.
Î.M. ,,Romstal Trade” SRL nu a înregistrat astfel de subvenții.
59. În rîndul 640 „Total s.3.4” se înscrie suma altor elemente de capital propriu. Această
sumă se calculează după relația: rd. 620 + rd. 630).
Exemplu: Pentru anul 2013, Î.M. ,,Romstal Trade” SRL a înregistrat alte elemente de capital
propriu în valoare de 7 428 4655 lei, iar în anul 2012 acestea au constituit 7 442 332 lei.
60. În rîndul 650 „Total capital propriu” se înscrie totalul elementelor de capital propriu,
determinat prin relaţia: rd.520 + rd.560 ± rd.610 ± rd .640 .
Exemplu: Valoarea capitalului propriu pentru Î.M. ,,Romstal Trade” SRL pentru anul 2013 a
constituit 8 637 790 lei, iar pentru anul 2012 valoarea capitalului propriu a fost de 8 836 814 lei, cu
199 024 lei mai mult comparativ cu anul 2012.
61. În rîndul 660 „Credite bancare pe termen lung” se reflectă suma totală a creditelor
bancare primite pe un termen mai mare de 12 luni din data raportării.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL în anul 2013 a primit un credit bancar în valoare de
1 661 693 lei, iar în anul 2012 valoarea creditului a fost mai mare cu 641 521 lei, adică a constituit
2 203 214 lei.
62. În rîndul 670 „Împrumuturi pe termen lung” se reflectă suma totală a împrumuturilor
primite, inclusiv valoarea obligaţiunilor emise şi plasate, a cambiilor acordate pe un termen mai
mare de 12 luni din data raportării.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL în anul 2013 a primit un credit bancar pe termen lung în
sumă de 7 211 595 lei, comparativ cu anul 2012 acesta este mai mic, întrucît valoarea împrumutului
pe termen lung în anul precdent a constituit 13 329 939 lei.
63. În rîndul 680 „Alte datorii pe termen lung” se reflectă suma veniturilor anticipate,
finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială, provizioanelor şi altor datorii pe termen lung cu

43
termenul de stingere mai mare de 12 luni din data raportării. Entitatea analizată nu a înregistrat
astfel de datorii.
64. În rîndul 690 „Total datorii financiare pe termen lung” se reflectă suma totală a datoriilor
pe termen lung ale entităţii, determinată prin relaţia: rd.660 + rd.670 + rd. 680.
Exemplu: Entitatea analizată în anul 2012 a înregistrat datorii financiare pe termen lung în sumă
de 8 873 288 lei ( 1 661 693 + 7 211 595), iar în anul 2012 aceste datorii au fost aproximativ de
două ori mai mari, adică de 15 533 152 lei (2 203 214 + 13 329 939), sau cu 6 699 864 lei mai
mult.
65. În rîndul 700 ,,Datorii comerciale pe termen lung" se generalizează informaţia privind
existenţa şi modificarea datoriilor comerciale pe termen lung.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL în anul 2012 a înregistrat datorii comerciale curente în
valoare de 9 218 lei, iar în anul precedent aceste datorii au constituit 117 394 lei, cu 108 176 lei
mai mulți.
66. În rîndul 710  "Venituri anticipate pe termen lung" este destinat generalizării informaţiei
privind existenţa şi modificarea veniturilor anticipate pe termen lung.
67. În rîndul 720 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială pe termen lung" se generalizează
informaţiei privind existenţa şi modificarea finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială.
68. În rîndul 730 „Avansuri primite pe termen lung" se generalizează informaţia privind
existenţa şi modificarea avansurilor primite pe termen lung.
69. În rîndul 740 ,,Datorii pe termen lung privind bunurile primite în gestiune economică" se
generalizează informaţia privind existenţa şi modificarea datoriilor pe termen lung privind bunurile
primite în gestiune economică.
70. În rîndul 750 ,,Alte datorii pe termen lung" se generalizează informaţia privind existenţa
şi modificarea altor datorii pe termen lung.
71. În rîndul 760 ,,Total s.4.2” se înscrie suma altor datorii pe termen lung. Această sumă
poate fi calculată după relația: rd.700 + rd. 710 + rd. 720 + rd. 730 + rd. 740 + rd.750.
Exemplu: Deoarece entitatea analizată a înregistrat doar datorii comerciale pe termen lung, pe
rîndul 760 vom indica doar această sumă, respectiv pentru anul 2013 suma de 9 128 lei, iar pentru
anul 2012 suma de 117 394 lei.
72. În rîndul 770 ,,Total capitolul 4” vom scrie suma totală a datoriilor pe termen scurt.
Aceasta se calculează după relația : rd. 690 + rd.760.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL în anul 2013 a înregisrat datorii pe termen lung în sumă de
8 882 506 lei (8 873 288 + 9 218), iar în anul 2012 aceste datorii au fost aproape de două ori mai
mari, mai exact de 15 650 547 lei (15 533 152 + 117 394 lei).

44
 73. În rîndul 780  „Credite bancare pe termen scurt” se indică suma creditelor bancare
primite, inclusiv dobînzile aferente, cu termenul de rambursare nu mai mare de 12 luni din data
raportării.
Exemplu: Entitatea analizată în anul 2013 a luat credite bancare pe termen scurt în sumă de
1 530 570 lei, iar în anul precedent aceste credite au constituit 1 995 923 lei, cu 465 353 lei mai
mult comparativ cu anul 2013.
74. În rîndul 790 „Împrumuturi pe termen scurt” se indică suma împrumuturilor primite,
inclusiv dobînzile aferente, cu termenul de rambursare nu mai mare de 12 luni din data raportării.
Exemplu: Potrivit datelor din Bilanț, entitatea a beneficiat de împrumut pe termen scurt doar în
anul 2013 în mărime de 4 968 238 lei.
75. În rîndul 800 „Provizioane curente" se generalizează informaţia privind existenţa şi
modificarea provizioanelor curente.
76. În rîndul 810 „Alte datorii curente" se scrie generalizarea informaţiei privind existenţa şi
modificarea altor datorii curente.
77. În rîndul 820 „Total s.5.1” se scrie totalul datoriilor financiare curente. Se calculează după
relația: rd. 780 + rd. 790 + rd. 800 + rd.810.
Exemplu: Potrivit informației din Bilanț aceste datorii pentru entitatea analizată constituie:
1 995 923 lei pentru anul 2012, iar pentru anul 2013 valoarea datoriilor financiare curente este de
6 498 809 lei (1 530 570 + 4 968 238).
78. În rîndul 830 „ Datorii comerciale curente ” se înscrie suma datoriilor entităţii faţă de
furnizori privind bunurile procurate şi serviciile primite care urmează a fi achitate sau trecute în
cont în termen de 12 luni din data raportării.
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL în anul 2012 a avut datorii față de furnizori privind bunurile
procurate în sumă de 2 787 825 lei, în aanul 2013 aceste datorii au crescut cu 14 468 lei, și au
constituit 2 802 293 lei.
79. În rîndul 840 „Datorii faţă de părţile afiliate” se indică suma datoriilor entităţii faţă de
entitățile - fiice, asociate, societăţile civile şi alte părţi afiliate a căror componenţă se determină în
conformitate cu SNC „Părţi afiliate şi contracte de societate civilă”.
80. În rîndul 850 „Avansuri primite curente” se înscrie suma avansurilor primite pe un termen
nu mai mare de 12 luni din data raportării.
Exemplu: Entitatea analizată în anul 2012 a primit avansuri în sumă de 122 627 lei, comparativ cu
anul 2013, cu 12 041 lei mai mult, astfel că în anul 2013 suma avansurilor au constituit 110 586 lei.
81. În rîndul 860 „Datorii comerciale curente ” se înscrie suma totală a datoriilor comerciale
curente. Această sumă se calculează după relația: rd. 830 + rd. 840 + rd. 850.

45
Exemplu: În anul 2012 datoriile comerciale curente au constituit 2 910 452 lei (2 787 825 +
122 627), iar pentru anul 2013 acestea au constituit 2 912 879 lei ( 2 802 293 + 110 586), cu 2 427
lei mai mult decît în anul precedent.
82. În rîndul 870 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” se înscrie suma
datoriilor entităţii faţă de personal privind retribuirea muncii şi alte operaţii (de exemplu, deplasări,
compensarea unor cheltuieli fără primirea avansului, utilizarea bunurilor personale în scopuri de
serviciu).
Exemplu: Î.M. ,,Romstal Trade” SRL în anul 2012 a înregistrat datorii față de personal privind
retribuirea muncii în sumă destul de mare, de 20 833 lei, în schimb în anul 2013 situația s-a
îmbunătățit, respectiv și datoriile față de personal s-au diminuat aproximativ de 3 ori, înregistrînd
7 998 lei.
83. În rîndul 880 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii" se generalizează informaţia
privind existenţa şi modificarea datoriilor faţă de personal privind alte operaţii.
84. În rîndul 890 „Datorii privind asigurările sociale şi medicale” se indică datoriile entităţii
faţă de organele de asigurări sociale şi medicale (inclusiv şi cele individuale) determinate conform
legislaţiei în vigoare.
Exemplu: Entitatea analizată în anul 2012 a înregistrat o datorie faţă de organele de asigurări
sociale şi medicale destul de mare, de 16 038 lei, în schimb pentru anul 2013 aceste datorii s-au
dovedit a fi conform datelor din Bilanț de aproximativ 3 ori mai mici, adică de 6 486 lei.
85. În rîndul 900 „Datorii faţă de buget” se înregistrează suma datoriilor faţă de buget privind
impozitele şi taxele, precum şi sancţiunile aferente determinate în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
Exemplu: Datoriile față de buget a Î.M. ,,Romstal Trade” SRL atît în anul 2012 cît și în anul 2013
s-au dovedit a fi destul de semnificative, respectiv de 31 702 lei și 31 880 lei.
86. În rîndul 910 „Venituri anticipate curente” se reflectă suma veniturilor anticipate, care
urmează a fi decontate la venituri curente în următoarele 12 luni.
Exemplu: În anul 2012 entitatea analizată nu a înregistrat astfel de venituri. Pentru anul 2013 suma
veniturilor anticipate curente pentru Î.M. ,,Romstal Trade” SRL a constituit 166 lei.
87. În rîndul 920 „Datorii faţă de proprietari” se înscrie suma datoriilor entităţii privind
dividendele calculate şi alte operaţiuni privind decontările cu proprietarii.
88. În rîndul 930 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială curente” se înscrie sumele
numerarului şi valoarea activelor primite (de primit) pentru realizarea unor misiuni speciale pe un
termen nu mai mare de 12 luni din data raportării, care se determină în conformitate cu SNC
„Capital propriu şi datorii”.

46
 89. În rîndul 940 „Provizioane curente” se indică suma provizioanelor constituite, care
urmează a fi utilizate într-un termen de 12 luni din data raportării, care se determină în conformitate
cu SNC „Capital propriu şi datorii”.
Exemplu: Pentru Î.M. ,,Romstal Trade” SRL aceste provizioane curente pentru anul 2012 au
constituit 128 928 lei, iar pentru 2013 acestea au crescut de aproximativ două ori, înregistrîndu-se
suma de 289 539 lei.
90. În rîndul 950 „Alte datorii curente” se înscrie suma datoriilor preliminate, datoriilor faţă
de companiile de asigurare privind asigurarea bunurilor şi persoanelor, datoriilor privind bunurile
primite în gestiune economică, datoriilor privind sancţiunile comerciale şi altor datorii curente.
Exemplu: Entitatea analizată în anul 2012 a înregistrat alte datorii curente în sumă de 32 595 lei, în
anul 2013 aceste datorii s-au diminuat cu 12 983 lei, fiind de 19 612 lei.
91. În rîndul 960 „Total datorii calculate curente” se înscrie suma totală a datoriilor calculate
curente ale entităţii analizate, aceasta poate fi determinată după relaţia ce urmează : rd. 870 + rd.
880 + rd. 890 + rd. 900 + rd. 910 + rd. 920 + rd.930 + rd.940 + rd. 950.
Exemplu: Potrivit datelor din Bilanț, în anul 2012 entitatea analizată a înregistrat datorii calculate
curente în valoare de 230 887 lei (20 833 + 791 + 16 038 + 31 702 + 128 928 + 32 595), în anul
2013 aceste datorii s-au dovedit a fi mai mari cu 128 546 lei, adică înregistrîndu-se în sumă de
359 233 lei.
92. În rîndul 970 „Total datorii curente” se înscrie suna totală a datoriilor curente care există
la entitatea analizată. Acestea pot fi calculate după relația: rd. 820 + rd. 860 + rd. 960.
Exemplu: Totalul datoriilor curente a Î.M. ,,Romstal Trade” SRL pentru anul 2012 au constituit
5 137 261 lei ( 1 995 923 + 2 910 452 + 230 887), pentru anul 2013 datoriile curente au fost cu
4 633 659 lei mai mulți comparativ cu anul 2013, respectiv au fost de 9 770 920 lei ( 6 498 809 +
2 912 879 + 359 233).
93. În rîndul 980 „TOTAL GENERAL PASIV” se indică suma totală a capitalului propriu, a
datoriilor pe termen lung şi curente ale entităţii, determinată prin relaţia: rd.650 + rd.770 + rd. 970.
Exemplu: Entitatea analizată în anul 2012 a înregistrat total general pasiv în valoare de 29 624 622
lei (8 836 814 + 15 650 547 + 5 137 261), iar în anul 2013 acesta a constituit 27 291 216 lei
(8 637 790 + 8 882 506 + 9 770 920), cu 2 333 406 lei mai puțin comparativ cu anul 2012.

2.4 Contul de profit și pierderi: imaginea performanțelor Î. M. ,,Romstal Trade” SRL

În condiţiile crizei economico-financiare obţinerea veniturilor maxime cu consumuri şi
cheltuieli minime este scopul de bază al fiecărui agent economic. Cerinţele pieţei sînt destul de

47
dure, ceea ce necesită respectarea unei concordanţe întemeiate între preţurile la produsele finite şi
eforturile depuse în activităţile desfăşurate. Performanţa entității reflectă capacitatea acesteia de a
genera fluxuri viitoare de numerar, prin utilizarea resurselor existente, precum şi gradul de eficienţă
în utilizarea de noi resurse. Capacitatea de a genera fluxuri de numerar viitoare presupune ca
entitatea să înregistreze venituri din activitatea desfăşurată, iar utilizarea resurselor existente
presupune evidenţierea de cheltuieli ale. Veniturile şi cheltuielile constituie elemente legate direct
de determinarea rezultatului activităţii economico-financiare a entității. Informaţiile despre venituri
şi cheltuieli sunt furnizate de către contabilitate care impune soluţionarea unui şir de probleme
teoretice şi metodologice privind formularea definiţiilor, clasificarea, recunoaşterea, evaluarea,
elaborarea politicii de contabilitate, perfectarea documentelor primare, aplicarea Registrelor de
evidenţă, utilizarea conturilor contabile şi întocmirea Rapoartelor privind rezultatele financiare.
Bilanțul este considerat documentul ce descrie poziția unei  entități la un moment dat,
indicînd și mărimea rezultatului. Apare însă necesară prezența unui alt instrument de modelare
contabilă care să explice modul de constituire a rezultatului și să permită desprinderea unor
concluzii legate de performanțele activitatii  entității. Acest  instrument reprezintă cea de-a doua
componentă a Situațiilor financiare și anume contul de profit și pierdere.
Profitul net (pierderea netă)  reprezintă rezultatul financiar al perioadei de gestiune după
impozitare. Entitatea obține profit net atunci cînd veniturile entității depășesc cheltuielile. În caz
contrar entitatea obține pierdere netă.
Profitul net (pierderea netă) se determină în contul 351 “Rezultat financiar total”.
La finele anului de gestiune în acest cont se trec:
în Debit – cheltuielile suportate în timpul anului;
în Credit – veniturile entității în timpul anului.
La înregistrarea veniturilor se întocmește formula:
 Debit contul 611 ,, Venituri din vînzări “
Debit contul  612 ,, Alte venituri din activitatea operațională“
Debit contul  621 ,,Venituri din operațiuni cu active curente “
Debit contul  622 ,, Venituri financiare“
Debit contul  623 ,,Venituri excepționale “
Credit contul 351 ,, Rezultat financiar total”.
La înregistrarea cheltuielilor se întocmește formula:
 Debit contul 351 ,, Rezultat financiar total “
Credit contul 711 ,,Costul vînzărilor “
Credit contul  712 ,, Cheltuieli de distribuire “
48
 Credit contul  713 ,,Cheltuieli administrative “
Credit contul  714 ,,Alte cheltuieli din activitatea operațională “
Credit contul  721 ,,Cheltuieli cu active imobilizate “
Credit contul  722 ,,Cheltuieli financiare “
Credit contul  723 ,, Cheltuieli exceționale“
Credit contul  731 ,,Cheltuieli privind impozitul pe venit “.
În cazul în care rulajul creditor al contului 351 “Rezultat financiar total” depășeste rulajul debitor
entitatea obtine profit și la această sumă se întocmește formula contabilă:
 Debit conturile 351,, Rezultat financiar total “ – la suma profitului net obținut în valoare de
140 080 lei
Credit contul 333 ,, Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune “– la suma profitului
net obținut în valoare de 140 080 lei.
În cazul în care rulajul debitor al contului 351 “Rezultat financiar total” depășeste rulajul creditor
entitatea obține pierdere și la această sumă se întocmește formula contabilă:
 Debit contul 333 ,, Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune “
Credit contul 351,, Rezultat financiar total “.
Suma profitului net (pierderii nete) obținut se reflectă în rîndul 590 “Profit net (Pierdere netă) a
perioadei de gestiune” al “Bilanțului”. Potrivit datelor din Bilanț entitatea Î. M. ,,Romstal Trade”
SRL în anul 2013 a obținut profit net în sumă de 140 080 lei.
La începutul unui nou an de gestiune profitul net (pierderea netă) al perioadei de gestiune este
trecut la profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenți (contul 332 “Profit
nerepartizat (pierdere neacoperita) al anilor precedenți”). Aceasta se numește reformarea
Bilanțului, la care se întocmesc formulele contabile:
La suma profitului utilizat al anului de gestiune
 Debit contul 333 ,, Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune
Credit contul 334 ,,Profit utilizat al perioadei de gestiune “.
La suma profitului net :
 Debit contul 333 ,, Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune “
Credit contul 332 ,,Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți “.
La suma pierderii nete:
 Debit contul 332 ,, Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți “
Credit contul 333 ,, Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune“.
La suma profitului anilor precedenți depistat în anul de gestiune

49
  Debit contul 331,,Corecții ale rezultatelor anilor precedenți“
Credit contul 332 ,, Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți“.
La suma pierderilor anilor precedenți depistat în anul de gestiune
 Debit contul 332 ,, Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți”
Credit contul 331,,Corecții ale rezultatelor anilor precedenți“.
Contabilitatea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite)
În dependență de modul de utilizare a profitului nerepartizat, stabilit în baza deciziei
proprietarilor entităților, se întocmesc următoarele formule contabile:
La suma profitului nerepartizat al anilor precedenți utilizat pentru crearea rezervelor:
 Debit contul 332 ,, Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți
Credit contul 321 ,,Capital de rezervă”
Credit contul  322 ,,Rezerve statutare”
Credit contul  323 ,,Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) ”
La suma profitului nerepartizat utilizat pentru majorarea capitalului social:
 Debit contul 332 ,,Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți
Credit contul 311 ,,Capital social”.
În cazul în care entitatea obține pierderi acestea pot fi acoperite pe seama:
Profitului nerepartizat al anilor precedenți:
 Debit contul 332 ,, Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți”      
Credit contul 332 ,, Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți” (pe
diferite subconturi pentru fiecare an).
Rezervelor
 Debit contul 321 ,,Capital de rezervă”
Debit contul  322 ,,Rezerve statutare”
Debit contul  323 ,,Alte rezerve”
Credit contul 332 ,, Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți”.
Partea principală a profitului entității se folosește pentru plata dividendelor fondatorilor
(acționarilor). Mărimea dividendelor și modul de plată a acestora se stabilește de către adunarea
fondatorilor (acționarilor) la sfîrșitul anului de gestiune.
Evidența analitică a acestor dividende se ține pe fiecare fondator (acționar). Pentru evidența
sintetică a dividendelor plătite în avans este destinat contul de activ 334 “Profitul utilizat al anului
de gestiune”. În debitul acestui cont se înregistrează sumele dividendelor plătite în avans, iar
în credit – trecerea în cont a dividendelor la efectuarea decontărilor definitive cu fondatorii. 

50
Soldul contului este debitor și reprezintă suma dividendelor plătite în avans la o anumita dată (se
reflectă în cap. III al Bilanțului cu semnul “-”). Această sumă corectează suma profitului net
(pierderii nete) din contul 333 ,,Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune”.
La suma impozitului pe venit calculat se întocmește formula contabilă:
 Debit contul 225 ,,Creanțe ale bugetului”
Credit contul 534 ,,Datorii față de buget”.
Achitarea impozitului pe venit se reflectă prin formula contabilă:
 Debit contul 534 ,,Datorii față de buget”
Credit contul 242 ,,Conturi curente în monedă națională”.
La sfîrșitul anului suma impozitului pe venit aferentă dividendelor plătite în avans se trece la
diminuarea datoriilor entității față de buget și se înregistreazaă prin formula contabilă:
 Debit contul 534 ,,Datorii față de buget” – la suma achitată la buget în valoare de 31 880
lei
Credit contul 225 ,,Creanțe ale bugetului” – la suma achitată la buget în valoare de 31 880
lei.
La reformarea Bilanțului suma dividendelor plătite în avans se trece la diminuarea profitului net al
perioadei de gestiune prin formula contabilă:
 Debit contul 333 ,, Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune”
Credit contul 334 ,,Profit utilizat al perioadei de gestiune “.
Contul de profit și pierdere prezintă o importanță mare pentru o gama largă de utilizatori,
fiecare urmărind satisfacerea propriilor nevoi. Astfel, investitorii și creditorii pot evalua fluxurile
viitoare de trezorărie ale entității. În acest sens investitorii pot evalua cu mare exactitate valoarea
economică a entității unde sunt acționari, iar creditorii pot să determine măsura în care entitatea își
poate rambursa datoriile. Contul de profit și pierdere este un instrument de modelare contabilă care
explică modul de constituire a rezultatului și permite efectuarea unor concluzii legate de
performanțele activității entității.

51
 III: PERFECȚIONAREA MODULUI DE ÎNTOCMIRE A SITUAȚIEI DE PROFIT ȘI
PIERDERE
I.1 Lucrări contabile preliminare întocmirii situației financiare
Operaţiunile economice la entitate se înregistrează cu ajutorul contabilităţii curente care
efectuează doar gruparea intermediară a datelor acestora, însă utilizatorii au nevoie de informaţia
generalizată obţinută în urma unei sistematizări şi grupări mai înalte. Situațiile financiare
reprezintă generalizarea diverşilor indicatori interdependenţi care caracterizează situaţia financiară
la o dată determinată La întocmirea situației financiare este nevoie de a parcurge lucrări contabile
preliminare, cum ar fi:
Inventarierea patrimoniului
Inventarierea înseamnă constatarea existenței, prin măsurare, cîntărire, numărare a
mijloacelor, drepturilor și obligațiunilor unui patrimoniu, concomitent cu estimarea lor. Numai în
cazuri excepționale, din imposibilitate fizică și materială, în determinarea exactă a cantităților, se va
proceda prin apreciere sau sondaj. Modul în care se face prețuirea sau estimarea depinde de scopul
urmărit prin inventariere, iar în cele mai dese cazuri, el este reglementat prin dispoziții.
Primul și ultimul document întocmit, necesar la deschiderea și închiderea contabilității unei
unități economice, este inventarul. Practica a arătat că întotdeauna este necesar să se cunoască din
ce se compune și ceea ce aparține patrimoniului, precum și ceea ce el datorează altora. Pentru
aceasta este necesar ca entitatea să procedeze la o constatare reală a ceea ce ea a posedat la
inceputul unei perioade, și de ceea ce ea dispune la sfîrșitul acestei perioade de gestiune
administrative.
Inventarierea este acțiunea de întocmire a inventarului, ca prim - document indispensabil în
contabilitate. Numai pe baza unui inventar se poate deschide și închide contul Bilanț.
Inventarierea cuprinde etapele:
 pregătirea inventarierii
 stabilirea rezultatelor inventarierii
 regularizarea plusurilor și minusurilor
Pregatirea inventarierii constă în a lua o serie de măsuri pentru a asigura buna desfășurare a
acesteia: sortarea, aranjarea, etichetarea materialelor, produselor, mărfurilor și altor valori materiale.
Stabilirea stocurilor se realizează de către comisia de inventariere, prin numărare, cîntărire,
măsurare sau cubare, după caz. Toate cantitățile ce se constată de comisie se înscriu în listele de
inventariere ce se întocmesc pe gestionari, bonuri de depozitare și feluri de bunuri. Pentru
determinarea rezultatelor inventarierii se evaluează mai întai stocurile înscrise în listele de
inventariere. Acestea se semnează de membrii comisiei și de gestionar.

52
Regularizarea
Plusurilor de inventar se realizează prin creșterea valorii mijloacelor economice din
contabilitate, astfel încît acestea să corespundă existențelor faptice. Lipsurile constatate de comisia
de inventariere pot fi imputabile (provenite din sustrageri, delapidări, distrugeri) și neimputabile.
Determinarea rezultatului contabil
Rezultatul contabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi
cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau
în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
Veniturile şi cheltuielile care se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele înregistrate
în contabilitate potrivit reglementărilor contabile date în baza Legii contabilităţii nr. 82/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte elemente similare
veniturilor şi cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile
nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal.
Exemple de elemente similare veniturilor:
 diferenţele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în
valută, înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratării sau
transpunerii;
 rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor, în situaţia în care au fost
deductibile din profitul impozabil.
Exemple de elemente similare cheltuielilor:
 diferenţele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în
valută, înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratării sau
transpunerii;
 cheltuiala cu valoarea neamortizată a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare şi a mijloacelor
fixe de natura obiectelor de inventar care a fost înregistrată în rezultatul reportat. În acest
caz, cheltuiala este deductibilă fiscal pe perioada rămasă de amortizat a acestor imobilizări,
respectiv durata iniţială stabilită conform legii, mai puţin perioada pentru care s-a calculat
amortizarea. În mod similar se va proceda şi în cazul obiectelor de inventar, baracamentelor
şi amenajărilor provizorii trecute în rezultatul reportat cu ocazia retratării situaţiilor
financiare anuale.
Veniturile sau cheltuielile înregistrate eronat sau omise se corectează prin ajustarea profitului
impozabil al perioadei fiscale căreia îi aparţin. În cazul în care contribuabilul constată că după

53
depunerea declaraţiei anuale un element de venit sau de cheltuială a fost omis ori a fost înregistrat
eronat, contribuabilul este obligat să depună declaraţia rectificativă pentru anul fiscal respectiv.
Dacă în urma efectuării acestei corecţii rezultă o sumă suplimentară de plată a impozitului pe profit,
atunci pentru această sumă se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere conform legislaţiei în
vigoare. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislaţia în
vigoare se aplică trimestrial, lunar sau potrivit prezentelor norme metodologice, după caz, astfel
încât la finele anului acestea să se încadreze în prevederile legii.
Impozitarea și distribuirea profitului
Pentru impozitarea profitului, trebuie pornit de la realitatea că nu în toate cazurile pricipiile
contabile subordonate imaginii fidele sunt convergente în totalitate cu pricipiile impunerii fiscale.
De aceea trebuie de făcut distincţie între rezultatul contabil și rezultatul fiscal.
Rezultatul contabil reprezintă suma globala a profitului sau pierderii exercițiului financiar.
Rezultatul fiscal reprezintă profitul impozabil sau pierderea fiscală a exercițiului, stabilit potrivit
regulilor fiscale și în funcție de care se calculează volumul impozitelor exigibile.

3.2 Auditul situațiilor financiare

Într-un mediu de afaceri dinamic aflat într-o stare de continuă căutare, entitățile patrimoniale
se confruntă cu probleme deosebite, pentru care managementul trebuie să găsească soluții
salvatoare, ce nu de puține ori sunt pline de ingeniozitate. Contabilitatea, ca joc social și-a definit în
procesul de construire a informației financiare propriile reguli. Standardele internaționale, ca reguli
normalizatoare ale contabilității, vin să amelioreze producția de informații contabile și să atenueze
diferențele ce pot apărea în situațiile financiare, astfel încît acestea sa reflecte cît mai fidel realitatea
economică. În afară de faptul ca profesia contabilă participă activ la procesul de normalizare a
contabilității, este absolut necesar ca producătorul de informații contabile să manifeste
profesionalism, să fie obiectiv în aprecierile pe care le face, cît și în momentul în care înregistrează
și cuantifică aceste aprecieri.
Din punct de vedere teoretic afirmațiile sunt valabile, dar practic nu este greu de argumentat
că există o notă de subiectivism, care este de multe ori de neevitat. Apare astfel un conflict potențial
de interese, între producătorii de informații contabile și între utilizatorii săi. Utilizatorii de
informații financiar-contabile, pe zi ce trece tot mai diverși și mai sofisticați, manifestă o anumită
doză de scepticism față de producătorii de situații financiare, considerînd că aceștia nu sunt total
independenți față de operațiunile efectuate și situațiile financiare prezentate, punîndu-le sub semnul
îndoielii imparțialitatea și obiectivitatea. Astfel, între producătorii și utilizatorii de situații financiare

54
se interpun auditorii financiari, care au menirea să controleze situațiile financiare, să le valideze și
să formuleze o opinie independentă despre realitatea și corectitudinea datelor prezentate în situațiile
anuale de sinteză.
Standardul Internațional de Audit (ISA) 200 “Obiective și principii generale care guvernează
un angajament de audit al situațiilor financiare”, precizează că obiectivul primordial al unui
angajament de audit al situațiilor financiare este de a da posibilitatea auditorului să exprime o opinie
independentă cu privire la situațiile financiare, dacă acestea au fost întocmite, sub toate aspectele
semnificative, în conformitate cu un cadru aplicabil de raportare financiară (de exemplu,
Standardele Internationale de Raportare Financiara).
Standardul Internațional de Audit (ISA) 700, “Raportul auditorului asupra situațiilor
financiare”, stabilește reguli și furnizează recomandări cu privire la forma și conținutul raportului
auditorului. În mod special, paragraful 17 din ISA 700 cere ca raportul unui auditor să indice în
mod clar cadrul de raportare financiară utilizat pentru întocmirea situațiilor financiare.(1.16)
Ca un supliment la acest standard de audit, a fost elaborată ,,Declarația Internațională privind
Practica de Audit” (IAPS) 1014, “Raportarea de către auditori cu privire la conformitatea cu
Standardele Internaționale de Raportare Financiară”. (1.17) Această Declarație nu stabilește noi
principii de bază sau proceduri esențiale, ci a fost elaborată în scopul de a veni în sprijinul
auditorilor, în vederea furnizării de recomandări cu privire la aplicarea ISA 700, în cazurile în care
situațiile financiare sunt întocmite conform Standardelor Internaționale de Raportare Financiara
(IFRS) sau includ doar o trimitere la IFRS. (1.8)
Auditorul trebuie să-și exercite rationamentul profesional, pentru a determina măsura în care,
oricare dintre recomandările descrise de Declarația prezentată mai sus poate fi adecvată în
conformitate cu cerințele prevazute de ISA 700 și a circumstanțelor specifice aplicabile entității.
Scopul acestei Declarații Internaționale privind Practica de Audit este de a furniza recomandări
suplimentare atunci cînd auditorul exprimă o opinie asupra situațiilor financiare despre care
conducerea susține că sunt întocmite:
exclusiv în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiara (IFRS);
în conformitate cu IFRS și un cadru național de raportare financiară;
în conformitate cu un cadru național de raportare financiară, cu prezentarea gradului de
conformitate cu IFRS.
Dacă auditorul se angajează într-o misiune de a raporta asupra unei componente individuale a
situaţiilor financiare sau a unui element specific al situaţiilor financiare, alături de o misiune de
auditare a unui set complet de Situaţii financiare, auditorul trebuie să exprime o opinie separată
pentru fiecare misiune. O componentă individuală a situaţiilor financiare auditată sau un element

55
specific auditat al unei situaţii financiare poate fi publicată/ publicat alături de setul complet de
situaţii financiare auditate ale entităţii. Dacă auditorul concluzionează că prezentarea componentei
individuale a situaţiilor financiare sau a elementului specific al unei situaţii financiare nu o/îl
diferenţiază suficient de setul complet de situaţii financiare, auditorul trebui să ceară conducerii să
rectifice situaţia. Potrivit punctelor 15 şi 16, auditorul trebuie, de asemenea, să diferenţieze opinia
asupra componentei individuale a situaţiilor financiare sau asupra elementului specific al unei
situaţii financiare de opinia asupra unui set complet de situaţii financiare. Auditorul nu trebuie să
emită un raport al auditorului care să conţină opinia asupra componentei individuale a situaţiilor
financiare sau asupra unui element specific al unei Situaţii financiare, până când nu este convins de
această diferenţiere. Dacă auditorul concluzionează că este necesar să exprime o opinie contrară sau
se află în imposibilitatea exprimării unei opinii asupra setului complet de situaţii financiare ale
entităţii ca întreg, dar, în contextual unui audit separat al unui element specific care este inclus în
acele situaţii financiare, auditorul consideră, totuşi, adecvat să exprime o opinie nemodificată
asupra acelui element, auditorul trebuie să facă acest lucru, doar dacă:
 auditorului nu i se interzice prin lege sau reglementări să procedeze astfel;
 acea opinie este exprimată într-un raport al auditorului care nu este publicat alături de
raportul auditorului care conţine opinia contrară sau în care este imposibil să se exprime o
opinie;
 elementul specific nu constituie o parte semnificativă din setul complet de situaţii financiare
ale entităţii.
Exemplu: Să presupunem că am auditat Situaţiile financiare însoţitoare ale entității ,,Î.
M. ,,Romstal Trade” SRL, care constau în Bilanţ la 31 decembrie 2010; contul de profit şi pierdere
şi Situaţia privind fluxurile de numerar pentru anul încheiat la acea dată, şi un sumar al politicilor
contabile semnificative şi alte informaţii explicative. Situaţiile financiare au fost pregătite de către
conducerea entității ,,Î. M. ,,Romstal Trade” SRL în baza prevederilor de raportare ale
Secţiunii ,,Vînzări” (anexa 17) din contractul de vînzare-cumpărare nr.827 încheiat la 17 octombrie
2011 între entitatea ,,Î. M. ,,Romstal Trade” SRL şi entitatea ,,SUPRATEN” SA (anexa 18).
Responsabilitatea conducerii pentru Situaţiile financiare. Conducerea este răspunzătoare
pentru pregătirea acestor Situaţii financiare în conformitate cu prevederile de raportare financiară
ale secţiunii ,,Vînzări” din contract, şi pentru un control intern de natură a fi considerat necesar de
către conducere pentru a permite pregătirea Situaţiilor financiare care nu conţin denaturări
semnificative, fie ca urmare a fraudei sau erorii.
Responsabilitatea auditorului. Responsabilitatea noastră este aceea de a exprima o opinie cu
privire la aceste situaţii financiare în baza auditului nostru. Am efectuat auditul nostru în

56
conformitate cu standardele internaţionale de audit (ISA). Acele standarde dispun ca noi să
respectăm cerinţele etice şi să planificăm şi să efectuăm auditul pentru a obţine asigurări rezonabile
cu privire la faptul dacă situaţiile financiare conţin denaturări semnificative. (1.16) Un audit
presupune efectuarea de proceduri pentru a obţine probe de audit legate de sume şi prezentări în
situaţiile financiare. Procedurile selectate depind de judecata auditorului, inclusiv evaluarea riscului
de denaturare semnificativă a situaţiilor financiare, fie ca urmare a fraudei sau erorii. În efectuarea
acelor evaluări de riscuri, auditorul a considerat ca fiind relevant pentru entitate să pregătească
situaţii financiare pentru a proiecta proceduri de audit care sunt adecvate în circumstanţele date, dar
nu în scopul exprimării unei opinii cu privire la eficacitatea controlului intern al entităţii. Un audit
include de asemenea evaluarea gradului de adecvare al politicilor contabile folosite si gradul de
rezonabilitate al estimărilor contabile făcute de conducere, ca şi evaluarea prezentărilor generale ale
situaţiilor financiare. Suntem de părere că probele de audit pe care le-am obţinut sunt suficiente şi
adecvate pentru a oferi o bază pentru opinia noastră de audit.
Opinia. În opinia noastră, Situaţiile financiare ale entității ,,Î. M. ,,Romstal Trade” SRL
pentru anul încheiat la 31 decembrie 2010 sunt pregătite, sub toate aspectele semnificative, în
conformitate cu prevederile cadrului de raportare ale secţiunii,,Vînzări” din contractul de vînzare-
cumpărare nr.827 din 17 octombrie 2011. (anexa 18)
Baza de contabilizare si restricţiile cu privire la distribuire şi uz. Situaţiile financiare sunt
pregătite să susţină entitatea ,,Î. M. ,,Romstal Trade” SRL în respectarea prevederilor legate de
raportare din contractul la care facem referire mai sus. În consecinţă, este posibil ca situaţiile
financiare să nu fie adecvate pentru un alt scop. Raportul nostru este menit în exclusivitate pentru
entitatea ,,Î. M. ,,Romstal Trade” SRL şi entitatea ,,SUPRATEN” SA şi nu ar trebui să fie distribuit
sau folosit de alte părţi decât de aceste două entități.

57
 ÎNCHEIERE
La momentul actual destul de mulți agenți economici, indiferent de forma de proprietate și
tipul de activitate, practică operațiuni de comercializare a bunurilor economice pentru a avea un
venit pe măsură. Î. M. ,,Romstal Trade” SRL se identifică printer astfel de entități. Tipurile
principale de activități desfășurate de aceasta sunt: importul de mărfuri din Romania,
comercializarea mărfurilor, oferirea serviciilor de instalare și reparare a cazanelor, boilerilor,
pompelor etc. Orice entitate trebuie să facă față concurenței, ceea ce putem spune despre Î.
M. ,,Romstal Trade” SRL, care dispune de o structură organizatorică foarte eficientă, pregătită
pentru orice schimbare care ar putea interveni pe piață.
Secţia Contabilitate a organizaţiei Î.M ,,Romstal Trade” SRL în structura sa cuprinde: un
contabil-şef; un contabil BVC care verifică mijloacele fixe, OMVSD-urile, mijloacele de transport
și alte bunuri material; un contabil responsabil de creanțe și un contabil care duce evidența mărfii și
o verifică. Fiecare dintre cei enumeraţi are anumite obligaţii şi responsabilităţi. Astfel, contabilul-
şef asigură controlul şi oglindirea pe conturile contabile a tuturor operaţiunilor financiare în
termenele stabilite; prezintă informaţia operativă şi dările de seama în termene stabilite de lege;
poartă răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a evidenţei contabile;
semnează împreună cu directorul entității documentele, care servesc ca bază pentru a primi şi a
elibera materiale, mărfuri şi materiale pe facturi de expediţie şi fiscale. Contabilului-şef i se
interzice de a lua la evidenţă documentele operaţiilor efectuate ce contrazic documentele normative
şi legislative şi care încalcă disciplina financiară. Ceilalţi contabili enumeraţi sunt responsabili de
documentele primare, adică se ocupă de partea operativă a ţinerii evidenţei contabile specifice
anumitor sectoare de activitate. Totodată aceştea realizează funcţii suplimentare, şi anume: se ocupă
de detectarea oportunităţilor, analizează riscul, gestionează riscul prin instrumente contabile şi
financiare adecvate, respectă principiile fundamentale în vederea realizării normelor comune,
apreciază modul de organizare şi de conducere a activităţii de contabilitate, răspund de legalitatea
Bilanţului şi a contului de profit şi pierderi, certifică situaţia financiară etc.
Conform Politicii evidenţei contabile la Î.M ,,Romstal Trade” SRL, Dările de seamă se
îndeplinesc prin metoda de calcul, etitatea aplică sistemul contabil complet în partidă dublă,
registrul contabil obligatoriu care serveşte drept baza pentru întocmirea rapoartelor financiare este
Cartea mare, Rapoartele financiare se semnează de către administratorul entității, faptele
economice se perfectează prin formulare tip de documente primare, precum şi formulare elaborate
de întreprindere de sinestătător.
Pentru a duce evidenţa în mod legal a tuturor elementelor patrimoniale, orice entitate, la fel și
Î.M ,,Romstal Trade” SRL stabileşte un plan al circulaţiei documentelor. Circulaţia eficientă

58
presupune reguli, proceduri, competenţe, termene şi responsabilităţi foarte precise. Circulaţia
depinde de fazele şi etapele necesare prelucrării, termenele de execuţie, proceduri de atestare,
verificare, certificare şi control. Atît mişcarea documentelor cît şi circulaţia acestora reprezintă un
obiect important de organizare a contabilităţii la entitatea Î.M ,,Romstal Trade” SRL şi prevede
parcurgerea etapelor:
 întocmirea documentelor;
 primirea documentelor de contabilitate;
 prelucrarea înregistrarea documentelor şi în sistemul înregistrărilor contabile;
 predarea documentelor în arhivă;
Î.M ,,Romstal Trade” SRL utilizează forma automatizată de contabilitate. Documentele
primare şi Rapoartele financiare, Registrele contabile sînt întocmite în formă electronică. La
momentul actual, mijloacele tehnice de prelucrare ai sistemului informaţional contabil existent la
entitatea Î.M ,,Romstal Trade” SRL calculatoarele electronice. Fiece contabil este înzestrat cu cîte
un calculator performant pe care sunt instalate cele mai principale programe utilizate de contabili:
Microsoft Office Access 2007, Excel 2007, Word 2007 şi 1C v7.7. Toate calculatoarele entității
sunt conectate la reţeau internet prin providerul ZEBRA. Datorită programei 1C ,,Contabilitate’’,
toata informaţia din documentele primare este înserată în memoria calculatorului. Apoi în baza
programului dat, informaţia înserată se supune evaluării, grupării după anumite criterii de grupare şi
automat are loc întocmirea formulelor contabile.
Sistemul informaţional contabil al entității Î.M ,,Romstal Trade” SRL automatizează o mare
parte a activităţilor utile şi productive ale companiei. Prin urmare, acesta contribuie la eliminarea
erorilor care pot interveni prin procesarea unui număr mare de date într-un sistem în care există
mijloace puţine de verificare, oferă funcţionalităţi destinate contabilităţii primare, are o bază de date
validă pe care o utilizează în emiterea documentelor reducînd la maximum intervenţia umană, oferă
posibilitatea de a sinteza în mod automat utilizînd toate datele disponibile la momentul raportării. În
acest fel, informaţiile necesare evaluării activităţii companiei dar şi cele importante pentru procesul
decizional sunt accesibile, actuale şi corecte.
Î.M. ,,Romstal Trade” SRL este lider pe vînzări comparative cu ,,Heliostal”
SRL, ,,Termostal” SRL, ,,EuroTerm” SRL. Acest fapt a fost determinat de către autor în baza
indicatorilor calculați și prezentați în tabelul 1, din situațiile financiare din anii 2012 și 2013, cît și
din alte surse studiate la entitate. Principalii factori ai entității analizate în lupta cu concurența sunt:
întrebuințarea unui sistem convenabil de prețuri, creșterea sortimentului de mărfuri calitative care
pot satisface cerințele consumatorilor.

59
 Analizînd principalele tipuri de activități a entității Î.M. ,,Romstal Trade” SRL autorul a făcut
cunoștință cu Bilanțul analizînd fiecare rînd din componența acestuia, cu modul de întocmire a
situației de profit și pierdere analizînd fiecare indicator, de asemenea autorul a analizat și a
menționat care principii contabile se aplică la întocmirea situațiilor financiare. Nu s-a putut trece cu
vederea nici de importanța și rolul situației de profit și pierdere și determinarea lucrărilor contabile
preliminare întocmirii situațiilor financiare.
Adesea în procesul ţinerii contabilităţii şi întocmirii rapoartelor financiare pot se depistează
erori legate de diminuarea şi/sau majorarea veniturilor şi cheltuielilor aferente anilor precedenţi. De
cele mai multe ori astfel de erori sînt o consecinţă a comiterii greşelilor matematice, a aplicării
incorecte a prevederilor actelor normative, a ignorării sau interpretării eronate a faptelor
economice. În urma efectuării cercetării și analizei la entitatea Î.M. ,,Romstal Trade” SRL autorul a
depistat careva neajunsuri și erori în procesul de întocmire a situațiilor financiare la entitate.
Neajunsurile și erorile depistate de către autor la entitatea cercetată sunt:
1. omiterea includerii în costul serviciilor prestate a unor elemente de cost și includerea
acestora la cheltuieli conduc la diminuarea costului efectiv;
2. omiterea includerii în Bilanț a unor indicatori (precum capitalul suplimentar) care se găsesc
în Raportul privind fluxul capitalului propriu, ceea ce conduce la ducerea în eroare a
utilizatorilor Rapoartelor financiare și imposibilitatea de a efectua o analiză corectă și
precisă, de asemenea nu este o egalitate între activ și pasiv.
În urma depistării de către autor a neajunsurilor, erorilor, autorul vine cu propuneri către
conducerea entității precum: să reflecte corect datele în Raportul financiar, astfel încît să nu apară
careva diferențe în urma verificării. O atenție mai mare ar trebui să acorde fiecare angajat la orice
element de cost ca mai apoi să le includă în cost, astfel se va majora și venitul. Anual ar fi bine –
venit efectuarea auditului de către persoană specializată în domeniul dat, astfel vor fi depistate toate
erorile și neajunsurile.

60
 BIBLIOGRAFIE
I. Acte legislative şi normative
1.1 Legea contabilităţii № 113-XVI din 27 aprilie 2007 // modificată și completată în // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova № 27-34 din 07 februarie 2014;
1.2 Legea privind activitatea de audit nr.61 din 16 martie 2007 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.117-126 din 10 august 2007;
1.3 Codul etic al profesionaliștilor contabili, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor al
Republicii Moldova nr.64 din 14 iunie 2012 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Ediție
special din 24 august 2012;
1.4 Carta de audit intern, aprobată prin Ordinul MF nr.139 din 20 octombrie 2010 // Monitorul
Oficial nr.221-222 din 09 noiembrie 2010;
1.5 Declarații Internaționale privind Practica de Audit, aprobate prin Ordinul Ministerului
Finanțelor al Republicii Moldova, Ediție special din 24 august 2012;
1.6 Standardele Naţionale de Contabilitate // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91
din 1 ianuarie 2015;
1.7 Standardele Naționale de Audit Intern, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.113 din
12 octombrie 2012 // Monitorul Oficial nr.237-241 din 16 noiembrie 2012;
1.8 Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, ediție specială din 30 decembrie 2008;
1.9 Planul general de conturi contabile //Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.26 din
04.03.2015;
1.10 Planul de conturi contabile ale activităţii economico-financiare a întreprinderilor // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova № 88-91 din 30 decembrie 1997;
1.11 Indicații metodice privind elaborarea și susținerea tezei de licență pentru studenții
specialității ,,Contabilitate”, USM;
1.12 Codul Fiscal nr. 1163-XII din 24.04.1997, actualizat la data de 01.01.2015.
1.13 Legea salarizării № 847-XV din 14 februarie 2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova
№ 50-52 din 11 aprilie 2002.
1.14 Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 № 129 din  23 decembrie 2009 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 193-196 din 29 decembrie 2009.
1.15 Legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2010 № 128-XVIII din
23 decembrie 2009 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 193-196/615 din 29 decembrie
2009;

61
1.16 Standardele Internaționale de Audit (ISA) // Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 13
mai 2014;
1.17 ,,Declarația Internațională privind practica de Audit intern” (IAPS) //Monitorul Oficial al
Republicii Moldova din 13 octombrie 2014.
II. Manuale, monografii, cărţi, broşuri
2.1 Bazele contabilităţii / Viorel Ţurcanu, Eudochia Bajerean. – Chişinau: Contabilitate şi audit,
2004. – 17 p.
2.2 Contabilitatea întreprinderilor. Teorie, aplicaţii, actualizări / Bojian O.- Bucureşti: Editura
Eficient, 1996 - 322 p.
2.3 Contabilitate financiară. Ediţia a I-a / Nederiţă A. – Chişinău: Editura ACAP, 1999 – 477 p.
2.4 Contabilitate financiară. Ediţia a II-a / Nederiţă A. - Chişinău: Editura ACAP, 2003 – 537 p.
2.5 Noul sistem contabil al agenților economici din Republica Moldova / Nederiță A. – Chișinău:
Editura ACAP 1998 – 432 p.
2.6 Organizarea contabilității, rolul acesteia în sistemul de management al entității economice /
Dolghi Cr. , Macovei T. : CEP USM, Chișinău, 2013.
2.7 Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. şi Codului Fiscal / Alexandru
Nederiţa. - Chişinău: Contabilitate şi audit, 2007. - 640 p.
2.8 Audit. O abordare integrată / Alvin A. Arens, James K. Loebbecke. Chișinău, ed. Arc, 2003;
2.9 Audit intern / Dolghi Cr., Petreanu E., Chișinău, USM, 2013;
2.10 Contabilitatea în perspectivă / Michel Carpon – București : Editura Humanitas;
2.11 Ziarul ,,Capital Market” nr.06 (576) din 18 februarie 2015.

62
ANEXE

63