Tema 2

Îngrijirea gravidelor cu sarcina multiplă, bazin strâmtat.

Data: _______________
Competențe :
• Definirea și caracterizarea sarcinii multiple, conform PCN-180

(https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2021/04/PCN-180-Sarcina-multipla.pdf)
• Interpretarea clasificării și diagnosticului sarcinii gemelare, conform PCN-180
• Relatarea evoluţiei şi conduitei sarcinii și naşterii gemelare, conform PCN-180
• Definirea bazinului strâmtat și relatarea clasificării.
• Identificarea bazinului anatomic şi clinic strâmtat și expunerea cauzelor.
• Estimarea evoluţiei şi conduitei sarcinii în bazin strâmtat.
• Familiarizarea cu PCS :,,Procidența și prolabarea cordonului ombilical’’.
Abilităţi:
1. Culegerea anamnezei la gravidă.
2. Aprecierea stării generale a gravidei.
3. Determinarea: vârstei sarcinii, datei naşterii, datei concediului prenatal.
4. Palparea abdomenului după Leopold.
5. Auscultaţia bătăilor cordului fetal.
6. Supravegherea şi îngrijirea gravidelor cu sarcină multiplă.
7. Pelvimetria externă și internă.
8. Aprecierea indicelui Soloviov.
9. Aprecierea conjugatei vera.
10. Determinarea masei aproximative a fătului.
11. Aprecierea rombului Mihaelis
12. Supravegherea şi îngrijirea gravidelor cu sarcină multiplă, bazin strâmtat.
Sarcini de lucru:
• Definiţi noțiunile de bazinul strâmtat:

Bazinul anatomic strâmtat se caracterizează, de regulă, prin deformarea

bazinului şi micşorarea uneia sau a tuturor dimensiunilor cu 1,5-2 cm şi mai
mult.
Bazinul funcţional (clinic) strâmtat se remarcă prin disproporţia părţii
prezentate a fătului (capului sau feselor) cu bazinul feminin, fără a lua în
considerare dimensiunile acestuia.
• Enumerați câte 5 cauze posibile a bazinului strâmtat:

Cauzele formării bazinului anatomic strâmtat sunt variate.

Aici sunt incluşi factorii mediului intern şi extern, ce influenţează asupra
organismului fetiţei în timpul vieţii intra- şi extrauterine.Menţionăm că un rol hotărâtor îl au
perioadele vieţii intrauterine, copilăriei
şi maturizării sexuale. Formarea incorectă a bazinului în timpul dezvoltării in trauterine poate fi
cauzată de metabolismul incorect, în special de cel mineral.
Importanţă majoră are regimul dietetic, hipovitaminozele etc. O influenţă nefastă
asupra formării bazinului o pot exercita:
1 poliomielita,
2,rahitismul,
3,tuberculoza osoasă,
4,diverse traume ale bazinului, coloanei vertebrale, membrelor inferioare
5, alte boli pe care le-a suportat fetiţa în copilărie.
Cauzele de bază ale formării bazinului clinic strâmtat sunt:
1. bazinul anatomic strâmtat;
2. dimensiunile mari ale capului fetal (hidrocefalie, făt macrosom),
3. angajarea asinclitică (prezentaţia mediană a suturii sagitale, asinclitism
posterior), prezentaţia deflectată a capului (frontală, varietatea anterioară,
prezentaţia facială).

• Clasificaţi bazinul după forma și gradul de strâmtare:

• forma de strâmtare:
a. forme des întâlnite: 1. Bazin strâmtat transversal;
2. Bazin turtit anteroposterior (plat):
a) bazin plat propriu-zis;
b) bazin rahitic turtit;
c) bazin cu micşorarea diametrului anteroposterior al părţii late a cavităţii.
3. Bazin strâmtat uniform;
b. forme rar întâlnite1. Bazin strâmtat oblic;
2. Bazin de asimilare;
3. Bazin infundibuliform;
4. Bazin osteomalacic;
5. Bazin spondilolistezic;
6. Bazin cifotic;
7. Bazin deformat după fracturi, tumori osoase şi exostoze
II. gradul de strâmtare :
gradul I Conjugata vera mai mica decat 11 pana la 9cm
gradul II Conjugata vera mai mica decat 9 pana la 7cm
gradul III conjugata vera mai mica decat 7 cm

• Completați tabelul cu descrierea evoluţiei sarcinii la gravide cu:

Bazin strâmtat
Evoluţia primei jumătăţi de sarcină la femeia
cu bazin strâmtat este în limitele
normei. Uterul la gravidele cu bazin strâmtat
se caracterizează prin mobilitate.
Fundul uterului, datorită greutăţii sale, repetă
cu uşurinţă mişcările gravidei, fapt
care împreună cu prezentaţia mediană,
predispune la prezentaţii patologice oblice
şi transversale. Bazinul strâmtat influenţează
vădit şi asupra angajării craniului.
Devierea înainte a fundului uterin şi a feselor
fătului înlesneşte asinclitismul. în
cazuri de abdomen „în obuz” pronunţat şi mai
ales în cel ptozat, asinclitismul
moderat, ce permite naşterea fiziologică, se
intensifică, transformându-se în
asinclitism patologic, care reprezintă o
complicaţie serioasă a naşterii. Mobilitatea
craniului deasupra strâmtorii superioare
îngustate înlesneşte deflexiunea lui.
Prezentaţiile deflectate ale craniului
(bregmatică, frontală şi facială) sunt relativ
frecvente şi complică naşterea în
caz de bazin strâmtat .
Comlpicaţii frecvente şi serioase
ale sarcinii în caz de bazin ana tomic strâmtat
sunt scurgerea
Sarcina multiplă
In sarcina multiplă organismul gravidei este
suprasolicitat. în virtutea acestui
fapt, sarcina multiplă evoluează mai greu.
în sarcina multiplă gravidele acuză oboseală,
dispnee, pirozis, constipaţii,
dereglări de micţiune. Deseori apar varice ale
membrelor inferioare. în sarcina multiplă,
mai frecvent, comparativ cu sarcina monofetală,
apar disgravidiile; se înregistrează
anemie provocată de hemodiluţie, necesitate
crescută de fier şi acid folie.
O complicaţie frecventă a sarcinii multiple este
avortul spontan şi naşterea
prematură. Durata gestaţici este direct
proporţională cu numărul feţilor: cu cât el
este mai mare, cu atât mai frecvent se
declanşează naşterea prematură, mai cu
seamă Ia vârsta sarcinii de 34-37 săptămâni. Un
indiciu caracteristic al sarcinii
m ultiple este polihidram niosul unuia dintre feţi,
ceea ce duce la mărirea
considerabilă şi supraextinderea uterului, dispnee
şi alte tulburări. Aproape la
fiecarc a doua gestantă cu sarcină multiplă se
constată retardul unui făt, inclusiv
moartea lui cauzată de sindromul geamănului
transfuzat. Sindromul geamănului
 intempestivă a lichidului amni otic,
procidenţa părţilor fetale
mici şi a cordonului ombilical
Gravidele cu bazin strâmtat
sunt incluse în grupul cu risc
înalt. Ele sunt luate ia evidentă, aflandu-se
sub
o supraveghere munutioasă. Cu 2 saptamani
inainte de nastere la naştere acestea sunt
spitalizate în secţia de
obstetrică patologică pentru precizarea
diagnosticului şi a tacticii medicale a naşteri
transfuzat sau „secvenţa
polihidramnios/oligoamnios” a fost descris în
1882 de
Schatz, fiind considerat rezultatul unui transfer
sangvin de la fătul donator către
fătul recipient prin intermediul unor anastomoze
vasculare existente în placentele
monocorionice. Anastomozele se deschid numai
atunci când apar alteraţii în
debitul cardiac fetal, în debitul sangvin regional
sau în presiunea sangvină (spre
exemplu în momentul unor compresii
intermitente ale cordonului ombilical),
permiţând şuntarea sângelui de la zona de
presiune înaltă (capătul arterial) la
zona de presiune joasă (capătul venos). Altă
condiţie favorizantă a transferului
sangvin interfetal este infecţia unui geamăn, ce
duce la hipotensiune şi, ca rezultat,
la transfuzia de la geamănul normotensiv la cel
hipotensiv.

• Caracterizaţi sarcina gemelară:

Monozigotică-provine din divizarea unui singur ovul si

duce la nasterea a doi feti identici care au aceeasi grupa sangvina, au intotdeauna acelasi sex, nu
seamana intotdeauna identic , dar uneori sunt ca imaginea din oglinda

dizigotica-privin din doua ovule diferite spontane sau induse ,

fertilizarea are loc cu 2 spermatozoizi , iar embrionii vor fi diferiti ca genotip si fenotipn si vor da nastere
unor gemeni fraterni care pot fi de sexe diferite si pot avea grup sangvin diferit, pot arata similar , dar
pot avea parul sau ochii de culoare diferita
• Relatați particularităţiile descoperite în sarcina multiplă:
• Circumferinţa abdominală şi înălţimea fundului uterului nu corespund cu dimensiunea
capului palpat
• 1 burtica mamei mai mare
• 2necesita o ingrijire aparte pe perioada sarcinii
• 3 Simptome specifice sarcinii mai evident
• 4 Stare de oboseala mai pronuntata
• 5Vei avea nevoie de mai multe vitamine prenatale
• 6 risc crescut de avort sponan
• 7Prin auscultaţie sunt determinate două focare mdistincte a zgomotelor cardiace ale feţilor
cu localizare şi frecvenţă diferită
• valorile alfa-fetoproteine sunt majorate

• palparea după Leopold

Prin palaprea dupa Leopold se pot identifica:

- 2 poli fetali cu aceleasi caractere sau 3 poli fetali diferiti de obicei un pol fetal ocupa segmenul
inferior iar ceilalti se pot vedea la fundul uterin
-fundul uterin ascensionat cu mai mult de 5 cm, faţă de cât ar trebui să fie corespunzător vârstei
gestaţionale;

b. auscultarea bătăilor cordului fetal

auscultarea a cel puţin 2 focare cardiace fetale independente cu ritm diferit prin cel puţin 10-15 bpm