Ò Reprezintă capacitatea de apărare

a organismului faţă de agresori

străini(virusuri, bacterii, fungi,
paraziţi) şi faţă de propriile
molecule şi celule degradate sau
modificate.
q SELF(PROPRIU) Structură moleculară ce aparține unui
organism și se încadrează în arhitectura,
funcționalitatea și carac. de organizare ale
acestuia
q NON-SELF (NON-PROPRIU) Structură moleculară ce nu aparține unui
organism și nu respectă carac. sale de
organizare
q ANTIGEN (Ag) Structură moleculară non-self ce intră în
contact cu sist. imun și este recunoscută ca
atare de acesta
q RĂSPUNS IMUN Desfășurarea secvențială a rețelei de
mecanisme prin care răspunsul imun
recunoaște și distruge un antigen
q RECUNOAȘTERE IMUNĂ Identificarea unui Ag de către sist.imun
q RECEPTOR q Structură de recunoaștere ce se cuplează numai
cu o alta, complementară acesteia (ligand)
q SPECIFIC q Component molecular sau celular al sistemului
imun, ce exprimă un receptor pt. Ag
q NESPECIFIC q Component molecular sau celular al sist. imun,
ce nu exprimă receptor pentru Ag, ci numai
receptori pentru molecule self. Contactul cu Ag
se realizează prin interacțiuni fizico-chimice
q MEMORIE IMUNOLOGICĂ q Răspuns imun împotriva unui antigen întâlnit
anterior de sistemul imun
q IMUNITATE ÎNNĂSCUTĂ q Mijloace de apărare prezente în organism de la
naștere
q IMUNITATE DOBÂNDITĂ q Mijloace de apărare pe care un organism le
mobilizează sau le primește în cursul vieții
q IMUNITATE Mijloace de apărare cu care un organism se naște sau pe care
NATURALĂ le mobilizează singur în cursul vieții

q IMUNITATE Mijloace de apărare pe care un organism le primește sau le

ARTIFICIALĂ mobilizează controlat din exterior

q VACCINURI Complexe de antigene aparținând moleculelor biologice, de

origine microbiană sau animală care, odată introduse în
organism, activează acele clone de limfocite cu receptori
predestinați să le recunoască specific
q IMUNOMODULATORI Substanțe de origine biologică sau chimică care nu
stimulează specific efectorii imunității, dar care îi pot aduce
în limite funcționale normale
ANTIGEN SISTEM IMUN

RĂSPUNS IMUN

NORMAL DEVIAT

q DIMINUAT
(imunodeficienţă)
SINDROAME q AMPLIFICAT
IMUNOPATOLOGICE (hipersensibilitate)
q DENATURAT
(autoimunitate)
IMUNITATE ÎNNĂSCUTA/NESPECIFICĂ
1. răspuns independent de antigen
2. răspuns imediat
3. lipsă memorie
4. conservată filogenetic
5. prezentă la toate organismele pluricelulare

IMUNITATE DOBÂNDITĂ / SPECIFICĂ

1. răspuns dependent de antigen (specific)
2. memorie imunologica (expansiune clonală limfocitara)
3. prezentă doar la vertebrate
Natural immunity occurs through contact with a disease causing agent, when the contact
was not deliberate, where as artificial immunity develops only through deliberate actions
of exposure. Both natural and artificial immunity can be further subdivided, depending
on the amount of time the protection lasts. Passive immunity is short lived, and usually
lasts only a few months, whereas protection via active immunity lasts much longer, and is
sometimes life-long.
9
ORGANE LIMFOIDE
 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE ORGANELOR LIMFOIDE

MOMENTUL DEZVOLTĂRII ÎN TIMPURIU TARDIV

ONTOGENIE

POPULAT CU CELULE LIMFOIDE PRE- ŞI PERINATAL POSTNATAL

PROVENIENŢA CEL. LIMFOIDE PRECURSORI NEINSTRUŢI DIN CELULA CELULE ADULTE IMUNOCOMPETENTE
MATCĂ

PROLIFERAREA CELULARĂ ARE LOC ÎN LIPSA STIMULULUI ANTIGENIC CONSECUTIV STIMULULUI ANTIGENIC

CIRCULAŢIA LIMFOCITELOR ÎNTR-UN SINGUR SENS (CEL. CARE ÎN AMBELE SENSURI

PĂRĂSESC ORGANUL NU MAI REVIN)

ÎN RELAŢIA CU VÂRSTA INVOLUEAZĂ O DATĂ CU ÎNAINTAREA ÎN NU INVOLUEAZĂ

VÂRSTĂ

EFECTUL EXTIRPĂRII INCOMPATIBIL CU VIAŢA COMPATIBIL CU VIAŢA

ORGANE LIMFOIDE PRIMARE

MĂDUVA OSOASĂ

TIMUSUL

L
TIMUSUL
MĂDUVA OSOASĂ
ARE O FUNCȚIE DUBLĂ- ORGAN LIMFOID GENERATOR DE CELULE MATCĂ
-ORGAN LIMFOID CENTRAL, DE DIFERENȚIERE ȘI DOBÂNDIRE A
IMUNOCOMPETENȚEI PENTRU LF. B

aRE
ORGANE LIMFOIDE SECUNDARE

GANGLIONI LIMFATICI
SPLINA
SISTEMUL LIMFOID ASOCIAT MUCOASELOR MALT
(MUCOSA ASSOCIATED LYMPHOID TISSUE)

GALT (GASTRIC ASSOCIATED LYMPHOID TISSUE) BALT (BRONCHUS ASSOCIATED LYMPHOID TISSUE)
ORGANE ASOCIATE CU MUCOASA TUBULUI DIGESTIV ORGANE ASOCIATE CU TRACTUL RESPIRATOR (1 TONSILĂ
NAZO-FARING., 2 TONSILE LINGUALE, 2 TONSILE PALATINE)
(PLĂCI PEYER, APENDICE)

L
GANGLIONI LIMFATICI
ORGANE LIMFOIDE SECUNDARE, IZOLATE SAU GRUPATE DE-ALUNGUL VASELOR LIMFATICE

ACOPERIȚI DE O CAPSULĂ NETEDĂ ; PREZINTĂ MAI MULTE ZONE: ZONA CORTICALĂ LA EXT- ZONA B
DEPENDENTĂ, ZONA PARACORTICALĂ – ZONA T DEPENDENTĂ, ZONA MEDULARĂ - MIXTĂ

aRE
SPLINA
CEL MAI MARE ORGAN LIMFOID SECUNDAR; LIPSIT DE VASE LIMFATICE, CIRCULAȚIA REALIZÂNDU-SE EXCLUSIV PRIN
CIRC. SANGUINĂ
LA PERIFERIE PREZINTĂ O CAPSULĂ FIBROASĂ DIN CARE PORNESC TRABECULE SPRE INT. CARE DELIMITEAZĂ
COMPARTIMENTELE COMUNICANTE; PARENCHIMUL ESTE NEOMOGEN, EXISTĂ ZONE ÎN CARE PREDOMINĂ CELULE ALBE
(PULPA ALBĂ) ȘI ZONE ÎN CARE PREDOMINĂ HEMATIILE (PULPA ROȘIE)
PULPA ALBĂ ESTE LOCUL UNDE ÎȘI ARE SEDIUL COMPATIMENTUL FUNCȚIONAL CU ROL DE ORGAN LIMFOID ( ARIA T-
DEPENDENTĂ ȘI ARIA B-DEPENDENTĂ LA EXTERIOR)
!ORGAN LIMFOID SEC. LA NIVELUL CĂRUIA SE SINTETIZEAZĂ ANTICORPII
MALT
SISTEMUL IMUNITAR AL MUCOASELOR ARE O FUNCȚIONALITATE PRECISĂ – SĂ EXCLUDĂ AG EXOGENE ÎNAINTE CA ELE
SĂ PĂTRUNNDĂ ÎN MEDIUL INTERN ȘI SĂ EVITE EXPUNEREA APARATULUI IMUNITAR SISTEMIC LA AG MOLECULARE SAU
CELULARE CARE TIND ȘĂ PĂTRUNDĂ ÎN MEDIUL INTERN.
- MALT TREBUIE SĂ RĂMÂNĂ INSENSIBIL LA MICROBIOTA NORMALĂ A MUCOASELOR ȘI ARE CALITATEA DE "ZONĂ DE
CONTROL„ A ORGANISMULUI LA CONTACTUL CU ANTIGENELE