MINISTERUL EDUCAȚIEI

LICEUL TEHNOLOGIC ”CONSTANTIN BRÂNCUŞI”

ORADEA
Str. Alexandru Cazaban nr. 48, 410282, tel./fax. 0359405617
e-mail: lic_cobra@yahoo.com
web: http://cobra.rdsor.ro

Nr. înreg. ____/___________

Profil: TEHNIC
Domeniul: MECANICĂ
Calificarea profesională: MECANIC AUTO

PROIECT
EXAMEN DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE
PENTRU ABSOLVENȚII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROFESIONAL
CU DURATA DE 3 ANI
Nivel 3

Tema:
ÎNLOCUIREA RADIATORULUI ȘI AERISIREA
INSTALAȚIEI DE RĂCIRE

Îndrumător:
Prof. Manea Ioan Cornel
Absolvent,
BURDA D. DAVID DANIEL
Clasa: a 11-a B

2021
1
 CUPRINS

Argument ....................................................................................................... 3
1. Sistemul de răcire ...................................................................................... 4
2.Radiatorul ................................................................................................... 5
1.1. Radiatoare de racire brazate aluminiu si ansamblate mecanic ..... 5
1.2. Înlocuirea unui radiator ................................................................... 6
3.Întreținerea instalației de răcire ................................................................ 8
3.1. Aerisirea instalației de răcire ........................................................... 9
3.1.1. Metoda în vid ................................................................................. 9
3.1.2. Scurgerea manuala a sistemului de racire ................................... 9
Bibliografie .................................................................................................. 13

2
 Argument

Transporturile rutiere, de mǎrfuri şi persoane din ţara noastrǎ au atins o pondere îns
emnatǎ în volumul general de transporturi ale economiei naţionale, ceea ce a necesitat dezv
oltarea în ritm susţinut a producţiei de autoturisme, autobuze,autocamioane.

Regimul termic exercită o influență puternică asupra funcționarii motorului cu

ardere internă. Pentru a menține un nivel termic corespunzător funcționarii motorului
temperatura maximă a gazelor din interiorul cilindrului depășește 2000 grade C. Pentru
funcționarea normală a motorului trebuie că toate piesele care sunt în contact cu gazele
(cilindrii, pistoane supape, chiulasa) să fie răcite.

Răcirea motorului trebuie limitată între anumite valori de temperatura care asigura
funtionarea motorului în condiții optime. Se consideră că temperatura motorului este
normală atunci când temperatura apei de răcire are 80-90
grade C la ieșirea din motor independent de sarcina și d temperatura aerului înconjurător.
Răcirea cilindrilor se face fie direct, prin cedarea căldurii către mediul înconjurător, fie prin
intermediul unui lichid derăcire, care apoi transmite căldurămai departe aerului înconjurător.

Acest proiect prezintǎ sistemul de rǎcire la automobile cu toate componentele

sale,precum şi modul de întreţinere şi reparare a instalaţiei de rǎcire.

În capitolul 1 sunt prezentate generalitǎţi cu privire la sistemul de rǎcire, la

temperatura de îngheţ şi fierbere ale lichidelor folosite, construcţia şi funcţionarea instalaţiei
cu lichid şi instalaţiei cu aer.

În capitolul 2 sunt prezentate întreţinerea instalaţiei de rǎcire, defectele în exploatare

ale instalaţiei de rǎcire,precum şi repararea instalaţiei de rǎcire.

În capitolul 3 sunt prezentate normele de protecţia muncii.

Prezenta lucrare a fost realizata in concordant cu programa scolara pentru

specializarea tehnician mecanic pentru întretinere si reparatii cuprinzând următoarele
capitole: Capitolul I -1.Sisteme de rǎcire, Capitolul II- Întreţinerea instalaţiei de rǎcire,
Capitolul III- Norme de protecţia muncii în prevenirea şi stingerea incendiilor.

3
 1. Sistemul de răcire

Cu toate ca motoarele actuale s-au îmbunatǎţit mult, încǎ nu sunt foarte eficiente
energetic, transformarea carburantului în energie mecanicǎ fiind redusǎ, cea mai mare parte
a carburantului ( în jur de 70% ) fiind transformatǎ în cǎldurǎ. Sistemul de rǎcire trebuie sǎ
disipe aceastǎ cǎldurǎ. De fapt, sistemul de rǎcire al autoturismului aflat în mers disipǎ
suficientǎ cǎldurǎ pentru a încǎlzi doua case. Principalul rol al sistemului de rǎcire este de a
menţine motorul la o temperaturǎ optimǎ, împiedicând supraîncǎlzirea motorului. Motorul
maşinii funcţioneaza cel mai bine la o temperaturǎ constantǎ de aproximativ 90°

Dacǎ motorul este rece, componentele se uzeazǎ mai repede, motorul este mai
puţin eficient şi emite mai multe noxe. Deci, o altǎ sarcinǎ a sistemului de rǎcire este de a
permite motorului sǎ ajungǎ la temperatura de lucru optimǎ cât mai repede şi sǎ menţina
motorul la acea temperaturǎ pe durata funcţionǎrii.

În interiorul motorului, carburantul arde constant. O mare cantitate de cǎldura

rezultatǎ în urma arderii este evacuatǎ prin sistemul de eşapament, dar o alta parte este
reţinutǎ de motor, încǎlzindu-l. La temperatura optimǎ (aprox 90 ° Celsius) se întamplǎ
urmatoarele: camera de ardere este suficient de încinsǎ pentru a evapora complet
carburantul, oferind o mai bunǎ combustie şi reducând emisiile. Uleiul folosit la lubrifierea
motorului este mai subţire la temperatura normalǎ de lucru, deci piesele motorului se mişcǎ
mai uşor şi motorul pierde mai puţina putere datoritǎ forţelor de frecare mai mici.Piesele se
uzeazǎ mai puţin.

Existǎ douǎ tipuri de sisteme de rǎcire:

 cu lichid de rǎcire (antigel)
 cu aer
În afarǎ de aceste sisteme, motorul se mai rǎceşte prin:

- rǎcirea internǎ a pereţilor camerelor de ardere prin vaporizarea parţialǎ a stropilor de

benzinǎ în timpii de admisie şi compresie şi prin primenirea amestecului carburant realizatǎ
datoritǎ încrucişǎrii supapelor la PMI(punctual mort interior),
- rǎcirea lagǎrelor şi a parţii de jos a motorului care o realizeazǎ uleiul din baie,

- rǎcirea prin radiaţie în aerul din interiorul şi exteriorul motorului.

Toate aceste rǎciri secundare eliminǎ însǎ mai puţin de 10% din caldurǎ, care
trebuie sǎ se evacueze prin sistemul de rǎcire principal.
4
 2. Radiatorul

Sistemul de răcire al mașinii are rolul de a menține o temperatura constanța și una

dintre elementele importante în acest circuit o reprezintă radiatorul. Când motorul este în
funcțiune, acesta produce foarte multă frecare și căldură, temperatura motorului poate crește
chiar peste 1500 grade Celsius. Componentele motorului care sunt supuse la asemenea
temperaturi trebuie să poată fi răcite imediat pentru a preveni călirea sau supraîncălzirea lor.
Dacă motorul este supus unor asemenea schimbări de temperatura, consumul de
combustibil și emisiile vor crește.

Radiatoarele de răcire auto sunt conectate la motor cu furtune sau conducte prin
care este pompat antigelul (lichidul de răcire) sau apă, care preia căldură produsă de motor
și are rolul de a o elibera prin intermediul radiatorului. Radiatorul de răcire are o serie de
țevi subțiri pe unde acest lichid de răcire poate circulă, iar prin circulația continuă a aerului,
lichidul se răcește. Rezultatul va fi o temperatura constanța a motorului și prevenirea
acestuia de a se supraîncălzi.

Radiatoul de răcire este amplasat în față autovehiculului, adesea atașat de alte

schimbătoare de căldură, asemenea intercoolerului și condensatorului de climă.

1.1. Radiatoare de răcire brazate aluminiu și ansamblate mecanic

Radiatorul este format din țevi aplatizate și lamele ondulate între acestea.
Lichidul de răcire fierbinte trece prin țevile aplatizate, iar lamelele ondulate ajută la
producerea mai eficientă a schimbului de căldură de la țevi către atmosfera. Există două
moduri în care radiatoarele sunt produse :

5
 § radiatorul brazat aluminiu are țevile și lamelele brazate într-un cuptor, această

procedura creează o conexiune metalică perfectă între elemente, favorizând un schimb de

căldură optim. Pentru a avea o suprafață mai mare de răcire, de cele mai multe ori tipul de
țevi folosite pentru acest tip de radiatoare sunt aplatizate , unele radiatoarele sunt sudate
folosind tehnologia de brazare Nocolok.
§ radiatorul mecanic ansamblat are țevile ovale sau rotunde, fiind inserate prin

pachete de lamele, conexiunea nefiind 100%, întodeauna va există un mic spațiu între țevi
și lamele.Rezultatul va fi într-un schimb de căldură mai mic decât în cazul unui radiator de
răcire brazat auminiu. (până la 60%!) . Diferența dintre acest tip de radiator și cel brazat
aluminiu se remarcă prin costul redus de producție, energie și elementele nu sunt sudate.
Ambele radiatoatoare sunt folosite de producătorii de autovehicule. Când
înlocuim un radiator de răcire, specificațiile radiatorului nou (material, tehnologie și
dimensiuni) trebuie să fie egale sau mai bune decât cele ale produsului original. Doar când
înlocuim un radiator aluminiu brazat și cel original, care îl demontăm , a fost mecanic
ansamblat este acceptabil că grosimea miezului să fie ușor mai mică. Asta datorită faptului
că un radiator de răcire brazat aluminiu are o performanță de răcire de până la 60% mai
ridicată decât un radiator mecanic ansamblat.

În cazul instalării unui sistem de remorcare și/sau unei instalații de îmbunătățire a

performanțelor motorului (asemenea tuning-ului auto) , se recomandă înlocuirea
radiatorului (dacă este posibil) cu o versiune brazata pentru performanțe mai bune și viață
mai lungă a motorului.

1.2. . Înlocuirea unui radiator

Dacă motorul unui autovehicul este echipat original cu un radiator mecanic
ansamblat, atunci același tip de radiator poate fi folosit dacă va fi nevoie să înlocuiți
radiatorul, Dacă radiatorul original a fost unul brazat aluminiu, atunci înlocuirea lui se face
întodeauna cu unul brazat aluminiu. În aceste condiții motorul nu va funcționa într-o
condiție termică stresantă și va avea o răcire optimă, lucru care un radiator mecanic
ansamblat nu-l poate îndeplini.

Radiatorul brazat aluminiu este de cele mai multe ori puțin mai scump decât
radiatorul mecanic ansamblat, dar oferă mai multă siguranță, fără stres și soluție pe termen
lung motorului.
6
 Preluarea căldurii de la lichidul de răcire şi transmiterea acesteia mediului ambiant se
realizează prin intermediul radiatorului. Pentru a realiza transferul de căldură radiatorul
trebuie să dispună de o mare suprafață(15…25 m2).

Constructiv radiatorul este compus din corpul de răcire 5, două bazine colectoare
2,7 (unul la intrarea lichidului altul la ieşire) racordurile de intrare şi ieşire, buşonul de
umplere, robinet de golire şi alte accesorii (fig..3)

Corpul de răcire se realizează în general din tuburi şi plăci (fig. 4, a) şi tuburi şi benzi
(fig.4,b.) şi tuburi lamelare (fig.4,c).

Fig. 4. Schema de realizare ale corpului activ

Pentru a se asigura radiatorului rezistența necesară pe suprafețele dintre benzi se

lipesc plăci rigide din oțel.

7
 3.Întreținerea instalației de răcire

Întreținerea cuprinde operații de control, verificare, ungere, reglare și

curățire, astfel:

- verificarea etanșeității organelor componente ale sistemului;

- controlul nivelului lichidului din radiator zilnic, care se completează cu apă

curată sau lichid antigel, în timp ce motorul funcționează;

- ungerea rulmenților pompei de apă cu unsoare consistentă la

10000km;

- verificarea întinderii curelei de ventilator. După reglare se strâng din nou

piulițele, o înindere insufientă duce la răcirea insuficientă, iar o curea prea
intinsă duce la uzarea rulmenților pompei de apă și a generatorului de curent;

- spălarea cu jet de apă a radiatorului pentru îndepartarea impurităților la

10000km;

- controlul punctului de congelare a lichidului de răcire cu ajutorul

termodensimetrului anual;

- înlocuirea lichidului antigel o data la doi ani;

- înlocuirea termostatului la 60000km;

- curățirea depunerilor de piatră din sistem care reduce capacitatea de răcire;

piatra se depune sub formă de crustă calcaroasă pe pereții organelor,
provenită din săruri în urma evaporării apei, mai ales când se fac completări
ale nivelului cu apă dură. Operația se executa anual.

Dizolvarea pietrei depuse se face pe cale chimică cu soluții acide pentru blocurile
de aluminiu, sau bazice pentru cele din fontă. Se utilizează cel mai adesea soluția bazică
formata din 10% carbonat de sodiu și 5% petrol lampant, restul apă. Soluția acidă este cea
mai folosită și este compusa din 10% acid clorhidric și restul apă.

8
 3.1. Aerisirea instalației de răcire

Să eliminam toate bulele de aer din sistemul de răcire al mașinii, cu siguranță

poate reprezenta o adevărată provocare iar în cele ce urmează vom vedea despre ce
este vorba. Este extrem de important să indepartam în totalitate aerul din sistemul de
răcire al mașinii , pentru că, în caz contrar, există șanse foarte mari că motorul să se
deterioreze ( motorul se poate cala ), iar apoi să fie nevoie să-l inlocuim.
De menționat este faptul că mecanicii pot folosi diferite modalități de a
îndepărta în totalitate aerul din sistemul de răcire al mașinii, așa că în
continuare voi sublinia două dintre cel mai utile modalități pentru a urmă această
procedura.

Cea mai veche metodă, este metodă manuală. De precizat este faptul că
majoritatea mașinilor sunt echipate cu o supapă de aerisire pentru că aerul să fie
eliminat în totalitate. Există însă și mașini care nu dispun de această supapă de aerisire
iar în acest caz muncă este una mult mai dificilă. Chiar și așa, modalitatea de
îndepărtare a aerului este identica.

3.1.1. Metoda în vid

Una dintre cele mai noi metode de îndepărtare a aerului din sistemul de răcire
al mașinii este metodă de vid iar pentru că această procedura să poată fi realizată, este
necesar un instrument de aspirare în acest sens, și de aer comprimat. Această metodă
crează vacuum și aspiră întreg aerul existent în sistemul de răcire al mașinii într-o
perioada foarte scurtă de timp (doar câteva secunde), după care se umple cu vid
sistemul de răcire al mașinii.

Această este o soluție extrem de utilă în cazul în care dispuneți de un

instrument de aspirație iar rezultatul va fi unul pe măsură. În plus, veți remedia
problema în mai puțin de un minut.

3.1.2. Scurgerea manuala a sistemului de racire

În condițiile în care din diferite motive nu dispunem de acces la un aparat de aer
comprimat, și nici nu avem la dispoziție un aspirator care să creeze vid, putem efectua

9
această operațiune chiar și manual. Această metodă este practicată de către specialiști,
atunci când nu au acces la aspiratorul de vid.

Așadar, mai întâi de toate trebuie să îndepărtați agentul de răcire ( antigelul ),

iar aici este indicat de menționat faptul că de fiecare dată trebuie să folosim doar
lichidul de răcire specificat de către producătorul auto, pentru că un alt lichid, poate
deteriora motorul. În niciun caz să nu amestecam două tipuri diferite de antigel. În
cazul în care aveți dubii cu privire la lichidul de răcire, ar fi indicat să verificam cartea
mașinii, sau să luam legătură cu un mecanic pentru a obține informații în acest sens.

De regulă, se crează un amestec alcătuit din 50% lichid de răcire ( antigel ) și

50% apă distilată. Pentru a avea parte de instrucțiuni corecte de utilizare, este necesar
să citim de fiecare dată descrierea lichidului de răcire. În cazul în care, de
exemplu, temperaturile sunt foarte scăzute, este important să folosim lichidul de
răcire ideal, altfel vom distruge motorul.

Următorul pas este acela de a ridică față mașinii. În acest fel vom putea
îndepărta mai repede și mai ușor aerul, mai ales în condițiile în care capacul de
umplere se află la radiator. Acest lucru nici măcar nu este însă necesar dacă sunteți
proprietarul unei mașini cu rezervor extern de expansiune. Referitor la ridicarea
mașinii, fie putem să folosim un cric, fie putem să punem mașînă pe elevator. Pentru
ridicarea mașinii pe elevator, trebuie să studiem cartea mașinii pentru a alege
punctele corecte de ridicare a autoturismului, iar astfel vomevita deteriorarea acestuia.

În cazul în care intentionam să ridicam mașînă pe cric, atunci folosim un cric

hidraulic sau unul foarte rezistent, pentru că un cric slab poate ceda și poate produce
pagube. Este de asemenea necesar să folosim intermediari pentru evitarea căderii
mașinii de pe cric, de exemplu, o roată de rezervă.

Odată ce ne asiguram că urmam acești pași cu exactitate, este necesar să

puneți lichid de răcire în sistem. În cazul în care motorul mașinii dispune de ventile de
aerisire, trebuie să le deschidem simultan cu umplerea cu lichid de răcire. Când există
însă lichid de răcire, ventilele de aerisire trebuiesc închise. De precizat aici este faptul
că antigelul este toxic, așa că este necesar să faceți o verificare pentru a va asigura că
lichidul de răcire nu curge sub mașînă. Așadar, este necesar să aveți mare grijă când

10
folosim antigelul. După ce adăugați lichidul de răcire, este important să lasam capacul
radiatorului deschis, după care putem parcurge etapă următoare.

Această etapă constă în pornirea motorului, în momentul pornirii

motorului, pompă de apă poate elimina lichidul de răcire existent în radiator, în
condițiile în care în radiator există aer. Următorul pas după aceea constă în setarea
aerului condiționat pe căldură. Tocmai de aceea, după ce pornim motorul,
pornim sistemul de climatizare al mașinii și setam la maxim. Mai multe mașini din
zilelor noastre dispun de o supapă care nu permite că lichidul de răcire să curgă
înăuntrul sistemului de încălzire din mașînă atunci când sistemul climatic de control
este setat la rece. Există însă și mașini care distribuie doar fluxul de aer, însă nu și
fluxul de răcire. În cazul acestor mașini, acest pas nu se va dovedi a fi deloc util.

Este de important să turam motorul mașinii undeva la 3000 – 4000 rotații pe

minut. Este de important să facem acest lucru pentru că astfel vom putea influență
curgerea lichidului de răcire din radiator, în condițiile în care nu folosim instrumentul
de scurgere. În cazul în care situația cere acest lucru, completam lichidul de răcire. În
acest sens, va fi nevoie că mai întâi de toate să inchidem supapele de aerisire, în timp
ce motorul funcționează din nou.

Acum va fi nevoie să repetam toți acești pași până când în mașînă vom simți
căldură, iar temperatura lichidului de răcire va reuși să ajungă la valoarea de 90 de
grade Celsius. Este important să ne întoarcem din nou la motor, unde va fi nevoie să
slabim puțîn supapele de aerisire până atunci când doar lichidul de răcire curge de la
ele.

Următorul pas pe care îl avem de făcut este să punem capacul radiatorului la

locu, iar în cazul în care temperatura lichidului de răcire a ajuns la temperatura de 90
de grade Celsius și avem și aer cald în mașînă, atunci aerul ar trebui să fie eliminat din
sistemul de răcire al mașinii.

Odata ce am reușit să parcurgem toate aceste etape, cu siguranță următorul

pas este acela de face un test drive. În timp ce vom testa mașînă va fi nevoie să
verificam temperatura lichidului de răcire la unitatea de testare. Este foarte important
să ne asigurăm că motorul mașinii nu se va supraîncălzi, pentru că în acest caz se va

11
putea ajunge la defecțiuni. Este necesar, de asemenea, să verificam și toate funcțiile
dar și temperatura climatizarii mașinii.

În condițiile în care după test drive constam că totul este corect, este necesar
totuși să deschidem capotă mașinii pentru a verifică încă odată nivelul lichidului de
răcire, și este important să ne asigurăm că acesta nu a scăzut. Putem lasă mașînă în
garaj timp de câteva ore, după care mai putem face un test drive în urmă căruia să
efectuam aceleași verificări privind scurgerile probabile ale lichidului de răcire. În
mod normal, în cazul în care urmam toți acești pași cu exactitate, nu ar mai trebui să
intampinam probleme in ceea ce privește această activitate.

Concluzii:

Pentru a îndepărta bulele de aer din sistemul de răcire al mașinii, este necesar
să ridicam partea frontală a mașinii, fie pe cric, fie pe elevator. Este important să
stim că antigelul este toxic, așa că trebuie să îl folosim cu mare atenție. Ultima
concluzie este aceea că trebuie să utilizam cele mai bune instrumente, pentru a putea
desfășura o asemenea activitate și să apeleam la un service auto autorizat.

12
Bibliografie

 Gh. Fraţilǎ , Cunoasterea automobilului - manual

 E. Draghici- Constructii de automobile – manual scoala profesionala ,

Utilaje si tehnologia meseriei manual scoalaprofesionala

 M. Poienaru , Norme de protectia munci in transporturi sirepararea

autovehiculelor

 E.Baciu, N.Bejan, Tehnologia reparǎrii automobilelor, Editura

Didacticǎ şi pedagogicǎ, Bucureşti

 C.Mondriu, Autoturisme Dacia, Editura Tehnicǎ, Bucureşti

13
Anexe

14