GESTIUNEA DIFERENŢIATĂ A STOCURILOR DUPĂ SISTEMUL

A.B.C.; EFECTE ECONOMICE

Managementul stocurilor nu se limitează doar la determinarea mărimii şi

structurii lor, ci cuprinde şi instrumentele de conducere a stocurilor, urmărirea
dinamicii şi evoluţiei lor, astfel încât să se cunoască permanent situaţia şi să se
intervină preventiv şi operativ pentru menţinerea lor la nivelul stabilit.
Unul dintre sistemele care se folosesc este sistemul ABC.
Datorită gamei largi de materiale se impune tratarea diferenţiată a acestora,
gruparea lor în funcţie de anumite criterii:
- volumul cantitativ;
- ponderea valorică mare;
- termene foarte strânse de aprovizionare;
- epuizări repetate de stoc.
În funcţie de criteriul ales, într-o primă grupă să fie trecute cele mai
importante materiale, iar în următoarele grupe, celelalte materiale în ordinea
importanţei. Se pot forma astfel 3 grupe (zone) de materiale: A, B şi C (de unde
vine şi denumirea sistemului).
Sistemul ABC, cunoscut şi sub denumirea de sistem de optimizare selectivă,
a cărui esenţă constă în tratarea diferenţiată a sortimentelor ce fac obiectul gestiunii
stocurilor, presupune parcurgerea a două faze principale:
1. Faza anterioară noii perioade de gestiune;
2. Faza de derulare a perioadei de gestiune.
PRIMA FAZĂ constă în desfăşurarea următoarelor operaţiuni:
a) Stabilirea listei simple a materialelor ce urmează a fi aprovizionate prin
depozitele întreprinderilor, eşalonate după un anumit criteriu pentru grupare. Cel
mai uzitat criteriu este după ponderea valorică în rulajul anual al depozitului.
Astfel, materialele se înscriu în listă în ordinea valorii lor individuale, începând cu
materialul cu cea mai mare valoare în rulajul depozitului pentru anul de plan
respectiv. În listă va exista şi o coloană pentru valoarea cumulată, astfel ca după
fiecare material să se cunoască valoarea totală până la acesta.
b) Gruparea materialelor din listă pe 3 zone, în funcţie de criteriul stabilit.
Dacă s-a ales ponderea valorică în stoc, gruparea se face pe baza ponderii valorice
a fiecărui material în totalul rulajului depozitului. În acest caz un număr mic de
materiale vor deţine o pondere valorică mare în totalul valoric al rulajului
depozitului.
c) După constituirea grupelor se trece la alegerea metodei şi modelului de
determinare a stocurilor, considerată cea mai adecvată pentru grupa respectivă.
Astfel, pentru grupa A, care cuprinde materialele cu cea mai mare valoare în
rulajul depozitului, metoda de dimensionare a nivelului stocului va trebui să aibă
un caracter profund analitic, să permită optimizarea stocului în contextul întregului
complex de factori de influenţă.
Pentru materialele din grupa B se poate face o alegere selectivă, adică: fie se
stabilesc metode distincte de normare, fie se folosesc metodele de normare stabilite
pentru grupa A la materialele din grupa B ce tind către A sau metodele propuse
pentru grupa C la materialele ce tind către aceasta.
FAZA A DOUA constă în constituirea şi menţinerea în limitele determinate
(stabilite în faza anterioară), înregistrarea în fişele de evidenţă din magazii şi
depozite, urmărirea, pe parcursul derulării aprovizionării şi consumului a mişcării
stocurilor, proces ce se va desfăşura după aceleaşi principii. Pentru materialele din
grupa A activitatea se va efectua cu maximă exigenţă, menţinând o legătură
permanentă cu furnizorii şi intervenind pentru respectarea termenelor de livrare
stabilite prin contracte, impulsionarea reaprovizionărilor în situaţia în care este
posibil să apară fenomenul de epuizare a stocului, amânarea sosirii unor materiale
dacă cele din depozit au o mişcare mai lentă. Materialele din această grupă se
urmăresc zilnic sau la perioade foarte scurte.
În cazul materialelor din Grupa B, datorită tendinţei acestora de a se apropia
de Grupa A sau de Grupa C, nu se pot stabili reguli independente. De aceea modul
de tratare se va concretiza de la caz la caz, bazându-se pe aceleaşi elemente ce s-au
avut în vedere şi la metodologia de dimensionare a stocurilor.
Pentru materialele din Grupa C urmărirea şi controlul stocurilor se va face la
perioade mai lungi, de obicei trimestrial, tocmai ca urmare a ponderii lor scăzute în
valoarea totală a rulajului.
Sistemul ABC este deosebit de eficient, utilizarea sa împreună cu mijloacele
electronice de calcul asigură luarea unor măsuri judicioase, de actualitate şi cu mari
avantaje economice în gestionarea stocurilor.

Efectele economice generate de aplicarea sistemului de gestiune ABC

În primul rând efectele economice se transmit direct asupra rezultatelor

economico-financiare ale întreprinderilor şi în principal asupra reducerii costurilor
şi în final asupra profitului.
De regulă obiectivul managementului este formarea unor stocuri cât mai
mici dar care să asigure alimentarea ritmică a consumului şi să antreneze un cost
minim cu achiziţionarea, aducerea şi stocarea resurselor materiale.
De aceea sistemul ABC prevede ca la materialele din Grupa A, care prin
valoarea mare în consum influenţează hotărâtor volumul capitalului circulant şi,
deci, viteza de rotaţie a acestuia, să se accelereze frecvenţa livrărilor în raport cu
celelalte grupe şi în special cu Grupa C.