Enterocolita

Usernam
email ******
Login Am uitat parola x C
Home Exploreaza Upload
Administratie
Arta cultura
Biologie ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI
Casa gradina
Diverse MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU
Economie ENTEROCOLITA
Geografie
medicina
Gradinita
Istorie
Jurnalism
Limba MOTO
Literatura romana
Management
MedicinaAlimentatie
nutritieCosmetica
"SĂNĂ
Personalitati
Profesor scoala
TATEA ALTE DOCUMENTE
FACTORI TERATOGENI
Sociologie
Stiinta
ESTE O CARDIOMIOPATIA DISGRAVIDICĂ
MEDICAŢIA DIURETICĂ
Tehnica mecanica
Timp liber
STARE DE Tehnici de autoexaminare a sanilor
Voce
ECHILIBRU Fara panica - Adevarul despre gripa aviara,
BIO - PSIHO H5N1, vaccinuri si SIDA
Dezlipirea de retina poate duce la orbire
- SOCIAL, Arsurile
Bataturi si coarne cutanate
CULTURAL
sI partner-pub-9275 ISO-8859-2
SPIRITUAL, Căutare
STARE DE
AUTONOMI
E sI
INDEPENDENŢĂ, FĂRĂ A FI EGALĂ
CU ABSENŢA BOLII SAU A
INFIRMITĂŢII".
VIRGINIA HENDERSON
CAPITOLUL I
ROLUL PROPRIU sI
DELEGAT AL
ASISTENTEI MEDICALE
ÎN
ÎNGRIJIREA
PACIENŢILOR CU
ENTEROCOLITĂ
MEMORIU EXPLICATIV
"PROFESIUNEA DE ASISTENTĂ
MEDICALĂ PRESUPUNE DIN TOATE
PUNCTELE DE VEDERE, MAI CERINŢE
VORBIND DE CALITĂŢILE SALE
SUFLETEsTI, SE REFERĂ LA: RENUNŢARE,
RĂBDARE, ALTRUISM, DEVOTAMENT,
BUNĂ DISPOZIŢIE, AMABILITATE, VOIOsIE,
PREZENŢĂ DE SPIRIT sI
CONsTIINCIOZITATE.
PENTRU A PUTEA SUPLINI FAMILIA

UNUI PACIENT, PUTEREA FIZICĂ, PSIHICĂ
sI MENTALĂ CARE ÎL PĂRĂSEsTE
VERTIGINOS ÎN MOMENTELE DE
SUFERINŢĂ, ASISTENTA MEDICALĂ VA
TREBUI SĂ ÎNTRUNEASCĂ MARI CALITĂŢI
MORALE sI UMANE, O DEPLINĂ
DISPONIBILITATE AFECTIVĂ, DAR sI O
BUNĂ sI CONTINUĂ PREGĂTIRE
PROFESIONALĂ.
RESPECTÂND sI IUBIND OAMENII,
PRIN ACTIVITATEA NOASTRĂ, NE
RESPECTĂM PE NOI sI PROFESIA NOBILĂ
PE CARE NE-AM ALES-O".
PLANUL LUCRĂRII
MOTO
MEMORIU EXPLICATIV
CAPITOLUL I
A.Rolul propriu si delegat al asistentei medicale în
îngrijirea pacientilor cu enterocolita
A1.Aparatul digestiv - notiuni de anatomie si

fiziologie
A2.Enterocolita - definitie, etiologie, clasificare
A3.Evaluarea unor semne, simptome si probleme ale

pacientilor cu enterocolita
A4.Participarea asistentei medicale la acte de

investigatie
A5.Interventii autonome si delegate acordate

pacientilor cu enterocolita
A6.Evaluare - evolutie, complicatii, pronostic
A7.Educatia pentru sanatate
CAPITOLUL II
B.Planul de îngrijire al pacientilor cu enterocolita
B1.Culegerea datelor
B2.Analiza si interpretarea datelor
B3.Planificarea îngrijirilor
B4.Aplicarea planului de îngrijire
B5.Externarea pacientului
CAPITOLUL III
C1.Concluzii
C2.Evaluarea Finala
C3.Anexe
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I
APARATUL DIGESTIV -
NOŢIUNI DE
ANATOMIE sI FIZIOLOGIE
A1.NOŢIUNI DE ANATOMIE
Aparatul digestiv reprezinta totalitatea organelor care
realizeaza transformarile fizice si chimice ale alimentelor,
adica digestive.
Aparatul digestiv este format dintr-un tub, care se

întinde între cavitatea bucala si anus - numit tubul digestiv si
dintr-o serie de organe glandulare care îsi varsa produsii în
acesta - numite glande anexe ale tubului digestiv.
TUBUL DIGESTIV
Tubul digestiv sau tractusul digestiv se deschide la

exterior prin doua orificii:
- bucal
- anal
El nu este la fel de gros în toata lungimea sa si de

aceea i se disting mai multe segmente, care poarta diferite
denumiri.
Începând de la orificiul bucal spre cel anal, acestea

sunt:
-cavitatea bucala;
-faringele;
-esofagul;
-stomacul;
-intestinul subtire;
-intestinul gros.
Fiecare segment prezinta caracteristici speciale în

alcatuirea lor. Cu toate acestea, în general au o structura
asemanatoare.
STRUCTURA PEREŢILOR TUBULUI

DIGESTIV
Peretii tubului digestiv sunt formati, în general, din

patru tunici care, de la exterior spre interior sunt:
a)Tunica musculara - este formata din fibre musculare

striate, în regiunea faringiana si în portiunea superioara a
esofagului si din fibre musculare netede în tot restul tubului
digestiv.
Dupa dispozitia lor, fibrele musculare sunt:

longitudinale si circulare. Fibrele musculare longitudinale
sunt asezate la exterior si prin contractia lor scurteaza tubul
digestiv, iar fibrele musculare circulare sunt asezate în interior
si prin contractia lor micsoreaza lungimea tubului digestiv.
Muschii netezi se contracta sub actiunea fibrelor

parasimpatice (nervii largi) si se relaxeaza sub actiunea
fibrelor simpatice.
b)Tunica submucoasa - este formata din tesut

conjunctiv lax si fibre elastice. La nivelul faringelui, ea
corespunde tunicii fibroase a acestui segment.
c)Tunica mucoasa - este patura care captuseste

tractusul digestiv de la orificiul bucal pâna la orificiul anal,
fiind în continuarea tegumentului.
Ea este formata din doua straturi:
1.Epiteliul mucoasei - are o structura variata,

depinzând de functiile pe care le îndeplinesc segmentele
respective.
Astfel, în cavitatea bucala, faringe si esofag epiteliul

este stratificat, iar în restul tractusului digestiv (stomac,
intestine) este simplu. Epiteliul da nastere la o serie de glande
anexe ale mucoasei tubului digestiv.
Aceste glande pot fi în forma de tuburi simple sau
ramificate sau în forma de acini. Ele produc substante
necesare pentru unirea particulelor alimentare sfarâmate
(bolul alimentar), fie pentru transformarile chimice ale
alimentelor.
2.Coreonul mucoasei - este format din tesut

conjunctiv lax si are rol de a permite mucoasei sa aiba o
oarecare mobilitate.
Tunica mucoasa îndeplineste trei roluri: digestiv (de

secretie), de absorbtie si de protectie. Rolul în digestie se
manifesta prin secretia unor fermenti necesari transformarilor
chimice ale alimentelor.
Alimentele digerate, pentru a ajunge în sânge si în

limfa, sunt absorbite prin mucoasa, care îndeplineste prin
aceasta functia de absorbtie.
În anumite conditii, tunica mucoasa nu lasa sa treaca

prin ea unele substante care ar fi daunatoare organismului. În
felul acesta ea joaca un rol de protectie a organismului.
Segmentele tractului digestiv care se gasesc sub

diafragm - portiunea abdominala a esofagului, stomacul,
intestinele.
d)Tunica seroasa - nu este altceva decât peritoneul

visceral, una din fetele peritoneului, care înlesnesc miscarile
diferitelor segmente abdominale ale tractusului digestiv sau le
fixeaza.
SEGMENTELE TUBULUI DIGESTIV
CAVITATEA BUCALĂ
Cavitatea bucala este primul segment al tubului

digestiv si comunica cu exteriorul prin orificiul bucal, iar în
interior cu faringele.
Orificiul bucal este delimitat de buza superioara si de

buza inferioara; ele reprezinta doua repliuri
musculomembranoase, având în grosimea lor muschiul
orbicular al buzelor.
FARINGELE
Faringele este al doilea segment al tubului digestiv si

se afla asezat înapoia cavitatii bucale si nazale si deasupra
orificiului superior al laringelui si al esofagului. El este
localizat unde se încruciseaza calea respiratorie cu calea
digestiva. Se întinde de la baza craniului pâna la esofag.
ESOFAGUL
Esofagul este un organ tubular,lung de 25 - 30 cm.

Când este gol are aspectul unui tub turtit, iar când trec
alimentele prin el, se largeste si are un diametru de 2 - 2,5 cm.
Porneste de la partea inferioara a laringofaringelui, coborând
vertical între coloana vertebrala si trahee, trece prin
mediastinul posterior, strabate diafragmul prin orificiul
diafragmatic esofagian (hiatusul esofagian) care se afla
anterior fata de cel aortic.
STOMACUL
Stomacul este segmentul cel mai larg al tubului

digestiv. Se afla în cavitatea abdominala, în partea stânga, sub
diafragm. La omul viu are pozitie verticala, iar la cadavru este
aproape orizontal.
Raporturi - stomacul se gaseste situat în etajul

supramezocolic, având în partea de sus, înainte si la dreapta
raporturi cu diafragmul, ficatul si micul epiploon, la stânga cu
splina, în jos cu colonul transvers, înainte cu peretele
abdominal si înapoi cu pancreasul, rinichiul si splina.
Configuratia externa - are forma de cimpoi, masurând

când este plin moderat 25 cm lungime, 10 cm latime si 8 cm
grosime; capacitatea mijlocie atinge 1.300 ml.
Prezinta trei portiuni:
-fundul sau tuberozitatea - este partea cea mai larga si

priveste spre diafragm;
-corpul - este partea mijlocie;
-portiunea pilorica sau portiunea orizontala - este

partea inferioara, cea mai îngusta a stomacului.
Stomacul are doua fete - una anterioara si alta

posterioara si doua margini sau curburi:
-mica curbura - care este concava si orientata spre

dreapta;
-marea curbura - care este convexa si orientata spre
stânga, având o lungime de 40 cm.
Stomacul, prin cele doua extremitati ale sale, este în

legatura cu esofagul si intestinul subtire.
Orificiul prin care comunica cu esofagul se numeste

cardia si este usor dilatabil, având un muschi sfincter slab
dezvoltat, iar orificiul dinspre intestinul subtire ne numeste
pilor si este închis printr-un muschi - sfincterul piloric.
La nivelul pilorului, mucoasa stomacala prezinta o

prelungire a carei margine libera este îndreptata spre intestin,
formând valvula pilorica.
INTESTINUL SUBŢIRE
Intestinul subtire este segmentul cel mai lung al

tubului digestiv, ajungând la 6 - 9 m. Începe de la orificiul
piloric al stomacului si se întinde pâna la valvula ileocecala.
Pentru a avea loc în cavitatea abdominala, prezinta un

traseu foarte sinuos. Diametrul sau este de 5 cm la pilor si
scade la 2 cm la extremitatea terminala.
Intestinul subtire are doua portiuni:
-duodenul - începe la pilor si se termina la unghiul

duodenojejunal. Are forma de potcoava, cu o lungime de 25 -
30 cm si este segmentul fix al intestinului subtire, neputând
sa-si schimbe pozitia, fiind în cea mai mare parte
retroperitoneal si în raport cu peretele posterior al
abdomenului.
Cavitatea sa înconjoara capul pancreasului si în ea se

deschid: canalul pancreatic (Wirsung) si canalul coledoc,
printr-o proeminenta mamelonara papila (caruncula) mare - în
grosimea careia se afla ampula Vater.
Deasupra acesteia (circa 2 m) se afla o alta papila,

mai mica - papila (caruncula) mica, unde se deschide canalul
accesoriu al pancreasului (Santorini).
-jejuno - ileonul - este portiunea cea mai larga a

intestinului subtire. Începe de la unchiul duodenojejunal si
tine pâna la valvula ileocecala.
Desi din punct de vedere structural portiunea

intestinului cuprinsa între duoden si intestinul gros nu
prezinta nici o deosebire, totusi, aceste segment a fost împartit
în jejun su ileon.
Jejuno - ileonul se deosebeste de duoden prin faptul

ca prezinta o mare mobilitate, de aceea se mai numeste
intestinul mobil. Mobilitatea se datoreaza suspendarii acestei
parti printr-un mezou - mezoul intestinului subtire - de
peretele abdominal.
Jejuno - ileonul se mai caracterizeaza prin aceea ca

prezinta numeroase îndoituri, anse intestinale, în numar de 14
- 16.
Ultima portiune a intestinului subtire - ileonul - se

termina în fosa ileaca dreapta a abdomenului, deschizându-se
în intestinul gros prin orificiul ileocecal. Aici se gaseste
valvula ileocecala, care se deschide numai dinspre intestinul
gros - nu pot trece catre intestinul subtire.
INTESTINUL GROS
Intestinul gros este ultimul segment al tubului

digestiv. El continua intestinul subtire si se întinde de la
valvula ileocecala pâna la orificiul anal.
Are aproximativ lungimea corpului (1,50 - 3 m), iar

lumenul este portiunea initiala de circa 7 cm si merge
descrescând catre partea terminala, unde ajunge de 3,50 - 4
cm; este asezat pe partile marginale ale abdomenului, în jurul
masei formulate de intestinul subtire, luând forma literei "U"
rasturnata si alcatuieste cadrul colic.
Intestinul gros prezinta trei portiuni:
-cecul.
Intestinul subtire nu se deschide la capatul intestinului

gros, ci putin mai sus, formându-se astfel dedesubtul
deschiderii lui un "fund de sac", care este cecul; acesta se
continua în jos si medial (pozitia cea mai frecventa) cu
apendicele apendicular, lung de 4 - 10 cm.
-colonul
Colonul este lung de 1,50 m si începe de la valvula

ielocecala si se termina la rect. Este împartit în patru portiuni:
-colon ascendent - care începe de la valvula ielocecala
si se termina sub fata inferioara a ficatului, unde formeaza
unghiul hepatic sau flexura colica dreapta.
-colonul transvers - care începe de la unghiul hepatic

al colonului si se continua pâna la splina, unde se îndoaie si
formeaza sub acesta unghiul splenic sau felxura colica stânga
si este situat orizontal sau în forma literei "V";
-colonul descendent - care începe de la unghiul

splenic si se termina la colonul sigmoid, în fosa iliaca stânga.
-colonul sigmoid - este în forma de "S", începe în fosa

iliaca stânga si tine pâna în dreptul vertebrei a treia sacrale
(S3), unde se continua cu rectul. Colonul sigmoid vine în
raport cu oscul sacral si vezica urinara la barbat, iar la femeie
si cu uterul.
Din loc în loc, colonul prezinta sugrumari - numite

plici semilunare si parti proeminente - numite haustre sau
boseluri, dând aspectul unor încretituri largi. Aceasta se
datoreaza faptului ca benzile musculare din lungul intestinului
- numite tenii musculare, sunt mai scurte decât lungimea sa si
din cauza aceasta îl cuteaza .
Pe suprafata intestinului gros se mai observa si un fel

de ciucuri - numiti apendici sau ciucuri epiploici, care sunt
formatiuni groase, acoperite de peritoneu.
Teniile, haustrele, plicile semilunare si apendicii

epiploici dau caracteristica intestinului gros.
Colonul transvers si cel sigmoid, fiind prevazute cu
mezou, sunt portiunile mobile ale colonului, pe când celelalte
portiuni (colonul ascendent si cel descendent) sunt fixe.
ABSORBŢIA INTESTINALĂ
Absorbtia este un proces fiziologic complex, prin care

produsii de digestie, apa, sarurile minerale si vitaminele trec
prin mucoasa intestinala si ajung în mediul intern. Un procent
de 90% din procesele de absorbtie se desfasoara la nivelul
mucoasei intestinului subtire, care are adaptari structurale si
functionale importante: epiteliu unistratificat, valvule
conivivente, vilozitati intestinale cu irigatie sangvina si
limfatica bogata, microvilii la polul apical al celulelor.
Suprafata activa reala de absorbtie intestinala este de

peste 250 m 2. Procese de absorbtie reduse la un loc si la
nivelul cavitatii bucale, stomacului pentru alcool si unele
medicamente si intestinul gros pentru apa, saruri minerale si
unele vitamine.
Mecanismele prin care se realizeaza absorbtia sunt:

active si pasive.
a)Mecanismele active sunt mecanisme de transport

activ, cu consum de energie, selective, care se desfasoara
împotriva grandientului de concentratie (un fel de pompe
chimice).
b)Mecanismele pasive sunt:
-difuziunea substantelor de la o concentratie mare la o

concentratie mica.
-osmoza - adica trecerea solutiilor de la presiune

osmotica mica la presiune osmotica mai mare, prin membrana
semipermeabila pe care o constituie mucoasa intestinala;
-pinocitoza - adica înglobarea unor picaturi de lichid

si transportul lor prin mucoasa intestinala, sub forma
veziculelor de pinocitoza, spre mediul intern.
Absorbtia proteinelor - se face sub forma de

aminoacizi în prima parte a intestinului subtire, prin
mecanisme pasive de difuziune de la polul extern al acestora
în sânge.
Absorbtia glucidelor - se face sub forma de

monozaharide la nivelul jejunului, prin mecanisme pasive
(pentru pentoze: riboza) si active (pentru hetoze: glucoza,
fructoza). Absorbtia glucozei necesita consum de energie
provenita din degradarea celulara a ATP-ului.
Absorbtia lipidelor - se face în prima parte a

intestinului subtire, sun trei forme:
-prin pinocitoza pentru mici picaturi de grasimi

nedigerate;
-prin difuziune pasiva, pentru g 343h75d licerol, care

este hidrosolubil;
-prin complexe de micelii hidrosolubile, formate de

acizii grasi insolubili si colesterolul cu sarurile biliare care
refac trigliceridele si sarurile biliare se reîntorc în ficat prin
sistemul port.
Glicerolul urmeaza calea sistemului port hepatic, iar

trigliceridele sunt preluate de catre sistemul limfatic.
Absorbtia apei si a sarurilor minerale - se face la

nivelul intestinului subtire si a intestinului gros. Apa se
absoarbe pasiv, maximul de absorbtie fiind în acolo, Na +, Cl -,
Ca 2+ , P 3 , Fe 2+.
Absorbtia vitaminelor - se face în functie de

solubilitatea lor: vitamine hidrosolubile (complexul B,
vitamina C) se absorb pasiv, iar vitaminele liposolubile A, D,
K se absorb similar lipidelor prin formarea de complexe cu
saruri biliare si ajung apoi pe cale portala la ficat.
În urma proceselor de absorbtie din intestinul subtire

rezulta chilul intestinal, de consistenta lichida, care trece prin
valvula ileocecala spre cecul intestinal.
La nivelul intestinului gros se desfasoara activitati

secretorii, motorii si de absorbtie. În urma acestora, chilul
intestinal lichid este transformat în materii fecale solide, de
consistenta moale.
Aici au loc si procese de fermentatie si putrefactie

datorate florei bacteriene intestinale, nepatogene, dar nu se
desfasoara procese de digestie chimica.
Activitatea secretorie se rezuma la producerea de

mucus cu rol în formarea si progresia materiilor fecale de-a
lungul colonului.
Absorbtia. La nivelul intestinului gros se absorb: apa

si saruri minerale, unele vitamine: vitamina B, vitamina K.
Procesul de fermentatie are loc în prima parte a

intestinului gros, datorita florei bacteriene aerobe, formata în
principal din bacili coli si lactici, care actioneaza asupra
glucidelor nedigerabile (celuloza), scindându-le pâna la
monozaharide si apoi la acid lactic.
Procesul de putrefactie se desfasoara în partea a doua

a colonului transvers si în colonul sigmoid, prin actiunea
florei bacteriene anaerobe asupra compusilor practici
nedigerati sub control cortical, determinând
decarbogazificarea si dezaminarea acestora.
Materiile fecale rezultate în urma acestor procese

contin circa 90% resturi alimentare si 10% mucus, epitelii
descuamate, leucocite, corpuri ale bacteriilor de fermentatie si
putrefactie.
Din 100 ml kilogram intestinal se formeaza zilnic

circa 150 g de materii fecale.
Eliminarea materiilor fecale se numeste defecatie.

Defecatia este un act reflex controlat voluntar.
La defecatie participa musculatura tubului digestiv si

alte grupe de muschi striati aflati sub control cortical.
RECTUL
Rectul este portiunea terminala a intestinului gros,
având o lungime de 15 - 20 cm. Calibrul si traiectul sau nu
sunt uniforme.
Prima portiune a sa, care este continuarea colonului

sigmoid, este dreapta si are un calibru uniform. Sub aceasta se
afla o dilatatie, care are dimensiuni destul de mari - ampula
rectala. Aceasta se continua cu o portiune relativ dreapta -
canalul anal.
Canalul anal prezinta spre portiunea sa terminala

regiunea hemoroidala si sinusurile rectale si apoi se termina
cu orificiul anal (anus), care prezinta muschi sfincteri:
-intern - format din muschi circulari, netezi, deci

involuntar;
-extern - format din muschi circulari striati, deci

voluntar.
La nivelul rectului, tunica musculara nu mai formeaza

tenii. Fibrele musculare sunt uniform repartizate în pereti, ca
si la intestinul subtire. Pe prima portiune a sa rectul prezinta
un mezou (continuarea mezoului de pe colonul sigmoid), ceea
ce îi confera o mare mobilitate. Aceasta lipseste pe ultima
portiune, iar de aceea portiunea terminala a rectului este
imobila.
GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
Glandele anexe ale tubului digestiv sunt:

Glandele salivare - sunt glande exocrine ale caror
canale se deschid în cavitatea bucala;
-produc saliva cu ajutorul careia se realizeaza digestia

bucala;
-se pot grupa dupa marime în: glande salivare mici si

glande salivare mari.
Ficatul - este cea mai mare glanda din organism;
-se afla situata în cavitatea abdominala în partea

superioara dreapta, imediat sub diafragm, iar lobul sau stâng
se întinde pâna la epigastru sau în loja hepatica;
-este asezat transversal în abdomen, are lungimea de

aproximativ 28 cm, diametrul antero - posterior de 18 cm,
înaltimea de 8 cm, greutatea de circa 1.500 g si culoarea rosu
- caramiziu (contine o mare cantitate de sânge).
Pancreasul
I.1.b.FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
Functiile aparatului digestiv constau în transformarea

alimentelor în asa fel încât sa poata fi asimilate de organism.
Aceste transformari se realizeaza treptat, de-a lungul tubului
digestiv, prin actiunea sucurilor digestive; alimentele astfel
transformate sunt absorbite în sânge si limfa la nivelul
peretelui acestuia.
DIGESTIA
Prin digestie se înteleg toate transformarile fizice si
chimice pe care le sufera alimentele în tubul digestiv, pentru a
le face capabile sa strabata mucoasa acestuia si sa ajunga în
sânge si limfa.
Substantele alimentare se gasesc în natura împreuna

cu unele substante care nu sunt folositoare organismului si
care trebuie separate de substantele alimentare si eliminate
din organism.
Digestia realizeaza si aceasta separare a substantelor

alimentare de cele nealimentare.
a)Digestia fizica a alimentelor consta, în primul

rând, în înmuierea acestora.
Alimentele, desi contin întotdeauna o cantitate de apa,

au o consistenta care nu permite digerarea. De aceea, ele sunt
amestecate cu diferite sucuri digestive (saliva) si înmuiate.
Dupa aceasta, alimentele sufera o transformare fizica, ce
consta într-o farâmitare, adica o prefacere a lor în particule cât
mai mici.
b)Digestia chimica a alimentelor consta într-o

simplificare a moleculelor substantelor alimentare.
Substantele alimentare sunt formate din molecule

complexe, care nu pot fi absorbite, dar prin actiunea sucurilor
digestive, acestea sunt transformate în molecule mai simple,
care pot sa strabata peretele tubului digestiv.
Sucurile digestive sunt produsele de secretie ale

glandelor tubului digestiv si ale glandelor anexe ale acestuia.
Ele contribuie la transformarea fizica si chimica, actionând
prin componentele lor, în special apa si fermenti digestivi.
APA - toate sucurile digestive contin o mare cantitate

de apa. Aceasta contribuie la digerarea fizica a alimentelor,
întrucât le înmoaie si usureaza astfel sfarâmarea lor.
Apa joaca, de asemenea, un rol foarte important în

transformarea chimica a alimentelor, contribuind la
fenomenele de dedublare a substantelor alimentare, prin
hidroliza. Cantitatea de apa a diferitelor sucuri digestive
variaza cu natura sucului, dar chiar la acelasi sub variaza cu
natura alimentelor.
FERMENŢII DIGESTIVI - reprezinta componentii

principali ai sucurilor digestive. Sunt substante organice
proteice, care provoaca transformarea chimica a alimentelor,
prin simplificarea moleculelor complexe, cu fixare de
molecule de apa. Au actiune specifica, actioneaza numai
asupra anumitor substante, provocând anumite transformari.
Unitatea dintre fermentii digestivi sunt produsi de

celulele glandelor digestive sub forma inactiva si sunt activate
numai în prezenta unor anumite substante si într-un mediu cu
o anumita reactie.
Dupa actiunea pe care o au asupra substantelor

alimentare, fermentii digestivi se grupeaza în:
-proteze sau fermenti protidici - actioneaza asupra

proteinelor, pe care le descompun pâna la aminoacizi; fixeaza
elementele apei la produsii de descompunere;
-amilazele sau glucidazele - actioneaza asupra

glucidelor complexe (polizaharide sau dizaharide) pe care le
hidrolizeaza pâna la monozaharide;
-lipazele sau esterazele -actioneaza asupra lipidelor,

pe care le hidrolizeaza, transformându-le în glicerina si acizi
grasi; nu pot actiona asupra grasimilor, decât daca acestea se
gasesc în stare de emulsie.
Digestia nu se face dintr-o data ci treptat, pe masura

înaintarii alimentelor din cavitatea bucala spre intestin.
1.2.ENTEROCOLITA - DEFINIŢIE,
ETIOLOGIE. PRONOSTIC
Enterocolita acuta este o inflamatie acuta a

intestinului subtire.
ETIOPATOLOGIE
Boala este frecventa si se întâlneste la orice vârsta,

putând sa aiba cauze infectioase, chimice sau fizice. Cel mai
frecvent este de natura infectioasa, iar germenii care o
provoaca sunt: enterobacteriacele (bacili coli patogeni
enterococi, Proteus, jioceanici), stafilococii si streptococii
sunt introdusi în intestin odata cu alimentele contaminate,
care contin toxinele microbiene.
Enterocolitele acute cu caracter epidemic sunt

provocate de diferite specii de Salmonella, Shighella si
Escherichia si fac obiectul de studiu al bolilor contagioase.
Cauzele toxico - chimice sunt de natura accidentala sau
profesionala: arsenul, fosforul, mercurul, uleiurile volatile,
toxinele unor ciuperci, medicamente (abuzul de laxative,
salicilate, antibiotice).
Uneori, boala este urmarea actiunii unor factori fizici,

ca alimentele excesiv de reci si bauturile fermentate.
Enterocolitele acute semnalate dupa tratamente cu antibiotice
sunt provocate de bacteriile rezistente din intestin sau din
orofaringe, care se exacerbeaza dupa ce flora sensibila la
antibiotice a fost distrusa.
1.COLITELE - sunt afectiuni provocate de

inflamatia intestinului gros. Procesul inflamator poate sa
intereseze colonul în întregime (colite difuze) sau numai
unele parti ale colonului (colite segmentare).
ETIOPATOGENIE
Colitele au cauze multiple: infectioase, toxice,

parazitare.
Colitele infectioase sunt cele din dizenteria bacilara,

din salmoneloze, colite cu stafilococi, coli, colita din febra
tifoida (colotifus), tuberculoza intestinala, precum si colita de
antibiotice (enterocolita pseudomembranoasa).
Colitele toxice mai frecvente sunt cele mercuriale,

prin intoxicatii alimentare, prin abuz de laxative iritante sau
prin intoxicatii endogene, cum ar fi enterocolita premisa.
Colitele parazitare pot fi provocate de amibe, lambrii,

Balantidium coli, Trichomonas.
2.ENTEROCOLITELE CRONICE - sunt

inflamatii cronice ale intestinului sau sunt urmari ale unor
procese patologice intestinale anterioare.
Mare parte din bolnavii cu enterocolita cronica au

avut în trecutul mai apropiat sau mai îndepartat si o
enterocolita acuta. În acelasi timp, la aparitia unei enterocolite
cronice, primitive, pe lânga un teren predispozant, poate
contribui nerespectarea unor reguli de igiena alimentara sau
administrarea abuziva de antibiotice pe cale bucala.
Un loc destul de important printre enterocolitele

cronice al ocupa enterocolitele secundare, cum sunt în special
enterocolitele care apar la bolnavii rezectati gastric,
enterocolitele la bolnavii cu lipsa de acid clorhidric
(aclorhidric), enterocolitele la bolnavii cu alergie alimentara
si enterocolitele ce însotesc diferite boli parazitare ca
lambrioza, ascardioza, tricocefaloza, etc.
3.ENTERITELE - sunt inflamatii fie partial

(jejunite, ileite), fie în totalitate (a intestinului subtire). Poate
fi acuta sau cronica.
ETIOPATOGENIE
Enteritele sunt provocate uneori de tulburari

functionale, ca urmare a unor dereglari nervoase
corticoinfectioase sau pot fi determinate de toxine exogene
(arsen, plumb, medicamente) sau endogene (uremia).
Parazitozele intestinale pot fi responsabile de procese

enteritice. De cele mai multe ori, enteritele sunt secundare
unor afectiuni la nivelul stomacului si al duodenului sau al
glandelor anexe (ficat, pancreas).
4.ENTEROPATIA GLUTENICĂ - rezulta dintr-o

eroare biochimica înnascuta: deficit eritrocitar de L glutamine
- peptidaza.
Faptul ca leziunile mucoasei sunt maxima de duoden

si jejunul proximal, acolo unde si concentratia de gluten este
mai mare, indica o actiune locala. În acelasi sens pledeaza si
producerea de leziuni la orice nivel, daca se instaleaza
glutenul prin sonda.
Principala alteratie morfologica este atrofia

vilozitatilor. Acestea rezulta dintr-o descuamare epiteliala
exagerata, care depaseste capacitatea de regenerare
(enteropatie exfoliativa). Gradul atrofiei este variabil.
Activitatea enzimatica epiteliala este prabusita, enterocitul
prezinta importante alteratii electronomicroscopice.
Disctructia celulara pare sa rezulte din permeabilizarea
lizozomilor cu eliberarea enzimelor proteolitice. La realizarea
leziunilor contribuie si carenta malabsorbtiva de acid folic,
factor indispensabil regenerarii celulare.
Tulburarea proceselor absorbtive atrage importante

carente nutritive.
1.3.EVALUAREA UNOR SEMNE,
SIMPTOME sI PROBLEME ALE
PACIENŢILOR CU ENTEROCOLITĂ
ENTEROCOLITA ACUTĂ
Circumstante de aparitie (semne) - persoane care au

consumat alimente alterate sau au ingerat substante toxice.
Simptome:
-inapetenta;
-greata;
-cefalee;
-stare de neliniste;
-dureri abdominale progresive pâna la colici;
-balonare (zgomote hidro - aerice);
-varsaturi alimentare si bilioase;
-scaune subtiri - la început de 5-10-30 ori/zi,

explozive - cu eliminari de gaze urât mirositoare;
-febra;
-frisoane.
În cazurile mai grave se instaleaza:

-deshidratare - prezinta sete;
-fenomene de colaps periferic;
-adinamie;
-transpiratie;
-cianoza;
-racire a extremitatilor;
-puls mic;
-hipotensiune;
-hipotermie.
Problemele pacientului:
-oligurie;
-piele uscata;
-ameteli.
ENTEROCOLITA CRONICĂ
Circumstante de aparitie (semne) - persoane emotive

sau care au consumat lapte, dulciuri si anumite produse
celulozice sau bolnavii cu intoleranta alimentara.
Simptome:
-dureri periombilicale, în fosa iliaca dreapta sau

generalizate;
-eructatii;
-balonari;
-barborisme;
-eliminari de gaze;
-scaune neformate, lichide, galbene sau brune-galbui

cu mucus si resturi alimentare nedigerate 1- 3 /zi sau 6-8 /zi;
poate aparea constipatia;
-febra;
-frisoane.
Problemele pacientului:
-deshidratare;
-discomfort abdominal;
-hipertermie;
-riscul raspândirii infectiei.
PARTICIPAREA ASISTENTEI
MEDICALE LA
ACTE DE INVESTIGAŢIE
Pentru punerea corecta a diagnosticului de

enterocolita si pentru evidentierea complicatiilor, sunt
necesare urmatoarele investigatii:
-tubajul duodenal sau sondajul duodenal - se

realizeaza prin introducerea unei sonde Einhorn dincolo de
pilor, realizând o comunicare între duoden si mediul exterior;
Scop Explorator - extragerea continutului duodenal

format din continut gastric, bila (A,B,C,), suc pancreatic si
secretie proprie:
-aprecierea functiei biliare hepatice a cailor

extrahepatice;
-descoperirea unor modificari anatomo-

patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea si
compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin
sondaj;
-evidentierea unor boli parazitare ale duodenului

sau ale cailor biliare.
Scop Terapeutic - drenarea cailor biliare si

introducerea unor medicamente care au actiune directa asupra
ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv.
Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi prin

peretii intestinali, ajungând prin vena porta în ficat de unde
apoi vor fi excretate împreuna cu bila în caile biliare, urmând
calea circulatiei entero-hepatice;
-alimentatie artificiala - se introduc lichide hidratante

si alimente lichide în organismul pacientilor inconstienti sau
cu imposibilitate de înghitire;
-aspiratie continua în cazul ocluziilor sau

subocluziilor intestinale;
-dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv

(postoperator);
-investigatii de laborator.
Recoltarea sângelui pentru examinari hematologice se

face numai pe substanta coagulanta uscata de tip EDTA,
Wintrobe, heparina, citrat de Na.
Pentru examinarile hematologice este necesara

recoltarea sângelui prin punctie venoasa.
-recoltarea materiilor fecale - materiile fecale sunt

recoltate de obicei prin emisie spontana într-un recipient
perfect curat, din sticla sau din metal, cu capacitate de peste 1
l si cu gura larga, pentru a permite examenul macroscopic în
conditii cât mai bune.
Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre

analize portiuni mici de materii fecale aduse mai ales în
conditii ambulatorii în recipiente improprii (sticlute pentru
medicamente, cutii de plastic).
Prezenta urinei în recipientele în care au fost recoltate

materiile fecale este nedorita din cauza posibilitatii de a
modifica aspectul microscopic sau macroscopic al scaunului.
Pentru aceasta, bolnavul va fi sfatuit sa urineze înainte de
defecare.
-recoltarea sângelui pentru examinari biochimice se

face prin punctie venoasa - 5-8 ml sânge simplu.
Recoltarea se face dimineata, pe nemâncate.
-recoltarea sângelui pentru hemoleucograma se face

prin punctie capilara.
INTERVENŢII AUTONOME sI
DELEGATE ACORDATE
INTERVENŢII AUTONOME ACORDATE

-plasez pacientul într-un salon luminos, linistit, fara

factori perturbatorii, pe cât se poate izolat - macar cu paravan
, daca nu se gaseste o rezerva separata pentru el;
-acopar patul pacientului cu musama si aleza;
-linistesc pacientul, comunicând permanent cu el;
-asigur conditii de favorizare a somnului,

semiobscuritate si rog ceilalti membri ai echipei de îngrijire sa
procedeze asemanator pentru a ajuta pacientul sa se
odihneasca;
-supraveghez durerile abdominale si caracteristicile

lor;
-supraveghez scaunul (frecventa, consistenta);
-asigur repausul fizic si psihic al pacientului;
-reechilibrez pacientul hidro-electrolitic prin regim

hidric, apoi regim alimentar de tranzitie;
-mentin igiena tegumentelor si a lenjeriei;
-administrez tratamentul antispastic;
-recoltez produsele pentru examenul bacteriologic;
-încurajez permanent pacientul;
-educ membrii familiei în privinta dietei;
-masor temperatura corpului si notez în foaia de

temperatura;
-supraveghez manifestarile de deshidratare (aspectul

tegumentelor, diureza, pulsul, TA, comportamentul
pacientului);
-calculez bilantul ingestie - excretie;
-observ permanent starea pacientului si raportez

medicului orice modificare aparuta în starea de sanatate a
pacientului;
-respect masurile de prevenire a infectiilor

nosconiale;
-educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a
infectiilor;
-explic pacientului orice tehnica întreprinsa, scopul si

importanta ei în procesul de vindecare;
-îi explic regimul pe care trebuie sa îl urmeze pentru

recuperarea starii de sanatate;
-fac educatie pentru sanatate si pentru membrii

familiei;
-la ora de vizita medicul anunta pacientul data

externarii;
-fac demersurile necesare externarii;
-însotesc pacientul la garderoba;
-predau pacientul apartinatorilor.
INTERVENŢII DELEGATE ACORDATE

-recoltez sânge pentru hemoleucograma, ionograma,

transaminaze si bilirubinemie;
-recoltez materii fecale pentru coprocultura;
-administrez la indicatia medicului:
-Scobutil 1 f.i.m.;
-Papaverina 1 f.i.m. de 40 mg;

-Furazolidon 4x1/zi;
-Algocalmin o fiola f.i.m.;
-Amoxicilina 500 mg/8 ore;
-Piafen o fiola/zi;
-Ercefuril 1-4 capsule/zi;
-administrez tratament infectios recomandat de

medic;
-duc pacientul la ecograf pentru a i se face ecografie

în scop explorator;
-în caz de infectie se dau: -Cloramfenicol 2-3 g/zi;
-Streptomicina per os 1-2

g/zi;
-Tetraciclina 2 g/zi;
-la indicatia medicului aplic comprese alcoolizate pe

abdomenul pacientului si îi administrez aniseptice;
-tot la indicatia medicului se vor face perfuzii cu

solutie de clorura de sodiu izotonica si solutie glucozata în
caz de deshidratare.
EVALUARE - EVOLUŢIE, COMPLICAŢII,

PRONOSTIC
EVOLUŢIE
Enterocolita acuta
Boala evolueaza în functie de agentul patogen. În

mod obisnuit simptomele regreseaza în 2 - 3 zile. Boala se
poate vindeca spontan, sau rareori, daca este neîngrijita, se
poate croniciza.
Enterocolita cronica
Boala reuneste o succesiune de perioade de agravare

si perioade de acalmie. Puseurile de exacerbare sunt
declansate în majoritatea cazurilor de alimente sau suportate
prin experienta anterioara sau binecunoscuta ca generatoare
de diaree (fructe, zarzavaturi în exces, ciuperci, dulciuri,
lichide reci, lapte, iaurt, bere, must, etc)
În alte cazuri, raspunderea agravarii o poarta curele de

antibiotice orale, expunerile la frig, infectiile generale si
curele hidrominerale.
Durata episoadelor active este de la câteva saptamâni

pâna la 2 - 3 luni.
Permisiunea se obtine prin restrictii alimentare sau

prin aplicarea unei terapii active. Persista intoleranta fata de
alimente, care solicita eforturi digestive mari, nu au
echivalent enzimatic, stimuleaza peristaltismul.
Enterocolita glutenica
Boala evolueaza cronic, cu perioade de agravare si cu

ameliorari partiale.
COMPLICAŢII
Enterocolita acuta si enterocolita cronica
Complicatiile sunt:
a.locale
-posibile leziuni inflamatorii, infiltrative, mai frecvent

cantonate la nivelul cecului si sigmei;
-manifestari rectosigmoidiene;
-manifestari rectale;
b.generale
-sindromul de denutritie severa cu multiple

manifestari carentiale;
-neuroza secundara;
-deficiente pluriglandulare hipofizosuprarenale si

tiroidiene si gonadice.
Enterocolita glutenica
Complicatiile sunt:
-osteomalacie;
-distrofie;
-tetanie;
-hemoragii;
-anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid

folic)
PROGNOSTICUL ENTEROLOCITEI
ACUTE SI
ENTEROCOLITEI CRONICE
Prognosticul este în general bun, bolnavul pastrându-

si capacitatea de munca, cu exceptia perioadelor de
exacerbare diareica si a formelor complicate, cu stari
pluricarentiale.
Sunt cazuri când bolnavii redobândesc toleranta

alimentara care declanseaza instalarea suferintei.
Marea majoritate a bolnavilor cu enterocolita sunt

obligati sa respecte cu strictete unele norme igieno -
alimentare si utilizarea periodica a medicamentelor.
Susceptibilitatea la accidente diareice ramane

definitiva.
Situatia este însa diferita atunci când exista defecte

fundamentale ireversibile, ca aclorofidria sau carenta
dizaharidica sau atunci când exista inflamatia mucoasei
enterale.
Într-un spectru mai larg putem vorbi de vindecare

daca bolnavul se simte bine, respectând evitarea unor
categorii de alimente. Restrictiile pe care trebuie sa le
respecte nu reprezinta contramandari de incapacitate, ci doar
solutii adaptive fata de o situatie care este lipsita de
progresivitate.
Respectând anumite conditii care se pot stabili de

comun acord si recurgerea sistematica la medicamentele
necesare, bolnavul devine capabil de o activitate normala.
În enterocolita glutenica, prognosticul se

îmbunatateste radical, prin introducerea regimului fara gluten.
În etapa anterioara mortalitatea atinge 5% din

bolnavi. În prezent, se poate obtine vindecarea clinica si cea
morfologica.
Defectul enzimatic ereditar obliga la respectarea

restrictiilor alimentare.
EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE
Alimentatia trebuie sa fie cât mai completa, cu

interdictii cât mai putine.
În formele severe, cu scaune numeroase, se aplica un

regim hidric de 12 - 14 ore, cu ceaiuri amare sau îndulcite cu
zaharina sau cu zahar în proportie de 5 %, zeama de orez,
supa de morcovi, supa de zarzavaturi strecurata.
Se impune evitarea fumatului din cauza afectiunii

peristatogene a nicotinei.
Evitarea consumului de alimente excesiv de reci si
bauturile fermentate.
Regimul hidric poate fi înlocuit de cura de mere rase,

indicata la bolnavii inapetenti sau supusi unei alimentatii
unilaterale prea multa vreme.
Când exista un dezechilibru al proceselor de

fermentatie si putrefactie, se începe o dieta cu un suport redus
de glucide, dar cu administrare în exces de proteine.
Pentru a combate diareea se dau produse bogate în:
-tanin -ceai oriental concentrat;
-ceai de coarne;
-suc de gutui;
-suc de afine;
-calciu (brânzeturi);
-mucilagii (orez).
Pentru combaterea constipatiei se dau legume si

fructe.
Alimentatia se îmbogateste progresiv cu prudenta,

fiecare aliment fiind introdus aîn ratii mici.
Bolnavul trebuie sa respecte anumite conditii de

igiena si anume spalarea pe mâini si a fructelor înainte de a
consuma alimentele.
Trebuie sa faca cure cu Saprosan sau Mexaform,
asociate cu vitamine din complexul B, timp de 5 - 7 zile. Daca
dupa ingerarea de alimente apar balonari, senzatie de agitatie
abdominala si barborisme, trebuie sa ingere solutie de
Novocaina 1- 2 % înainte de masa cu 10 - 15 minute.
CAPITOLUL II
PLANUL DE ÎNGRIJIRE
AL PACIENŢILOR CU
ENTEROCOLITĂ
AL
PACIENTULUI A.R. CU
ENTEROCOLITĂ ACUTĂ
PRIMUL CAZ
PLANUL DE ÎNGRIJIRE PENTRU

PACIENTUL A.R.
CU ENTEROCOLITĂ ACUTĂ
1.Culegerea datelor.
1.1.Date privind identitatea pacientului

Date relativ stabile:
Nume: A.
Prenume: R.
Vârsta: 27 ani
Sexul: M
Religia: Catolica
Nationalitatea: Româna
Stare civila: Casatorit
Ocupatie: Profesor
Date variabile:
Domiciliu: Bucov, judetul Prahova
Conditii de viata:
-pacientul locuieste cu familia într-o casa cu 5

camere, salubre, bine încalzite;
-pacientul nu fumeaza si nu consuma alcool;
-dispune de venituri materiale bune;
Conditii de munca: satisfacatoare
Gusturi personale si obiceiuri:
-pacientul prefera carnea de porc, cartofii prajiti si

sosuri;
-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe

saptamâna si toaleta cavitatii bucale de 2 ori/zi.
Mod de petrecere a timpului liber:
-vizioneaza programele TV, iese în oras cu familia
Relatii cu familia, prietenii si colegii: foarte bune
1.2.Date privind starea de sanatate anterioara
1.2.a)Date antopometrice: -greutate corporala - 79

kg;
-înaltime - 1,81 m
-grup sangvin AB IV
-RH (+)
1.2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari;
-acuitate auditiva normala;
-acuitate tactila normala;
-acuitate gustativa normala
-somnul - normal, linistitor, odinitor;
-mobilitate - pacientul se poate deplasa singur, dar cu

mare dificultate din cauza ametelii;
-alimentatia - trei mese principale, doua gustari;
lichide ingerate - 1-2 l/zi;
-eliminari - mictiuni fiziologice normale: 1 scaun/zi;
-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase.
Pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare

vârstei.
-neaga afectiuni infecto - contagioase de tip TBC,

SIDA, LUES si hepatica.
1.2.c)Antecedentele hetero-colaterale: fara

importanta
1.2.d)Antecedentele personale patologice:

apendictomie la 14 ani
1.3.Informatii legate de boala
1.3.a)Motivele internarii:
Pacientul prezinta:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune subtiri, lichide - 10/zi;
-crampe abdominale;
-paloare.
1.3.b)Istoricul bolii:
Pacientul în vârsta de 27 ani, fara antecedente

patologice, care în urma cu câteva ore prezenta greturi,
varsaturi, scaune subtiri, crampe abdominale si paloare.
1.3.c)Diagnosticul de internare: Enterocolita acuta
1.3.d)Data internarii: 17.11.2007, ora 13.30.
1.3.e)Examen clinic pe aparate:
-stare generala alterata;
-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente

integre, reci;
-sistem ganglionar limfatic neglijabil;
-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile.
-sistem musculo - adipos: bine reprezentat;
-aparat respirator: torace - normal conformat, mobil,

cu respiratia;
-murmur vezicular prezent, bilateral;
-R=18 r/minut
Aparat cardio - vascular:
-matitate cardiaca în limite normale;
-soc apexian în spatiul V intercostal stâng;

-zgomote cardiace ritmice;
-T.A. 120/65 mm Hg; AV - 78/min
-artere periferice pulsatile;
-retea venoasa periferica normala.
Aparat digestiv si anexe:
-dentitie normala, corespunzatoare vârstei, gingii

aderente la dinti;
-tranzit intestinal sever afectat;
-dureri abdominale;
-ficat si splina în limite fiziologice;
-scaune diareice multiple.
Aparat uro - genital:
-loji renale libere, nedureroase;
-Giordano (-) bilateral;
-mictiuni fiziologice;
-urini normocrome;
-organele genitale externe normal conformate;
-S.N.C.: OTS; -ROT: prezente bilateral.
ANALIZA sI INTERPRETAREA
DATELOR
PACIENTULUI A.R.
ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR

FUNDAMENTALE
N Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de
Nr.
crt. fundamentala independenta dependenta dificultate
0 1 2 3 4
1
Nevoia de a -frecventa respiratorie - -
respira si a avea o normala vârstei 17
1 buna circulatie r/min, respiratii
ritmice, fara zgomote
patologice;
-miscari respiratorii
libere;
-aplitudine normala,
egala, de ambele
hemitorace.
Nevoia
2 de a bea si - -greata, -procesul
2 varsaturi; inflamator
de a mânca
-crampe intestinal
abdominale;
-lipsa poftei de
mâncare
3
Nevoia de a - -scaune apoase -procesul
elimina si multiple; inflamator
3
-transpiratii; intestinal
-risc de
deshidratare
Nevoia
4 de a se - -adinamie; -discomfort
4 misca si a avea o abdominal
buna postura -crampe
abdominale;
-varsaturi
Nevoia
5 de a dormi -pacientul doarme ore - -
5 si de a se odihni suficiente de somn (6-
8 ore) si are somn
calm, fara cosmaruri,
adoarme cu usurinta
si se trezeste odihnit
Nevoia
6 de a se -pacientul se poate - -
6 îmbraca si îmbraca singur, îsi
dezbraca alege vestimentatia în
functie de anotimp si
stare psihica
Nevoia
7 de a-si - -usoara -procesul
7 mentine hipertermie - inflamator
temperatura 38,3 0 C
corpului în limite intestinal
normale
Nevoia
8 de a fi -par curat, îngrijit; - -
8 curat, îngrijit, de
a-si proteja -urechi de
tegumentele si conformitate normala,
mucoasele curate;
-cavitate bucala, nas

cu mucoasa umeda si
roz, gingii aderente
dintilor si roz;
-unghii taiate scurt,

îngrijite;
-pacientul are
deprinderi igienice
normale, prezinta
aspect curat, îngrijit
9
Nevoia de a -functionarea - -
comunica adecvata a organelor
9 de simt;
-debit verbal regulat;
-exprimare usoara;
-imagine pozitiva
despre sine
Nevoia
1 de a -are convingeri fata - -
10 actiona conform de realitate;
propriilor
convingeri si -pacientul face
valori rugaciuni la masa si
seara
Nevoia
1 de a fi -pacientul ia singur - -
11 preocupat în decizii;
privinta realizarii
-uneori îsi manifesta
si stari de bucurie
Nevoia
1 de a evita - -starea generala -alterarea
12 pericolele alterata tranzitului
intestinal
Nevoia
1 de a învata -pacientul prezinta - -
13 cum sa-si pastreze dorinta de a învata
sau sa-si despre cum sa-si
recupereze recapete starea de
sanatatea sanatate cu usurinta,
cunostinte medicale
Nevoia
1 de a se - -momentan -boala în
14 recrea pacientul nu se sine;
poate recrea,
fiind preocupat -frica de
de vindecare complicatii
2.2.a)Probleme actuale de dependenta:
-durere abdominala;
-dificultatea de a se alimenta si hidrata;
-greturi si varsaturi;
-diaree;
-hipertermie;
-anxietate;
-vulnerabilitatea fata de pericole;
-dificultatea de a se odihni;
-deficit de cunostinte medicale.
2.2.b)Probleme potentiale:
-risc de deshidratare;
-risc de transmitere a infectiei.
2.3.Stabilirea gradului de dependenta: (11)
-dependenta moderata - bolnavul este partial

dependent în satisfacerea nevoilor fundamentale pentru o
perioada de timp, recurgând la ajutorul unei alte persoane;
-dependenta este temporara, independenta va surveni

atunci când pacientul are problema medicala rezolvata, dar
mai ales când este pregatit sa urmeze întocmai prescriptiile
medicului (când poseda cunostintele necesare).
PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
PACIENTULUI A.R.
1.OBIECTIVE:
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48

ore;
-pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite

normale în 1 - 2 zile;
-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte
persoane pe toata durata internarii;
-pacientul sa fie alimentat corespunzator

diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul internarii;
-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul

internarii;
-pacientul sa aiba o stare de confort fizic, iar

disparitia diareei în 1- 2 zile;
-pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile;
-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3

zile;
-pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de

24 ore si sa prezinte întelegerea lor în decurs de 2 zile.
2.INTERVENŢII ZILNICE:
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat:

0
salon aerisit, temperatura si umiditate optime (22 C), lipsa
curentilor de aer;
-schimb lenjeria de pat si de corp;
-supraveghez, masor si notez functiile vitale si

vegetative;
-administrez medicatia prescrisa de medic;
-efectuez toaleta de regiuni (daca este cazul);

-colaborez cu echipa de îngrijire;
-asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei

bolii;
-pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor

biologice si patologice si pentru examenele de laborator;
-supraveghez comportamentul bolnavului;
-întocmesc bilantul ingera - excreta;
-pregatesc materialele si instrumentele necesare

recoltarii;
-sustin educatia pentru sanatate;
-verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a

informatiilor primite.
4.APLICAREA PLANULUI DE
ÎNGRIJIRI A
PACIENTULUI A.R.
APLICAREA ÎNGRIJIRILOR
Probleme de Obiective INTERVENŢII Evaluare
Autonom Delegate
dependenta e
1.Durere -pacientul sa -amplasez -se efectueaza 17.11.2007
beneficieze pacientul în salon, ecografie
abdominala în functie de starea abdominala în scop T.A=125/70 mm Hg
de conditii de sa, afectiune explorator;
microclimat receptionate; R=18 r/min
-recoltez produse
si mediu -asigur conditii de biologice de la T=38,3 0 C
securizat; mediu pacient;
Ficat cu dimensiuni
-pacientul sa fie adecvate, fara -recoltez sânge usor marite.
investigat si curenti de aer, pentru
tratat surse de infectie, hemoleucograma, Colecist moderat,
corespunzator zgomote ionograma, destins, cu pereti
diagnosticului deranjante; transaminaze hiperecogenici, ciudat,
si zilei de bilirubinemie; septat incomplet.
boala; -masor functiile
vitale ale -examen -Glicemie 105 mg/dj
pacientului (P, R, coprocultura si
T, T.A), diureza, coproparazitologic; -Sidermie 59,0
scaun, greutate micrograme %
corporala; -însotesc bolnavul
la explorari; -VSH 76 mm/h
-calculez bilantul
ingesta-excreta; -administrez -Timp de protombina
medicamente 14 sec
-observ orice prescrise de medic.
modificare aparuta -Fibrinogen 850 mg %
în starea
bolnavului la F.O.; Amilazemie 9 U/l
-pregatesc -Uree 38,4 mg/dl

pacientul pentru
orice explorare;
-pregatesc
materialele,
instrumentele,
solutiile pentru
explorari;
-transport probele
de laborator în
sectorul clinic;
-aduc rezultatele
probelor la F.O.
2.Dificultate de -pacientul sa fie -reechilibrez Administrez la 17, 18.11.2007
a se alimenta si echilibrat hidroelectrolitic indicatia
hidrata - risc de hidroelectrolitic pacientul, prin medicului: -pacientul încearca sa
deshidratare în 24-48 ore; regim hidric 24-48 se adapteze la noul sau
ore (apa si zeama -Scobutil 1x2 f/zi; rol, declara ca durerea
-pacientul sa nu de orez), apoi nu mai este chiar asa
devina sursa de regim alimentar de -Algocalmin 1x2 de evidenta.
infectie pentru tranzitie, orez fiert f/zi;
alte persoane în apa, brânza de 19,20.11.2007
pe toata vaci, carne fiarta; -Papaverina 1x2
perioada f/zi; -pacientul îsi reia
internarii; -observ instalarea încet-încet functia
unor reactii -Amoxicilina 500
-pacientul sa fie adverse la mg la 8 ore digestiva
supravegheat administrarea
atent pe tot medicamentelor -Metoclopramid 21,22.11.2007
timpul 1x2 f/zi
internarii; -stare generala
ameliorata
-pacientul sa
aiba o T Hewell = 230 sec
alimentatie
completa în
circa 10 zile
-pacientul sa fie -explorez nivelul Administrez la TGO=25U/L
alimentat de cunostinte al indicatia
conform pacientului despre medicului: TGP=30U/L
diagnosticului alimente, modul lor
si zilei de de preparare si -Scobutil 1x2 f/zi; Chol=161 mg/dl
boala, pe tot despre respectarea
parcursul meselor; -Algocalmin 1x2 TRG=100 mg/dl
spitalizarii f/zi;
-permit pacientului Creatinina=0,93 mg/dl
sa-si aleaga -Papaverina 1x2
alimentele în f/zi; Na=132 mmol/l
functie de
preferinte, dar sa -Amoxicilina 500 K=3,9 mmol/l
respecte indicatiile mg la 8 ore
medicului Cl=203 mmol/l
(regimul); -Metoclopramid
1x2 f/zi Ex. Urina:
-reechilibrez
hidroelectrolitic Densitate=1015
pacientul prin
regim hidric 24-48 Ph=5
ore (apa si zeama
de orez), apoi Leu=neg
regim alimentar de
tranzitie, orez fiert Nitrati=steril
în apa, brânza de
vaci, carne fiarta, Rare epitelii, rare
ou fiert moale, oxalatii de calciu
dupa 8-10 zile se
pot introduce
laptele si
mezelurile
3.Greturi si -pacientul sa -asigur repausul - 17.11.2007
varsaturi aiba o stare de fizic si psihic al
confort fizic în pacientului; -pacientul prezinta
urmatoarele 3 greturi si varsaturi
zile, iar -mentin igiena
disparitia diarei tegumentelor, a 18,19.11.2007
în timp de 1-2
zile; lenjeriei; -pacientul declara o
îmbunatatire a starii
-pacientul sa fie -administrez generale
echilibrat tratamentul
psihic în decurs antispastic 20, 21.11.2007
de 3 zile;
-pacientul nu mai
prezinta greturi sau
varsaturi
23.11.2007
-stare generala buna

-servesc pacientul
cu alimente la
temperatura
acceptabila,
prezentate
atragator si la ore
fixe;
-calculez ratia
calorica 24 ore în
functie de
activitate si vârsta
4.Diaree -pacientul sa-si -recoltez produsele 17.11.2007
recapete pentru examen
echilibrul bacteriologic -pacientul prezinta
hidric si (coprocultura); stare de sanatate
nutritional alterata, cu diaree
-mentin permanent
în 1-2 zile legatura cu 18, 19.11.2007
apartinatorii
pacientului; -pacientul simte o
ameliorare, nu mai
-încurajez prezinta scaune
permanent;
20,21, 22.11.2007
-educ membrii
familiei în privinta -stare de sanatate buna
dietei
5.Hiper-termie -pacientul sa -masor temperatura -administrez 17.11.2007
prezinte corpului si notez în tratament
temperatura foaia de antiinfectios -pacientul prezinta
corporala în temperatura; recomandat de hipertermie (38,3 0 C)
limite normale medic
în 1-2 zile -supraveghez 18, 19, 20.11.2007
manifestarile de
deshidratare, temperatura în limite
aspectul normale
tegumentelor,
diureza, pulsul, 21, 22.11.2007
T.A.,
comportamentul temperatura în limite
pacientului normale
6.Anxietate -pacientul sa fie -sustin permanent
echilibrat pacientul,
psihic în decurs încurajându-l;
de 3 zile;
-calculez bilantul
ingesta-excreta;
-observ permanent
starea pacientului
si raportez
medicului orice
modificare aparuta
în starea de
sanatate a
pacientului;
-încurajez
pacientul sa-si
exprime temerile si
ai dau exemple de
cazuri care s-au
recuperat foarte
repede
7.Vulnerabilitate -pacientul sa-si -respect masurile 17.11.2007
fata de pericole. satisfaca singur de prevenire a
Risc de nevoile în infectiilor -pacientul respecta
transmitere a decurs de 3 noscomiale; regulile de igiena
infectiei zile;
-educ pacientul cu 18, 19.11.2007
-pacientul sa nu privire la masurile
devina sursa de de prevenire a -pacientul se
infectie pentru infectiilor conformeaza regulilor
alte persoane de igiena
pe toata durata
internarii 20, 21, 22.11.2007
-stare generala
ameliorata
8.Dificultate de -pacientul sa -asigur conditii de 17.11.2007
a se odihni. doarma ore favorizare a
suficiente de somnului, pacientul nu prezinta
9.Deficit de somn si sa se semiobscuritate; interes pentru
cunostinte trezeasca cunostinte
medicale odihnit în -rog ceilalti medicale18,19.11.2007
decurs de 2-3 membri ai echipei
zile de îngrijire sa -pacientul întreaba
procedeze despre tratament,
asemanator pentru modalitati de
a ajuta pacientul sa recuperare a sanatatii
se odihneasca;
20, 21, 11.2007
-la ora de vizita a
pacientilor de catre -pacientul a
medic va fi demonstrat ca a
externat acumulat cunostintele
medicale din spital
SCHEMA DE TRATAMENT AL
PACIENTULUI A.R.
1.Denumire 2.Doza 3.Doza 4.Actiune si 5.Reactii 6.Contraindicatii
unica pe 24 indicatii adverse
ore
ERCEFURIL 1 Cp 4 Cp -activitate - -
antibacteriana
larga, cuprinzând
microroganismele
enteropatogene
pentru om,
Campylobacter
jejuni, Shigella,
Salmonella si E
coli;
-efectul se
manifesta numai la
nivelul lumenului
intestinal,
medicamentul fiind
neresorbabil - ca
urmare nu apar
efecte secundare.
Indicat în:
-diaree acuta si
cronica;
-colite acute si
cronice;
-diareea reziduala
dupa dizenterie
METOCLOPRAMID 1 fiola 2fiole -varsaturi de -poate -nu se
etiologie variata, produce administreaza
preventiv în efecte extra imediat dupa
chimioteraia piramidale, interventii
antitumorala, mai chirurgicale pe
gastropareza frecvent la abdomen
diabeticilor, copii, tineri
adjuvant în si batrâni;
explorarea
functionala a -poate
stomacului si simula
duodenului, secretia de
profilaxia greturilor prolactina,
si vomelor producând
postoperatorii, galactoree
usurarea intubarii
interstinale când -poate
pilorul este dificil produce
de trecut, sughit, dureri
migrena abdominale
diaree
PIAFEN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de -efecte -leucopernie,
dureri, inclusiv alergice alergie la pirazoli
post-operatorii, cutanate,
colici renale si leocupernie
biliare si noduli
cutanati
PAPAVERINĂ 1 fiola 2 fiole -antispastic în - -glaucom, aritmii
litiaza biliara, cardiace,
colecistita, hipertensiune
colangita, litiaza intracraniana
renala, pielita,
cistita
-adjuvant în ulcer
gastric si duodenal,
gastrita, enterita,
colita, colon
iritabil, pancreatita,
dismenorice,
anexita
ALGOCALMIN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de -efecte -leucopenie,
post-operatorii, cutanate,
colici renale si leucopenie,
biliare noduli
cutanati
SCOBUTIL 1 fiola 2 fiole -antispastic Hiposali- -glaucom;
predominant pe vatie,
aparatul digestiv, somnolen- -abdomen acut
cai urinare, uter ta, diminu-
area
reflectivi-
tatii
PROBE DE LABORATOR ALE

PACIENTULUI A.R.
Numele probei Tehnica de Valori normale Valorile pacientului
recoltare
1.Timp Quick Punctie venoasa T.Q.=12 - 14 11 12 11
9 ml sânge + 1 ml oxalat
2.Timp Howell Punctie venoasa 9 ml T.H. =1 1 30 11
-21 30 160 11
11
sânge + 1 ml oxalat
3.Colesterolemie Punctie venoasa, 1,80 - 2,80 g 0 /00 3,35 g 0 /00
vacutainer cu dop rosu
4.VSH Punctie venoasa 1,6 ml 1 - 10 mm/ora 10 mm/1 ora
sânge + 0,4 ml citrat de
Na 7 - 13 mm/2 ore
5.Ionograma serica Punctie venoasa 10 ml Na=135-152 m Eq/l Na=137,7 m Eq/l
sânge pe sticlute
heparinate K + =3,5-5,4 m Eq/l K + = 4,10 m Eq/l
Cl - =94-111 m Eq/l Ca 2+ = 4,7 m Eq/l
Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l Fe 3+ =100 m Eq/l
Fe 3+ =80-120 y%
I 1 =3-8y%
P + =2-4 MG
Mg=1,8-3,4 mg %
Cu + =80-107 %
6.Glicemie Punctie venoasa 5 ml 0,80-1,20 mg % 94 mg %
sânge sau 2 ml sânge + 4
ml florura de Na uscat
7.Fibrinogen Punctie venoasa 4,5 ml 200 - 400 mg 241 mg %
sânge + 0,5 ml citrat de
Na
8.Lipidemie Punctie venoasa 5 - 10 600 - 800 mg 815 mg %
ml sânge
9.Transaminaze Punctie venoasa 5 - 10 TGO=2 - 20 U.I. 17,8 U.I.
ml sânge
TGP = 2 - 16 U.I. 19,60 U.I.
10.Creatinina Punctie venoasa 5 - 10 0,6 - 1, 20 mg % 1,19 mg %
ml sânge
11.Hemocultura Recoltarea sângelui prin Negativa Negativa
punctie venoasa pe
mediu de cultura
12.Uree sanguina Se recolteaza prin 0,20 - 0,40 g %0 0,40 g %0
punctie venoasa 5 - 10
ml sânge
13.Examen de urina Sumar de urina Culoare galben citrin -rare epitelii
Ph acid -frecvente leucocite
Densitate 1010 - -numeroase hematii

1025
Urdulinogen: normal
Sedimente: rare
epitelii
Leucocite: foarte rare
Glucoza: absenta
Pigmenti biliari:
absenti
14.Urocultura Dupa toaleta riguroasa a -negativa -negativa
organelor genito -
urinare, se recolteaza
urina din mijlocul jetului
urinar într-o eprubeta
sterila
15.Coprocultura Se recolteaza scaun în -negativa -negativa
recipiente sterile
speciale, din trei locuri
diferite
EXTERNAREA PACIENTULUI A.R.
Data externarii: 22.11.2007
Numarul de zile de spitalizare: 6
Diagnostic la externare: enterocolita acuta

Starea pacientului la externare: pacientul în vârsta de
27 ani, internat pentru stare de sanatate alterata, greata,
varsaturi, crampe abdominale si scaune apoase, multiple si
paloare, se externeaza cu stare de sanatate buna.
BILANŢUL AUTONOMIEI
-tegumente si mucoase normal colorate, integre,

turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic: nepalpabil;
-sistem osteoarticular integru, articulatii mobile;
-sistem musculo-adipos: normal reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu

respiratia, murmur vezicular prezent bilateral, R=10 r/min;
-aparat cardio - vascular: matitate cardiaca în limite

normale, soc apexian în spatiul V intercostal stâng, zgomote
cardiace ritmice;
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE
-regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor

medicului;
-consumul de apa numai de la surse sigure, daca este

posibil apa plata;
-sa spele ouale înainte de a le sparge, cu apa si cu
detergent si sa nu consume mai ales oua de rata;
-fierberea carnii înainte de preparare si procurarea ei

numai de la surse autorizate;
-evitarea consumului de conserve;
-evitarea afumaturilor;
-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati

organoleptice corespunzatoare;
-respectarea tratamentului medicamentos;
-control periodic la medicul de familie;
-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la

alti membri ai familiei impune, de urgenta, prezentarea la
medic
PROBLEME LA EXTERNARE
-inapetenta;
-sindrom de denutritie severa cu multiple manifestari

carentiale.
PROBLEME DE RECUPERARE
-va respecta regimul alimentar conform indicatiilor

medicului;
-va evita consumul de alimente reci;

-va evita bauturile fermentate;
-va respecta conditiile de igiena (spalarea mâinilor,

spalarea fructelor);
-va continua tratamentul ambulatoriu cu: Saprosan,

Mexaform asociate cu vitamine din complexul B timp de 5-7
zile.
În caz de borborisme, ingerarea de solutie de

Novocaina 1-2% înainte de masa cu 5-10 minute.
AL
PACIENTULUI R.S. CU
ENTEROCOLITĂ
ACUTĂ
CAZUL II
PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU

PACIENTUL R.S. CU ENTEROCOLITĂ ACUTĂ
1.Culegerea datelor
1.1.Date privind identitatea pacientului
a)Date relativ stabile:
Nume: R
Prenume: S
Vârsta: 49 ani
Sexul: M
Religia: Ortodoxa
Nationalitate: Româna
Ocupatia: Administrator
b)Date variabile
Domiciliu: Baicoi - Prahova
Conditii de viata: Pacientul locuieste împreuna cu

familia într-un apartament cu 3 camere, baie, bucatarie,
salubre, bine încalzite; are trei copii.
Dispune de venituri materiale decente.
Pacientul consuma alcool ocazional; nu e fumator
Conditii de munca: Satisfacatoare
-pacientul prefera carnea de porc, pui, legumele si

fructele;

saptamâna, toaleta cavitatii bucale de 2 ori pe zi
Mod de petrecere a timpului liber: Pacientul pleaca
cu familia la munte din 2 în 2 saptamâni.
Relatia cu familia, prietenii si colegii: buna
c)Date privind starea de sanatate anterioara
1.Date antopometrice:
Greutate corporala: 86 kg
Înaltime: 1,79 m
Grup sangvin A2
RH (+)
2.Limite senzoriale:
-pacientul vede foarte bine;
-acuitate gustativa normala;
-somnul normal, linistitor, odihnitor;
-mobilitate: pacientul se poate deplasa singur, dar cu

mare grija din cauza ametelii;
-alimentatia: -doua mese principale, doua gustari;
-lichide ingerate: 1-1,5 l/zi;

-eliminari: mictiuni fiziologice normale, 1 scaun/zi;
-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase;
-pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare

vârstei;
-neaga afectiuni infecto-contagioase de tip LUES,

TBC, SIDA, hepatica, etc.
3.Antecedente heredo-colaterale:
-fara importanta.
4.Antecedente personale patologice:
-apendictomie la vârsta de 8 ani
a)Motivele internarii:
Pacientul prezinta:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune diareice lichide de 10 ori/zi;
-durere abdominala difuza;
-paloare;
-adenomie.
b)Istoricul bolii:

patologice, care în urma cu câteva ore prezenta greturi,
varsaturi, scaune diareice, paloare, durere abdominala difuza.
c)Diagnostic de internare:
Enterocolita acuta de cauza neprecizata
d)Data internarii: 20.11.2007, ora 14.45
e)Examen clinic pe aparate:
-stare generala alterata;
-tegumente si mucoase palide, reci, tegumente

integre;
-turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic nepalpabil;
-sistem osteo-articular integru, articulatii mobile;
-sistem musculo-adipos bine reprezentat;
-aparat respirator: -torace normal conformat, mobi, cu

respiratie;
-murmur vezicular prezent bilateral;
-R=20 r/min
-aparat cardio-vascular: -matitate cardiaca în limite

normale
-soc apexian în spatiul V

intercostal stâng;
-T.A. =130/65 mm Hg,
-A.V. =75/min
-retea venoasa periferica;
-artere periferice pulsatile.
APARAT DIGESTIV sI ANEXE:

aderente la dinti;
-tranzit intestinal sever afectat;
-durere abdominala;
-scaune diareice multiple
APARAT UROGENITAL:
-lojii renale libere, nedureroase;
-GIORDANO (-) bilateral;
-urini normocrome;
-organe genitale externe normal conformate;
-SNC iritabilitate;
-ROT prezente bilateral;
2.ANALIZA sI INTERPRETAREA
DATELOR PACIENTULUI R.S.
2.1.ANALIZA SATISFACERII
NEVOILOR FUNDAMENTALE
Nr Nevoia Manifestari Manifesta Surse de
. de ri de dificultat
fundamental e
crt a independent dependent
. a a
1 -Nevoia de a -frecventa - -
respira respiratorie
vârstei 20
si de a avea o r/min;
buna
circulatie -respiratii
ritmice, fara
zgomote
patologice;
-miscari
respiratorii
libere;
-amplitudine
normala,
egala de
ambele
hemitorace.
2 -Nevoia de a - -greata; -proces
bea si a inflamator
mânca intestinal
-varsaturi;
-dureri
abdominal
e;
-lipsa
poftei de
mâncare
3 -Nevoia de a - -scaune -proces
elimina apoase si inflamator
multiple; intestinal
-
transpiratii;
-risc de
deshidratar
e
4 -Nevoia de a - -adinamie; -
misca si a discomfor
avea o buna -durere t
postura abdominal abdomina
a difuza; l
-varsaturi
5 -Nevoia de a -pacientul - -
dormi si a se doarme ore
odihni suficiente de
somn 6-9 ore
si are somn
calm, fara
cosmaruri,
adoarme cu
usurinta si se
trezeste
odihnit
6 -Nevoia de a -pacientul se - -
se îmbraca si poate
dezbraca îmbraca
singur;
-îsi alege
vestimentatia
în functie de
anotimp,
stare psihica
si mai ales
adecvata
vârstei
7 -Nevoia de a- - -usoara -proces
si mentine hipertermie inflamator
temperatura , 37,8 0 C intestinal
corpului în
limite
normale
8 -Nevoia de a -par curat, - -
fi curat, îngrijit;
îngrijit, a-si
proteja -urechi de
tegumentele conformitate
si mucoasele normala,
curate;
-cavitate
bucala, nas,
cu mucoasa
umeda si roz,
gingii
aderente la
dinti si roz;
-unghii taiate
scurt,
îngrijite;
-pacientul
are
deprinderi
normale,
prezinta
aspect curat,
îngrijit;
9 -Nevoia de a -functionarea - -
comunica adecvata a
organelor de
simt;
-debitul
verbal
regulat;
-exprimare
usoara;
-imagine
pozitiva
despre sine
10 -Nevoia de a -are - -
actiona convingeri
conform personale
propriilor fata de
convingeri si realitate;
valori
-foloseste
obiecte
religioase
personale;
-pacientul
face
rugaciuni
seara
11 -Nevoia de a -pacientul ia - -
fi preocupat singur
în privinta decizii;
realizarii
-uneori îsi
manifesta
starile
sufletesti;
-este singur
ca se va face
bine si-si va
duce viata
normal
12 -Nevoia de a - -starea -alterarea
evita generala tranzitului
pericolele alterata intestinal
13 -Nevoia de a -pacientul - -
învata sa-si prezinta
pastreze sau dorinta de a
sa-si învata despre
recupereze cum sa-si
sanatatea recapete
starea de
sanatate;
-acumuleaza
cu usurinta
cunostintele
medicale
14 -Nevoia de a - -momentan -boala în
se recrea pacientul sine, frica
nu se poate de
recrea, complicat
fiind ii
preocupat
de
vindecare
a)PROBLEME ACTUALE DE DEPENDENŢĂ
-dificultatea de a se alimenta si hidrata;
-diaree;
-hipertermie;
-anxietate;
-vulnerabilitatea fata de pericole;
-dificultatea de a se odihni;
-deficit de cunostinte medicale
b)PROBLEME POTENŢIALE
-risc de deschidratare;
-risc de transmitere a infectiei
c)STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENŢĂ

A PACIENTULUI R.S.
-dependenta moderata - bolnavul este partial

dependent în satisfacerea nevoilor fundamentale, pentru o
perioada de timp recurgând la ajutorul unei alte persoane;
-dependenta temporara - independenta va surveni

medicului (când poseda cunostintele necesare, dar mai ales
când constientizeaza gradul de risc al bolii).
d)DIAGNOSTIC NURSING
1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator

intestinal, manifestata difuz, uneori si sub forma de colici.
2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza

problemelor aparute în urma infectiei intestinale.
3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator

intestinal.
4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.

5.Hipertermie din cauza procesului inflamator
intestinal, manifestata prin cresterea temperaturii corporale.
6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de

complicatii.
7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului

infectios, manifestata prin riscul de deshidratare si de
anemiere.
8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor

bolii.
9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca

pacientul nu s-a lovit niciodata de astfel de probleme.
3.PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
PACIENTULUI R.S.
OBIECTIVE:
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24-48

ore;

normale în aproximativ 1-2 zile;

persoane, pe toata durata internarii;
-pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si

securizat pe tot timpul internarii;
-pacientul sa fie alimentat corespunzator
diagnosticului, pe tot timpul internarii;
-pacientul sa fie investigat si tratat conform

diagnosticului pe tot timpul inernarii;
-pacientul sa aiba o stare de confort fizic în

urmatoarele 3 ziler, si disparitia diareei în timp de 1-2 zile;

internarii;

zile;

INTERVENŢII:
-shimb lenjeria de pat si de corp;

vegetative;
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizant,

salon aerisit, temperatura si umiditate optima - 22 0 C;
-administrez medicatia prescrisa de medic.
4.APLICAREA PLANULUI DE
ÎNGRIJIRI
A PACIENTULUI R.S.
Autonom Delegate
dependenta e
1.Durere -pregatirea -amplasez pacientul -recoltez sânge 20.11.2007
conditiilor de într-un salon pentru
abdominala îngrijire; luminat, linistit, hemoleucograma, -pacientul
fara factori ionograma, prezinta stare
-pacientul sa perturbatori - pe cât transaminaze, alterata de
prezinte se poate de izolat, bilirubinemie; sanatate, dar
disparitia durerii macar cu un colaboreaza cu
în câteva zile; paravan; -examen echipa de
coprocultura si îngrijire
-pacientul sa fie -acopar patul coproparazitologic
alimentat pacientului cu 21, 22.11.2007
corespunzator musama si aleza;
diagnosticului si -pacientul
zilei de boala, pe -linistesc pacientul, prezinta o
tot timpul comunicând ameliorare a
internarii; permanent cu el; starii de
sanatate,
-pacientul sa fie -asigur mediu scaunele
investigat si securizant si diareice s-au
tratat conditii de rarit
corespunzator microclimat;
diagnosticului pe 23.11.2007
timpul internarii -supraveghez
scaunul, frecventa, -starea de
consistenta; sanatate a
pacientului s-a
-supraveghez îmbunatatit
durerile abdominale
24.11.2007
-pacientul
prezinta stare de
sanatate buna
2.Greturi si -pacientul sa aiba -asigur repausul - 20.11.2007
varsaturi o stare de fizic si psihic al
comfort fizic în pacientului; -pacientul
urmatoarele 3 prezinta greturi
zile, iar disparitia -mentin igiena si varsaturi
diareei în timp de tegumentelor, a
1-2 zile; lenjeriei; 21, 22.11.2007
-pacientul sa fie -administrez -pacientul

echilibrat psihic tratamentul declara o
în decurs de 3 antispastic îmbunatatire a
zile starii generale
23.11.2007
-pacientul nu
mai prezinta
greturi sau
varsaturi
24.11.2007
-stare generala
buna
3.Diaree -pacientul sa-si -recoltez produsele - 20.11.2007
echilibrul hidric bacteriologic; -pacientul
si nutritional în prezinta stare de
1-2 zile -mentin permanent sanatate
legatura cu alterata, cu
apartinatorii diaree
pacientului;
21, 22.11.2007
-recomand
pacientului pozitia -pacientul simte
antalgica de o ameliorare, nu
diminuare a simtitor;
durerilor
-scaunele sunt
de consistenta
semisolide;
23.11.2007
-stare de
sanatate buna
4.Dificultate de -pacientul sa fie -reechilibrez Administrez la 20.11.2007
a se alimenta si echilibrat hidroelectrolitic indicatia
hidrata - risc de hidroelectrolitic pacientul, prin medicului: -pacientul
deshidratare în 24-48 ore; regim hidric 24-48 încearca sa se
ore (apa si zeama -Scobutil, adapteze la noul
-pacientul sa nu de orez); Algocalmin sau rol, declara
devina sursa de Papaverina câte o ca durerea nu
infectie pentru -regim alimentar de fiola din fiecare în mai este chiar
alte persoane pe tranzitie, orez fiert injectie, asa de evidenta.
toata perioada în apa, brânza de intramuscular;
internarii; vaci, carne fiarta, 21, 22.11.2007
ou fier moale; dupa -Furazolidon 4x1
-pacientul sa fie 8-10 zile se pot /zi -pacientul înca
supravegheat introduce laptele si nu se poate
mezelurile
atent pe tot alimenta
timpul internarii; normal, se simt
slabit
-pacientul sa aiba
o alimentatie 23.11.2007
completa în circa
10 zile -pacientul
începe sa
manânce în
cantitati mici,
respectând
indicatiile
medicului; mai
prezinta scaune
apoase
24.11.2007
-stare de
sanatate buna
5.Hipertermie -pacientul sa -masor temperatura -administrez 20.11.2007
temperatura foaia de antiinfectios -pacientul
corporala în temperatura; recomandat de prezinta
limite normale în medic hipertermie
1-2 zile -supraveghez (38 0 C)
manifestarile de
deshidratare, 21, 22.11.2007
aspectul
tegumentelor, -termperatura în
diureza, pulsul, limite normale
T.A.,
comportamentul 23, 24.11.2007
pacientului
-temperatura în
limite normale
6.Anxietate -pacientul sa fie -sustin permanent - 20.11.2007
echilibrat psihic pacientul,
în decurs de 3 încurajându-l; -pacientul este
zile; anxios
-calculez bilantul
ingesta-excreta; 21, 22.11.2007
-observ permanent -pacientul

starea pacientului si începe sa-si
raportez meidcului revina, nu mai
orice modificare este speroat
aparuta în starea de
sanatate a acestuia; 23, 24.11.2007
-încurajez pacientul -stare generala

sa-si exprime buna
temerile si ai dau
exemple de cazuri
care s-au recuperat
foarte repede
7.Vulnerabilitate -pacientul sa-si -respect masurile de 20.11.2007
fata de pericole. satisfaca singur prevenire a
Risc de nevoile în decurs infectiilor -pacientul
transmitere a de 3 zile; noscomiale; respecta regulile
infectiei de igiena
-pacientul sa nu -educ pacientul cu
devina sursa de privire la masurile 21, 22.11.2007
infectie pentru de prevenire a
alte persoane pe infectiilor -pacientul se
toata durata conformeaza
internarii regulilor de
igiena
23, 24.11.2007
-stare generala
ameliorata
8.Dificultate de -pacientul sa -asigur conditii de - 20.11.2007
a se odihni. doarma ore favorizare a
suficiente de somnului, -pacientul
somn si sa se semiobscuritate; prezinta scaune
trezeasca odihnit diareice, ceea ce
în decurs de 2-3 -rog ceilalti membri îl împiedica sa
zile ai echipei de se odihneasca
îngrijire sa
procedeze 21, 22.11.2007
asemanator pentru a
ajuta pacientul sa se -pacientul se
odihneasca; simte mai
linistit, spune ca
-la ora de vizita a a reusit sa
pacientului de catre doarma
medic, acesta din
urma îl anunta ca în 23, 24.11.2007
ziua urmatoare va fi
externat -pacientul
doarme normal
9. Deficit de -pacientul sa -explic pacientului - 20.11.2007
cunostinte capete cunostinte orice tehnica
medicale medicale în întreprinsa, scopul -pacientul nu
termen de 24 ore si importanta ei în prezinta interes
si sa prezinte procesul de pentru
întelegerea lor vindecare; cunostinte
medicale
-îi detaliez regimul
pe care trebuie sa-l 21, 22.11.2007
urmeze pentru
recuperarea starii -pacientul
de sanatate; întreaba despre
tratament,
-fac educatie pentru modalitati de
sanatate si cu recuperare a
membri familiei; sanatatii
-fac demersurile 23, 24.11.2007

necesare externarii;
-pacientul a
-însotesc pacientul demonstrat ca a
la garderoba; acumulat
cunostinte
-predau pacientul medicale din
apartinatorilor spital
5.EXTERNAREA PACIENTULUI R.S.
Numar zile spitalizare: 5
Diagnostic la externare: Enterocolita acuta de cauza

neprecizata
Starea pacientului la externare:
Pacientul în vârsta de 49 ani, internat cu stare de

sanatate alterata, greta, varsaturi, durere abdominala difuza,
scaune diareice multiple si paoare, se externeaza cu stare de
sanatate foarte buna.
BILANŢUL AUTONOMIEI:
-tegumente si mucoase normal colorate, turgor normal;

-sistem ganglionar - limfatic: nepalpabil;
-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile;
-sistem musculo - adipos: normal reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil, cu

respiratie, murmur vezicular prezent bilateral R=18r/min;

cardiace ritmice, artere periferice pulsatile, retea periferica
normala.
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE:
-evitarea consumului de afumaturi;
-respectarea regulilor de igiena atât personal cât si

alimentar;
-evitarea consumului de oua care nu au înscrise pe ele

termenul de valabilitate;
-revenirea si acutizarea simptomelor impune

prezentarea de urgenta la medic;
-prezentarea periodica la medicul de familie.
PROBLEME LA EXTERNARE:
-anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid

folic);
-inapetenta;
-infectie urinara;
-risc de transmitere a infectiei.
PROBLEME DE RECUPERARE:
-respectarea regimului hidrio-electrolitic conform

indicatiilor medicului;
-consumul de lichide de la surse autorizate;
-va evita fumatul din cauza actiunii patogene a

nicotinei;
-va respecta masurile de prevenire a infectiilor

(spalarea mâinilor);
-evitarea unor categorii limitate de alimente;
-respectarea regimului hiposodat;
-va continua tratamentul ambulatoriu cu: vitamine din

complexul B1, B6, B12, Saprosan, administrarea
antibioticelor - Biseptol.
SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI

R.S.
1.Denumire 2.Doza 3.Doza 4.Actiune si 5.Reactii 6.Contraindicatii
unica pe 24 indicatii adverse
ore
ERCEFURIL 1 Cp 4 Cp -activitate - -
antibacteriana
larga, cuprinzând
microroganismele
enteropatogene
pentru om,
Campylobacter
jejuni, Shigella,
Salmonella si E
coli;
-efectul se
manifesta numai la
nivelul lumenului
intestinal,
medicamentul fiind
neresorbabil - ca
urmare nu apar
efecte secundare.
Indicat în:
-diaree acuta si
cronica;
-colite acute si
cronice;
-diareea reziduala
dupa dizenterie
METOCLOPRAMID 1 fiola 2fiole -varsaturi de -poate -nu se
etiologie variata, produce administreaza
preventiv în efecte imediat dupa
chimioteraia extrapirami- interventii
antitumorala, dale, mai chirurgicale pe
gastropareza frecvent la abdomen
diabeticilor, copii, tineri
adjuvant în si batrâni;
explorarea
functionala a -poate
stomacului si simula
duodenului, secretia de
profilaxia greturilor prolactina,
si varsaturilor producând
postoperatorii, galactoree;
usurarea intubarii
intestinale când -poate
pilorul este dificil produce
de trecut, sughit, dureri
migrena abdominale,
diaree
PIAFEN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de -efecte -leucopenie,
postoperatorii, cutanate,
colici renale si leucopenie
biliare si noduli
cutanati
PAPAVERINĂ 1 fiola 2 fiole -antispastic în - -glaucom, aritmii
litiaza biliara, cardiace,
colecistita, hipertensiune
colangita, litiaza intracraniana
renala, pielita,
cistita
-adjuvant în ulcer
gastric si duodenal,
gastrita, enterita,
colita, colon
iritabil, pancreatita,
dismenoree, anexita
ALGOCALMIN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de -efecte -leucopenie,
postoperatorii, cutanate,
colici renale si leucopenie,
biliare noduli
cutanati
SCOBUTIL 1 fiola 2 fiole -antispastic -hipersaliva- -glaucom;
predominant pe tie,
aparatul digestiv, tahicardie, -abdomen acut
cai urinare, uter somnolenta,
diminuarea
reflectivita-
tii
PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI

R.S.
Numele probei Tehnica de recoltare Valori normale Valorile
pacientului
9 ml sânge + 1 ml oxalat de potasiu

2.Timp Howell Punctie venoasa 9 ml sânge + 1 ml T.H. =1 1 30 11 -21 30 11 160 11
oxalat de potasiu
3.Colesterolemie Punctie venoasa, vacutainer cu dop 1,80 - 2,80 g 0 /00 3,35 g 0 /00
rosu
4.VSH Punctie venoasa 1,6 ml sânge + 0,4 1 - 10 mm/ora 10 mm/1 ora
ml citrat de Na fara staza
7 - 13 mm/2 ore
5.Ionograma Punctie venoasa 10 ml sânge pe Na=135-152 m Eq/l Na=137,7 m
serica sticlute heparinate Eq/l
K + =3,5-5,4 m Eq/l
K + = 4,10 m
-
Cl =94-111 m Eq/l Eq/l
Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l Ca 2+ = 4,7 m

Eq/l
Fe 3+ =80-120 y%
Fe 3+ =100 m
1
I =3-8y% Eq/l
P + =2-4 MG
Mg=1,8-3,4 mg %
Cu + =80-107 %
6.Glicemie Punctie venoasa 5 ml sânge sau 2 0,80-1,20 mg % 94 mg %
ml sânge + 4 ml florura de Na uscat
7.Fibrinogen Punctie venoasa 4,5 ml sânge + 0,5 200 - 400 mg 241 mg %
ml citrat de Na
8.Lipidemie Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge 600 - 800 mg 815 mg %
9.Transaminaze Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge TGO=2 - 20 U.I. 17,8 U.I.
TGP = 2 - 16 U.I. 19,60 U.I.

10.Creatinina Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge 0,6 - 1, 20 mg % 1,19 mg %
simplu
11.Hemocultura Recoltarea sângelui prin punctie Negativa Negativa
venoasa pe mediu de cultura
12.Uree sanguina Se recolteaza prin punctie venoasa 5 0,20 - 0,40 g %0 0,40 g %0
- 10 ml sânge simplu
13.Examen de Sumar de urina Culoare galben citrin -rare epitelii
urina
Ph acid -frecvente
leucocite
Densitate 1010 - 1025
-numeroase
Urolulinogen: normal hematii
Sedimente: rare epitelii
Glucoza: absenta
Pigmenti biliari:
absenti
14.Urocultura Dupa toaleta riguroasa a organelor -negativa -negativa
genito - urinare, se recolteaza urina
din mijlocul jetului urinar într-o
eprubeta sterila
15.Coprocultura Se recolteaza scaun în recipiente -negativa -negativa
sterile speciale, din trei locuri
diferite
PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL
PACIENTULUI M.T. CU
ENTEROCOLITĂ ACUTĂ
CAZUL III
PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU
PACIENTUL M.T. CU
ENTEROCOLITĂ ACUTĂ:
1.CULEGEREA DATELOR
2.DATE PRIVIND IDENTITATEA

PACIENTULUI
DATE RELATIV STABILE:
Nume: M.
Prenume: T.
Vârsta: 54 ani
Sexul: M
Religia: Ortodoxa
Nationalitatea: Româna
Ocupatie: Inginer
DATE VARIABILE:
Domiciliu: Plopeni, judetul Prahova
Conditii de viata:
-pacientul locuieste cu sotia si cei doi baieti într-un

apartament cu 3 camere, bucatarie si baie, salubre, bine
încalzite;
-dispune de venituri materiale bune;
-pacientul consuma putin alcool, dar nu este fumator.
Conditii de munca: bune
-pacientul prefera ciorbele de orice fel, carnea de pui;

saptamâna si toaleta cavitatii bucale de 2 ori pe zi.
Mod de petrecere a timpului liber:
-pacientul asculta muzica, îi place desenul tehnic
Relatii cu familia, prietenii si colegii: bune

1.2.DATE PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE
ANTERIOARĂ:
a)Date antopometrice: -greutate corporala - 90 kg;
-înaltime - 1,83 m
-grup sangvin O (I)
-RH (+)
2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari;
-acuitate gustativa normala
-somnul: normal, linistitor,

odinitor;
-mobilitate - pacientul nu are nici un fel de probleme de mers;
-alimentatia - trei mese principale, doua gustari;
-lichide ingerate - 1, 5 - 2 l/zi;
-eliminari - mictiuni fiziologice

normale;
-1scaun/zi;
-nu prezinta alergii alimentare

sau medicamentoase;
-pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vârstei;
-neaga afectiuni infecto - contagioase de tip LUES, SIDA

TBC, hepatita, etc
c)Antecedentele hetero-colaterale: mama diabet de

grad II
d)Antecedentele personale patologice: fara

importanta
a)Motivele internarii:
Pacientul prezinta:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune subtiri, lichide - 10/zi;
-durere abdominala colicativa;
-paloare.
b)Istoricul bolii:

patologice de 12 ore, prezinta greturi, varsaturi, durere
abdominala colicativa si paloare.
c)Diagnosticul de internare: enterocolita acuta de

cauza neprecizata
d)Data internarii: 24.11.2007
e)Examen clinic pe aparate:
-stare generala alterata din cauza simptomatologiei;
-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente

integre, turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic neglijabil;
-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile.
-sistem musculo - adipos: bine reprezentat;
-aparat respirator: torace - normal conformat, mobil, cu

respiratia;
-murmur vezicular prezent, bilateral;
-R=22 r/minut
Aparat cardio - vascular:
-matitate cardiaca în limite normale;
-soc apexian în spatiul V intercostal stâng;
-T.A. 130/70 mm Hg; AV = 78/min

Aparat digestiv si anexe:

aderente la dinti;
-tranzit intestinal alterat;
-scaune diareice multiple.
Aparat urogenital:
-loji renale libere, nedureroase;
-Giordano (-) bilateral;
-urini normocrome;
-organele genitale externe normal conformate;
-S.N.C.: OTS;
-ROT: prezente bilateral.
2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR

PACIENTULUI M.T.
2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR

FUNDAMENTALE
Nr. Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de
crt.
fundamentala independenta dependenta dificultate
0 1 2 3 4
1 Nevoia de a -frecventa respiratorie - -
respira si normala vârstei 22 r/min,
respiratii ritmice, fara
a avea o buna zgomote patologice;
circulatie
-miscari respiratorii libere;
-aplitudine normala, egala,

de ambele hemitorace.
2 Nevoia de a - -greata, varsaturi; -procesul
bea si inflamator
-durere abdominala
de a mânca colicativa; intestinal
-lipsa poftei de
mâncare
3 Nevoia de a - -scaune apoase si -procesul
elimina multiple; inflamator
-transpiratii; intestinal
-risc de deshidratare
4 Nevoia de a se - -adinamic; -
misca si a disconfort
avea o buna -durere abdominala abdominal
postura colicativa;
-varsaturi
5 Nevoia de a -pacientul doarme ore - -
dormi si de a suficiente de somn (8 ore) si
se odihni are somn calm, fara
cosmaruri, adoarme cu
usurinta si se trezeste odihnit
6 Nevoia de a se -pacientul se poate îmbraca - -
îmbraca si singur, îsi alege
dezbraca vestimentatia în functie de
anotimp si stare psihica
7 Nevoia de a-si - -T=37,9 0 C -posibil
mentine masurata sub axila proces
temperatura infectios
corpului în
limite normale
8 Nevoia de a fi -par curat, îngrijit; - -
curat, îngrijit,
de a-si proteja -urechi de conformitate
tegumentele si normala, curate;
mucoasele
-cavitate bucala, nas cu
mucoasa umeda si roz, gingii
roz, aderente dintilor;
-unghii taiate scurt, îngrijite;
-pacientul are deprinderi

igienice normale
9 Nevoia de a -functionarea adecvata; - -
comunica
-debit verbal regulat;
-exprimare usoara;
-imagine pozitiva despre sine

10 Nevoia de a -are convingeri personale, pe - -
actiona care si le respecta;
conform
propriilor -citeste carti, poarta discutii
convingeri si cu colegii de camera si cu
valori echipa;
-pacientul îsi respecta

valorile religioase
11 Nevoia de a fi -pacientul este optimist în - -
preocupat în privinta vindecarii;
privinta
realizarii -uneori îsi manifesta si stari
de bucurie;
-el spune ca boala lui este

ceva trecator
12 Nevoia de a - -starea generala -alterarea
evita alterata tranzitului
pericolele intestinal
2.3.STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENŢĂ
AL PACIENTULUIM.T.
-dependenta moderata - bolnavul este partial dependent

în satisfacerea nevoilor fundamentale si de aceea este internat
în spital;
-dependenta este temporara, independenta va surveni

medicului (când poseda cunostintele necesare).
2.4.DIAGNOSTICUL NURSING:

intestinal, manifestata olicativ.

intestinal.



complicatii.

infectios, manifestata prin riscul de deshidratare si alte
complicatii
8.Dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor

bolii.
9.Deficit de cunostinte medicale deoarece pacientul nu

a fost interesat de acestea.
3.PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
PACIENTULUI M.T.
3.1.OBIECTIVE:
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48

ore;

normale în 1 - 2 zile;

persoane pe toata durata internarii;
-pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si

securizant pe tot timpul internarii;
-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului

si zilei de boala pe tot timpul internarii;

internarii;
-pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele

3 zile, iar disparitia diareei în timp de 1- 2 zile;

zile;

3.2.INTERVENŢII ZILNICE:
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat:

0
salon aerisit, temperatura si umiditate optime (22 C), lipsa
curentilor de aer;
-schimb lenjeria de pat si de corp;

vegetative;
-administrez medicatia prescrisa de medic;
-colaborez cu echipa de îngrijire;
-asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii;
-pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor

biologice si patologice si pentru examenele de laborator;
-supraveghez comportamentul bolnavului;
-întocmesc bilantul ingera - excreta;

-pregatesc materialele si instrumentele necesare
recoltarii;
-sustin educatia pentru sanatate;
-verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a

informatiilor primite.
4.APLICAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRI A

PACIENTULUI M.T.
APLICAREA ÎNGRIJIRILOR
Autonome Delegate
dependenta
1.Durere -pregatirea -plasez pacientul într- -recoltez sânge 24.11.2007
conditiilor de un salon luminos, pentru
abdominala îngrijire; linistit, fara factori hemoleucograma, Pacientul
perturbatori, pe câte se ionograma, prezinta stare
-pacientul sa poate izolat, macar cu transaminaze alterata de
prezinte un paravan daca nu se bilirubinemie; sanatate, dar
disparitia durerii poate o rezerva colaboreaza
în câteva ore; separata pentru el; -examen cu echipa de
coprocultura si îngrijire.
-pacientul sa -acopar patul coproparazitologic
beneficieze pacientului cu musama 25.11.2007
si traversa;
De un mediu Pacientul
confortabil si -linistesc pacientul, prezinta o
securizant pe tot comunicând permanent ameliorare a
timpul cu el; starii de
internarii; sanatate,
-asigur mediu scaunele
-pacientul sa fie securizant si conditii de diareice s-au
alimentat microclimat; rarit.
corespunzator
diagnosticului si -supraveghez scaunul, 26.11.2007
a zilei de boala frecventa, consistenta;
pe tot parcursul Starea de
internarii; -supraveghez durerile sanatate s-a
abdominale; îmbunatatit
-recomand pacientului Scaunul de

pozitia antalgica de 2/zi, de
diminuare a durerilor consistenta
aproape
normala
27.11.2007
Stare generala
buna
2.Dificultate de -pacientul sa fie -reechilibrez Administrez la 24,
a se alimenta si echilibrat hidroelectrolitic indicatia medicului: 25.11.2007
hidrata - risc de hidroelectrolitic pacientul, prin regim
deshidratare în 24-48 ore; hidric 24-48 ore (apa si -Scobutil -pacientul
zeama de orez), apoi +Algocalmin + încearca sa se
-pacientul sa nu regim alimentar de Papaverina câte o adapteze la
devina sursa de tranzitie, orez fiert în fiola din fiecare în noul sau rol,
infectie pentru apa, brânza de vaci, injectie declara ca
alte persoane pe carne fiarta, ou fiert intramusculara; durerea nu
toata perioada moale; dupa 8 - 10 zile mai este chiar
internarii; se pot introduce laptele Furazolidon 4x1/zi asa de
si mezelurile. evidenta.
-pacientul sa fie
supravegheat 26.11.2007
atent pe tot
timpul -stare
internarii; generala buna
simtitor;
-pacientul sa
aiba o -scaunele sunt
alimentatie de consistenta
completa în semisolida
circa 10 zile, pe
tot timpul
internarii;
-pacientul sa fie
investigat si
tratat conform
diagnosticului
pe timpul
internarii
3.Greturi si -pacientul sa -asigur repausul fizic si - 24.11.2007

varsaturi aiba o stare de psihic al pacientului;
confort fizic în -pacientul
urmatoarele 3 -mentin igiena prezinta
zile, iar tegumentelor, a greturi si
disparitia lenjeriei; varsaturi
diareei în timp
-administrez
de 1-2 zile; tratamentul antispastic 25.11.2007
-pacientul sa fie -pacientul

echilibrat psihic declara o
în decurs de 3 îmbunatatire a
zile; starii generale
26.11.2007
-pacientul nu
mai prezinta
greturi sau
varsaturi
4.Diaree -pacientul sa-si -recoltez produsele 24.11.2007
echilibrul hidric bacteriologic -scaune
si nutritional în (coprocultura); diareice
1-2 zile multiple
-mentin permanent
legatura cu 25,
apartinatorii 26.11.2007
pacientului;
-frecventa
-încurajez permanent scaunelor s-a
pacientul; mai redus
-educ membrii familiei

în privinta dietei
5.Hipertermie -pacientul sa -masor temperatura -administrez 24.11.2007
temperatura foaia de temperatura; antiinfectios -hipertermie
corporala în recomandat de (37,9 0 C)
limite normale -supraveghez medic
în 1-2 zile manifestarile de 25,
deshidratare, aspectul 26.11.2007
tegumentelor, diureza,
pulsul, T.A., -termperatura
comportamentul corporala în
pacientului limite
normale
6.Anxietate -pacientul sa fie -sustin permanent - 24.11.2007
echilibrat psihic pacientul, încurajân-
în decurs de 3 du-l; -pacientul este
zile; anxios
-calculez bilantul
ingesta-excreta; 25,
26.11.2007
-observ permanent
starea pacientului si -pacientul
raportez medicului începe sa-si
orice modificare revina, nu mai
aparuta în starea de este speriat
sanatate a pacientului;
-încurajez pacientul
sa-si exprime temerile
si ai dau exemple de
cazuri care s-au
recuperat foarte repede
7.Vulnerabili- -pacientul sa-si -respect masurile de - 24.11.2007
tate fata de satisfaca singur prevenire a infectiilor
pericole. nevoile în noscomiale; -pacientul
decurs de 3 zile; respecta
Risc de -educ pacientul cu regulile de
transmitere a -pacientul sa nu privire la masurile de igiena
infectiei devina sursa de prevenire a infectiilor
infectie pentru 25.11.2007
alte persoane pe
toata durata -pacientul se
internarii conformeaza
regulilor de
igiena
26.11.2007
-stare
generala
ameliorata
8.Dificultate de -pacientul sa -asigur conditii de - 24.11.2007
a se odihni. doarma ore favorizare a somnului,
suficiente de semiobscuritate; -pacientul
somn si sa se prezinta
trezeasca -rog ceilalti membri ai scaune
odihnit în echipei de îngrijire sa diareice, ceea
decurs de 2-3 procedeze asemanator ce îl
zile pentru a ajuta pacientul împiedica sa
sa se odihneasca; se odihneasca
-la ora de vizita a 25.11.2007

pacientilor de catre
medic, acesta îl anunta -pacientul se
ca mâine va fi externat simte mai
linistit, spune
ca a reusit sa
doarma
26.11.2007
-pacientul
doarme
normal
9.Deficit de -pacientul sa -explic pacientului - 24.11.2007
cunostinte capete orice tehnica
medicale cunostinte întreprinsa, scopul si -pacientul nu
medicale în importanta ei în prezinta
termen de 24 procesul de vindecare; interes pentru
ore si sa cunostinte
prezinte -îi detaliez regimul pe medicale
întelegerea lor care trebuie sa-l
în decurs de 2 urmeze pentru 25.11.2007
zile recuperarea starii de
sanatate; -pacientul
întreaba
-fac educatie pentru despre
sanatate si cu membri tratament,
familiei; modalitati de
recuperare a
-fac demersurile sanatatii
necesare externarii;
26.11.2007
-însotesc pacientul la
garderoba; -pacientul a
demonstrat ca
-predau pacientul a acumulat
apartinatorilor cunostinte
medicale din
spital
II.EXTERNAREA PACIENTULUI M.T.
Numarul de zile de spitalizare: 3
Diagnostic la externare: enterocolita acuta
Starea pacientului la externare: pacientul în vârsta de

54 ani, internat pentru stare de sanatate alterata, greata, voma,
durere abdominala si scaune apoase, multiple si paloare, se
externeaza cu stare de sanatate foarte buna.
BILANŢUL AUTONOMIEI:
-tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor
normal;
-sistem ganglionar limfatic: nepalpabil;
-sistem osteoarticular integru, articulatii mobile;
-sistem musculo-adipos: normal reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu

respiratia, murmur vezicular prezent bilateral, R=20 r/min;

cardiace ritmice;
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE:
-regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor

medicului;
-consumul de apa numai de la surse sigure, daca este

posibil apa plata;
-sa spele ouale înainte de a le sparge, cu apa si cu

detergent si sa nu consume mai ales oua de rata;
-fierberea carnii înainte de preparare si procurarea ei

numai de la surse autorizate;
-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati

organoleptice corespunzatoare;
-respectarea tratamentului medicamentos;
-control periodic la medicul de familie;
-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti

membri ai familiei impune, de urgenta, prezentarea la medic
PROBLEME LA EXTERNARE:
-infectii noscomiale dobândite pe parcursul spitalizarii;
-inapetenta.
PROBLEME DE RECUPERARE:
-educarea pacientului cu privire la masurile de

prevenire a infectiilor, spalarea mîinilor înainte de consumul
alimentelor;
-evitarea consumului de alimente reci;
-evitarea bauturilor fermentate;
-respectarea regimului alimentar echilibrat conform

indicatiilor medicului;
-va continua tratamentul ambulatoriu cu:

Antibiotice: Amoxicilina 500 mg/8 ore;
Scobutil
Vitamine din complexul B.
SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI

M.T.
1.Denumire 2.D 3.D 4.Actiune 5.Reactii 6.Contrain
oza oza si indicatii adverse dicatii
unic pe
a 24
ore
1.ERCEFURI 1 4 -activitate - -
L Cp Cp antibacteria
na larga,
cuprinzând
microrogan
ismele
enteropato
gene pentru
om,
Campyloba
cter jejuni,
Shigella,
Salmonella
si E coli;
-efectul se
manifesta
numai la
nivelul
lumenului
intestinal,
medicamen
tul fiind
neresorbabi
l - ca
urmare nu
apar efecte
secundare.
Indicat în:
-diaree
acuta si
cronica;
-colite
acute si
cronice;
-diareea
reziduala
dupa
dizenterie
2.METOCLOP 1 2fiol -varsaturi -poate -nu se
RAMID fiola e de etiologie produce administrea
variata, efecte za imediat
(fiole) preventiv extrapira dupa
în midale, interventii
chimiotera mai chirurgical
pia frecvent la e pe
antitumoral copii, abdomen
a, tineri si
gastroparez batrâni;
a
diabeticilor -poate
, adjuvant simula
în secretia de
explorarea prolactina,
functionala producând
a galactoree
stomacului ;
si
duodenului -poate
, profilaxia produce
greturilor si dureri
vomelor abdominal
postoperato e, diaree
rii,
usurarea
intubarii
intestinale
când
pilorul este
dificil de
trecut,
sughit,
migrena
3.PIAFEN 1 2 -toate -efecte -
fiola fiole tipurile de alergice leucopenie,
(fiole) dureri, cutanate, alergie la
inclusiv leucopeni pirazoli
postoperato e si noduli
rii, colici cutanati
renale si
biliare
4.PAPAVERI 1 2 -antispastic - -glaucom,
NĂ fiola fiole în litiaza aritmii
biliara, cardiace,
colecistita, hipertensiu
colangita, ne
litiaza intracrania
renala, na
pielita,
cistita
-adjuvant
în ulcer
gastric si
duodenal,
gastrita,
enterita,
colita,
colon
iritabil,
pancreatita,
dismenoree
, anexita
5.ALGOCAL 1 2 -toate -efecte -
MIN fiola fiole tipurile de alergice leucopenie,
dureri, cutanate, alergie la
(fiole) inclusiv leucopeni pirazoli
postoperato e, noduli
rii, colici cutanati
renale si
biliare
6.SCOBUTIL 1 2 -antispastic - -glaucom;
fiola fiole predomina hipersaliv
(fiole) nt pe a-tie, -abdomen
aparatul tahicardie, acut
digestiv, somnolent
cai urinare, a,
uter diminuare
a
reflectivit
a-tii
PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI M.T.
Numele probei Tehnica de recoltare Valori normale Valorile

pacientului
9 ml sânge + 1 ml oxalat de potasiu
2.Timp Howell Punctie venoasa 9 ml sânge + 1 ml T.H. =1 1 30 11 -21 30 11 160 11
oxalat de potasiu
3.Colesterolemie Punctie venoasa, vacutainer cu dop 1,80 - 2,80 g 0 /00 3,35 g 0 /00
rosu
4.VSH Punctie venoasa 1,6 ml sânge + 0,4 1 - 10 mm/ora 10 mm/1 ora
ml citrat de Na fara staza
7 - 13 mm/2 ore
5.Ionograma Punctie venoasa 10 ml sânge pe Na=135-152 m Eq/l Na=137,7 m
serica sticlute heparinate Eq/l
K + =3,5-5,4 m Eq/l
K + = 4,10 m
-
Cl =94-111 m Eq/l Eq/l
Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l Ca 2+ = 4,7 m

Eq/l
Fe 3+ =80-120 y%
Fe 3+ =100 m
1
I =3-8y% Eq/l
P + =2-4 MG
Mg=1,8-3,4 mg %
Cu + =80-107 %
6.Glicemie Punctie venoasa 5 ml sânge sau 2 0,80-1,20 mg % 94 mg %
ml sânge + 4 ml florura de Na uscat
7.Fibrinogen Punctie venoasa 4,5 ml sânge + 0,5 200 - 400 mg 241 mg %
ml citrat de Na
8.Lipidemie Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge 600 - 800 mg 815 mg %
9.Transaminaze Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge TGO=2 - 20 U.I. 17,8 U.I.
TGP = 2 - 16 U.I. 19,60 U.I.

10.Creatinina Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge 0,6 - 1, 20 mg % 1,19 mg %
simplu
11.Hemocultura Recoltarea sângelui prin punctie Negativa Negativa
venoasa pe mediu de cultura
12.Uree sanguina Se recolteaza prin punctie venoasa 0,20 - 0,40 g %0 0,40 g %0
5 - 10 ml sânge simplu
13.Examen de Sumar de urina Culoare galben citrin -rare epitelii
urina
Ph acid -frecvente
leucocite
Densitate 1010 - 1025
-numeroase
Urolulinogen: normal hematii
Sedimente: rare epitelii

Glucoza: absenta
Pigmenti biliari:
absenti
14.Urocultura Dupa toaleta riguroasa a organelor -negativa -negativa
genito - urinare, se recolteaza urina
din mijlocul jetului urinar într-o
eprubeta sterila
15.Coprocultura Se recolteaza scaun în recipiente -negativa -negativa
sterile speciale, din trei locuri
diferite
CAPITOLUL III
III.1.CONCLUZII
Enterocolita este o inflamatie simultana a intestinului
subtire si a colunului.
Am avut sub îngrijire trei pacienti:
1.Pacientul A.R. prezenta la internare:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune diareice (lichide 10/zi);
-durere abdominala;
-paloare;
-adinamie;
-crampe abdominale.
2.Pacientul R.S. prezenta la internare:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune diareice (lichide 10/zi);
-paloare.
3.Pacientul M.T. prezenta la internare:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune subtiri (lichide 10/zi);
-paloare.
Cei trei pacienti au fost internati cu simptomele

descrise mai sus.
Li s-au efectuat examene clinice si paraclinice si li s-a

fixat diagnosticul de enterocolita acuta.
Acestia s-au externat dupa câteva zile în stare foarte

buna.
III.2.EVALUAREA FINALĂ
1.Pacientul A.R.:
Vârsta: 27 ani
Sexul: M
Ocupatia: profesor
Antecedente heredo - colaterale: fara importanta
Antecedente personale patologice: apendictomie la 14

ani
Diagonostic: enterocolita acuta
2.Pacientul R.S.:
Vârsta: 49 ani
Sexul: M
Ocupatia: administrator
Antecedente personale patologice: apendictomie la 8

ani
3.Pacientul M.T.:
Vârsta: 54 ani
Sexul: M
Ocupatia: inginer
Antecedente personale patologice: fara importanta
DIAGNOSTIC DE
ÎNGRIJIRE:
Pacientul nr. 1 (A.R.):

intestinal, manifestat colicativ sub forma de crampe.


intestinal.


complicatii.

infectios, manifestata prin riscul de deshidratare si de
adinamie.

bolii.

Pacientul nr. 2 (R.S.):

intestinal, manifestat difuz, uneori sub forma de colici.


intestinal.


complicatii.

infectios, manifestata prin cresterea temperaturii corporale.

bolii.
Pacientul nr. 3 (M.T.):

intestinal, manifestat colicativ.

intestinal.


6.Anxietate din cauza bolii, manifestata uneori prin

teama.

infectios, manifestata prin riscul de deshidratare si alte
complicatii.
8.Dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor

bolii.

pacientul nu a fost interesat de acestea.
OBIECTIVE PERMANENTE:
1.Pacientul sa beneficieze de conditii de microclimat
si mediu securizant.
2.Pacientul sa fi supravegheat atent si permanent.
3.Pacientul sa fie investigat si tratat corespunzator

diagnosticului si zilei de boala.
4.Pacientul sa fie alimentat conform diagnosticului si

zilei de boala.
5.Pacientul sa beneficieze de îngrijiri de igiena pe

toata perioada bolii.
OBIECTIVE SPECIFICE:
-Pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul

internarii.
-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic în

urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareii în timp de 1 - 2 zile.
-Pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile.
-Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3

zile.
-Pacientul sa fie investigat si tratat conform

diagnosticului, pe toata durata internarii.

-Pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de

-Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48

ore.
-Pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite

normale în 1 - 2 zile.
-Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte

persoane pe toata durata internarii.


zile.

-Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48

ore.
-Pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite

normale în 1 - 2 zile.
-Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte
persoane pe toata durata internarii.
-Pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si

securizant pe tot timpul internarii.
-Pacientul sa fie alimentat corespunzator

diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul internarii.
-Pacientul sa fie investigat si tratat conform

diagnosticului pe toata durata internarii.
-Pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul

internarii.


zile.

INTERVENŢII
AUTONOME:
-Amplasez pacientul în salon, în functie de starea sa,

afectiune, receptivitate.
-Asigur conditii de mediu adecvate, fara curenti de

aer, surse de infectie, zgomote deranjante.
0
-Masor functiile vitale ale pacientului (P,R, T ,
T.A.), diureza, scaun, greutate corporala.
-Calculez bilantul ingesta - excreta.
-Observ orice modificare aparuta în starea bolnavului.
-Pregatesc pacientul pentru orice explorare.
-Pregatesc materialele, instrumentele, solutiile pentru

explorare.
-Transport probele de laborator în sectorul clinic.
-Aduc rezultatele probelor la foaia de observatie.
-Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim

hidric 24 - 48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar
de tranzitie, orez fiert în apa, brânza de vaci, carne fiarta, ou
fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si
mezelurile.
-Observ instalarea unor reactii adverse la

administrarea medicamentelor.
-Explorez nivelul de cunostinte al pacientului despre

alimente, modul lor de preparare si despre respectarea
meselor.
-Permit pacientul sa-si aleaga alimentele în functie de
preferinte, dar sa respecte indicatiile medicului.
-Asigur repausul fizic si psihic al pacientului.
-Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei.
-Administrez tratamentul antispastic.
-Servesc pacientul cu alimente la temperatura

acceptabila, prezentate atragator si la ore fixe.
-Calculez ratia calorica pe 24 ore, în functie de

activitate si vârsta.
-Recoltez produsele pentru examen bacteriologic.
-Mentin permanent legatura cu apartinatorii

pacientului.
-Încurajez permanent pacientul.
-Educ membri familiei în privinta dietei.
-Masor temperatura corpului si notez în foaia de

temperatura.
-Supraveghez manifestarile de deshidratare: aspectul

tegumentelor, diureza, pulsul, T.A., comportamentul
pacientului.
-Sustin permanent pacientul, încurajându-l.
-Calculez bilantul ingesta - secreta.

-Observ permanent starea pacientului si raportez
pacientului.
-Încurajez pacientul sa-si exprime temerile si îi dau

exemple de cazuri care s-au recuperat foarte repede.
-Respect masurile de prevenire a infectiilor

noscomiale.
-Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a

infectiilor.
-Asigur conditii de favorizare a somnului,

semiobscuritate.
-Rog ceilalti membri ai echipei de îngrijire sa

procedeze asemanator,, pentru a ajuta pacientul sa se
odihneasca.
-La ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta îl

anunta ca mâine va fi externat.
-Amplasez pacientul în salon luminos, linistit, fara

factori perturbatori, pe cât se poate de izolat, macar cu un
paravan daca nu se poate o rezerva separata pentru el.
-Acopar patul pacientului cu musama si traversa.
-Linistesc pacientul, comunicând permanent cu el.

-Asigur mediu securizant si conditii de microclimat.
-Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta.
-Supraveghez durerile abdominale si consistenta lor.
-Recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare

a durerilor.

de tranzitie, orez fiert moale în apa, brânza de vaci, carne
fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele
si mezelurile.

pacientului.

temperatura.

pacientului.

pacientului.


noscomiale.

infectiilor.

semiobscuritate.

odihneasca.

-Explic pacientului orice tehnica întreprinsa, scopul si

importanta ei în procesul de vindecare.
-Îi detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru
recuperarea starii de sanatate.
-Fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei.
-Fac demersurile necesare externarii.
-Însotesc pacientul la garderoba.
-Predau pacientul apartinatorilor.
-Amplasez pacientul în salon luminos, linistit, fara

factori perturbatori, pe cât se poate de izolat, macar cu un
paravan daca nu se poate o rezerva separata pentru el.
-Acopar patul pacientului cu musama si traversa.
-Linistesc pacientul, comunicând permanent cu el.
-Asigur mediu securizant si conditii de microclimat.
-Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta.
-Supraveghez durerile abdominale si consistenta lor.
-Recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare

a durerilor.


pacientului.

de tranzitie, orez fiert moale în apa, brânza de vaci, carne
fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele
si mezelurile.

temperatura.

pacientului.

pacientului.

noscomiale.

infectiilor.

semiobscuritate.

odihneasca.

-Explic pacientului orice tehnica întreprinsa, scopul si

importanta ei în procesul de vindecare.
-Îi detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru

recuperarea starii de sanatate.
-Fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei.
-Fac demersurile necesare externarii.
-Însotesc pacientul la garderoba.
-Predau pacientul apartinatorilor.
EVALUARE LA EXTERNARE
Pacientul în vârsta de 27 Pacientul în vârsta de 49 ani Pacientul în vârsta de 54
ani, internat pentru stare internat pentru stare de sanatate ani internat pentru stare
de sanatate alterata, accentuat alterata, greata, de sanatate alterata,
greata, voma, paloare. voma, durere abdominala greata, voma, durere
difuza, scaune apoase multiple abdominala colicativa,
În urma consultului si paloare. scaune apoase multiple si
clinic se fixeaza paloare.
diagnosticul În spital se efectueaza examene
clinice si paraclinice în urma În spital se efectueaza
carora se fixeaza diagnosticul. examene clinice în urma
carora se fixeaza
diagnosticul.
RECOMANDĂRI: RECOMANDĂRI: RECOMANDĂRI:
-regim alimentar -respectarea regulilor de igiena -regim alimentar

echilibrat, conform atât personala cât si alimentara; echilibrat, conform
indicatiilor medicului; indicatiilor medicului;
-evitarea consumului de
-consumul de apa numai afumaturi; -consumul de apa numai
de la surse sigure, este de la surse sigure, este
posibil apa plata; -evitarea consumului de posibil apa plata;
conserve;
-sa spele ouale înainte -fierberea carnii înainte
de a le sparge, cu apa, -evitarea consumului de oua de preparare si
detergent si sa nu care nu au pe ele data expirarii; procurarea ei numai de la
consume mai ale oua de surse autorizate;
rata; -prezentarea periodica la
medicul de familie; -evitarea consumului de
-fierberea carnii înainte conserve;
de preparare si -revenirea si acutizarea
procurarea ei numai de simptomelor impune -evitarea afumaturilor;
la surse autorizate; prezentarea de urgenta la
medic. -evitarea produselor din
-evitarea consumului de lapte ce nu prezinta
conserve; calitati organoleptice
corespunzatoare;
-respectarea
-evitarea produselor din tratamentului
lapte ce nu prezinta medicamentos;
calitati organoleptice
corespunzatoare; -control periodic la
medicul de familie;
-respectarea
tratamentului -revenirea, acutizarea si
medicamentos, control prezenta si la alti membri
periodic la medicul de ai familiei, impune de
familie, revenirea, urgenta prezentarea la
acutizarea si prezenta si medic
la alti membri ai
familiei, impune de
urgenta prezentarea la
medic
Stare generala Stare generala buna Stare generala buna
ameliorata
III.3.ANEXE
1.TUBAJUL DUODENAL sau SONDAJUL
DUODENAL consta în introducerea unei sonde Einhorn
dincolo de pilor, realizând o comunicare între duoden si
mediul exterior.
SCOP
-explorator - extragerea continutului duodenal format

din continut gastric, bila (A, B, C), suc pancreatic si secretie
proprie;
-aprecierea functiei biliare hepatice, a cailor

extrahepatice;
-decoperirea unor modificari anatomopatologice ale

organelor care dau aspectul, cantitatea, compozitia chimica
sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj;
-evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau

cailor biliare.
-terapeutic - drenarea cailor biliare si introducerea

unor medicamente care au actiune directa asupra ficatului, a
cailor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor actiona fie
local, fie se vor resorbi prin peretii intestinali, ajungând prin
vena porta în ficat, de unde apoi vor fi excretate împreuna cu
bila în caile biliare, urmând calea circulatiei entero - hepatice;
-alimentatie artificiala - se introduc lichide hidratante

si alimente lichide în organismul pacientilor inconstienti sau
cu imposibilitate de înghitire;
-aspiratie continua - în cazul ocluziilor sau

subocluziilor intestinale;
-dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv

(postoperator).
GENERALITĂŢI
-se verifica totodata si permeabilitatea cailor biliare;
-se pot localiza procesele patologice hepatobiliare,

prin separarea bilei veziculare de cea cu continutul sucului
duodenal;
-analiza sucului pancreatic urmareste dozarea

fermentilor din continutul lui;
-recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul

duodenal
PREGĂTIRI
-material de protectie;
-musama si aleza;
-sort de cauciuc sau alt material impermeabil;
-prosoape sterile;
-sonda Einhorn;
-2 seringi de 20 ml;
-manusi de cauciuc sterile;
-pensa hemostatica;
-medii de cultura;
-eprubete.
Nesterile:
-tavita renala;
-tava medicala;
-stativ pentru eprubete;
-pahar cu apa aromata;
-perna cilindrica dura sau patura rulata;
-hârtie de turmensol rosie si albastra.
Medicamente:
-sulfat de magneziu 33%;

-ulei de masline;
-novocaina;
-solutii necesare hidratarii si alimentarii (materialele

se vor alege în functie de scopul sondajului);
-pregatirea psihica a pacientului - se informeaza

pacientul;
-i se explica necesitatea tehnicii;
-pregatirea fizica a pacientului:
-pacientul va fi nemâncat;
-se izoleaza patul cu un paravan;
-se protejeaza cu musama si aleza;
-se aseaza pacientul în pozitie sezând la marginea

patului;
-se protejeaza cu sortul din material plastic;
-i se îndeparteaza proteza (dupa caz);
-i se da tavita renala sa o tina sub barbie.
EXECUŢIA
Introducerea sondei:
-asistenta se spala pe mâini;

-îmbraca manusi sterile;
-prinde sonda (umezita) cât mai aproape de oliva si o

introduce cu blândete prin cavitatea bucala sau nazala pâna în
faringe;
-cere pacientului sa respire adânc, cu gura deschisa si

sa înghita de câteva ori pâna când oliva trece în esofag;
-cu miscari blânde ajuta înaintarea sondei pâna la

marcajul 45 cm la arcada dentara, moment în care se
considera ca sonda a trecut de cardia si a patruns în stomac;
-se aseaza pacientul în decubit lateral drept, cu

trunchiul usor ridicat si capul mai jos, coapsele flexate pe
bazin;
-se împinge usor sonda spre pilor pâna la marcajul 60

cm;
-se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie

concomitent cu actiunea de înghitire a ei de catre pacient (1 -
2 cm la 3 - 5 minute);
-când diviziunea de 75 cm se afla la arcada dentara

oliva sondei a ajuns în duoden (dupa circa 1 - ½ ore de la
patrunderea ei în stomac);
-verificarea pozitiei sondei;
-daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are

aspectul bilei, se verifica daca sonda a ajuns în duoden sau s-
a încolacit în stomac;
-se insufla 60 ml aer prin sonda cu seringa si dupa un

minut se aspira, iar daca sonda a ajuns în duoden se
recupereaza mai putin de 20 ml;
-se introduc 10 ml lapte care nu mai poate fi extras

daca sonda a ajuns în duoden, dar poate fi extras daca ea se
afla în stomac;
-se face control radiologic, sonda urmarindu-se sub

ecran, ea fiind vizibila datorita impregnarii cu saruri de
plumb;
-captarea bilei;
-dupa 1 - ½ ore de la patrunderea sondei în stomac, la

capatul liber al sondei apare bila A, coledociana de culoare
galben - aurie, care se colecteaza într-o eprubeta;
-se verifica reactia sucului duodenal cu hârtia de

turmensol;
-se introduc prin sonda 40 ml solutie sulfat de

magneziu 33%sterila, încalzita la temperatura camerei pentru
a favoriza drenarea bilei veziculare;
-se închide extremitatea libera a sondei prin înnodare

sau cu o pensa;
-dupa 15 - 30 minute se deschide sonda si se

colecteaza 30 - 40 ml bila vâscoasa de culoare închisa
castanie - bila B, veziculare;
-la indicatia medicului se pot recolta 3 - 5 ml bila B

într-o eprubeta sterila sau pe medii de cultura pentru examen
bacteriologic;
-dupa evacuarea bilei B se colecteaza o bila clara care

provine direct din ficat - bila C, hepatica (este în cantitate mai
mare si se capteaza într-un recipient corespunzator);
-extragerea sondei se face dupa ce se insufla câtiva ml

de aer si se închide capatul liber cu o pensa;
-extremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului

pacientului pentru a împiedica scurgerea continutului ei în
faringe sau în cavitatea bucala;
-se goleste continutul sondei si se aseaza în tavita

renala.
Îngrijirea ulterioara a pacientului:
-i se ofera un pahar cu apa aromata pentru clatirea

gurii;
-i se sterg mucozitatile de pe fata si barbie;
-i se îndeparteaza sortul din material plastic;
-se aseaza pacientul în pozitie comoda;
-pregatirea produsului pentru examen de laborator;
-se determina cantitatea de bila detinuta;

-se eticheteaza recipientele;
-se trimit probele la laborator.
ACCIDENTE:
-înnodarea sondei datorita contractiilor peretilor

stomacali în timpul senzatiei de varsatura;
-încolacirea sondei în stomac;
-imposibilitatea drenarii bilei, cauzata de un obstacol

functional (spasmul sfincterului Oddi) sau anatomic
(coagularea bilei vâscoase);
-sunt situatii când sonda nu patrunde în duoden

datorita unui spasm piloric, închiderea si deschiderea
duodenului fiind reglata de reactia continutului gastric, se
încearca neutralizarea sucului acid stomacal cu bicarbonat de
Na, solutie 10 % - 20 - 40 ml;
-relaxarea spasmului piloric se poate face prin

administrare de medicamente antispastice;
-în cazul înnodarii sondei în stomac, extragerea se

face cu atentie, pe cale bucala, cu ajutorul unei spatule
linguale si a unei pense (chiar daca a fost introdusa pe cale
endonazala);
-relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin

introducerea a 5 - 10 ml novocaina, solutie 1 - 2 %;
Nu trebuie:
-aspirat continutul sondei la extragerea ei;
-prelungita durata sondajului peste 3 ore;
-grabita intrarea sondei;
-depasita durata de executie (3 - ½ ore).
2.RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU
EXAMINĂRI HEMATOLOGICE
Examinarile hematologice se fac numai pe substanta

coagulanta uscata de tip: EDTA, Wintrobe, heparina, citrat de
Na.
Eprubetele sau flacoanele pentru examinarile

hematologice se pregatesc în laborator, iar dupa recoltare se
rastoarna de 8 - 9 ori eprubeta sau flaconul, avându-se grija sa
nu se formeze spuma în timpul rasturnarii flaconului.
Pentru examinarile hematologice este necesara

recoltarea sângelui prin punctie venoasa.
ETAPELE DE EXECUŢIE ALE

PUNCŢIEI VENOASE SUNT:
A.Pregatirea materialelor si a instrumentelor:
Pe o tava medicala acoperita cu un câmp steril se

aseaza seringi de diferite marimi, ace pentru punctionarea
venei ceva mai groase si mai scurte decât cele folosite pentru
injectia intra-musculara, tampoane sterile îmbibate în alcool
sau iod, comprese urgo, pense post - tampon.
Alaturi se pregatesc eprubetele sterile sau cu medii de

cultura, flacoane cu diverse substante anticoagulante, manusi
sterile, garou, creion dermatograf alb pentru notarea
recipientilor sau eprubetelor.
Pentru protectia patului se foloseste musamaua si

aleza, iar pentru sustinerea cotului pacientului ne sunt
necesare: pernite, musamaua si aleza.
În cazul în care pacientul este copil sau adult cu

venele sclerozate, se vor folosi ace de calibru mai mic decât la
alte persoane.
B.Pregatirea fizica si psihica a pacientului:
I se explica pacientului ca în dimineata recoltarii nu

va trebui sa manânce sau sa bea.
De asemenea, asistenta medicala trebuie sa convinga

pacientul de importanta probei pentru diagnosticarea si
urmarirea evolutiei bolii.
I se explica pacientului faptul ca punctia venoasa nu

este prea dureroasa si timpii de executie ai probei si i se
descrie amanuntit pozitia în care trebuie sa se faca punctia.
De obicei, punctia venoasa se face cu pacientul stând

întins pe pat în decubit dorsal, însa daca pacientul este adult si
starea de sanatate este oarecum buna, acesta poate sta si pe
scaun.
Recoltarea se face cu manevre blânde si cât mai putin

dureroase sau traumatizante pentru pacient.
C.Pregatirea asistentei la tehnica:
Asistenta medicala se spala pe m
Ini cu apa sterila si sapun, fara a se usca pe mâini, se

face badijonarea mâinilor cu alcool de 70%, apoi asistenta
medicala sta cu mâinile la aer pâna se evapora alcoolul si
îmbraca manusile sterile.
În timpul punctiei venoase pacientul este pozitionat în

functie de starea sa generala si în functie de spaima pe care o
are fata de mediul sanitar.
Daca pozitia pacientului în timpul punctiei va fi pe

scaun, el se va aseza cu bratul sprijinit pe speteaza scaunului,
iar sub cot va avea o pernita acoperita cu musama.
Bratul ales pentru punctie va sta în extensie si

supinatie si abductie îndepartat de corp.
Asistenta medicala va face controlul plicii cotului

pentru a stabili locul punctiei.
Daca la plica cotului nu se poate aborda vena,

asistenta medicala controleaza vizibilitatea venei pedioase, a
jugularei, sau anunta medicul, ce va face denudare sau
deschidere chirurgicala pe vas.
Se face toaleta locala a plicii cotului cu apa calda si

sapun, apoi se degreseaza cu alcool si se dezinfecteaza cu
tinctura de iod.
În cazul în care pozitia pacientului în timpul punctiei

va fi pe pat, se va proteja patul cu musama si aleza, apoi se
pozitioneaza pacientul în decubit dorsal, cu bratul în extensie,
supinatie si cu cotul sprijinit pe pernita acoperita cu musama.
Pentru a face punctia se elibereaza membrul superior

ales de îmbracaminte si în tot acest timp de pozitionare si
pregatire a materialelor, se face pregatirea psihica a
pacientului.
Dupa controlul venelor, asistenta medicala aplica

garoul la nivelul treimii mijlocii a bratului si degreseaza din
nou locul punctiei cu alcool.
Sunt cazuri când nici dupa aplicarea garoului venele

nu se observa si atunci se recurge la metoda de evidentiere a
venelor - se aplica o compresa calda pe plica cotului sau se
bate energic cu degetele pe plica cotului.
Se prinde garoul de capete, se întinde si se fac miscari

dinspre articulatia pumnului înspre cot spre sensul circulatiei
de întoarcere.
Dupa aceste metode de evidentiere a vaselor de sânge

se face o noua degresare larga a plicii cotului.
Se desface plicul seringii, se monteaza acul si se
punctioneaza vena aleasa, astfel: mâna stânga a asistentei
medicale va cuprinde antebratul pacientului pe partea dorsala
si va întinde pielea, fixându-se astfel vena în momentul
punctionarii.
Seringa se tine cu patru degete de dedesubt si cu

policele pe deasupra.
Indexul fixeaza acul pe amboul seringii si se

punctioneaza cu bizoul acului în sus.
Se punctioneaza întâi perpendicular pe vena cu

miscari usoare, pâna se simte senzatia de cadere în gol, apoi
se îndreapta acul paralel cu vena si se introduce aproape tot
acul în lumenul vasului; apoi asistenta medicala recolteaza
sânge numai dupa desfacerea garoului si dupa ce a asteptat 10
- 20 secunde pentru ca hematiile sa nu se distruga.
D.Îngrijirea pacientului dupa tehnica:
Imediat dupa punctionarea venei vine sânge în seringa

si se desface garoul cu miscari lente, pentru a nu scoate acul
din vena.
Pacientul desface apoi usor pumnul.
Dupa punctie, dupa ce s-a extras acul din vena, se

aplica la locul punctiei un tampon îmbibat cu alcool stors si se
roaga pacientul sa faca compresie pe locul punctiei timp de 1
minut.
Peste tamponul aplicat pe locul punctiei se va aplica o
banda foarte subtire de romplast.
E.Reorganizarea locului de munca:
Sângele recoltat se pune în recipiente pregatite

anterior recoltarii.
Daca se fac probe serologice, sângele se recolteaza

pentru fiecare proba în recipient separat si se eticheteaza cu
toate datele complete: nume, prenume, sectie, salon, numele
probei, data.
Se lipesc aceste etichete pe recipient si se duc cât mai

repede la laborator.
Obiectele de munca foarte folosite se vor arunca, apoi

asistenta medicala îsi va spala mâinile cu apa calda si sapun si
îsi va badijona apoi mâinile cu alcool de 70 %.
În cazul în care recoltarea sângelui se face cu

vacutainer, tehnica de recoltare va fi aceeasi ca si la recoltarea
clasica, cu deosebirea ca se vor utiliza ace speciale ce se
introduc pe un cilindru de plastic, iar eprubetele sunt special
pregatite în fabrici si contin anticoagulant în functie de
necesitati.
Cilindrul alb al vacutainerului se numeste conductor

de recipiente.
ACCIDENTELE PUNCŢIEI VENOASE:

1.Infiltrarea sângelui în tesutul periferic venos cu
formare de hematom - se aplica punga cu gheata sau bucati de
gheata pe locul hematomului pâna la disparitie.
2.Trecerea acului dincolo de peretele venos posterior -

se va retrage putin acul si se observa locul punctiei - sa nu se
formeze hematom.
3.Pacientul face lipotimie, este palid si îsi pierde

constienta:
-punctia se va întrerupe, se acorda primul ajutor prin

aerisirea camerei;
-i se da pacientului sa miroasa saruri, i se dau palme

peste fata, i se stropeste cu apa rece fata;
-în caz de colaps se pozitioneaza pacientul în decubit

dorsal direct pe podea.
Precautii:
-punctia venoasa se face în conditii de perfecta

asepsie;
-la sfârsitul punctiei este interzisa flexia bratului,

deoarece favorizeaza revarsarea sângelui n tesutul perivenos.
Valori normale ale probelor hematologice si

recoltarea acestora
a)Hemoglobina si hematocritul - se recolteaza strict

2 ml sânge pe 4 mg EDTA si se agita pâna când se obtine
culoarea rosie de cireasa inima porumbelului.
-valori normale Ht:
Barbati 46+ 6 g%
Femei 41+6 g%
-valori normale Hb:
Barbati 15+2 g%
Femei 12+2 g%
b)Viteza de sedimentare a hematiilor - se recolteaza

prin punctie venoasa 1,6 ml sânge+0,4 citrat de Na, fara staza.
-Valori normale VSH
Barbati 1 - 10 mm/1 h
7 - 13 mm/2 h
Femei 2 - 13 mm h/1 h
12 - 17 mm/2 h
3.RECOLTAREA MATERIILOR FECALE
Materiile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie

spontana într-un recipient perfect curat, din sticla sau din
metal, cu capacitatea de peste 1 l si cu gura larga, pentru a
permite examenul macroscopic în conditii cât mai bune.
Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre

analize portiuni mici din materiile fecale, aduse mai ales în
conditii ambulatorii în recipiente improprii (sticlute pentru
medicamente, cutii din plastic sau cutii de chibrituri).
Prezenta urinei în recipientul în care au fost recoltate

materiile fecale este nedorita din cauza posibilitatii de a
modifica aspectul macroscopic al scaunului.
Pentru aceasta, bolnavul va fi sfatuit sp urineze

înainte de defecare.
Este recomandabil ca examenul complex al materiilor

fecale sa fie facut imediat dupa ce acestea au fost emise,
pentru a evita eventualele modificari fermentative susceptibile
de a falsifica si ele rezultatele.
Ocazional, pentru obtinerea de materii fecale, pot fi

recoltate prin tuseu rectal sau cu ajutorul
rectosigmoidoscopului.
REGIMUL DE PROBĂ
Scaunele emise spontan, fara vreun regim pregatitor,

pot fi considerate ca un material asupra caruia un examen
coprologic poate furniza date de o deosebita importanta în
practica curenta.
Pentru ca metoda sa câstige într-adevar valoarea unei

probe functionale digestive, este necesar ca bolnavul sa
respecte un regim de proba.
În principiu, regimul de proba va trebui sa contina

alimente cu produsi de digestie identificabili în scaun, care
pot furniza repere în aprecierea unor etape digestive
principale: carne (fibre musculare) de preferinta în stare de
prelucrare termica redusa (tesut conjunctiv), cartofi si
fainoase (amidon si celuloza), grasimi de origine animala si
vegetala (grasimi neutre).
Pentru uzul practic au fost întocmite regimuri timp în

care figureaza aceste categorii de alimente si care, pe de alta
parte, sunt echilibrate sub aspectul caloric si al principiilor
alimentarii.
Un astfel de regim este cel propus de Schmidt si

Strassburger.
REGIMUL SCHMIDT si STRASSBURGER
MASA COMPOZIŢIE CANTITATE

Dimineata -lapte -500 ml
-pâine prajita -50 g

Ora 10.00 Supa din: -40 g
-fulgi de ovaz -10 g
-unt -200 g
-lapte -300 ml
-apa -1 buc
-ou
Prânz -perisoare prajite -125 g
-piure de cartofi -200 g
-unt -10 g
-lapte -100 ml
Ora 16.00 -lapte -500 ml
-pâine prajita -50 g

Cina Supa din: -40 g
-fulgi de ovaz -10 g
-unt -200 g
-lapte -300 ml
-apa -1 buc
-ou
EXAMENUL MACROSCOPIC AL
SCAUNULUI
Scaunul normal este format în proportie de 2/3 din

produsele elaborate la nivelul tubului digestiv (flora
microbiana, produsi de secretie, celule nedigerate).
Aproximativ 1/3 din greutatea uscata a scaunului este

formata din bacteriile ce alcatuiesc flora intestinului gros
normal.
În conditiile unui regim echilibrat se elimina de

regula odata pe zi aproximativ 100 - 200 g de materii fecale
de culoare galben - brun, datorita prezentei stercobilineiu, de
o consistenta pastoasa, suprafata neteda si cu o forma care
reproduce mulajul filierei ano - rectale ca un calibru cu
diametru de 2, 5 - 5 cm.
Mirosul materiilor fecale normale este caracteristic,

nu prea intens, PH-ul variaza între 6,8 - 7,3.
RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU
EXAMINĂRI BIO - CHIMICE
Aceste probe se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 8

ml de sânge simplu.
Recoltarea se face dimineata, pe nemâncate.
1)Glicemia - se recolteaza prin punctie venoasa 5 ml

de sânge simplu sau 2 ml sânge + 4 ml florura de Na uscat;
-valori normale: 0,8 - 1,20 g%
2)Calcemia - se recolteaza prin punctie venoasa 10

ml sânge simplu cu seringa de plastic;
-valori normale: 9 - 11 mg %, 4,5 - 5,5 ml Eq/l
3)Transaminaze - se recolteaza prin punctie venoasa

10 ml sânge;
-valori normale: TGO 2 - 20 U.I.
TGP 2 - 16 U.I.
4)Uree sangvina - se recolteaza prin punctie venoasa

5 - 10 ml sânge;
-valori normale: 0,20 - 0,40 g % 0
5)Timpul de protrombina - se recolteaza prin

punctie venoasa 9 ml sânge + 1 ml oxalat de potasiu;
-valori normale: timpul Quick 12 - 14 secunde

Timpul Howell 1 1 30 11 - 21 30 11
6)Timpul de sângerare si timpul de coagulare - se

face prin punctie capilara în lobul urechii, respectiv în degetul
inelar si avem nevoie de ceas cu secundar, hârtie de filtru,
lame de sticla.
7)Sumar de urina - se recolteaza 150 - 200 ml urina

din prima misciune a zilei, într-o sticluta sterila;
Valori normale:
-culoare galben citrin;
-Ph acid;
-densitate 1010 - 1025;
-urobilinogen normal;
-sedimente - rare epitelii;
-leucocite - foarte rare;
-albumina - absenta;
-glucoza - absenta;
-pigmentii biliari - absenti.
8)Recoltarea sângelui pentru hemoleucograma -

aceste recoltari se fac prin punctie capilara.
ETAPE DE EXECUŢIE:
a)Pregatirea materialelor si instrumentelor - pe o tava
acoperita cu câmp steril se aseaza: seringi si ace de diferite
marimi, tampoane sterile îmbibate cu alcool sau iod,
comprese uro, manusi sterile, lame de sticla sterile, hârtie de
filtru si ceas cu cronometru, eprubete sterile.
b)Pregatirea fizica si psihica a pacientului - i se

explica pacientului ca în dimineata recoltarii nu va trebui sa
manânce sau sa bea.
I se va explica pacientului importanta probei, faptul

ca nu este dureroasa si ca va simti doar o mica întepatura, ca
de tântar.
Punctia capilara se va face cu pacientul sezând pe

scaun în cazul în care acestuia nu îi este teama de ceea ce i se
va face, sau pe pat, când starea de sanatate nu este tocmai
favorabila.
c)Participarea asistentei la tehnica - începe cu

spalarea atenta pe mâini cu apa calda si sapun, apoi asistenta
va sta cu mâinile la aer pentru a se usca si le va badijona cu
alcool de 70 0.
Dupa uscarea mâinilor la aer, asistenta va îmbraca

manusile sterile.
Când se recolteaza sânge capilar este foarte important

sa avem temperatura constata de 18 - 20 0 C pentru a se evita
vasoconstrictia periferica.
Înteparea degetului se face dupa degresarea cu alcool

si stergerea sau uscarea naturala a lui si se face printr-o
miscare sigura a degetului în partea laterala externa a
degetului, iar la sugari si la copiii mici se înteapa calcâiul sau
fata plantara a halucelui-
TEHNICA PROPRIU - ZISĂ:
Daca extremitatile pacientului sunt reci, încalzim

mâna lui într-un vas cu apa calda sau masam usor locul de
punctie.
Urmeaza o degresare cu alcool , dezinfectarea cu iod

si se asteapta uscarea.
Se alege un ac cu bizou lung si bine ascutit, care va

intra pe o adâncime de 2 - 3 mm. Aceasta ajuta la venirea
spontana a sângelui, fara a fi necesar sa se stoarca zona.
Prima picatura de sânge aparuta se sterge cu o

compresa sterila sau sugativa.
Urmatoarele picaturi vor fi recoltate si se vor face

frotiuri pe lame, se aspira în pipete pregatite sau cu hârtia de
filtru.
Lamele pentru frotiu vor fi sustinute numai de

margine pentru a nu le murdari sau a le contamina cu microbii
nostri.
Cu coltul acestei lame se recolteaza picaturile de

sânge, se aseaza pe lama principala, apoi pe o alta lama
0
asezata pe prima, înclinata la un unghi de 45 , se face o
miscare rapida spre capatul opus al lamei orizontale, dar nu se
va apasa pentru a nu distruge elementele figurate.
Se lasa lama cu frotiul la uscat si se noteaza pe

marginea libera initialele numelui pacientului sau un numar
de ordine.
9)Îngrijirea pacientului dupa tehnica:
Imediat dupa terminarea punctiei capilare se va aplica

un tampon îmbibat cu alcool, pentru care se aplica un
pansament urgo.
Pacientul va ramâne în pat 5 minute, apoi este condus

în salon.
Lamele de sticla, frotiurile ce contin picaturile de

sânge recoltate vor fi trimise imediat la laborator.
1.Hematiile -se recolteaza prin punctie capilara;
Valori normale:
-barbati 4,5 - 5,5 milioane/ml;
-femei 4 - 4,5 milioane/ml.
2.Trombocitele -se recolteaza prin punctie capilara;
Valori normale: 150.000 - 400.000/mm
3.Valoare globulara -se recolteaza prin punctie

capilara;
Valoare normala: 1
4.Leucocitele -se recolteaza prin punctie capilara;
Valoare normala: 4.000 - 8.000/mm
Forma leucocitara:
-neutrofile nesegmentate 0 - 5%
-neutrofile segmentate 45 - 70 %
-limfocite 20 - 40 %
-bazofile 0 - 1 %
-monocite 1 - 3 %
5.Timpul de sângerare -se recolteaza prin punctie

capilara;
Valori normale: 2 1 30 11 - 4 1
6.Timnpul de coagulare -se recolteaza prin punctie

capilara;
Valori normale: 6 1 - 8 1 - 12 1
BIBLIOGRAFIE:
1.Anatomia si fiziologia omului - I.C. Voiculescu,

I.C. Petricu, Ed. IV Bucuresti - Editura Medicala
2.Biologie - Manual pentru clasa a XI-a, Aurel

Ardelean, Ionel Rosu, Calin Istrate, Editura Leda - Grupul
Editorial Corint nr. 3883/31.05.2002
3.Explorari functionale si îngrijiri specifice ale

bolnavilor, Lucretia Titirica
4.Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si îngrijiri

corespunzatoare nevoilor fundamentale, Lucretia Titirica -
Editura Viata medicala româneasca
5.Manual de medicina interna pentru cadre medii,

Editia a III-a, All Medical, Corneliu Borundel - Bucuresti -
Bic All 2000
6.Boli digestive. Notiuni practice, I. Gherman
7.Bolile intestinului, O. Porges - Editura Stat,

Bucuresti, 1976
8.Tratat de dietetica, I. Micu - Editura medicala,

Bucuresti, 1974
9.Urgente medicale, Ioan Adrian Rivis
10.Atlas de anatomie, Steaua Nordului
11.Fiziologia tractului digestiv, Prof. Dr. Petru P.

Groza - Editura Academiei, Bucuresti.
Document A fost util?

Info Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site
Accesari: Copiaza codul

36289 in pagina web a site-ului tau.
Apreciat:
<a href="http://w w w .scritube.com/medicina/ROLUL-PROPRIU-SI-DELEGAT-AL-AS6
Comentea
za
document
ul:
Nu esti
inregistrat
Trebuie sa fii
utilizator
inregistrat
pentru a
putea
comenta
Creaza cont
nou
Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2013 )

<a href='http://imgads.seriousads.net/ck.php?n=a1201d82&cb=408467819' target='_blank'><img
src='http://imgads.seriousads.net/avw.php?zoneid=67&cb=408467819&n=a1201d82' border='0' alt=''
/></a>

Enterocolita

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Enterocolita

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Usernam

Login Am uitat parola x C

Home Exploreaza Upload

PENTRU A PUTEA SUPLINI FAMILIA

A1.Aparatul digestiv - notiuni de anatomie si

A2.Enterocolita - definitie, etiologie, clasificare

A3.Evaluarea unor semne, simptome si probleme ale

A4.Participarea asistentei medicale la acte de

A5.Interventii autonome si delegate acordate

A6.Evaluare - evolutie, complicatii, pronostic

A7.Educatia pentru sanatate

B2.Analiza si interpretarea datelor

Aparatul digestiv este format dintr-un tub, care se

Tubul digestiv sau tractusul digestiv se deschide la

El nu este la fel de gros în toata lungimea sa si de

Începând de la orificiul bucal spre cel anal, acestea

Fiecare segment prezinta caracteristici speciale în

STRUCTURA PEREŢILOR TUBULUI

Peretii tubului digestiv sunt formati, în general, din

a)Tunica musculara - este formata din fibre musculare

Dupa dispozitia lor, fibrele musculare sunt:

Muschii netezi se contracta sub actiunea fibrelor

b)Tunica submucoasa - este formata din tesut

c)Tunica mucoasa - este patura care captuseste

Ea este formata din doua straturi:

1.Epiteliul mucoasei - are o structura variata,

Astfel, în cavitatea bucala, faringe si esofag epiteliul

2.Coreonul mucoasei - este format din tesut

Tunica mucoasa îndeplineste trei roluri: digestiv (de

Alimentele digerate, pentru a ajunge în sânge si în

În anumite conditii, tunica mucoasa nu lasa sa treaca

Segmentele tractului digestiv care se gasesc sub

d)Tunica seroasa - nu este altceva decât peritoneul

Cavitatea bucala este primul segment al tubului

Orificiul bucal este delimitat de buza superioara si de

Faringele este al doilea segment al tubului digestiv si

Esofagul este un organ tubular,lung de 25 - 30 cm.

Stomacul este segmentul cel mai larg al tubului

Raporturi - stomacul se gaseste situat în etajul

Configuratia externa - are forma de cimpoi, masurând

Prezinta trei portiuni:

-fundul sau tuberozitatea - este partea cea mai larga si

-corpul - este partea mijlocie;

-portiunea pilorica sau portiunea orizontala - este

Stomacul are doua fete - una anterioara si alta

-mica curbura - care este concava si orientata spre

Stomacul, prin cele doua extremitati ale sale, este în

Orificiul prin care comunica cu esofagul se numeste

La nivelul pilorului, mucoasa stomacala prezinta o

Intestinul subtire este segmentul cel mai lung al

Pentru a avea loc în cavitatea abdominala, prezinta un

Intestinul subtire are doua portiuni:

-duodenul - începe la pilor si se termina la unghiul

Cavitatea sa înconjoara capul pancreasului si în ea se

Deasupra acesteia (circa 2 m) se afla o alta papila,

-jejuno - ileonul - este portiunea cea mai larga a

Desi din punct de vedere structural portiunea

Jejuno - ileonul se deosebeste de duoden prin faptul

Jejuno - ileonul se mai caracterizeaza prin aceea ca

Ultima portiune a intestinului subtire - ileonul - se

Intestinul gros este ultimul segment al tubului

Are aproximativ lungimea corpului (1,50 - 3 m), iar

Intestinul gros prezinta trei portiuni: