CURSUL 3

Dizabilitățile intelectuale

Dicționar

Grup nosologic - ansamblu de boli care au aceeași cauză sau cauze foarte apropiate
unele de altele.

➔ 1818: Jean Esquirol formulează prima definiţie ştiinţifică a idioţiei :

- o stare în care facultăţile intelectuale nu s-au manifestat niciodată sau nu au putut să

se dezvolte astfel încât idiotul să poată căpăta cunoştinţele referitoare la educaţie;

- idioţia începe odată cu viaţa;

- nu se concepe posibilitatea de a se schimba această stare.

➔ Sintagmele debilitate mintală şi deficienţă mintală au ieşit din uz, fiind înlocuite de
cea de dizabilitate intelectuală.

➔ Dizabilitatea intelectuală este caracterizată prin deficite ale abilităţilor mintale

generale: raţionare logică, rezolvare de probleme, planificare, gândire abstractă, judecare,
învăţare şcolară şi învăţare din experienţă

 
Dizabilităţile intelectuale: clarificări conceptuale şi criteriale
Criterii de clasificare a dizabilităților intelectuale

Evaluarea dizabilităţilor intelectuale

I. Criterii pentru formularea unui diagnostic de certitudine
 II. Cele patru niveluri de severitate (pe baza adaptării funcționale)

1. Ușor

Preșcolari: nu se observă diferenţe evidente cu privire la însuşirea

conceptelor.

Școlari și adulți: se manifestă dificultăţi în însuşirea deprinderilor de tip

academic (scris, citit, calcul aritmetic, unităţi de timp sau monetare).

Adulți: sunt afectate gândirea abstractă, memoria de scurtă durată și

aplicabilitatea funcţională a deprinderilor academic.

Domeniul social Domeniul practic

În comparaţie cu cei de aceeaşi vârstă, Poate avea grijă de propria sa persoană în

manifestă imaturitate în interacţiunile sociale. aceeaşi măsură ca şi cei de aceeaşi vârstă.

Există un discernământ limitat al riscului în Adulții au nevoie de ajutor pentru a-şi însuşi
situaţii sociale. şi a practica în mod competent o meserie
calificată (posturi care nu necesită
conceptualizări).

Se pot remarca dificultăţi ale controlului Abilitățile recreative sunt asemănătoare celor
emoţional şi ale celui comportamental de aceeași vârstă.
conform manierei acceptate la vârsta
respectivă.

Adulții au nevoie de ajutor în efectuarea

cumpărăturilor pentru casă, transport,
organizarea treburilor casnice, îngrijirea
copilului, prepararea hranei, plăţi şi folosirea
serviciilor bancare.
 2. Moderat

Acest nivel este caracterizat de întârzieri în formarea deprinderilor de tip

conceptual (abilități legate de îndemânare, pricepere).

Preșcolari: deprinderile de limbaj și cele pre-academice se dezvoltă încet.

Școlari: se remarcă un progres lent și limitat față de cel al colegilor în citire,

scris, calcul și raționament matematic, înțelegerea unităților de timp.

Adulți: deprinderile de tip academic rămân la nivel elementar și este necesar

sprijinul în toate activitățile ce solicită folosirea acestora.

Domeniul social Domeniul practic

Capacitatea de a participa la treburile casnice
Vorbirea este slab dezvoltată în expresii și poate fi atinsă până la vârsta adultă.
conținut.

Pot stabili relații cu membrii familiei și cu Pot forma deprinderi de petrecere a timpului
prietenii. liber.

Pot manifesta comportamente dezadaptative Întâmpină dificultăți în îngrijirea personală

ce pot cauza probleme sociale. (alimentație, îmbrăcat, folosirea toaletei și
. menținerea igienei).

Se pot angaja în activități de muncă

Relațiile de prietenie le sunt afectate de
limitări sociale sau de comunicare.
independentă ce permit deprinderi limitate de
gândire și comunicare, dar au nevoie de
sprijin considerabil pentru a face față
cerințelor.
Abilitățile de a lua decizii sunt limitate.
 3. Sever

Adulți: participarea la treburi casnice, activităţi recreative, sarcini de muncă

necesită asistenţă şi sprijin în mod continuu.

Domeniul social Domeniul practic

Înţelege exprimarea în cuvinte simple şi Necesită asistenţă personală intensivă pentru

comunicarea gestuală. a depăşi situaţii de viaţă cotidiană.

Relaţiile cu membrii familiei şi cu cei Are nevoie de asistenţă pentru toate

apropiaţi sunt sursă de confort şi ajutor. activităţile de viaţă cotidiană, incluzând
servirea mesei, îmbăierea şi folosirea toaletei.

Slabă înțelegere a limbajului scris sau a Sunt prezente comportamente dezadaptative

conceptelor ce presupun utilizarea numerelor, (inclusiv autoagresive).
banilor, timpului şi cantităţilor.
 4. Profund

Domeniul social Domeniul practic

Îşi exprimă dorinţele şi emoţiile îndeosebi Operarea mintală se reduce la interacţiunea

prin comunicare nonverbală. cu lumea fizică.

Individul are o înţelegere foarte redusă a Individul poate utiliza obiecte conform cu
comunicării verbale orale şi a celei gestuale. scopul acestora, într-o manieră dirijată,
pentru autoîngrijire, muncă şi recreere.

Apreciază relaţiile sociale cu membrii Dependența de alţii în tot ceea ce priveşte

familiei sau cu alte persoane foarte aspectele vieţii de zi cu zi, autoîngrijirea,
cunoscute, iniţiază şi răspunde la interacţiuni păstrarea unei stări bune de sănătate,
sociale prin gesturi şi reacţii emoţionale. respectarea măsurilor de siguranţă

Afectări concomitente de tip senzorial şi Comportamente dezadaptative sunt prezente

motor pot împiedica multe activităţi sociale. la multe dintre aceste persoane.

Anumite deprinderi vizuale spaţiale pot fi

însușite.
 III. Momentele examinării persoanelor cu dizabilitate intelectuală

A. Examinarea medicală: examenul somatic şi cel neurologic.

Are drept scop identificarea factorilor etiologici

răspunzători pentru dezechilibrele biochimice neonatale sau
pentru alte tipuri de afecţiuni.

Examinarea
B. Examinarea psihologică:

- evaluarea nivelului dezvoltării intelectuale

(Wechsler/Stanford-Binet)

- probe de performanţă (pentru evaluarea

psihomotricităţii, percepţiei vizuale şi auditive, atenţiei,
memoriei, limbajului, afectivităţii)

- scale de dezvoltare (Denver II, Portage)

C. Examinarea socială:

Anamneza cazului şi ancheta socială

trebuie să ofere acele date care să identifice sau să
excludă factorii familiali şi culturali implicaţi în
etiopatogenie.
 IV. Cu ce lucrează diagnosticul diferențial

a. Analfabetism, c. Întârzierea în
neglijarea b. Pseudodizabilitatea dezvoltarea mintală
socioculturală intelectuală cauzată de deficite
extremă senzoriale, simple sau
asociate

g. Alte stări deteriorative

în care dezvoltarea psihică Diagnosticul
este normală până la data diferențial
îmbolnăvirii d. Tulburările de
procesare cognitivă (fără
afectarea inteligenţei)
f. Tulburările de
spectru autist e. Stările de tip psihopatologic,
cu dezvoltare psihomotorie
normală până la momentul
debutului afecţiunii psihiatrice a
cărei evoluţie determină
dizabilitate intelectuală

V. Clasificarea dizbilităților intelectuale

A. După criteriul cronologic:

→ congenitale

→ dobândite

B. După criteriul etiologic:

→ dihotomia exogen – endogen

C. După criteriul semiologic:

→ forme pure (fără comorbidități)

→ dizabilitate intelectuală asociată altei boli sau dizabilităţi

 VI. Trăsăturile de specificitate ale dizabilităților intelectuale
Denumire Ce înseamnă
Rigiditatea reprezentărilor
mintale, operațiilor gândirii
sau reacțiilor
emoționale/verbale/comportam
Rigiditatea entale.
Exprimă o încetinire
obiectivă a derulării vieţii
psihice, fapt ce creează
impresia existenţei unor
Vâscozitatea
mecanisme împotmolite, a
genetică
unei curgeri vâscoase,
‘cleioase’ la nivelul
procesului gândirii, efectul
fiind acela al scăderii
performanţelor intelectuale.
Cauze
Afectarea echilibrului dinamic
al proceselor nervoase
fundamentale (excitaţia şi
inhibiţia), ceea ce conduce la
anomalii ale activităţii electrice
normale a cortexului cerebral.
Manifestare Mențiuni
Disfuncţionalităţi fie zonale, 1. Rigiditatea
fie sistemice, generate de specifică
deficienţe senzoriale,
deficientului mintal
insuficienţe perceptive şi/sau
cognitive ale reprezentării, caracterizează
tulburări mnezice, distorsiuni
întreaga viaţă
afectiv-motivaţionale, patternuri
psihică a acestuia,
acţionale şi comportamentale
dezadaptative, lacune sau traume fiind intrinsecă
ale experienţei de viaţă, tulburări deficienţei
de personalitate.
respective.
Dificultatea deficientului 1. Se conturează un
tablou discordant al
mintal de a progresa de la
vieţii sale psihice,
niveluri inferioare ale în care arii de
performanţă relativ
operaţionalităţii mintale, la
mulţumitoare se
niveluri superioare: acest învecinează cu arii
marcate de eşec
fenomen se caracterizează prin
(fiecare proces
încetinirea progresivă a psihic în parte are
un trend propriu al
dezvoltării mintale concomitent
dezvoltării,
cu revenirea periodică la stadii oarecum defazat în
raport cu celelalte
devenite caduce.
procese psihice).
 Incapacitate a persoanei Insuficienţa procesului de Caracterul precar al
cu handicap de a exprima abstractizare şi generalizare, limbajului, tulburările de
logico-gramatical conţinutul disfuncţiile percepţiei, atenţiei, pronunţie sau de scris-citit,
Fragilitatea unor situaţii semnificative, memoriei şi motivaţiei. distorsiunile morfosintactice şi
conduitei de a se menţine la nivelul semantice.
verbale unui progres continuu şi de
a-şi ajusta conduita verbală
la schimbările ce apar în
diverse împrejurări.