CENTRE DE GREUTATE

CENTRE DE GREUTATE

Un caz particular al sistemelor de forţe paralele vectori legaţi este sistemul forţelor de greutate.

Pentru corpuri sau sisteme de puncte materiale cu dimensiuni neglijabile în raport cu raza Pământului şi aflate în
vecinătatea suprafeţei acestuia, se poate considera că forţele de atracţie exercitate de Pământ alcătuiesc un
sistem de forţe paralele. Aceste forţe se numesc forţe de greutate şi pot fi exprimate în funcţie de masele
punctelor materiale:

𝐺 𝑖 = 𝑚𝑖 ∙ 𝑔

unde 𝑔 este vectorul acceleraţie gravitaţională, considerat constant în mărime direcţie şi sens (deşi acesta
variază în funcţie de latitudine şi longitudine, fiind dirijat către centrul Pământului). Mărimea acceleraţiei
gravitaţionale se va considera:

𝑔 = 9,81 𝑚ൗ𝑠 2
 CENTRE DE GREUTATE
CENTRE DE GREUTATE

Fie un sistem de puncte materiale 𝐴𝑖 de mase 𝑚𝑖 şi un sistem de referinţă cartezian Oxyz.

Rezultanta forţelor de greutate ale punctelor materiale (forţe ce sunt

z C considerate paralele, verticale şi având sensul către suprafaţa Pământului)
va păstra direcţia şi sensul forţelor de greutate, mărimea va fi suma
𝒓𝑪 𝑮 𝑨𝒊 𝒎𝒊 mărimilor forţelor din sistem iar punctul de aplicaţie va fi în centrul
𝑨𝟏 𝒎𝟏 𝒓𝒊 acestor forţe paralele, C, denumit centru de greutate
𝑮𝒊
Poziţia centrului de greutate va fi dată de relaţia:
y
𝑮𝟏 σ 𝑟𝑖 ∙ 𝐺𝑖 σ 𝑟𝑖 ∙ 𝑚𝑖 𝑔 σ 𝑟𝑖 ∙ 𝑚𝑖
O 𝑟𝐶 = = =
𝑨𝒏 𝒎𝒏 σ 𝐺𝑖 σ 𝑚𝑖 𝑔 σ 𝑚𝑖
𝒓𝒏
x
𝑮𝒏 Se observă că pentru sisteme de puncte îndeplinind condiţiile de mai sus poziţia
centrului de greutate depinde doar de modul de distribuire al maselor sistemului.

În acest mod se ajunge la o noţiune mai cuprinzătoare, aceea de centru de masă, care are sens şi pentru corpuri
ce nu sunt la suprafaţa Pământului.
 CENTRE DE GREUTATE
CENTRE DE GREUTATE

Fie un solid rigid. Se poate considera că acesta este un mediu continuu şi infinit de puncte materiale. Un
asemenea punct se poate modela printr-un element infinitezimal (cu dimensiunile tinzând către zero) având
masa elementară 𝑑𝑚.

z Acest element va avea forţa de greutate elementară:

𝑷 𝒅𝒎
𝑑𝐺 = 𝑔 ∙ 𝑑𝑚
C
𝒅𝑮 Relaţia de determinare a poziţiei centrului de greutate pentru solidul
𝒓 rigid presupune efectuarea unor sume infinite, adică a unor integrale:
𝒓𝑪
z y
O ‫𝐺𝑑 𝑟 𝐷׬‬ ‫𝑚𝑑𝑔 𝑟 𝐷׬‬ ‫𝑚𝑑 𝑟 𝐷׬‬
𝑟𝐶 = = =
x 𝑮 ‫𝐺𝑑 𝐷׬‬ ‫𝑚𝑑𝑔 𝐷׬‬ ‫𝑚𝑑 𝐷׬‬
x y
unde integralele se efectuează pe domeniul solidului rigid (lungime, suprafaţă sau volum).
 CENTRE DE GREUTATE
CENTRE DE GREUTATE

Coordonatele centrului de greutate pentru sisteme de puncte materiale şi pentru solidul rigid sunt:

σ 𝑥𝑖 ∙ 𝑚𝑖 σ 𝑦𝑖 ∙ 𝑚𝑖 σ 𝑧𝑖 ∙ 𝑚𝑖
𝑥𝐶 = , 𝑦𝐶 = , 𝑧𝐶 =
σ 𝑚𝑖 σ 𝑚𝑖 σ 𝑚𝑖

‫𝑚𝑑𝑥 𝐷׬‬ ‫𝑚𝑑𝑦 𝐷׬‬ ‫𝑚𝑑𝑧 𝐷׬‬

𝑥𝐶 = , 𝑦𝐶 = , 𝑧𝐶 =
‫𝑚𝑑 𝐷׬‬ ‫𝑚𝑑 𝐷׬‬ ‫𝑚𝑑 𝐷׬‬
 CENTRE DE GREUTATE
MOMENTE STATICE

Momentele statice, notate cu S, sunt mărimile scalare egale cu sumele de produse dintre masele punctelor din
sistem şi coordonatele acestora în raport cu un reper considerat (pentru solidul rigid, sumele devin integrale).

În relaţiile ce definesc coordonatele centrului de greutate, numărătorii fracţiilor reprezintă momente statice în
raport cu planele sistemului de coordonate (SyOz, SxOz respectiv SxOy).

𝑆𝑥𝑂𝑦 = σ 𝑧𝑖 ∙ 𝑚𝑖 , 𝑆𝑦𝑂𝑧 = σ 𝑥𝑖 ∙ 𝑚𝑖 , 𝑆𝑥𝑂𝑧 = σ 𝑦𝑖 ∙ 𝑚𝑖

𝑆𝑥𝑂𝑦 = ‫ 𝑚𝑑𝑧 𝐷׬‬, 𝑆𝑦𝑜𝑧 = ‫ 𝑚𝑑𝑥 𝐷׬‬, 𝑆𝑥𝑂𝑧 = ‫𝑚𝑑𝑦 𝐷׬‬

Numitorii fracţiilor reprezintă chiar masa totală a sistemului de puncte materiale, respectiv a solidului rigid.

𝑀 = σ 𝑚𝑖 , 𝑀 = ‫𝑚𝑑 𝐷׬‬
 CENTRE DE GREUTATE
MOMENTE STATICE

Astfel, se poate enunţa teorema momentelor statice:

Momentul static al unui sistem material (corp, sistem de puncte materiale) în raport cu un reper (plan,
axă sau punct) este egal cu produsul dintre masa totală a sistemului material şi distanţa (pozitivă sau
negativă) de la centrul de greutate al sistemului la reperul considerat.

𝑆𝑥𝑂𝑦 = 𝑀 ∙ 𝑧𝐶 , 𝑆𝑦𝑂𝑧 = 𝑀 ∙ 𝑥𝐶 , 𝑆𝑥𝑂𝑧 = 𝑀 ∙ 𝑦𝐶

OBS: Momentul static al unui sistem material în raport cu un plan, o axă sau un punct de simetrie este egal cu
zero. Aceasta conduce la următoarea consecinţă:

Un sistem material care admite un plan, o axă sau un punct de simetrie are centrul de greutate în acel
plan, pe acea axă sau în acel punct.
 CENTRE DE GREUTATE
CENTRE DE GREUTATE PENTRU CORPURI OMOGENE

În cazul corpurilor omogene masa specifică μ este aceeaşi în toate punctele corpului (este constantă), unde
masa specifică este masa unităţii de volum pentru corpuri de tip bloc, masa unităţii de arie pentru corpuri de tip
placă sau masa unităţii de lungime pentru corpuri de tip bară.

𝑀 𝑚𝑖 𝑑𝑚
Pentru bare omogene, masa specifică se poate exprima astfel: 𝜇𝐿 = = =
𝐿 𝑙𝑖 𝑑𝑙
𝒎𝒊 , 𝒍𝒊
Această relaţie arată că raportul masă/lungime este acelaşi
dm, dl indiferent de cât de mare este partea corpului considerată.
M, L
𝑀
𝑑𝑚 = 𝜇𝐿 ∙ 𝑑𝑙 = ∙ 𝑑𝑙
𝐿
Coordonatele centrului de greutate pentru un corp de tip bară omogenă sunt:
‫𝑙𝑑𝑥 𝐿׬‬ ‫𝑙𝑑𝑦 𝐿׬‬ ‫𝑙𝑑𝑧 𝐿׬‬
𝑥𝐶 = , 𝑦𝐶 = , 𝑧𝐶 =
‫𝑙𝑑 𝐿׬‬ ‫𝑙𝑑 𝐿׬‬ ‫𝑙𝑑 𝐿׬‬

unde integralele se efectuează pe toată lungimea barei.

 CENTRE DE GREUTATE
CENTRE DE GREUTATE PENTRU CORPURI OMOGENE

Pentru plăci omogene masa specifică ( numită şi densitate aparentă) se poate exprima astfel:

𝑀 𝑚𝑖 𝑑𝑚 𝑀
𝜇𝐴 = = = ⇒ 𝑑𝑚 = 𝜇𝐴 ∙ 𝑑𝐴 = ∙ 𝑑𝐴
𝐴 𝐴𝑖 𝑑𝐴 𝐴

Coordonatele centrului de greutate pentru un corp de tip placă omogenă sunt:

‫𝐴𝑑𝑥 𝐴׬‬ ‫𝐴𝑑𝑦 𝐴׬‬ ‫𝐴𝑑𝑧 𝐴׬‬

𝑥𝐶 = , 𝑦𝐶 = , 𝑧𝐶 =
‫𝐴𝑑 𝐴׬‬ ‫𝐴𝑑 𝐴׬‬ ‫𝐴𝑑 𝐴׬‬
 CENTRE DE GREUTATE
CENTRE DE GREUTATE PENTRU CORPURI OMOGENE

Pentru blocuri omogene masa specifică (numită şi densitate) se poate exprima astfel:

𝑀 𝑚𝑖 𝑑𝑚 𝑀
𝜇𝑉 = = = ⇒ 𝑑𝑚 = 𝜇𝑉 ∙ 𝑑𝑉 = ∙ 𝑑𝑉
𝑉 𝑉𝑖 𝑑𝑉 𝑉

Coordonatele centrului de greutate pentru un corp de tip bloc omogen sunt:

‫𝑉𝑑𝑥 𝑉׬‬ ‫𝑉𝑑𝑦 𝑉׬‬ ‫𝑉𝑑𝑧 𝑉׬‬

𝑥𝐶 = , 𝑦𝐶 = , 𝑧𝐶 =
‫𝑉𝑑 𝑉׬‬ ‫𝑉𝑑 𝑉׬‬ ‫𝑉𝑑 𝑉׬‬

OBS: În cazul corpurilor omogene se poate vorbi despre centre de greutate geometrice, poziţia acestora
depinzând doar de geometria corpurilor.
 CENTRE DE GREUTATE
CENTRE DE GREUTATE PENTRU CORPURI OMOGENE

În cazul sistemelor de corpuri omogene alcătuite prin asamblarea unor corpuri simple uzuale, definite
geometric, cărora li se cunosc poziţiile centrelor de greutate în raport cu un sistem de referinţă ales, relaţiile
devin:
σ 𝑥𝑖 ∙ 𝑙𝑖 σ 𝑦𝑖 ∙ 𝑙𝑖 σ 𝑧𝑖 ∙ 𝑙𝑖
- pentru sisteme de bare omogene: 𝑥𝐶 = , 𝑦𝐶 = , 𝑧𝐶 =
σ 𝑙𝑖 σ 𝑙𝑖 σ 𝑙𝑖

σ 𝑥𝑖 ∙ 𝐴𝑖 σ 𝑦𝑖 ∙ 𝐴𝑖 σ 𝑧𝑖 ∙ 𝐴𝑖
- pentru sisteme de plăci omogene: 𝑥𝐶 = , 𝑦𝐶 = , 𝑧𝐶 =
σ 𝐴𝑖 σ 𝐴𝑖 σ 𝐴𝑖

σ 𝑥𝑖 ∙ 𝑉𝑖 σ 𝑦𝑖 ∙ 𝑉𝑖 σ 𝑧𝑖 ∙ 𝑉𝑖
- pentru sisteme de blocuri omogene: 𝑥𝐶 = , 𝑦𝐶 = , 𝑧𝐶 =
σ 𝑉𝑖 σ 𝑉𝑖 σ 𝑉𝑖
 CENTRE DE GREUTATE
CENTRE DE GREUTATE PENTRU CORPURI OMOGENE, SIMPLE, UZUALE

Se vor indica poziţiile centrelor de greutate pentru câteva corpuri utilizate mai des în aplicaţii.

• Bara rectilinie • Bara arc de cerc

A C B y sin 𝛼
𝑥𝐶 = 𝑂𝐶 = 𝑅 ∙ , 𝛼 = 𝑟𝑎𝑑.
𝛼
L R
𝑦𝐶 = 0 , Ox axă de simetrie
L/2 L/2
α
C x
O
Deoarece bara acceptă două axe de α
simetrie, centrul de greutate C se va
afla la intersecţia acestora.
OC
 CENTRE DE GREUTATE
CENTRE DE GREUTATE PENTRU CORPURI OMOGENE, SIMPLE, UZUALE

• Placa dreptunghiulară • Placa triunghi dreptunghic

𝑏
y 𝑥𝐶 =
3
ℎ
h/2 𝑦𝐶 =
C 3
h C
h
h/2 h/3 x
b/2 b/2 O b/3
b
b

Placa dreptunghiulară cu laturile b şi h OBS: Centrul de greutate al unei plăci triunghi

acceptă două axe de simetrie. La dreptunghic se află la intersecția medianelor sale.
intersecţia acestora se află centrul său de
greutate, C.
 CENTRE DE GREUTATE
CENTRE DE GREUTATE PENTRU CORPURI OMOGENE, SIMPLE, UZUALE

• Placa sector de cerc

y Se prezintă poziţiile centrelor de greutate (notate cu C)

pentru trei sectoare de cerc utilizate frecvent în aplicaţii,
R
unde 𝑒 are semnificaţia de excentricitate.
α
C x
O α O=C

OC

C R
2 sin 𝛼 e C
𝑥𝐶 = 𝑂𝐶 = ∙ 𝑅 ∙ , 𝛼 = 𝑟𝑎𝑑 R e
3 𝛼 O e O
𝟒𝑹 𝟒𝑹
𝒆= 𝒆=
𝑦𝐶 = 0 𝟑𝝅 𝟑𝝅
 CENTRE DE GREUTATE
TEOREMELE PAPPUS-GULDIN

Teorema 1. Aria suprafeţei generată prin rotirea completă a unui arc de curbă plană şi omogenă în jurul
unei axe conţinută în planul său şi pe care nu o traversează, este egală cu lungimea arcului de curbă
înmulţită cu lungimea cercului descris de centrul său de masă.

𝑨 = 𝑳 ∙ 𝟐 ∙ 𝝅 ∙ 𝒓𝑪

C L

𝒓𝑪
 CENTRE DE GREUTATE
TEOREMELE PAPPUS-GULDIN

Teorema 2. Volumul generat prin rotirea completă a unei suprafeţe plane şi omogene în jurul unei axe
conţinută în planul său şi pe care nu o intersectează este egal cu produsul dintre aria suprafeţei şi
lungimea cercului descris de centrul său de masă.

𝑽 = 𝑨 ∙ 𝟐 ∙ 𝝅 ∙ 𝒓𝑪
A C
𝒓𝑪
 CENTRE DE GREUTATE
CENTRE DE GREUTATE PENTRU CORPURI NEOMOGENE

De regulă, astfel de corpuri se obţin prin asamblarea unor corpuri omogene având mase specifice diferite.

În această situaţie, se împarte corpul în părţile sale omogene şi se determină poziţiile centrelor de greutate
pentru fiecare parte, definite de coordonatele 𝑥𝑖 , 𝑦𝑖 şi 𝑧𝑖 în raport cu un sistem de referinţă ales.

Coordonatele centrului de greutate al corpului neomogen se vor determina cu relaţiile:

σ 𝑥𝑖 ∙ 𝑚𝑖 σ 𝑦𝑖 ∙ 𝑚𝑖 σ 𝑧𝑖 ∙ 𝑚𝑖
𝑥𝐶 = , 𝑦𝐶 = , 𝑧𝐶 =
σ 𝑚𝑖 σ 𝑚𝑖 σ 𝑚𝑖

Pentru corpuri neomogene având masa specifică variabilă după o lege cunoscută, coordonatele centrului de
greutate se determină astfel:

‫𝑚𝑑𝑥 ׬‬ ‫𝑚𝑑𝑦 ׬‬ ‫𝑚𝑑𝑧 ׬‬

𝑥𝐶 = , 𝑦𝐶 = , 𝑧𝐶 =
‫𝑚𝑑 ׬‬ ‫𝑚𝑑 ׬‬ ‫𝑚𝑑 ׬‬