Joc de dezvoltare emoțională: Termometrul

emoţiilor
by Raluca Mosora on 15 iunie, 2014

Cuvintele ne ajută să îmbrăcăm realitatea. Dacă pentru realitatea

exterioară avem cuvinte care denumesc cu precizie fiecare obiect, pentru lumea interioară lucrurile
sunt mai complicate. Uneori, simţim că nu ne găsim cuvintele potrivite prin care să exprimăm clar ce
simţim şi cât de puternice ne sunt trăirile. Rămânem cu senzaţia amară că nu ne-am făcut înţeleşi, şi
că ceilalţi nu au acces cu adevărat la sentimentele noastre. Iată de ce e important să avem la
îndemână cât mai multe cuvinte care ne descriu viaţa emoţională, cu toate nuanţele ei. Te invit la o
călătorie de cartografiere a lumii interioare.
Vârsta potrivită: peste 7 ani
Materiale necesare: foi de hârtie şi creioane colorate
Ce trebuie făcut:

 Cel mai bun mod de a-l introduce pe copil în joc este prin a-i aduce
aminte de o situaţie în care cineva, din cauza emoţiilor prea puternice, a acţionat
într-un mod nepotrivit: cineva orb de furie care a sărit la bătaie, un copil atât de
speriat încât a uitat tot ce ştia, un om aşa de trist că nu a mai plecat din casă. Prin
aceste exemple îi vei arăta copilului că emoţiile, când sunt prea puternice, ne
scapă de sub control. Explică-i că, pe măsură ce intensitatea emoţiilor creşte, ele
se transformă din una în alta şi capătă denumiri diferite. Când i-ai trezit interesul,
propune-i să descoperiţi împreună cum se pot aranja emoţiile, în funcţie de
intensitatea lor.
 Deşi trăim o grămadă de emoţii şi stări de spirit, ele pot fi împărţite în linii
mari pe 5 scale: bucurie, furie, frică, tristeţe şi iubire. Aşadar, schiţează 5
termometre, fără gradaţii.
 Începeţi cu termometrul pentru furie, pentru că este cel mai simplu de
completat. Termometrul se va completa începând cu intensitatea cea mai
scăzută. Cere-i copilului să denumească emoţia care apare atunci când furia nu
există deloc: relaxare, calm, linişte, etc. Pentru nivelul următor căutaţi denumirea
pentru o stare de furie foarte scăzută şi difuză: iritabilitate, încordare, proastă
dispoziţie, nemulţumire, etc. Căutaţi denumirea pentru următorul grad de
furie: irascibilitatea, enervarea, etc. Rând pe rând, denumiţi emoţiile sau stările se
spirit corespunzătoare unei furii tot mai puternice: negru în fața ochilor,
exasperare, furie oarbă, etc.
 Pe fiecare scală trebuiesc găsite cât mai multe denumiri de emoţii sau
stări de spirit. Pe scala furie pot să se regăsească expresii precum nemulţumire,
irascibilitate, iritabilitate, nervi, furie, supărare, furie cu ţipături, agresivitate,
violență, criză de furie, furibund, orb de furie, etc. Pe scala tristeţe se pot regăsi
 emoţii precum: melancolie, nostalgie, mâhnire, deznădejde, tristeţe,
demoralizare, depresie, disperare, agonie. Pe scala frică poate apărea nelinişte,
agitaţie, pândă, teamă, frică, palpitaţii, groază, panică. Pe scala iubire poate
apărea indiferență, simpatie, afecţiune, apropiere, dragoste, iubire, pasiune.
 După ce aţi găsit denumiri pentru fiecare liniuţă de nivel a termometrului,
începeţi să îl coloraţi. Termometrul va avea două culori, cu nuanţe diferite:
albastru pentru emoţiile de intensitate mică şi roşu pentru emoţiile puternice.
Pune-l pe copil să aleagă unde este liniuţa ce separă cele două culori, adică
limita de la care emoţiile devin greu de stăpânit. Apoi coloraţi cu nuanţe diferite
termometrul emoţiilor.
 Când termometrul e gata desenat, trebuie ca fiecare nivel să fie descris
mai în detaliu. Astfel, adăugaţi pentru fiecare emoţie de pe termometru câte o
postură corporală (o puteţi efectiv arăta sau o puteţi desena), câteva gânduri care
apar odată cu emoţia, precum şi câteva situaţii în care apare emoţia respectivă.
 Urmează să ne concentrăm pe mercurul din termometru: ajută-l pe copil
să conştientizeze ce anume face mercurul să urce şi ce îl face să coboare.
Observă dacă micuţul spune că nivelul mercurului creşte din cauza unor situaţii
exterioare sau din cauza unor gânduri şi frici din interior.
 Întreabă-l pe copil ce anume poate face ca să controleze el nivelul
mercurului, adică ce poate face ca să urce sau să coboare intensitatea
emoţională. Ajută-l să găsească cât mai multe idei prin care să reducă emoţiile
negative prea intense sau să le crească pe cele pozitive. Această etapă poate fi
desfăşurată pe o perioadă mai lungă de timp, nu doar într-o singură sesiune.
 În timp, termometrele emoţiilor pot fi completate cu noi nuanţe de emoţii. 
Aşa că păstrează aceste termometre şi foloseşte-le în situaţiile în care copilul tău
experimentează o emoţie puternică.
Bine de ştiut:

 Acest joc are numeroase beneficii pentru copil. În primul rând, el este un
prilej de dezvoltare a vocabularului emoţiilor. Având cuvinte variate pentru a-şi
descrie stările, copilul va putea să se exprime mai nuanţat şi va simţi că se face
înţeles mai uşor când vorbeşte despre el însuşi. Astfel, cu cuvintele la îndemână,
el va avea mai multă încredere să se dezvăluie pe sine şi să le arate altora ce
simte.
 Termometrul emoţiilor îl ajută pe copil să îşi conştientizeze mai bine viaţa
emoţională. El va înţelege nu doar ce simte, ci şi felul în care emoţiile se leagă de
gânduri despre alţii şi despre sine, de comportamente, de imagini.
 Ideea de termometru este o metaforă sugestivă care îl ajută pe copil să
înţeleagă că emoţiile prea intense dezorganizează gândirea şi comportamentele,
şi că ne fac mai mult rău decât bine. Înţelegând mai în profunzime dinamica
emoţiilor, copilul va simţi că are un control mai mare asupra acestora.
 Termometrul emoţiilor este şi un prilej prin care copilul înţelege că
gestionarea emoţiilor negative nu presupune interzicerea acestora, ci doar
aducerea lor la un nivel la care pot fi ţinute sub control. Arată-i copilului că este
normal să avem emoţii negative, însă nu trebuie că ele să fie atât de intense încât
să ne subjuge.
Între A nu simţi nimic şi a fi copleşit de emoţie este o gamă întreagă de trăiri, care aşteaptă să fie
aduse la lumină. Iată de ce incursiunea de cartografiere a lumii interioare nu se sfârşeşte niciodată, ci
este un prilej continuu de cunoaștere și îmbogățire interioară. Simți puterea lor de atracție?
 (Sursa  foto)

Articol din categoria: → Ora de joacă