PROIECT DE LECȚIE

Unitatea şcolară: Colegiul Silvic „Bucovina”

Disciplina: Ecologie
Clasa: a IX-a D
Unitatea de învăţare: Relaţii trofice în ecosistem
Lecţia: Lanţuri şi reţele trofice
Durata: 1 oră
Profesor: BALABAȘCIUC Dumitrela-Elena
Data: 06.11.2020

Scopul: Cunoaşterea structurii, particularităţilor şi importanţei lanţurilor trofice în ecosistem, dar şi

implicarea omului ca verigă în lanţul trofic şi consecinţele implicării.

Obiective operaţionale:
 O1 Să definească pe baza planşei lanţurile trofice şi să exemplifice.
 O2 Să explice pe baza vizionării unui material(CD) structura şi tipul lanţurilor trofice subliniind
rolul fiecărei categorii trofice în mediul său de viaţă.
 O3 Să identifice locul omului în lanţurile trofice pornind de la statutul omului de consumator
primar, secundar sau terţiar şi să exemplifice.
 O4 Să stabilească rolul lanţurilor şi al reţelelor trofice în ecosistem, pornind de la câteva noduri
stabilind consecinţele dispariţiei unor specii.

Metode didactice:
 explicaţia, conversaţia
 observarea dirijată şi nedirijată,
 gândiţi – lucraţi în perechi – în grupe,
 brainstormingul
 problematizarea,
 graffiti
 turul galeriei
 modelarea,

Materiale didactice:
 planşe cu lanţuri şi reţele trofice din diferite ecosisteme,
 manuale alternative,
 atlas botanic şi zoologic,
 calculator
 ppt
 Tipul de activitate: frontală, online

Strategii didactice
Etapele lecţiei Activităţi de învăţare Forme
Forma de Metode Mij.
de
activitate didactice didact.
evaluare
Reactualizarea Profesorul cere elevilor să-şi Individuală Brainstorm- Caiet În scris
cunoştinţelor reamintească principalele categorii ing
4 min trofice studiate în ora precedentă şi
să dea exemple. Elevii îşi notează
cele cerute după care se discută.
Captarea Se prezintă elevilor o planşă cu Frontală Observarea Planşe Orală
atenţiei lanţuri şi reţele trofice dintr-o nedirijată şi cu
4 min pădure şi continuând discuţia, prin dirijată, lanţuri şi
observare nedirijată, se recunosc conversaţia, reţele
categoriile trofice enumerate de problemati- trofice
elevi. Iar în continuare, pe baza zare din
observaţiei dirijate, se stabilesc diferite
tipurile de relaţii care apar între medii de
categoriile trofice. viaţă
Se anunţă tema şi se notează titlul
lecţiei pe tablă
Transmiterea O1 Pe baza discuţiilor anterioare, Frontală, Problemati- Planşe Orală
noilor cu ajutorul elevilor se defineşte zarea cu
cunoştinţe lanţul trofic şi se dau exemple. modelarea lanţuri şi
32 min O2 Elevii vizionează un scurt reţele
material cu organisme din diferite trofice
medii de viaţă şi legăturile pe care din
le stabilesc între ele, având ca diferite
sarcină observarea a cât mai multe medii de
relaţii trofice. După vizionarea viaţă
materialului,P împarte clasa în 4 CD
grupe, elevii vor primii miniplanşe intuitex
GrI va trebui să noteze lanţuri
trofice dintr-o pădure
Gr. II- lanţuri trofice dintr-o
câmpie
Gr.III- lanţuri trofice din mediul
acvatic
Gr.IV –lanţuri trofice de tip
prădător, parazit, saprofit
. Se discută despre rolul fiecărei
specii în lanţul trofic stabilindu-se
structura lanţurilor trofice şi Frontală, Planşe, În scris
limitarea numărului de verigi din caiete,
motive descoperite de elevi pe manual
 baza discuţiilor. Se notează pe
tablă şi în caiete.
Strategii didactice
Forme
Etapele lecţiei Activităţi de învăţare Forma de Metode Mij.
de
activitate didactice didact.
evaluare
Transmiterea O3 Profesorul cere elevilor să dea
noilor exemple de lanţuri trofice în care Frontală,
cunoştinţe este prezent omul. Se foloseşte
32 min metode „gândiţi – lucraţi în
perechi – în grupe”. Astfel fiecare
elev, individual, noteză 2 exemple
de lanţuri trofice în care este
prezent omul. Se grupează apoi în
perechi şi colaborează pentru a
obţine mai multe lanţuri trofice în
care este prezent omul. După ce
discută în perechi elevii vor forma
grupe de 4 şi vor alege din
lanţurile trofice notate câte trei Pe grupe În scris
exemple astfel încât într-un lanţ
omul să fie consumator primar, în
altul consumator secundar şi în
altul consumator terţiar. Cele mai
bune exemple se notează pe tablă.
O4 Pentru a face trecerea de la
lanţuri la reţele trofice se utilizează
planşa cu reţele trofice. Astfel,
elevii vor observa dirijaţi de
profesor că un organism face parte
din mai multe lanţuri trofice, deci
este un nod de legătură astfel se
creează reţelele. Se finalizează
schiţa lecţiei pe tablă
Fixarea şi Pentru fixarea şi evaluarea Individuală Muncă Caiete În scris
evaluarea cunoştinţelor, elevi lucrează independen-
cunoştinţelor individual, având ca sarcină tă
10 min explicarea proverbului „Peştele Conversaţie
mare îl mănâncă pe cel mic”, după
care se discută.În final grupele de
elevi au de rezolvat următoarea Pe grupe Turul Coli În scris
problemă:”Presupunând că galeriei albe,
indivizii din specia A se hrănesc marker
cu indivizi din specia B, ce se
întâmplă dacă din anumite cauze
scade numărul de indivizi din
 specia A”. Fiecare grupă rezolvă
problema pe o coală de hărtie care Se afişează

SCHIŢA LECȚIEI
Lanţuri şi reţele trofice

Dacă aşezăm categoriile trofice linear în ordinea în care se hrănesc unele cu altele
vom obţine un lanţ trofic
în ecosistem hrana circulă de la:
Producători consumatori fitofagi consumatori zoofagi
P CI CII CIII D
Lanţurile trofice conţin mai multe verigi = specii,.şi pot fi:
a. în funcţie de ecosistem lanţurile trofice:
 terestre ex. Ierburi lăcustă şopârlă uliu (de câmpie)
Arbori larve ciocănitoare bufniţă( de pădure)
 acvatice ex. Alge dafnie crap ştiucă
b. în funcţie de modul de obţinere a hranei:
 prădător ex. ierburi larvă ciocănitoare uliu
 saprofag ex. Animale moarte bacterii
 Parazit ex. Tenia Omul
În general numărul verigilor dintru-un lanţ este 3-5 şi nu mai multe pentru că:
 Nu toată hrana dintr-o verigă trece la veriga următoare
 Substanţele minerale disponibile producătorilor sunt limitate
 Creşterea consumului de energie spre capătul lanţului trofic
Omul poate fi şi el veriga in lanţul trofic:
o cartof om
o porumb găină om
o alge dafnie crap om
Lanţurile trofice dintr-un ecosistem nu sunt izolate, ci interacţionează cu alte
lanţuri trofice, având de exemplu o veriga comună, formând astfel REŢELE TROFICE.
În reţelele trofice exista un circuit al substanţelor.

Subst
min
P

D C