ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Evaluarea Calitatii Bauturilor Racoritoare Carbogazoase

Coordonator Stiintific: Realizat de:

Conf. univ. dr. Lelia Voinea Dumitru Georgiana

Savu Alexandra

Valu Mariana

Matei Ioana

Furcoi Andrei

Tudorache Madalina
 CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1 – CARACTERIZAREA GENERALA A BAUTURILOR RACORITAORE

1.1 Scurt istoric al bauturilor racoritoare

1.2 Principalele etape ale procesului de obitinere a bauturilor racoritoare
1.3 Caracteristicile de calitate ale bauturilor racoritoare
1.4 Principalele avantaje si dezavantaje nutritionale
1.5 Prezentarea unor date generale despre piața bauturilor racoritoare

CAPITOLUL 2 – ETICHETAREA BAUTURILOR RACORITOARE

2.1 Alegerea a 2 marci de bauturi racoritoare si prezentarea celor mai reprezentative date
despre acestea

2.2 Analiza continutul informational al etichetelor marcilor alese

2.3 Identificarea aditivilor alimentari enumerati in lista ingredientelor

CAPITOLUL 3 – EVALUAREA CALITATII NUTRITIONALE

3.1 Prezentarea informatiilor de pe etichetele nutritionale
3.2 Evaluarea profilului nutritional

CAPITOLUL 4 – EVALUAREA CALITATII SENZORIALE

4.1 Elaborarea schemei de punctaj
4.2 Efectuarea analizei senzoriale prin metoda evaluarii prin puncte
4.3 Intocmirea fiselor centralizatoare de analiza
4.4 Stabilirea clasei de calitate

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
 Într-o societate industrializată şi ultramodernă în care ritmul alert de viaţă presupune
modificarea substanţială a obiceiurilor de consum, băuturile răcoritoare vin în întâmpinarea
nevoilor fiziologice ale omului prin acoperirea aproape în totalitate din aceste surse a cantităţii de
apă necesară corpului uman. După cum este şi normal într-o ţară care se află într-un plin proces
de dezvoltare şi modernizare, alegerile consumatorilor se schimbă de la o zi la alta, în funcţie de
puterea de cumpărare, dar şi de nivelul de informare şi educaţie - criteriu care tinde să devină
hotărâtor în selecţia regimului alimentar. Importanţa oferită alimentaţiei sănătoase este tot mai
vizibilă şi acest lucru se reflectă în dezvoltare.1
Importanţa oferită alimentaţiei sănătoase este tot mai vizibilă şi acest lucru se reflectă în
dezvoltarea gamelor de produse, reprezentate pe piaţa băuturilor răcoritoare.Este foarte important
să avem o alimentaţie sănătoasă,iar viaţa modernă este de neimaginat fără prezenţa sucurilor din
comerţ: Coca-Cola, Pepsi, sucuri cu zahăr, sucuri light, sucuri “naturale”, fresh-uri, sucuri
gazoase, non-gazoase, sucuri concentrate sau la automat, la fast-food, cinema, pe stradă, la
serviciu sau oriunde mergem.
Dacă oamenilor nu le-ar fi plăcut sucurile, atunci fraza anterioară ar fi fost absurdă. Cu toate
acestea, plăcerea consumului de sucuri a condus la un exces de consum, devenind o adevărată
problemă de sănătate publică. De aceea am ales aceasta temă pentru a arăta ce conţin aceste
băuturi,ce dezavanatje au şi de asemenea vom face o scurtă istorie a lor , şi le vom analiza cât
mai în detaliu.

CAPITOLUL 1 – CARACTERIZAREA GENERALA A

BAUTURILOR RACORITOARE

1.1 Scurt istoric al bauturilor racoritoare

1 http://www.revista-informare.ro/showart.php?id=40&rev=2
 Începând din anii 1920 se poate vorbi de producerea pe scară industrială a băuturilor
răcoritoare. Inventarea ,, pachetelor pentru acasă ’’ , primul pachet de carton pentru şase sticle, a
făcut mai convenabil transportul acasă la consumator. Utilizarea acestor pachete a dus la
creşterea consumului şi a popularităţii băuturilor răcoritoare. Apariţia automobilelor a creat o
nouă eră, ajutând la răspândirea cu rapiditate a produselor răcoritoare. 2Staţiile de întreţinere au
devenit un cadru propice pentru răcoritoarele îmbuteliate şi camioanele de distribuţie au devenit
mai potrivite pentru a satisface cererea tot mai mare.
În anii 1920 au apărut primele maşini automate de vânzare a băuturilor răcoritoare, aducând un
suflu nou acestei afaceri. Noi tehnologii au ajutat producătorii de băuturi răcoritoare să asigure
cererile tot mai mari ale consumatorilor prin creşterea semnificativă a disponibilităţii produsului:
tradiţionalele cutii de şase sticle au devenit cutii de opt sticle, apoi au apărut cutii din ce în ce
mai mari.
Până în anii 1890, îmbutelierea se efectua în butelii de sticlă iar sigilarea şi ambalarea
erau aproape în totalitate operaţii manuale. Extinderea nu era posibilă fără introducerea unui
proces mecanizat. Acest lucru s-a schimbat între anii 1890 şi 1910, când au fost inventate maşini
automate, care au făcut industria băuturilor răcoritoare mai eficientă şi mai productivă.
Răspunzând cererii consumatorilor, această industrie a scos pe piaţă, în anii 1950, băuturile
răcoritoare la pahar şi sortimentele dietetice. Cu timpul, industria băuturilor răcoritoare s-a
dezvoltat, prin crearea unor noi arome, vânzarea produselor la cutie în automate şi invenţia
sticlelor PET.
Majoritatea băuturilor răcoritoare populare în ziua de azi sunt produse din concentrate de
aromă sau baze de băuturi, produse după formule secrete aparţinând companiilor autorizate.
Instalaţiile de îmbuteliere sunt automate, nepoluante şi pot produce un număr de 2000 de
containere pe minut în fiecare linie de operare. Echipamente sofisticate conduc întregul proces,
de la procedeele delicate de amestecare, la îmbuteliere şi ambalare. Monitorizând constant
întregul proces, computerele şi operatorii se asigură că fiecare produs îndeplineşte standardele
controlului de calitate.
Evenimente importante în dezvoltarea băuturilor răcoritoare:

2 http://facultate.regielive.ro/licente/marketing/bauturi-racoritoare-218539.html
 1798 – s-a introdus pentru prima dată termenul de ,, apă minerală ’’
1809 – a fost publicat primul patent pentru fabricarea apelor minerale artificial
1835 – a fost îmbuteliată pentru prima dată apa mineral
1850 – este utilizată pentru prima dată, la îmbutelierea apei minerale, o maşină manuală
de umplere şi închidere a sticlelor
1851 – în Irlanda a fost introdus sortimentul ,, ginger ale’’
1861 – băuturile răcoritoare primesc denumirea de ,,pop’’
1881 – este introdus primul sortiment cu aromă de cola
1892 – invenţia dopului tip coroană
1899 – a apărut prima maşină de fabricat recipiente de sticlă
1913 – căruţele trase de cai sunt înlocuite cu camioane de livrare, începând o nouă
eră pentru industria băuturilor răcoritoare
1920 – maşinile automate au început să distribuie băuturi răcoritoare la pahar
1923 – au fost introduse cartoanele pentru şase sticle
1934 – sunt utilizate etichete colorate, pentru a face reclamă produsului
1952 – este introdusă prima băutură răcoritoare dietetic
1958 – este introdusă prima cutie de aluminiu
1959 – este introdusă prima băutură Cola-dietetică
1965 – în maşinile automate apar băuturile răcoritoare în pahare de aluminiu
1970 – sunt folosite pentru prima dată sticlele de plastic pentru
îmbutelierea băuturilor răcoritoare
1973 – au fost descoperite sticlele PET
1991 – companiile de băuturi răcoritoare au început
utilizarea sticlelor PET.
1.2 Etape ale procesului de obitinere a bauturilor racoritoare

Materiile prime folosite la fabricarea băuturilor răcoritoare trebuie să corespundă

specificaţiilor tehnice de produs şi normelor sanitare în vigoare. Orice adaos de coloranţi,
conservanţi sau alte substanţe în băuturile răcoritoare se face respectând normele sanitare în
vigoare. La prepararea băuturilor răcoritoare se utilizează următoarele materii prime şi auxiliare:
• sucuri de fructe sau concentrate de: mere, vişine, zmeură, coacăze, cătină, must de struguri
concentrat, concentrat de cola, fructe citrice;
• macerate alcoolice din plante şi seminţe aromate ca: chimion, coriandru, fenicul, maghiran,
pelin, stânjenel etc.;
• arome naturale sau sintetice de: zmeură, caise, mentă, migdale, rom etc.;
• zahăr, coloranţi, acizi alimentari, vitamine etc.
Prepararea băuturilor presupune pregătirea materiei prime în vederea procesării (sortarea
fructelor, cântărirea materiei prime etc.), transformarea acesteia prin diferite procedee termice
sau mecanice (curăţirea fructelor, stoarcerea şi filtrarea lor, prepararea prin fierbere şi invertire a
siropului de zahăr, adăugarea aditivilor şi a altor ingrediente, amestecarea, agitarea, răcirea,
filtrarea, impregnarea cu dioxid de carbon, depozitarea).
Aceste operaţii se efectuează în vase de inox alimentar, cu folosirea de pompe adecvate
din inox, prin trasee de conducte din inox sau furtun alimentar. În funcţie de produsul finit,
procesul tehnologic impune folosirea a două grupe de utilaje, unul pentru prelucrarea fructelor
(în cazul sucurilor naturale) şi cel de-al doilea, care este tehnologic la fel,
dar se efectuează în vase diferite şi este comun pentru toate tipurile de băuturi răcoritoare şi
energizante (prepararea siropului, amestecul ingredientelor, filtrarea, răcirea, impregnarea,
depozitarea).
Băuturile răcoritoare se prepară după diverse reţete, folosind una sau mai multe din
materiile prime menţionate mai sus. Prepararea siropului de zahăr se poate face în două moduri:
• extragerea la rece: extragerea de suc cu presa cu spirală pentru fructe, extragerea de
suc cu centrifuga electrică şi extragerea sucului prin congelare. Sucul obţinut prin această metodă
trebuie sterilizat pentru a-i asigura durabilitatea, proces care poate fi
realizat cel mai adesea prin pasteurizare, siropul fiind folosit maximum 24 ore de la preparare. El
nu trebuie să aibă un extract refractometric mai mic de 50˚, când ar fi expus alterării
microbiologice şi nici mai mare de 60˚ refractometrice, deoarece influenţează negativ operaţia de
filtrare a acestuia.
Din practica de prelucrare a fructelor, în vederea obţinerii sucurilor, s-a stabilit că doi
parametrii esenţiali ai sucurilor, uloarea şi aroma sunt foarte sensibili, în sensul că suferă
degradări atunci când ajung în contact cu diferiţi factori inevitabili, în timpul prelucrării. 3
Dintre factorii care influenţează nedorit calitatea şi cantitatea aromelor şi coloranţilor din sucuri,
cei mai importanţi sunt fenomenele de oxidare, căldura şi manipulările.
Pentru a feri aroma şi culoarea de denaturări ar fi necesar să se prelucreze fructele şi sucurile la
rece şi ferit de aer. Aceste condiţii sunt din punct de vedere practic greu de realizat, dar se poate
repede, limitându-se astfel amploarea degradărilor.

• extragerea la cald: folosirea siropului fiind posibilă şi după 24 ore de la preparare.

Utilizarea siropului preparat la cald prezintă următoarele avantaje: se realizează o
sterilizare a siropului, care are o influenţă pozitivă la păstrarea băuturii răcoritoare, fiind posibilă
folosirea acestuia şi după 24 ore de la preparare iar filtrarea siropului se realizează mai uşor.
Filtrarea siropului – Această operaţie, care are drept scop obţinerea unui sirop

3 http://www.scribd.com/doc/15693154/Atestat
limpede, se realizează cu ajutorul filtrelor cu pânză sau cu plăci. În cazul când siropul filtrat este
opalescent, operaţia se repetă. Concentraţia siropului de zahăr se verifică la fiecare şarjă. Se mai
urmăresc limpiditatea şi caracteristicile organoleptice, pentru a nu imprima gust sau miros străin
băuturilor răcoritoare. Siropul filtrat este pompat în tancuri de depozitare din material inoxidabil.
Suportul filtrului cu plăci este format din sită de cupru cositorită sau din oţel inoxidabil.
Materialul filtrant se amestecă într-un recipient cu sucul şi se introduce în filtru pentru a forma
pe pânza filtrantă un strat continuu. Primele porţiuni, tulburi, se separă, după care se face
filtrarea până ce sucul începe să curgă din nou tulbure. Filtrele cu plăci de filtrare folosesc plăci
gata confecţionate cu porozitate stabilită, din azbest sau celuloză. Prin modificarea proporţiilor
de celuloză şi azbest se poate realiza porozitatea dorită a stratului filtrant, astfel că se poate alege
placa în funcţie de încărcarea sucului ce se filtrează. Pentru a se asigura o mai bună eficacitate a
procesului de filtrare se aplică operaţia de polifiltrare, care constă dintr-o dublă filtrare a sucului,
în acelaşi aparat.
Cupajarea – Constă în amestecarea tuturor componentelor, care alcătuiesc reţeta de
fabricaţie, operaţie care are loc în vase de inox, prevăzute cu agitator. Se recomandă
omogenizarea în timpul adăugării componentelor, cât şi după această fază, circa 60 minute.
Cupajul, astfel obţinut, se lasă în repaus 24 ore, timp în care se produce amestecarea armonioasă
a tuturor componentelor. După obţinerea cupajului, se verifică conţinutul de substanţă uscată
solubilă cu ajutorul refractometrului şi se prepară o probă de băutură răcoritoare, la care se fac
determinări fizico-chimice, precum şi examenul organoleptic.
Tratarea apei – Apa folosită la prepararea băuturii trebuie să fie dezaerată, asigurându-se
în acest fel, o mai bună conservare a băuturii faţă de acţiunea microorganismelor şi păstrarea
aromelor. Apa trebuie să fie dedurizată. Apa utilizată în mod curent are o duritate cuprinsă între 2
şi 5˚D. Dezaerarea şi dedurizarea apei se efectuează în instalaţii speciale. Pentru a se asigura o
bună impregnare apa se răceşte la o temperatură mai mică de 5˚C.
Impregnarea cu dioxid de carbon – În vederea obţinerii unei băuturi bine impregnate
cu CO2 , se folosesc instalaţii continue de saturare. Reuşita impregnării cu dioxid de carbon
depinde de respectarea următoarelor condiţii: temperatura apei să fie de 5˚C; presiunea CO2 să
fie de 5daN/cm²; duritatea apei de 5˚D.

Dozarea şi închiderea – În funcţie de tipul instalaţiei, dozarea se poate realiza în două

variante. La instalaţiile de capacitate mică, se dozează întâi siropul de cupaj şi apoi apa
gazeificată. La instalaţiile de mare capacitate se aplică procedeul Premix, ce constă în
amestecarea siropului de cupaj cu apa tratată şi răcită, urmată de impregnarea amestecului şi
dozarea în sticle. Produsele se îmbuteliază pe cele doua linii de îmbuteliere distincte, cu utilaje
diferite între ele, dar cu aceeaşi funcţie: spălare sticle cu maşina de spălat sticle, dezinfecţie,
umplere, închidere, etichetare, inscripţionare, ambalare la bax; la produsele în doză intervine în
plus pasteurizarea (care se efectuează înaintea inscripţionării) prin care dozele sunt încălzite timp
de 20-30 minute la o temperatură de 75˚C (când se obţine practic distrugerea parţială a florei
microbiene) şi apoi răcite în aceeaşi instalaţie. Formarea spumei la dozare se poate evita dacă,
atât siropul, cât şi apa au aceeaşi temperatură.Sticlele se capsulează cu capsule metalice,
prevăzute cu rondele de plută sau material plastic.
Depozitarea – Sticlele cu băuturi răcoritoare, introduse în navete din material plastic sau
polietilenă, se paletizează în stive, pe loturi, în depozite curate, răcoroase, ferite de razele solare
sau îngheţ cu temperaturi de 2-10˚C. Se vor evita variaţiile bruşte de temperatură (trecerea
buteliilor cu răcoritoare păstrate la temperatură ridicată, peste 25˚C, şi introducerea acestora
direct în spaţii frigorifice sau în vase cu gheaţă şi apă) întrucât se produce explozia recipientelor.

Schema tehnologică de fabricare a băuturilor răcoritoare

1.3 Caracteristicile de calitate ale bauturilor racoritoare

Principalele componente ale unei băuturi carbogazoase:

* acid fosforic – poate interfera cu abilitatea organismului de a asimila calciul; acest lucru
conduce la osteoporoză şi la fărămiţarea oaselor şi a dinţilor; de asemenea, acidul fosforic
neutralizează acizii din stomac, afectînd digestia.

* zahăr – creşte nivelul insulinei, putând conduce la hipertensiune arterială, colesterolemie,

afecţiuni cardiovasculare, diabet, câştigul în greutate şi îmbătrânire prematură.
* aspartam – această substanţă chimică este folosită drept înlocuitor al zahărului în băuturile
carbogazoase dietetice. Cercetările au demonstrat că există peste 92 de efecte secundare produse
de aspartam printre care se numără tumori ale creierului, malformaţii, diabet, tulburări
emoţionale etc. În momentul în care aspartamul este înmagazinat pentru perioade mai lungi de
timp, în locuri calde, el se transformă în metanol (alcool metilic) – acest alcool generează
produşi toxici pe măsură ce este oxidat în organism.

* cafeina (existenţa în produsele de tip cola) – produce stări de agitaţie, insomnii, determină
mărirea presiunii sângelui, ridică nivelul colesterolului în sânge, influenţează absorbţia
vitaminelor şi a mineralelor etc.

a) Analiza organoleptică se realizează la temprtatura de20 grade Celsius.În cazul siropurilor

examenul se face asupra unei soluţii în apă cu concentraţia de 10 % sirop. La fiecare lot se
verifică ambalarea şi marcarea, proprietăţile organoleptice şi proprităţile chimice. Prin
examinarea ambalajului constatăm starea de salubritate şi ermeticitatea închiderii conform STAS
2567-78.
Verificarea ermeticităţii ambalajului se face astfel: se şterge umezeala de pe sticlă, se
agită puternic şi se întoarce cu gura în jos.În cazul în care se observă pierderi de lichid sau dioxid
de carbon, închiderea se consideră necorespunzatoare.
Verificarea marcării urmareşte stabilirea identităţii produsului, a datei fabricaţiei, pentru
a constata dacă produsul se află în termen de valabilitate.
Verificarea caracteristicilor organolopice se realizează examinând produsul turnat într-
un pahar din sticla incoloră. Se analizează aspectul,culoarea,mirosul şi gustul prin degustare şi
prezenţa sau absenţa corpurilor străine.
Rezultatele analizate se confruntă cu STR 377/83

b) Analiza fizico-chimică şi microbiologică

Determinare conţinutului de zaharină, conservant, a metalelor grele şi analiza microbiologică se

realizează în laboratoare speciale. Determinarea substanţei uscate din sucuri şi siropuri se
realizează cu refractrometrul. Analiza ne dă indicaţii dacă produsul conţine cantitatea de zahăr
normală.
Modul de lucru: refractometrul protabil se duce la punctul 0. Cu ajutorul unei baghete de
sticlă se lasă să cadă 2 sau 3 picături din proba omogenizată pe prisma de jos a refractometrului
şi se închide cu a două prismă.
Se va urmări ca linia de despărţire a celor 2 câmpuri să fie clară. Determinarea se
va efectua la temperatura ambiantă şi se va face corecţia de temperatură scăzând sau adăugând la
cifra citită câte 0,07 pentru fiecare grad de temperatură, după cum citirea s-a făcut la temperatura
sub 20 de grade Celsius sau peste această temperatură.

1.4 Principalele avantaje si dezavantaje nutritionale

 Avantaje

„Bauturi Racoritoare” este termenul generic sub care aceste bauturi nealcoolice sunt
reunite. Alaturi de apa, oricare dintre aceste bauturi poate asigura aportul zilnic necesar de
lichid, ingredientul de baza al tuturor bauturilor racoritoare fiind apa, care reprezinta peste 90%
din acestea.
Studiile medicale arata ca hidratarea este esentiala desfasurarii normale a multor
functii ale organismului, in lipsa acesteia putand apare dureri de cap, oboseala, diminuare a
concentrarii si coordonarii miscarilor, la copii aceste efecte fiind mai accentuate decat la adulti.
Pentru mentinerea unui nivel normal de hidratare este recomandat consumul zilnic de 2-3 litri de
lichide, provenite atat din bauturi cat si din alimente. Este demonstrat stiintific ca un consum
variat de lichide – apa, bauturi racoritoare, bauturi calde (cafea, ceai), lactate – ajuta hidratarea
normala printr-o larga varietate a gusturilor si aromelor.
Bauturile racoritoare carbogazoase si necarbogazoase sunt pe baza de extract de fructe
sau plante, cu concentratie intre 0 si 24%, diferenta dintre ele constand in apa folosita, fie
carbogazoasa, fie plata. Bauturile carbogazoase cu aport caloric sunt o buna sursa de energie
datorita carbohidratilor prezenti in componenta lor.
Glucidele au un rol important in functionarea organismului uman - creierul este, practic,
exclusiv dependent de un aport constant de glucoza. Pentru a functiona normal, creierul unui
adult are nevoie zilnic de 140 g de glucoza, ceea ce reprezinta pana la jumatate din totalul de
glucide alimentare ingerate. Producatorii de bauturi racoritoare sunt responsabili si preocupati de
bunastarea consumatorului. De exemplu in multe dintre bauturi zaharul este inlocuit cu fructoza
care este o sursa de glucide preferata de organism datorita absorbtiei graduale. 4

Dezavantaje

1. Nu detin proprietati nutritive. In aceste bauturi nu exista componente nutritive (vitamine sau
minerale), marea majoritatea fiind preparate din apa filtrata si zaharuri rafinate. 2.
Crestere in greutate si obezitate. Consumul zilnic a 330 ml bauturi carbogazoase se traduce
prin cresterea in greutate cu 500 g intr-o singura luna. Potrivit studiilor, legatura dintre cresterea
in greutate si bauturile carbogazoase este atat de stransa, incat dupa fiecare pahar consumat riscul
de obezitate creste de 1,6 ori.
3. Diabet zaharat. Diabetul este o consecinta a cresterii in greutate si a obezitatii, deoarece
produsele care favorizeaza cresterea in greutate cresc riscul aparitiei diabetului zaharat. Bauturile

4 http://www.avantaje.ro/Sanatate/Dieta-Nutritie/Bauturile-racoritoare-mituri-cotidiene-in-nutritie-
1171617http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/bauturile-carbogazoase-15-motive-pentru-a-renunta-la-ele_7758
carbogazoase nu numai ca favorizeaza cresterea in greutate, dar afecteaza si capacitatea
organismului de a procesa zaharul.
4. Scade densitatea osoasa, osteoporoza. Potrivit specialistilor, aciditatea din aceste bauturi
scade densitatea osoasa si promoveaza pierderea calciului din organism, astfel, riscul de
osteoporoza creste. Totodata, consumul ridicat de sodiu in randul copiilor reprezinta un factor de
risc pentru calcifierea normala a oaselor. In 1950, copiii consumau 3 cani cu lapte pentru
consumul unui singur pahar cu bautura carbogazoasa; astazi, raportul este inversat - 3 pahare cu
bauturi carbogazoase pentru fiecare pahar cu lapte.
5. Carii dentare. Potrivit oamenilor de stiinta, bauturile carbogazoase sunt responzabile de
dublarea sau triplarea incidentei cariilor dentare, deoarece acestea ataca si dizolva smaltul
conduce la aparitia sensibilitatii dintilor si, ulterior, la carii dentare.
Acidul din bauturi face mai mult rau danturii decat zaharul solid continut de
boamboane!
6. Boli renale. Cercetatorii au demonstrat ca prin consumul unei cantitati ridicate de bauturi
carbogazoase riscul dezvoltarii litiazei renale este foarte ridicat din cauza aciditatii acestor
produse si a dezechilibrelor minerale radicale.
7. Hipertensiune arteriala. Ingestia unei cantitati ridicate de fructoza, care se gaseste in special
in bauturile racoritoare, determina cresterea presiunii sanguine.
8. Provoaca arsuri stomacale. Bauturile carbogazoase reprezinta principalul factor de risc in
cazul arsurilor stomacale.
9. Sindromul metabolic. Bauturile carbogazoase reprezinta un factor de risc major pentru
dezvoltarea sindromului metabolic - se manifesta prin: hipertensiune arteriala, obezitate,
hipercolesterolemie si rezistenta la insulina.
10. Afectiuni hepatice. Exista dovezi potrivit carora, consumul frecvent de bauturi racoritoare
creste riscul pentru ciroza hepatica, asemanator consumului de alcool.
11. Alte afectiuni ale sistemului digestiv. Indiferent de compania producatoare, bauturile.
carbogazoase au un pH acid de 2.51, adica aproximativ acelasi ca si otetul, dar continutul de
zahar mascheaza nivelul ridicat al aciditatii. PH-ul apei este 7. Din intregul sistem digestiv (de la
gura pana la rect) numai stomacul rezista intr-un mediu acid cu pH-ul 2.0. Inainte sa ajunga in
stomac, bauturile carbogazoase trec prin celelalte organe ale sistemului digestiv, provocand astfel
un mediu anormal de acid. Acidul fosforic din bauturile carbogazoase concureaza cu acidul
clorhidric din stomac, afectand functiile acestuia, astfel, alimentele raman nedigerate si apar
probleme precum: indigestia, gaze intestinale, balonarea.
12. Deshidratarea. Bauturile carbogazoase au proprietati asemanatoare diureticelor, conducand
la deshidratarea organismului. Cafeina este un diuretic care determina cresterea volumului de
urina. Nivelul ridicat de zahar determina retinerea apei in organism deoarece rinichii urmaresc
eliminarea excesului de zahar din sange. Astfel, atunci cand veti consuma un pahar cu suc
carbogazos pentru a va potoli setea, veti constata ca efectul va fi tocmai contrar!
13. Continutul ridicat de cafeina. Un alt motiv care ar trebuie sa va determina sa renuntati la
bauturile carbogazoase este dorinta de a evita consumul inutil de cafeina. Dozele ridicate de
cafeina provoaca: iritabilitate, hipertensiune arteriala, insomnie, afectiuni ale sistemului digestiv,
aritmii etc.
14. Toxine - aspartamul. Substanta toxica din bauturile carbogazoase este un indulcitor artificial
numit aspartam. Aspartamul este produs din 3 substante chimice: acid aspartic, fenilalanina si
metanol. Cu toate ca are peste 92 efecte secundare, aspartamul este frecvent adaugat in
compozitia produselor alimentare deoarece este de 200 ori mai dulce decat zaharul normal.
15.
Posibile leziuni celulare. Potrivit ultimelor studii, bauturile carbogazoase provoaca deteriorari
grave ale celulelor; conservantul E211 (benzoat de sodiu) continut de aceste bauturi are
capacitatea de a distruge parti vitale ale ADN-ului.

CAPITOLUL 2 – ETICHETAREA BAUTURILOR

RACORITOARE

2.1 Alegerea a 2 marci de bauturi racoritoare si prezentarea celor mai

reprezentative date despre acestea
Produsul 1 – Mirinda de portocale

Bauturile necarbonatate reprezinta pe departe una dintre cele mai sofisticate si pline de
culoare si aroma piete din categoria bauturilor racoritoare. Potrivit normelor metodologice,
bauturile necarbonatate se impart in 3 mari categorii: suc 100% in care sunt incluse sucurile cu
durata mica de viata (proaspat stoarse) si cele ambient (cu durata mare de viata), nectar si still
drink.
Mirinda este o băutura răcoritoare carbogazoasă care este produsă și îmbuteliată de
compania PepsiCo începând cu anul 1970.[1] Este vândută în magazine, restaurante și automate.
A fost creată și comercializată inițial în anul 1959, în Spania. Cea mai cunoscută aromă este cea
de portocale, dar se mai comercializează și cu arome precum grapefruit, struguri, lămâie, etc.

Produsul 2- Fanta de portocale

 Fanta a debutat pe piața românească în anul 1993 cu Fanta Orange (Fanta de portocale). La
scurt timp după lansare, Coca-Cola a lărgit gama prin introducerea aromei de lămâie, pe piață
apărând „sora mai mică” a băuturii, cu denumirea de Fanta Lemon.

În 1999, al treilea tip de băutură și-a făcut apariția: Fanta Pink — grapefruit ușor amăruie, cu
gust de grapefruit roz care s-a bucurat de o popularitate mare în rândul adul ților. În 2001, Fanta a
venit cu o nouă aromă, Fanta Fructe de pădure, iar în 2002, o mulțime de clipuri publicitare
anunțau noua Fanta Madness cu gust de struguri. La scurt timp a apărut și Fanta Shokata cu
aromă de soc. Între timp Fanta Pink — grapefruit a fost retrasă, iar la scurt timp Fanta Fructe de
pădure a dispărut de asemenea.
În vara anului 2003 a fost lansată Fanta Latina cu un gust ușor tropical ca edi ție limitată, și tot
în același an a fost lansată și Fanta Cinnamon Rum cu aromă de scorțișoară ca ediție limitată de
Crăciun, ambele retrase la scurt timp după terminarea sezoanelor respective.
În 2004 a fost reintrodusă Fanta Fructe de pădure. În 2005 o nouă aromă a fost introdusă,
Fanta Cherry, cu aromă de cireșe și gust acrișor puternic.
Tot în 2005 a fost lansată marea campanie Fanta Bamboocha care consta într-un concurs cu
premii instant, ca sticle de Fanta Orange ambalate special, cu o aromă puțin mai puternică.
Fanta Cherry a fost apoi retrasă și înlocuită de Fanta Mango Beat în 2006, tot în perioada
respectivă fiind retrasă și Fanta Fructe de pădure.
În anul 2007, în cadrul campaniei mondiale Fanta World, în România a fost relansată Fanta
Grapefruit sub denumirea de Fanta World Thailanda în ediție limitată și retrasă odată cu
încheierea campaniei la nivel global.
Din februarie 2008, Coca-Cola, după lansarea băuturii Coca-Cola Zero, a introdus pe piață și
Fanta Orange Zero, denumită mai simplu Fanta Zero fiind retrasă la scurt timp.
2.2 Analiza continutul informational al etichetelor marcilor alese
Conținutul informațional al
etichetei
Denumirea sub care este
vandut alimentul
Lista cuprinzând
ingredientele
Cantitatea din anumite
ingrediente (pentru 100ml)
Data durabilitații minimale
sau data limită de consum
Conditiile de depozitare sau
de folosire
Denumirea comerciala si
sediul producatorului
Numele si sediul
importatorului
Produs 1 Produs 2
Mirinda de portocale Fanta de portocale
Apa, dioxid de carbon, Apa, Zahar, Sirop de
sirop de fructoza din glucoza - fructoza,
porumb, suc concentrat Suc de portocale
de portocale ( 4%), concentrat, Dioxid de
acidifiant: acid citric, carbon, ACID
conservant: sorbat de CITRIC, Aroma de
potasiu, arome, portocala, ACID
antioxidant: acid ASCORBIC\
ascorbic, stabilizator: VITAMINA C, BETA
guma arabica, ulei de CAROTEN/ E160a,
floarea soarelui, GUMA DE GUAR/
coloranti: beta-apo-8- E412
carotenal E160e, beta
carotene.
Valoarea energetica 31 Valoare energetica 43
kcal, proteine 0,5g, kcal, glucide 10,5g
glucide 7,8g
Vezi pe ambalaj Vezi pe ambalaj
A se pastra de preferinta A se pastra la un loc
la un loc racoros ferit de si racoros, ferit de
inchet si soare. A se inghet si de soare. A
agita inainte de consum. se agitainainte de a fi
servit.
Pepsi-Co grup The coca cola
company
S.C Quadrant-Amroq SC Coca Cola HBC
Bucuresti SRL,Calea Romania
Vacaresti nr 391 etaj 4 SRL,Soseaua
Bucuresti Nord Nr 10
 Cladirea 023
Locul de origine sau de Romania Romania
provenienta al alimentului

Instructiuni de utilizare Dupa deschidere se A se pastra la frigider

pastreaza la rece si se dupa desfacere, si a
consuma in 3-4 zile. se consuma in cel
mult 3 zile.
De la bun inceput se observa lipsa descrierii in detaliu a listei ingredientelor pentru
ambele produse, ceeea ce reprezinta un mare dezavantaj si tot odata o incorectitudine fata de
ceilalti producatori. Pentru primul produs , respectiv Granini de portocale se remarca absenta
unor informatii nutritionale.

2.3. Identificarea aditivilor alimentari enumerati in lista ingredientelor

Se remarca faptul ca pe ambele etichete ale celor doua produse lipseste lista
ingredientelor, se specifica doar faptul ca produsul , in ambele cazuri, este facut din concentrat de
portocale.
Suc concentrat (limpezit, nelimpezit)–suc, obţinut în urma eliminării unei părţi de apă cu
scopul majorării conţinutului de substanţe uscate minimum de două ori. În cazul în care produsul
este destinat consumului direct, cantitatea de apă îndepărtată este de minimum 50%;
Concentratul de suc, este sucul din care s-a extras o parte din apa pentru a putea fi
transportat mai usor. Aici, cand se produce, se adauga exact aceeasi cantitate de apa care a fost
extras si se reconstituie sucul 100%.Foarte interesant este procedeul de recuperare al aromelor
naturale pe care le contine fructul, arome care se evapora pe parcursul procesului dar nu se pierd
ci cu ajutorul tehnologiei moderne, ele sunt captate in recipiente speciale , acestea fiind
reintroduse in concentrat (vaporii sunt transformati in lichid).
Dupa obtinerea concentratului, urmeaza o serie de degustari cu suc reconstituit din acest
concentrat, degustari facute de profesionisti pentru a se stabili daca gustul produsului final este
cat se poate de aproape de sucul original.
Conform Codex Alimentarius, Standardul 247-2005, sucul de portocale din concentrat se
regaseste in categoria 14.1 Bauturi fara alcool, grupa 14.1.2 Sucuri de fructe si legume,
subgrupa 14.1.2.3 Concentrate pentru suc de fructe: preparat prin inlaturarea fizica a apei din
sucul de fructe.

Aditivi pe care ii poate contine:

 Acid ascorbic - gmp

 Benzoati - 1000 mg/kg

  Ascorbat de calciu - gmp

 Dioxid de carbon - gmp

 Acid citric - 3000 mg/kg

 Dl-Acid malic - gmp

 Pectina - gmp

 Fosfati - 1000 mg/kg

 Ascorbat de potasiu - gmp

 Ascorbat de sodiu - gmp

 Sorbati - 1000 mg/kg

 Sulfiti - 50 mg/kg

 Tartrati - 4000 mg/kg

CAPITOLUL 3– EVALUAREA CALITATII

NUTRITIONALE

3.1 Prezentarea informatii de pe etichetele nutritionale

Informaţii nutriţionale Granini Prigat

(100g)
Energie (kcal) 49 44.8
Proteine (g) 0,3 0
Carbohidraţi (g), 11,2 11.2
din care Zaharuri (g) 11,2 11.2

Grăsime (g), din care <0,1 0

Saturată (g) 0 0
 Fibre (g) 0 0
Sodiu (g) 0.003
Sare(g) 0.2
Calciu (mg)

3.2 Evaluarea profilului nutritional

A) Indicatorul SAIN

Produsul 1: Granini
0.3
80
SAIN = 1 = 0.765 <5 Influenta negativa
∗100
49

Produsul 2: Prigat
SAIN=0 <5 Influenta negative

B ) Indicatorul LIM

Produsul 1: Granini

11.2 0.2
+
LIM= 50 8 = 8.3>7.5 Influenta negative
∗100
3
Produsul 2: Prigat
11.2 0.003
+
LIM= 50 3.15 ∗100 =7.498=7.5 Neutru
3

Din metoda SAIN-LIM rezulta faptul ca ambele produse sunt alimente ce ar trebui evitate.

CAPITOLUL 4 – EVALUAREA CALITATII SENZORIALE

4.1. Elaborarea schemei de punctaj

Caracteristica Scara de punctaj Descrierea Punctajul
senzoriala caracteristicilor acordat
produsului
examinat
Culoare 0-2 - Culoare 2
excelenta,specific
a
sortimentului,unif 1
orma
- Culoare
corespunzatoare
sortimentului,port 0
ocaliu
- Culoare
neuniforma de
mica intensitate
Gust 0-4 - Gust de suc 4
carbogazos,dulce
- Gust 2
specific,dulce
 - Gust 0
necorespunzator,
amar
Aciditate 0-6 - Aciditate 6
pronuntata de
bautura
carbogazoasa 4
- Aciditate medie
de bautura 2
carbogazoasa
- Aciditate slaba 0
de bautura
carbogazoasa
- Aciditate
inexistenta
Aroma 0-8 - Aroma puternica 8
de suc
carbogazos cu
portocale 6
- Aroma slaba de
suc carbogazos 4
cu portocala
- Aroma
inexistenta de
suc carbogazos
cu portocale

Fişă individuală de analiză senzorială,

prin metoda scării de punctaj

Denumirea produsului analizat : Fanta de portocale

Numele şi prenumele degustătorului :Valu Mariana
Data 16.12.2016
Caracteristici Punctaj Observaţii
senzoriale acordat
(Pi)
Culoare 2 - Culoare excelenta,specifica
sortimentului,uniforma

Gust 2 - Gust specific,dulce

Aciditate 6 -Aciditate pronuntata de bautura
carbogazoasa
Aroma 8 -Aroma puternica de suc carbogazos cu
portocale
TOTAL 18
Semnătura degustătorului :

Fişă individuală de analiză senzorială,

prin metoda scării de punctaj

Denumirea produsului analizat : Mirinda de portocale.

Numele şi prenumele degustătorului :Valu Mariana
Data 16.12.2016

Caracteristici Punctaj Observaţii

senzoriale acordat
(Pi)
Culoare 2 - Culoare excelenta,specifica
sortimentului,uniforma

Gust 4 - Gust de suc carbogazos,dulce

Aciditate 4 - Aciditate medie de bautura carbogazoasa
Aroma 6 - Aroma slaba de suc carbogazos cu
portocala
TOTAL 16
Semnătura degustătorului :

Fişă individuală de analiză senzorială,

prin metoda scării de punctaj
Denumirea produsului analizat : Fanta de portocale
Numele şi prenumele degustătorului :Furcoi Andrei
Data 16.12.2016

Caracteristici Punctaj Observaţii

senzoriale acordat
(Pi)
Culoare 2 - Culoare excelenta,specifica
sortimentului,uniforma

Gust 4 - Gust de suc carbogazos,dulce

Aciditate 6 -Aciditate pronuntata de bautura
carbogazoasa
Aroma 8 -Aroma puternica de suc carbogazos cu
portocale
TOTAL 20
Semnătura degustătorului :

Fişă individuală de analiză senzorială,

prin metoda scării de punctaj

Denumirea produsului analizat : Mirinda de portocale.

Numele şi prenumele degustătorului :Furcoi Andrei
Data 16.12.2016

Caracteristici Punctaj Observaţii

senzoriale acordat
(Pi)
Culoare 2 - Culoare excelenta,specifica
sortimentului,uniforma

Gust 2 - Gust specific,dulce

Aciditate 6 - Aciditate medie de bautura carbogazoasa
Aroma 8 - Aroma slaba de suc carbogazos cu
portocala
TOTAL 18
Semnătura degustătorului :
Fişă individuală de analiză senzorială,
prin metoda scării de punctaj

Denumirea produsului analizat : Fanta de portocale

Numele şi prenumele degustătorului :Tudorache Madalina Claudia
Data 16.12.2016

Caracteristici Punctaj Observaţii

senzoriale acordat
(Pi)
Culoare 1 Culoare corespunzatoare
sortimentului,portocaliu
Gust 4 Gust de suc carbogazos,dulce

Aciditate 6 -Aciditate pronuntata de bautura

carbogazoasa
Aroma 8 -Aroma puternica de suc carbogazos cu
portocale
TOTAL 19
Semnătura degustătorului :

Fişă individuală de analiză senzorială,

prin metoda scării de punctaj

Denumirea produsului analizat : Mirinda de portocale.

Numele şi prenumele degustătorului :Tudorache Madalina Claudia
Data 16.12.2016

Caracteristici Punctaj Observaţii

senzoriale acordat
(Pi)
Culoare 1 - Culoare corespunzatoare
sortimentului,portocaliu

Gust 2 - Gust specific,dulce

Aciditate 6 - Aciditate pronuntata de bautura

 carbogazoasa
Aroma 8 - Aroma puternica de suc carbogazos cu
portocale

TOTAL 17
Semnătura degustătorului :

Fişă individuală de analiză senzorială,

prin metoda scării de punctaj

Denumirea produsului analizat:Mirinda de Portocale

Numele şi prenumele degustătorului:Savu Alexandra
Data 16..12.2016

Caracteristici senzoriale Punctaj Observaţii

acordat (Pi)
Culoare 1 Culoare corespunzatoare
Gust 4 Gust de suc carbogazos,dulce
Aciditate 4 Aciditate medie de bautura carbogazoasa
Aroma 8 Aroma puternica de suc carbogazos de portocale
TOTAL 17
Semnătura degustătorului

Fişă individuală de analiză senzorială,

prin metoda scării de punctaj

Denumirea produsului analizat:Fanta de portocale.

Numele şi prenumele degustătorului:Savu Alexandra
Data 16..12.2016

Caracteristici senzoriale Punctaj Observaţii

acordat (Pi)
Culoare 2 Culoare excelenta,specifica
Gust 2 Gust de suc carbogazos,dulce
Aciditate 6 Aciditate ridicata de bautura carbogazoasa
Aroma 4 Aroma inexistenta de suc carbogazos de portocale
TOTAL 12
Semnătura degustătorului

Fişă individuală de analiză senzorială,

prin metoda scării de punctaj

Denumirea produsului analizat:Fanta de portocale.

Numele şi prenumele degustătorului:Dumitru Georgiana
Data 16..12.2016

Caracteristici senzoriale Punctaj Observaţii

acordat (Pi)
Culoare 1 Culoare corespunzatoare
Gust 2 Gust specific,dulce
Aciditate 6 Aciditate pronuntata de bautura
Aroma 6 Aroma slaba de suc carbogazos de portocale
TOTAL 15
Semnătura degustătorului

Fişă individuală de analiză senzorială,

prin metoda scării de punctaj

Denumirea produsului analizat:Mirinda de portocale.

Numele şi prenumele degustătorului:Dumitru Georgiana
Data 16..12.2016

Caracteristici senzoriale Punctaj Observaţii

acordat (Pi)
Culoare 2 Culoare excelenta,specifica
Gust 4 Gust de suc carbogazos,dulce
Aciditate 6 Aciditate ridicata de bautura carbogazoasa
Aroma 8 Aroma puternica de suc carbogazos
TOTAL 20
Semnătura degustătorului

Fişă individuală de analiză senzorială,

prin metoda scării de punctaj

Denumirea produsului analizat:Fanta de portocale.

Numele şi prenumele degustătorului:Matei Ioana Augusta
Data 16..12.2016

Caracteristici senzoriale Punctaj Observaţii

acordat (Pi)
Culoare 2 Culoare excelenta,specifica
Gust 2 Gust specific,dulce
Aciditate 6 Aciditate pronuntata de bautura
Aroma 6 Aroma slaba de suc carbogazos de portocale
TOTAL 16
Semnătura degustătorului

Fişă individuală de analiză senzorială,

prin metoda scării de punctaj

Denumirea produsului analizat:Mirinda de portocale.

Numele şi prenumele degustătorului:Matei Ioana Augusta
Data 16..12.2016

Caracteristici senzoriale Punctaj Observaţii

acordat (Pi)
Culoare 2 Culoare excelenta,specifica
Gust 4 Gust de suc carbogazos,dulce
Aciditate 4 Aciditate medie de bautura carbogazoasa
Aroma 8 Aroma puternica de suc carbogazos
TOTAL 18
Semnătura degustătorului

Fişă centralizatoare de analiză senzorială

Denumirea produsului analizat:Fanta de portocale

Punctaj individual acordat de fiecare Punctajul mediu total
Caracteristica examinator al caracteristicii
senzorială (se va calcula media
aritmetică simplă a
punctajelor acordate
de examinatori)
Exam Exam Exam Examin Examin Exam
inator inator inator ator 4 ator 5 inator
1 2 3 6
Culoare 2 2 1 2 1 2 1.66
Gust 2 4 4 2 2 2 2.66
Aciditate 6 6 6 6 6 6 6
Aroma 8 8 8 4 6 6 6.66
Punctajul mediu total al produsului
16.98

Fişă centralizatoare de analiză senzorială

Denumirea produsului analizat:Mirinda de portocale

Punctaj individual acordat de fiecare Punctajul mediu total
Caracteristica examinator al caracteristicii
senzorială (se va calcula media
aritmetică simplă a
punctajelor acordate
de examinatori)
Exam Exam Exam Examin Examin Exam
 inator inator inator ator 4 ator 5 inator
1 2 3 6
Culoare 2 2 1 1 2 2 1.66
Gust 4 4 4 2 2 4 3.33
Aciditate 4 6 6 6 6 4 5.33
Aroma 6 8 8 8 8 8 7.66
Punctajul mediu total al produsului
17.98

4.4 Stabilirea clasei de calitate

Produsul 1: Fanta de Portocale.

16,98
∗100=84,9
20

Punctajul mediu al primului produs , respectiv Fanta de Portocale este de 84,9 %ceea ce il
incadreaza in clasa “ Foarte Bun”.

Produsul 2: Mirinda de Portocale

17,98
∗100=89,9
20

Punctajul mediu pentru al doi-lea produs, respectiv Mirinda de Portocale este de 89,9 % ,
incadrandu-se tot in clasa “Foarte Bun” .
 CONCLUZII

In urma analizei celor doua bauturi carbogazoase Fanta de portocale si Mirinda de

portocale au rezultat urmatoarele concluzii:
- Din punct de vedere al indicatorului SAIN ambele produse au rezultat 0 deoarece nici
unu din ele nu contin nutrient cu impact pozitiv.
- Fanta de portocale a obtinut un rezulat de 8.7 > 7.5 ceea ce inseamna un rezultat negative
iar Mirinda de portocale a obtinut 7.2 < 7.5 fiind un rezultat la limita atmisa, aceste
calcule reies in urma analizei indicatorului LIM din evaluarea profilului nutritional
Aceste rezultate ne arata ca ambele produse sunt peste sau chiar la limita atmisa de metoda
SIME-LIM si ar trebuie evitate.

Dupa efectuarea analizei senzoriale prin metoda evaluarii prin puncte produsele
examinate de noi reies urmatoarele:
Primul produs (Fanta de portocale) a obtinut urmatoarele rezultate:
- Valu Mariana acordat un punctaj de 18 puncte
- Tudorache Madalina Claudia a acordat un punctaj de 16 puncte
- Furcoi Andrei a acordat un punctaj de 20 puncte
- Savu Alexandra a acordat un punctaj de 12 puncte
- Dumitru Georgiana a acordat un punctaj de 15 puncte
- Matei Ioana Augusta a acordat un punctaj de 16 puncte
-
Punctajul mediu al primului produs , respectiv Fanta de Portocale este de 84,9 %ceea ce
il incadreaza in clasa “ Foarte Bun”.

Cel de-al doile produs (Mirinda de portocale) a obtinut urmatoarele rezultate:

- Valu Mariana a acordat un punctaj de 16 puncte
- Tudorache Madalina a acordat un punctaj de 17 puncte
- Furcoi Andrei a acordat un punctaj de 18 puncte
 - Savu Alexandra a acordat un punctaj de 17 puncte
- Dumitru Georgiana a acordat un punctaj de 20 puncte
- Matei Ioana Augusta a acordat un punctaj de 18 puncte

Mirinda de portocale are un punctaj mediu de 15,4 reprezentand 77% din totalul de 20 puncte.
Produsul este clasat ca fiind FOARTE BUN.

BIBLIOGRAFIE

https://ro.wikipedia.org/wiki

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_alimentarBauturi_rac
oritoare.html

http://proalimente.com/

http://foodstory.stirileprotv.ro/bauturi-nealcoolice