PROIECT DIDACTIC

Profesor: Arbuzneac Diana

Disciplina: ISTORIA
Clasa: a _VII_-a
Data:
Durata lecţiei: 45 min.
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: CULTURA ÎN EPOCA MODERNĂ

SUBIECTUL LECȚIEI: CULTURA ÎN EPOCA LUMINILOR

Unități de competențe. Lecţia va contribui la formarea următoarelor unități de

competenţe: 3.3, 5.2, 5.3

Obiective opraționale:
La finele lecţiei elevul va fi capabil:
O1: să descopere prin ce se caracterizează iluminismul(definiţie, trăsături)
O2: să precizeze care sunt principalii reprezentanţi ai acestui curent
O3: să precizeze care sunt principalele idei susţinute de aceştia

Tipul lecţiei:

- lecție de formare a capacităților de dobândire a cunoștințelor;

- lecție de formare a capacităților de înțelegere /aplicarea/ analiză/ sinteză/ evaluare;
- lecție mixtă;
- lecție de sinteză;
- lecție de evaluare).

Tehnologii didactice:

Forme: Lucrul individual, frontal

Metode și procedee: сonversaţia, explicaţia, cercetarea hărţii, problematizare,
demonstrația, argumentarea, expunerea, selectarea informației din surse, citire intensivă.

Mijloace de învăţământ: manualul, proiector, calculator, tabla, foi, fişe de lucru.

Forme, metode, tehnici de evaluare: frontală, continuă, observarea sistematică, evaluarea
informală, criterială, calitativă, divergentă, formatoare, verificarea.

1
2
SECVENŢELE OBIECTIVE CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII METODE ACTIVITATEA ACTIVITATEA EVALUARE
LECŢIEI ŞI MIJLOACE PROFESORULUI ELEVULUI
Asigurarea bunei Elevii vor învăţa să-şi structureze activitatea în ora de istorie Verificarea prezenţei Pregătirea pentru
desfăşurări a orei elevilor oră
Evocare Consolidarea Plecând de la fişa de lucru numărul 1 începe evaluare lecţiei Conversaţia Completează Dau răspunsuri Orală
cunoştinţelor din anterioare Anglia de la absolutismul monarhic la monarhia euristică răspunsurile elevilor
lecţiile anterioare constituţională.
Elevii sunt întrebaţi ce este monarhia constituţională, revoluţia
glorioasă, Declaraţia drepturilor.
Realizarea Elevii primesc o fişă de lucru unde sunt prezentate câteva dintre Conversaţia Prezintă noile Iau notiţe, răspund Orală
sensului ideile susţinute de reprezentanţii iluminismului. euristică conţinuturi, pune la întrebări
Se va face apoi o prezentare Power Point a lecţiei: întrebări elevilor
 Iluminismul este o ideologie a secolului al XVIII-lea care
O1 urmăreşte transformarea societăţii astfel încât aceasta să se
conducă raţional, pentru a îndeplini idealurile de dreptate
şi toleranţă, asigurând drepturi şi libertăţi tuturor. Demonstraţia
 Ideologie – totalitatea ideilor şi conceptelor specifice unei
perioade sau unui grup de oameni
 Raţional – logic, bine chibzuit Explicaţia
Caracteristicile iluminismului:
 1. Raţional: logic – iluminiştii explicau lumea cu ajutorul
raţiunii
 2. Antibisericesc – împotriva bisericii ca instituţie, se
pronunţă pentru toleranţă religioasă.
 3. Antiabsolutist – împotriva absolutismului monarhic
O2 Reprezentanţi:
 Montesquieu:
 - Spiritul legilor – susţine teoria separării puterilor în stat
J. J. Rousseau
 - Contractul social - susţine că între monarh şi popor se
O3 încheie un contract care garanta fiecărui individ
drepturile, libertăţile şi egalitatea. Dacă monarhia nu a
respectat contractul, poporul are dreptul să-l rezilieze.
 - Discurs asupra inegalităţii dintre oameni
Voltaire ( Francois Marie Arouet)
 - Secolul lui Ludovic al XIV-lea – dezvăluie nedreptăţile
din societate: inegalitatea oamenilor în faţa legii,
intoleranţa şi ignoranţa clerului.
Reflecție Activitatea cu fișele.
Tema de casă Se cere elevilor să facă o comparaţie între iluminism şi umanism Autoevaluare
scoţând în evidenţă asemănările şi deosebirile.

3
Fişa1 J. Locke şi experienţa engleză (1689)

Libertatea naturală a omului este de a nu recunoşte pe pământ nici o putere superioară lui, de a nu se supune voinţei sau autorităţii legislative a nimănui. Libertatea omului în societate constă în a nu fi
supus decât unei singure puteri, cea legislativă, stabilită în stat de comun acord şi de a nu recunoşte nici o altă autoritate, nici o altă lege în afara celei create de această putere, conform misiunii care i-a
fost încredinţată.
Cerinţe:
1. Precizaţi în ce constă libertatea omului şi care este puterea faţă de care el trebuie să se supună.
2. Ce s-a întâmplat în Anglia prin Revoluţia glorioasă?
3. Ce înţelegeţi prin monarhie constituţională.

Fişa 2 Gândirea iluministă, Enciclopedia (1751)

Opera pe care noi o începem are un dublu scop: ca Enciclopedie, ea trebuie să expună atât cât este posibil, ordinea şi evoluţia cunoştinţelor umane; ca dicţionar raţional al ştiinţelor , artelor şi meseriilor,
ea trebuie să cuprindă asupra fiecărei ştiinţe şi asupra fiecărei meserii, fie liberale, fie mecanice, principiile care stau la bază şi detaliile cele mai importante care le dau conţinutul şi esenţa.

Toleranţă – este în general o virtute a oamenilor slabi, de a trăi împreună cu fiinţele cu care ei se aseamănă. Omul superior nu numai prin inteligenţa sa este în acelaşi timp limitat prin erorile şi
pasiunile sale care l-au făcut să nu fie prea insuflat şi printre alţii această toleranţă, acest sprijin de care atâta nevoie pentru al însăşi şi în lipsa căruia nu vede pe pământ decât tulburări şi disensiuni.
Intoleranţa universal stabilită îi ridică pe oameni unii împotriva altora şi face să se nască la nesfârşit războaie cu opiniile.

Ce înţelegeţi prin toleranţă?

Fişa 3 Montesquieu, Despre spiritul legilor (1748).

Pentru a nu se abuza de putere trebuie ca aceasta, în cadrul fiecărei ordini existente să fie temperată de altă putere. În fiecare stat există trei feluri de putere: puterea legislativă, puterea executivă
privitoare la guvernarea lucrurilor care derivă din drepturile oamenilor şi puterea executoarea a celor care derivă din dreptul civil. În numele celei dintâi se elaborează legi cu caracter temporar sau
pentru totdeauna. În numele celei de-a doua se declară pace sau război. În virtutea celei de-a treia se pedepsesc infracţiunile sau se judecă litigiile dintre persoanele particulare. Pe cea din urmă o vom
numi putere judecătorească.
Atunci când o persoană reuneşte atât puterea legislativă căt şi puterea executivă nu există libertate. Nu există libertate nici atunci când puterea judecătorească nu este separată de puterea legislativă şi de
cea executivă.
Cerinţe:
1. Precizaţi care este justificarea lui Montesquieu pentru existenţa mai multor puteri în stat.
2. Precizaţi care sunt cele trei puteri în stat şi ce atribuţii are fiecare.
3. Precizaţi ce se întâmplă cănd o persoană reuneşte atât puterea executivă cât şi pe cea legislativă.

Fişa 4 J. J. Rousseau, Despre inegalităţi naturale şi inegalităţi sociale (1748)

Gândesc că există două tipuri de inegaliate: una pe care o numesc naturală sau fizică, pentru că ea este stabilită de Natură şi constă în diferenţele de vârstă, stare de sănătate, forţă fizică şi a calităţilor
spiritului; cealaltă, care poate fi numită inegalitate morală sau politică, care rezultă sau depinde dintr-un fel de convenţie morală sau politică, care rezultă sau depinde dintr-un fel de convenţie stabilită
sau cel puţin autorizată prin consimţământul oamenilor. Această inegalitate constă în existenţa diferitelor privilegii de care unii oameni se se bucură în detrimentul altora cum ar fi de exemplu, acela de a
fi mai bogaţi, mai onoraţi, mai puternici decât alţii sau chiar de a-i face pe aceştia să li se supună.
Nu pot să mă întreb care este cauza inegalităţii naturale şi cu atât mai puţin a căuta dacă nu cumva există unele legături esenţiale între cele două tipuri de inegalităţi, căci aceasta ar însemna că cei care
ne conduc au cumva în mod necesar o valoare mai mare decât cei care le sunt supuşi.
1. Precizaţi care sunt cele două tipuri de inegalităţi despre care vorbeşte Rousseau şi în ce constau ele.
2. Voi ce credeţi, există vreo legătură între cei care conduc un stat şi primul tip de inegalitate despre care vorbeşte autorul?
4
5