UNIVERSITATEA “OVIDIUS “ CONSTANŢA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

MASTER CONTABILITATEA ŞI AUDITUL AFACERILOR

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARE

S.C. ARGUS S.A.

Coodonator stintific :
Prof Univ Dr. SPATARIU ELENA CERASELA

Masterand:

ANUL II

CONSTANŢA
2012
1
 CUPRINS

INTRODUCERE....3

CAPITOLUL I PREZENATREA GENERALA A FIRMEI

1.1. Scurt istoric.....4

1.2. Obiect de activitate...5
1.2.1 Gama de produse.....5
1.2.2.Unităţi de producţie......7
1.3. Structura organizatorica.....7
1.4. Organigrama......8
1.5. Furnizori....9
1.6. Clienti.......9

CAPITOLUL II MEDIUL CONCURENTIAL AL FIRMEI

2.1. Concurenta.....11
2.2. Mediul concurential al firmei.....12
2.3. Modelul „Celor 5 forţe”, propus de Porter pentru analiza mediului competiţional....15

CAPITOLUL III ANALIZA POTENTIALULUI UMAN SI MATERIAL SC Argus SA

3.1 Analiza potentialului uman....19

3.2 Analia gestiunii mijloacelor fixe.....20

CAPITOLUL IV ELEMENTELE DE ANALIZA FIANCIARA A FIRMEI

4.1 Analiza bilantului contabil.....23

4.1.1 Analiza structurii bilanţiere...23
4.2. Ratele de structură.....25
4.3 Utilizarea altor tipuri de rate de rate in analiza financare.....27
4.3.1.Indicatori de lichiditate......27
4.3.2.Indicatori de risc...27
4.3.3.Indicatori de activitate....28
4.3.4.Indicatori de profitabilitate.....29

CAPITOLUL V RISCURILE FIRMEI......30

CAPITOLUL VI CONCLUZII SI PROPUNERII

6.1.Concluzii…..31
6.2.Propuneri…..31

BIBLIOGRAFIE.....33

2
 INTRODUCERE

Prin definiţie, analiza economico-financiară este un proces complex de cunoaştere a stării

economico-financiare a unui agent economic, a unei ramuri sau a economiei naţionale în
ansamblul ei, în condiţii concrete de loc şi timp, folosind metode adecvate şi indicatori specifici
în vederea individualizării şi dimensionării factorilor şi cauzelor cu acţiune pozitivă sau negativă,
care au determinat o anumită condiţie economico-financiară, precum şi reglarea prin decizii
tactice şi strategice a echilibrului dintre lichiditatea activelor şi exigibilitatea elementelor de
pasiv, a echilibrului funcţional dintre nevoile curente şi resursele implicate, precum şi a
corelaţiei globale a costului resurselor cu randamentul întrebuinţărilor.
Din punct de vedere al raportului între momentul în care se efectuează analiza şi momentul
producerii fenomenelor se disting două tipuri fundamentale de analiză economico-financiară:
a) Analiza post-factum - denumită şi analiza post-operatorie sau analiza activităţii
(respectiv analiza comparativă în profil dinamic, teritorial sau în raport cu planul) se referă la
analiza situaţiei fenomenelor care au înregistrat o anumită configuraţie în trecut sau în prezent.
Această formă de analiză este, în esenţă, o analiză diagnostic, prin care se cercetează rezultatele
unui agent economic, se evidenţiază în principal rezultatele obţinute în raport cu obiectivele din
programul propus sau în dinamică, factorii care au influenţat pozitiv sau negativ nivelul acestora,
precum şi rezervele potenţiale nevalorificate.
b) Analiza previzională - denumită şi analiza prospectivă sau analiza de prognoză, are
ca scop estimarea evoluţiei viitoare a unui fenomen economico-financiar folosind metode de
cercetare previzională sau de prognoză, precum şi metode de simulare a rezultatelor economico-
financiare în variante de condiţii posibile. Analiza previzională prezintă o importanţă deosebită
pentru fundamentarea programelor de consolidare şi dezvoltare economică.

3
 CAPITOLUL I
PREZENTARE GENERALA S.C. ARGUS S.A.

S.C. ARGUS S.A. este o societate pe actiuni, înregistrată la registrul comertului din
Constanta sub nr. J13/550/1991, cod fiscal R 1872644, cu sediul în Constanţa, Str. Industriala
nr.1, este o unitate reprezentativa în industria uleiurilor vegetale din România.

1.1 Scurt istoric

Obtinerea uleiurilor vegetale , din plante oleaginoase, reprezinta un proces cu traditie în

România, izvoarele istorice mentionând existenta acestora în Bucuresti, înca din prima jumatate a
secolului al XVIII-lea. In sens industrial , se poate vorbi de prelucrarea semintelor oleaginoase, în
România , la mijlocul secolului XIX.
Fabrica de ulei « Argus » a fost înfiinată în 1943 sub denumirea S.A.R. ARGUS având
capital privat român cu sediul în Constanţa, în fosta zonă Obor. În 1948 are loc nationalizarea şi
schimbarea denumirii în Întreprinderea Industrială de Stat Argus, ulterior denumită Întreprinderea
de Ulei Constanţa.
În 1968 s-a început o nouă investiţie pentru construirea unei fabrici moderne cu capacitate
mai mare. Cele două unităţi au funcionat împreună până în 1980 când vechea unitate a fost
dezafectată. Noua unitate s-a dezvoltat în două etape şi anume:
1) În anul 1968 s-a început construcţia unei fabrici de prelucrare seminţe oleaginoase care
era dotată cu o linie de prelucrare seminţe de floarea – soarelui cu capacitatea de 400
tone/zi,o linie de rafinare cu capacitatea de 70 tone /zi şi o linie de îmbuteliere a uleiurilor
cu o capacitate de 3000 sticle/h.
2) În anul 1973 s-a aprobat construirea unei noi linii tehnologice pentru obţinere uleiului brut
prin prelucrarea boabelor de soia ce avea o capacitate de 110 tone/zi.Din 1995 această
liniea fost trecută în conservare.
Argus SA Constanta s-a constituit ca societate comerciala in anul 1991, devenind societate
cu capital integral privat autohton la finele anului 1996, reprezentind un succes al metodei de
privatizare MEBO .
Incepind cu anul 2002 , SC Argus SA este listata pe piata de capital Rasdaq, categoria III-
R, simbol de piata UARG.

4
1.2. Obiect de activitate

Domeniu de activitate: Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor Cod CAEN (Rev.2) :1041

SC ARGUS SA este unul dintre cei mai importani producători de uleiuri vegetale şi
şroturi furajere din România.
Obiectul principal de activitate al societăţii este producerea şi comercializarea de:
 ulei comestibil imbuteliat in bidoane PET de 1 l si bidoane PET de 5 l ulei respectiv 10 l
ulei rafinat vrac
 srot vegetal furajer
 ulei brut si rafinat
 acizi grasi
NOU ! - Incepand cu data de 08.10.2012: Peleti – Combustibil solid ecologic obtinut din coaja
de floarea soarelui

1.2.1 Gama de produse

Ulei
SC ARGUS SA este unul dintre cei mai importanti producatori de uleiuri vegetale si sroturi
furajere din Romania :

Gama sortimentală a producătorului ARGUS SA se compune în prezent din următoarele

mărci de ulei, produse exclusiv din seminte de floarea-soarelui:
 Uleiul ARGUS imbuteliat in sticle PET 1/ 1 L

5
  Uleiul Tomis imbuteliat in sticle PET 1/ 1 L
 Argus - 2L imbuteliat in bidonul de 2 L avind un ambalaj modern si atractiv
 Uleiul Sora Soarelui imbuteliat in sticle PET 1/ 1 L
 Uleiul Tomis imbuteliat in bidonul de 2 L avind un ambalaj modern si atractiv
Pentru clientii din categoria HORECA:
 Ulei Argus imbuteliat in bidon 5/1 l
 Ulei Tomis imbuteliat in bidon 10/1 l
Srot
SC ARGUS SA comercializeaza din categoria subproduse ,sroturi furajere destinate cresterii
animalelor si acizi grasi utilizati in industria comestica .
Peleti – Combustibil solid ecologic obtinut din coaja de floarea soarelui
 Peletii obtinuti din coji de floarea soarelui reprezinta un combustibil solid, ecologic,

provenit dintr-o sursa reinnoibila si sustenabila, folosit pentru producerea caldurii si a

energiei.
 Peletii sunt ecologici datorita faptului ca sunt neutrii din punct de vedere al emisiilor de
carbon. La ardere, acestia emit aceiasi cantitate de dioxid de carbon care a fost absorbita
de plante in timpul cresterii.
 Peletii ard apoape fara emisie de fum.
 In gazele de ardere praful este alcalin.
 Au un continut scazut de metal, iar sulfurile sunt aproape inexistente.
 Cenusa, bogata in minerale, poate fi folosita cu succes drept ingrasamant natural.
 Peletii costa mai putin decat combustibilii fosili. Pretul peletilor este mult mai stabil decat
cel mereu crescator al combustibililor fosili.
 Este o sursă de energie modernă, curată, ieftină. Producerea peletilor are ca rezultat
utilizarea deşeurilor, astfel mediul se curăţă de materiale poluante pentru sol şi pentru
aspectul general al naturii.
Clienti tinta
Sunt folositi pentru producerea caldurii si apei calde menajere in sobe si centrale cu ardere
pe peleti pentru incalzirea si producerea apei calde la nivelul spitalelor, gradinitelor, hotelurilor,
pensiunilor, cladirilor administrative, pentru consumatori casnici dar si industrialicat si la
export.
Caracteristici tehnice

6
  Produsul: PELETI – Combustibil solid ecologic obtinut din coaja de floarea soarelui
 Producator: SC Argus SA Constanta
 Putere calorica: 4400 Kcal/kg
 Diametrul: 8 mm
 Lungime: aprox. 25 mm
 Greutate: 525-555 Kg/mc
 Umiditate: max.10 %
 Cenusa : max 3 %
 Ambalare: Saci PVC - 15 Kg

1.2.2.Unităţi de producţie

S.C ARGUS S.A detine o singură capacitate de producie, având dotare tehnică de înalt
nivel, tehnologii diversificate, urmărite şi conduse pe calculator.Materia primă selecionată,
exigenţa controlului de calitate, experienta şi calitatea resurselor umane şi tehnologia reprezintă
secretul unor produse de calitate.
Ca urmare a unui ambitios program investitionalt Argus SA a realizat o mărire a capacitătii
detrafinare, obinând uleiuri rafinate prin ambele metode de rafinare, atât fizică cât şi chimică.
Îmbutelierea produselor din portofoliu se face respectând normele de sigurană alimentară
utilizând liniile de îmbuteliere moderne şi automatizate şi având capacităti de îmbuteliere
diversificate ce asigură satisfacerea exigenţelor consumatorilor.

1.3 Structura organizatorica

Argus Constanţa are un capital social subscris si varsata de 53.670.699 lei, divizat în
35,780 milioane acţiuni, cu o valoare nominală de 1,50 lei. Principalii acţionari ai firmei Argus
Constanţa sunt SIF Oltenia, cu o participaţie de 30,63%, si alti actionari cu o participatie de
69,37%.
STRUCTURA ACTIONARIATULUI:
1. Sif Oltenia 31,9391%
2. Alţi actionari 68,0609% (din care 38,3 % sunt detinute de controversatul om de afaceri
Catalin Chelu detinute prin diverse firme)
Societatea comercială Argus are o structură de conducere votată de Adunarea Generală a
Acionarilor, fiind organizată pe compartimente functionale şi sectii de productie şi auxiliare.

7
Echipa manageriala:
 Presedintele Consiliului de Administratie: Radu Anina
 Director General: ing. Pauna Ioan
 Director Comercial: ec. Marcel Haret
 Director Tehnic: ing .Robu Sabin
 Contabil Sef: ec. Trandafir Valentina
Lista părţilor afiliate societăţii comerciale:
 Rocon Commodities S.R.L. Constanţa
 Niculescu Prod S.R.L. Constanţa
Lista societăţilor care au regim de filială :
 Comcereal S.A. Tulcea
 Argus Trans S.R.L. Constanţa
 SC Aliment Murfatlar SRL Constanta
Lista societăţilor in care detinem interese de participare:
 SC Rex Agra SRL Constanta
 SC Eco-Rom Ambalaje Bucuresti

1.4 Organigrama

8
1.5.Furnizori

SC Argus SA achizitionează materia primă necesară direct de la producătorii agricoli atât la

sediul societăţii din Constanţa, Str. Industrială nr.1 cât şi la punctele de lucru: Siloz Luminasi,
Siloz Mangalia.
Achizitia materiei prime se realizează şi prin intermediul depozitelor din judeul Constanţa şi judetele
limitrofe Tulcea, Ialomita, Călăraşi în baza contractelor de mandate.
Nr. FURNIZORI PRODUS
Crt.
1 Comcereal Constanta Comert cu ridicata al cerealelor,semintelor si al
plantelor oleaginoase
2 Comcereal Tulcea Faiba alba, tarata, cereale,grau si floarea soarelui,
orz, ovaz
3. Rex Agra Constanta Ingrasaminte, pesticide , seminte, depozitare de
cereale , comert cu ridicata seminte si al plantelor
oleaginoase
4 Comcereal Fundulea Comertul cerealelor, semintelor si furajelor si
tutunului neprelucrat

9
1.6. Clienti

În acest moment firma detine o cotă de 21.9 % din piata de ulei comestibil.
Produsul “Ulei comestibil îmbuteliat” este comercializat la nivel national prin intermediul
distribuitorilor regionali în proporie de 90% şi 10% prin intermediul supermarketurilor şi
retelelor cash & carry.
Ponderea reţelelor de magazine tip hypermarket şi a celor tip cash & carry, în totalul
vânzărilor este de peste 60%, diferenţa se comercializează prin intermediul distribuitorilor
regionali existenţi în fiecare judeţ al ţării
Produsul “ulei vrac” este comercializat principalilor producători de margarină vegetală
şi producătorilor de conserve de peşte şi patiserie fină fiind distribuit direct din depozitele
societăţii cu cisternele auto aparinând beneficiarilor.
Produsul “acizi grai” se comercializează în principal la export.
Distributia produselor se realizează la nivel national prin intermediul distribuitorilor regionali,
existenti în fiecare judet al ţării cât şi prin intermediul lanturilor cash & carry,hipermarketurilor
de tip Carrefour, Cora, etc.
Distribuia se realizează în cele mai bune conditii. Clientul emite comanda la reprezentantii
zonali de care apartin şi acestia, la rândul lor comunică comenzile la departamentul care se ocupă
cu onorarea comenzilor de la Constanţa, sau clientul va emite comanda direct la depozitul din
Constanţa.Conform comenzii, cantitatea din produsul respectiv va fi încărcată în tiruri sau
camioane şi va ajunge la client în cel mult 2 zile.
Firma dispune de promptitudine în livrare acomenzilor, lucru care este foarte important faţă de
clienti.
Asadar, firma lucrează direct cu clienii care pot fi firme foarte mari de distributie
regionale,nationale (Metro, Selgros, Billa, Kaufland, Profi, Artima, Almira, etc.), sau firme

10
mai mici de distributie, cu care firma lucrează prin intermediul unor reprezentani zonali care au
rolul de a găsi cât mai multe firme de distributie care să cumpere ulei.
CLIENTI
Carrefour Metro
Cora Selgros
Kaufland Artima
Profi Almira

Pentru perioada următoare, sperantele sunt mari. Conducerea firmei doreste ca în următorii
3-5 ani să-şi mărească cota de piaţă ajungând până la 25%, însă pentru aceasta conducerea firmei
econtientă că trebuie să poarte o luptă acerbă, deoarece are concurenti puternici care vor să
asimileze în continuare firmele mici producătoare de ulei pentru a deveni lideri pe piată.

CAPITOLUL II
MEDIUL CONCURENTIAL AL FIRMEI

2.1. Concurenţa S.C. Argus S.A.

Principalii jucatori din categoria uleiului de pe piata din Romania sunt Cargill, Bunge,
Expur
Bunge
 fabrici de ulei la Buzau, Iasi si Oradea (in curs de relocare)
 afaceri de peste 100 milioane de euro in Romania
 producatorul marcilor Stalinskaya si Wembley
 Portofoliul Bunge Romania include marcile Floriol, Unisol, Muntenia si Floarea
Soarelui, marci care detin pozitii de top in toate segmentele de piata
Cargill
 o fabrica la Craiova
11
  grupul american are in portofoliu afaceri de circa 100 milioanede euro in Romania, fiind
prezent in domeniul productiei de ulei, dar si inagricultura detinand o importanta retea de
silozuri
 marca Undelemn de la Bunica
Expur
 o fabrica la Urziceni prelucreaza seminte de soia, avand ca produse finite srotul, uleiul
brut si uleiul degumat de soia.
 o fabrica la Slobozia imbuteliere a uleiului si fabricarea de biodiesel.
 in Septembrie 2010, odata cu achiziţia companiei de către Saipol, Expur a devenit parte a
grupului Sofiproteol, lider pe piaţa franceză in industria de procesare a seminţelor în
hrană, combustibili regenerabili şi produşi chimici.
 marca Ulcom, Marisol
Piata a cunoscut o concentrare puternica incepand cu anul 2000, odata cu preluarea unor
producatori mici, locali, de catre jucatori de top la nivel mondial, precum Bunge si Cargill.
Si anume: pe prima pozitie Bunge in topul producatorilor, si impreuna cu retailerii care detin
marci proprii, cu Argus, Cargill si Expur acopera 80,3% din piata, ca valoare a vanzarilor.

TOP 5 PRODUCATORI ULEI DE GATIT

PRODUCATOR COTA CUMULATA IN VALOARE
Detinatori de marci proprii
Bunge
Argus 80,3%
Cargill
Expur

TOP 5 BRANDURI ULEI DE GATIT

MARCI COTA CUMULATA IN VOLUM
Marci proprii 54,5%

Raza Soarelui
Bunica
Ulcom

12
Lorena
MARCI COTA CUMULATA IN VALOARE
Marci proprii

Bunica
51,6%
Raza Soarelui
Floriol
Unisol

2.2. Mediul concurential al firmei

Mediul concurential poate fi definit ca ansamblul tuturor componentelor externe ale

intreprinderii care influienteaza in mod direct sau indirect activitatea Putem spune ca mediul
reprezinta un cumul al barierelor , fortelor si deciziilor externe firmei.
Componentele mediului concurenţial pot fi sintetizate astfel:
a. Mediul geografic
 RESURSELE NATURALE DISPONIBILE, CLIMA, ETC.
Deoarece uleiurile vegetale sunt produse cumparate exclusiv de pe piata, autoconsumul este
redus.
Ponderea autoconsumului la aceste produse este de 7,6% in mediul urban si de 11% in mediul
rural, conform unui studiu efectuat in anul 2012, luna august.Modificarile structurii de varsta a
populatiei se reflecta in modificariale ofertei de produse agroalimentare de la nivelul pietei, deci
implicit si a uleiurilor vegetale.
Crescand astfel ponderea produselor destinate varstinicilor si scazand ponderea produselor
destinate tinerilor.Se remarca un grad mai scazut de ocupare in randul populatiei feminine, dar
ceea ce se constituie intr-un fenomen cu efecte majore asupravietii economice si sociale in
general, asupra activitatilor firmelor din sectoarele agroalimentare, in special, este cresterea
rolului femeii in viata economica
b. Mediul economic
 ECONOMIA MONDIALA, REGIONALE, NATIONALE
 INDICATORI: P.I.B., RATA SOMAJULUI. ETC.
În prezent, piaţa uleiului alimentar din România este dominată de companiile multinaţionale
Cargill Incorporated, cu sediul în Minneapolis – Statele Unite, şi Bunge Corporated LTD, a cărei
conducere se află la White Plains, New York.
13
 Pentru lichidarea competiţiei în domeniul uleiului din România, Cargill a practicat preţuri
foarte coborâte menite să ruineze concurenţii autohtoni. Faptul este evidenţiat în raportul
financiar al companiei pe anul 2011, care arată „o pierdere planificată de 11 milioane de euro.“
Practic,americanii şi-au vândut produsul sub preţul de cost al uleiului, ajungând astfel în poziţia
de lider dominant pe piaţa achiziţiei de sămânţă de floarea-soarelui, a uleiul brut şi, implicit, pe
aceea a produselor finite din ulei, de tip margarine. Bineînţeles că această „pierdere planificată“ a
fost transformată în profit substanţial prin triplarea ulterioară a preţului produsului.
Pentru a putea dirija „cu o mână de fier“ acest sector al agriculturii româneşti, cele două
companii se implică chiar şi în prima etapă a procesului care are ca finalizare uleiul comestibil
sau margarinele. Fie direct, fie prin societăţi cu care au relaţii comerciale, Cargill şi Bunge
încheie contracte cu agricultorii particulari sau cu asociaţii agricole, cărora le avansează suma
necesară achiziţionării aşa-ziselor pachete tehnologice – sămânţă, pesticide…
În schimb, agricultorul se obligă să le vândă din recolta viitoare o anumită cantitate, până la
nivelul sumei avansate. De exemplu, pentru 100 ha de teren pe care vrea să însămânţeze floarea-
soarelui, agricultorul primeşte o sumă cuprinsă între 60.000 şi 70.000 lei.
După recoltare, el este obligat să livreze seminţe în contravaloarea acestei sume, dar la preţuri pe
care cele două firme, prinaliaţii lor, le impun pe piaţa zonală respectivă, adică între 0,45 şi 0,60
lei/kg, în timp ce preţul real pe piaţa agro-alimentară este de 0,7-1 lei/kg.
c. Mediul tehnologic
 TEHNOLOGIA DE PROCES/PRODUS
 INFLUENTEAZA PRODUCTIVITATEA SI COSTUL DE PRODUCTIE
S.C ARGUS S.A detine o singură capacitate de producie, având dotare tehnică de înalt
nivel, tehnologii diversificate, urmărite şi conduse pe calculator.
Materia primă selecionată, exigenţa controlului de calitate, experiena şi calitatea
resurselor umane şi tehnologia reprezintă secretul unor produse de calitate.
Ca urmare a unui ambitios program investiional Argus SA a realizat o mărire a capacităii
de rafinare, obinând uleiuri rafinate prin ambele metode de rafinare, atât fizică cât şi chimică.
Îmbutelierea produselor din portofoliu se face respectând normele de sigurană alimentară
utilizând liniile de îmbuteliere moderne şi automatizate şi având capacităi de îmbuteliere
diversificate ce asigură satisfacerea exigenţelor consumatorilor.
d. Mediul politic şi juridic.
 INFLUENTEAZA PRIN SISTEMUL LEGISLATIV

14
 Se referă la mijloacele de control menite să apere interesele indivizilor şi societăţii în
ansamblu. În aceasta grupă pot fi incluse ritmurile de dezvoltare ale unei ramuri, opiunile privind
ponderea proprietăţii private şi publice, politicile de creditare, de susinere a import-exportului,
impozitarea. Cu cât ritmurile de dezvoltare sunt mai mari, cu atât activitatea întreprinderii va
fiinfluenată favorabil şi invers.
O activitate eficientă desfăşurată de către întreprinderile productive favorizează ritmuri
înalte de dezvoltare ale ramurii din care fac parte acestea şi invers
Important este ca managerii firmei să sesizeze aceste influenţe şi să ia deciziile care se impun.
e. Mediul socio-cultural.
 FACTORI DEMOGRAFICI (CANTITATIVI): INFLUENTEAZA DIMENSIUNEA
PIETII POTENTIALE
 FACTORI CALITATIVI: STIL DE VIATA, TRADITII, RELATIILE DINTRE
INDIVIZI, ETC
Se referă la modelele de comportament ale consumatorilor pe o anumită piaţă.
Românul se încadrează în categoria consumatorului de ulei de floarea soarelui, alături de
cetătenii din statele din jur: Bulgaria, Ungaria. Un român consumă anual cu aproximativ patru
litri mai mult ulei vegetal comparativ cu vecinii bulgari sau unguri, care folosesc într-un an doar
şaptelitri pe cap de locuitor. De asemenea, în Germania consumul de uleiuri vegetale este de
aproximativ şase litri pe an pe cap de locuitor.
Un alt paradox al pietei uleiurilor comestibile este reprezentat de faptul că, la
raft, consumatorul român alege brandurile obisnuite în cazul uleiurilor din floarea-soarelui, soia
sau porumb, şi produsele premium când vine vorba despre uleiurile din măsline. Asta în principal
datorită faptului că segmentul de cumpărători care optează pentru uleiul de măsline se regăseste
preponderent în categoria celor cu venituri şi educatie peste medie, fiind, din acest punct de
vedere, mult mai informati cu privire la faptul că uleiul de măsline obtinut prin prelucrare
mecanică (mărcile premium) este mult mai sănătos comparativ cu uleiurile obinute din seminte,
în extractia cărora se folosesc solventi.
De altfel, acest aspect este evidentiat şi dacă se analizează comportamentul clientilor strict pe
segmentul de piată al uleiurilor de măsline, uleiurile de tip „sansă" sau „pomace"(din categoria
low-stream), care se obtin prin metode ce folosesc solventi reprezentând doar 0,4% din valorile
totale ale segmentului.

15
 Această segmentare a pietei în functie de puterea de cumpărare şi de gradul de instruire ale
consumatorului este evideniată şi de tipurile şi volumele ambalajelor în care se comercializează
uleiurile comestibile. Pe o piată extrem de competitivă, lupta pentru diminuarea costurilor a
impus PET-ul ca ambalaj preponderent pentru brandurile de ulei de floarea-soarelui, în timp ce
pentru uleiurile de măsline ambalajul reprezentativ este din sticlă. Din punct de vedere al
volumelor, cele mai vândute ambalaje sunt cele de un litru şi de cinci litri pentru uleiul de
floarea-soarelui, respective ambalajele de un litru şi cele de o jumătate de litru pentru uleiul de
măsline.

2.3. Modelul „Celor 5 forţe”, propus de Porter pentru analiza mediului competiţional

Valoarea pragmatică a unei strategii rezidă, în esenţă, în proiectarea realistă a obţinerii

de avantaj competitiv.Avantajul competitiv al societăţii Argus SA este reprezentat de asigurarea
unui cost redus, sub media costurilor din ramura industriei uleiului vegetal.
Pentru a diminua cât mai mult costul produselor finite, întreprinderea acţionează frecvent pentru
maximizarea producţiei, în vederea obţinerii economiilor proprii producţiei de masă sau serie
mare. Potrivit raportărilor MEMRB, Argus se meninea la finele anului 2011, pe locul 4.
Intensitatea competiţiei poate fi determinată cu ajutorul unui model propus de M.
Porter (1980) „Modelul celor 5 forţe”.
Cele 5 forţe ale modelului Porter sunt:

1. Ameninţarea noilor intraţi: care încep să concureze firmele deja existente într-o
industrie sau care pot intra în competiţie. Acestea sunt dornice de câştig, însă se confruntă
cu o serie de bariere grupate în următoarele categorii:
16
  economia de scară,
 curba de învăţare, curba experienţe,
 diferenţierea produselor,
 capitalul necesar,
 costuri independente de mărimea producţiei,
 politicile guvernamentale.
2. Ameninţarea produselor de substituţie:care se pot utiliza în locul unui anumit produs.
Substituţia trebuie analizată în primul rând prin raportul per-formanţă-preţ şi prin apoi
prin prisma elasticităţii preurilor pentru fiecare produs în parte.
3. Puterea de negociere a furnizorilor:se poate manifesta prin controlul asupra preţurilor
sau calităţii produselor livrate şi este dependentă de gradul de importanţă a resurselor
oferite, de caracteristicile pieţei şi de importanţa relativă a beneficiarului în ansamblul
afacerii.
4. Puterea de negociere a cumpărătorilor: care pot exercita presiuni asupra firmei, în
special când estevorba de intermediarii distribuitori – an grosişti sau detailişti, beneficiarii
industriali, dar şi în cazul grupurilorde cumpărător
5. Nivelul rivalităţii:caracterizează intensitatea concurenţei într-o anumită industrie pentru
ocuparea unui anumit segment de piaţă.Rivalitatea este cu atât mai intensă când pe piaţă
există numeroşi competitoride puteri apropiate, în condiţiile unei pieţe suprasaturate.
Michael Porter propune trei tipuri generice de strategii economice:
1.Strategia celor mai mici costuri ( de dominare prin costuri ).
Activitatea este îndreptată către obţinerea celor mai scăzute costuri de producţie şi de
distribuţie, astfel încât preţurile produselor comercializate să se situeze sub cele ale concurenţei şi
să asigure câştigarea unei cote cât mai mari de piaţă.
În ceea ce priveşte societatea S.C. ARGUS S.A., având în vedere dinamica
principalilor indicatori economico-financiari, considerăm că aceasta se află într-o fază de
maturitate, ca atare,tipul de strategie recomandat este, din punct de vedere al dinamicii
obiectivelor, de consolidare
 .Diferenţierea strategiei în funcţie de natura şi vârsta industriei
 Asigurarea continuităţii procesului strategic
 Abordarea sistemică a organizaţiei şi mediului său ambient
 Luarea în considerare a intereselor principalilor Stakeholders

17
  Transferul internaţional de know-how managerial
 Internaţionalizarea activităţilor economice

2.Strategia de diferenţiere.
Firma vizează crearea unui avantaj deosebit, pe baza unui factor unic care să fie resimţit la
nivelul întregului domeniu şi apreciat de o mare parte a clienţilor, astfel încât ei sunt dispuşi să
ofere o primă de preţ pentru a profita de acest avantaj.
Nivelul de realizare a strategiilor:
 Strategia generală (globală) a societăţii:
•Obiective specifice:
 Creşterea cu 10 % a cifrei de afaceri în fiecare dintre anii intervalului strategic
 Creşterea anuală cu 5% a profitului
 Practicarea unui management profesionist bazat pe remodelarea de ansamblu a sistemului
de management a S.C. ARGUS S.A., pregătirea managerială şi o cultură organizaţională
competitivă.
 Strategii parţiale:
•Strategia în domeniul comercial:
 Evaluarea cantitativă a pieţei specifice şi a principalelor tendinţe
 Implementarea unui marketing performant
 Creşterea calităţii procesului de aprovizionare al organizaţiei.
•Strategia în domeniul tehnic:
 Retehnologizarea societăţii în ansamblul său
 Modernizarea nomenclatorului de produse existente şi introducerea înfabricaţie de
produse noi, cu caracteristici tehnice la nivelul concurenţilorexterni.
•Strategia în domeniul economico-financiar:
 Restructurarea activităţii economico-financiare prin crearea centrelor degestiune.
•Strategia în domeniul resurselor umane:
 Creşterea productivităţii muncii
 Respectarea corelaţiei dintre dinamica productivităţii muncii şi dinamica salariului
mediu(Iw›Is) şi scăderea ponderii cheltuielilor cu personalul în total cheltuieli
 Dezvoltarea şi valorificarea pe un plan superior a potenţialului resurselor umane
 Amplificarea caracterului ştiinţific al managementului resurselor umane.
3.Strategia de concentrare.
18
 Constă în concentrarea firmei asupra unui segment îngust al pieţei – nişă ( un grup de
clienţi, un tip de produs comercializat, o zonă geografică etc. ) şi ocuparea pe acest segment a
unei poziţii de neînlocuit , printr-o intensa campanie de imagine cât şi pe o monitorizare atentă a
politicii de pret, produs şi distribuie a întregii game sortimentale sub marca “Argus”.
Campania de promovare a uleiului Argus s-a desfăsurat sub sloganul:
“Ce e bun, e bun la toate!”
şi a fost adresată unui target reprezentând femei cu vârsta între 25 – 54 ani, cu educatie şi venituri
înalte şi medii, considerate a fi consumatori de tip traditionalist, conservatori şi orientati către
valorile familiale şi a urmărit cresterea încrederii în brandul premium şi fidelizarea
consumatorilor prin campanii media şi promotii.

CAPITOLUL III
ANALIZA POTENTIALULUI UMAN SI MATERIAL SC ARGUS SA

3.1 Analiza potentialului uman

În acest moment firma deţine un număr de 291 de angajati., conform RAPORT CURENT-
( Regulamentului CNVM nr. 112006 privind emitenţii si operaţiunile cu valori mobiliare si Legii
nr. 297/2004 privind piaţa de capital), din data de 15.03.2011 si anume :
Intocmirea unui audit financiar si juridic cu privire la operatiunile comerciale derulate in perioada
01.01.2011 - 31.11.2011.
Modul defectuos de conducere a societatii in perioada septembrie 2011 - decembrie 2011 a
determinat modificarea organigramei, sens in care mentionam urmatoarele:
o ca urmare a restrangerii activitatii au fost efectuate mai multe concedieri
individuale, fiind desfiintate 46 de posturi, ca urmare a reducerii unei ture din
procesul de productie;
o pe fondul incertitudinii locului de munca, au existat mai multe persoane care au
decis sa inceteze raporturile de munca cu SC ARGUS S.A., persoane cu o inalta
calificare profesionala si care lucrau de mult timp in cadrul societatii;
o s-a constatat ca, in aceasta perioada, biroul resurse umane, la dispozia conducerii
societatii a emis mai multe dispozitii de suspendare a contractelor individuale de
munca ca urmare a unor concedii fara plata. In acest sens, precizam ca s-au

19
 raportat concedii fara plata pentru sectia prese timp de 4 zile/luna in lunile
octombrie, noiembrie, decembrie 2011.
Totodata, in luna decembrie 2011 tot personalul a fost raportat la ITM ca fiind in concediu fara
plata timp de 4 zile.
Concluzionand s-a constatat ca, in intervalul 01.01.2011-31.12.2011, urmare a deciziilor
adoptate de persoanele care au condus in fapt societatea s-a constatat ca au fost incetate 98 de
contracte individuale de munca ale salariatilor, fiind angajate 36 de persoane.
Pentru reducerea costurilor societatii s-a analizat necesarul de personal al societatii si s-a
restructurat organigrama, avand in vedere activitatea de productie, achizitie si vanzare, fiind
adoptate urmatoarele masuri:
 au fost reinfiintate un numar de 16 posturi, din care 14 posturi personal direct productiv,
necesar pentru reluarea activitatii cu toate cele 3 ture necesare si 2 posturi Tesa;
Evolutia numarului de angajati:
In functie de studii:
 Personalul necalificat 16 %
 Personalul calificat 63%
 Persona studii superioare 21%
In functie de sex:

 femei 30%
 barbati70%

3.2 Analiza gestiunii mijloacelor fixe

Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al societăţii Argus SA sunt evidenţiate în
categoria « imobilizări corporale » în sistemul contabil românesc şi sunt relevante îndesfăşurarea
activităţii curente.
IMOBILIZARI CORPORALE 31.12.2010 31.12.2011
1. Terenuri si constructii 44.907.861 33.067.553

2. Instalatii tehnice si masini 16.114.727 20.105.294

3. Alte instalatii , utilaje si mobilier 235.844 62.607

4 Avansuri si imobilizari corporale in curs de 24.681 1.944.700

executie

20
 TOTAL IMOBILIZARI CORPORALE 61.283.113 55.180.154

Sediul principal al societăţii se află în Constanţa, str. Industrială, nr. 1 şi dispune de următoarele
construcţii şi instalaţii;
A. Linia de uleiuri brute ce cuprinde:
 Silozul de materie primă; dotat cu buncăr auto şi c.f. şi uscător de mare capacitate;
 Linia de descojitorie-prese; dotată cu echipamente româneşti şi Buhler şi Krupp;
 Extracţie de solvenţi pusă în funcţiune în 1970, modernizată în anii 1998 şi 2006;
B. Linia de rafinare; modernizată şi mărit capacitatea în anii 1998 şi 2004;
C. Linie de îmbuteliere ce cuprinde:
 Linia de 1 litru; modernizată şi mărit capacitatea în anii 1995, 2003 şi 2005;
 Linia de 2 litri pusă în funcţiune în anul 2005.
Societatea are două sedii secundare constând în capacităţi de depozitare:
Punctul de Lucru din Mangalia cu capacitatea de depozitare de 22.000 tone cereale;
Punctul de Lucru din Lumina cu capacitatea de depozitare de 12.000 tone cereale;
Descrierea şi analizarea gradului de uzură al proprietăţilor societăţii comerciale.
Linia de uleiuri brute cu uzură 56,91% la 31.12.2011
Linia de rafinare cu uzură 49,80% la 31.12.2011
Linie de îmbuteliere cu uzură 60,10% la 31.12.2011
P.L. Mangalia are uzură 50,00 % la 31.12.2011
P.L. Lumina are uzură 56,99% la 31.12.2011
In ceea ce priveste procedura de inventariere, conform Raportului curent ( conform
Regulamentului CNVM nr. 112006 privind emitenţii si operaţiunile cu valori mobiliare si Legii
nr. 297/2004 privind piaţa de capital) din data de 15.03.2012 , au fost adoptate urmatoarele
masuri:
- prin Decizia CA nr. 50/31.12.2011 Consiliul de Administratie a decis demararea procedurii de
inventariere a patrimoniului societatii si mandatarea d-lui Pauna Ioan in vederea numirii unei
comisii de inventariere; domnul director Ioan Pauna a numit, prin decizia nr. 154/30.12.2011
comisia de inventariere care a fost formata dintr-o comisie centrala si 14 subcomisii .Procedura
de inventariere s-a desfasurat in perioada 01.01.2011 - 31.12.2011 .
Ca urmare a inventarierii desfasurate s-au constatat urmatoarele:
 Lipsa a doua autoturisme:

21
- subcomisia nr. 2 a constatat 2 autoturisme lipsa, respectiv autoturismul marca audi A6 avand
numar de inmatriculare B 430 ARG si Audi A 4 cu numar de inmatriculare B 110 ARG a caror
valoare contabila este 278.286 lei. Autoturismele au fost predate anterior preluarii conducerii de
catre actualul Consiliu de Administratie d-lui Constantinescu Marius si d-lui Constantinescu
Gabriel, pe baza de procese verbale si refuza si in prezent sa le readuca in
gestiunea societatii.
 Imposibilitatea accesului in imobilul (garsoniera) proprietatea SC ARGUS SA. a
Subcomisia nr. 4 nu a putut sa isi finalizeze raportul deoarece nu a avut acces in imobilul
proprietatea societatii situata in Constanta, strada Dezrobirii, deoarece este ocupat fara
just temei Constantinescu Gabriel din toamna anului 2011.
 In consecinta nu au putut fi inventariate faptic bunurile inregistrate in evidenta contabila
in valoare totală de 108.251,56 lei.
 Totodata a constatat ca lipsesc bunuri in valoare totala de 14.543,82 lei reprezentand
bunuri care au fost detinute pe persoanele care au condus societatea si care nu le-au
restituit pana in prezent societatii precum si bunuri care nu se mai regasesc fizic in spatiile
ocupate de fosta conducere.
 Casarea fictiva a unor bunuri aflate in stare de functionare:
- s-a constatat ca au fost casate bunuri care erau in stare de functionare si care sunt folosite si in
prezent si au fost achizitionate bunuri de acelasi tip care nu au fost aduse in materialitatea lor la
sediul societatii, in valoare de 6.110 lei.
 Existenta unor bunuri care nu au legatura cu obiectul principal de activitate al SC ARGUS
S.A.:
-s-a constatat existenta in patrimoniul societatii a unei cantitati de bauturi alcoolice in valoare de
133.447,37 lei - marfa care a fost livrata de SC VINIA IASI S.A. (societate aflata sub controlul d-
lui CHELU CONSTANTIN CATALIN) si receptionata de fosta conducere a societatii si care in
present este degradata calitativ;
 S-a constatat existenta in patrimoniul societatii a unui stoc de marfa constand in produse
de ceramica in valoare totala de 129.877, 9 lei, marfa achizitionata de fosta conducere a
societatii, marfă care nu nu este necesară desfasurarii activitatii si care prezinta deficiente
calitative.”

22
 CAPITOLUL IV
ELEMENTELE DE ANALIZA FINANCIARA A FIRMEI

4.1 Analiza bilantului contabil

Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ,
datoriile şi capitalul propriu ale persoanei juridice la încheierea exerciţiului financiar, precum şi
în celelalte situaţii prevăzute de lege.
Bilanţul trebuie să conţină informaţiile astfel încât să fie clar, sincer, corect, complet şi să
fie încheiat la timp, numai în aceste condiţii bilanţul poate fi temeiul orientării asupra situaţiei
economice şi financiare a organismelor economice.

4.1.1 Analiza structurii bilanţiere

Metoda pe care se bazează analiza structurii bilanţiere utilizează ratele care se obţin prin
raportarea diferitelor elemente ale bilanţului.
Prin intermediul ratelor de structură se facilitează comparaţia între firme, precum şi
identificarea modificărilor structurale din cadrul activităţilor.
Potrivit bilantului situatia financiara este urmatoarea:
DENUMIRE INDICATORI 2011 2010
Indicatori din BILANT lei
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 55.180.154 56597475
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL, din care 64.332.157 103440241
Stocuri (materiale, prod. in curs de executie, semifabricate, 39652857 78701461
produse finite, marfuri etc.)
23
Creante 18713180 20831164
Casa si conturi la banci 5966120 3907616
CHELTUIELI IN AVANS 50498 62010

DATORII - TOTAL 20777335 64348597

VENITURI IN AVANS 4683 21977
PROVIZIOANE 238465 311933
CAPITALURI - TOTAL, din care: 98542326 95417219
Capital social subscris varsat 53670699 53670699
Patrimoniul regiei 0 0
Patrimoniul public 0 0
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
Cifra de afaceri neta 231042645 217470556
VENITURI TOTALE 251838628 210458511
CHELTUIELI TOTALE 242306258 195323692
Profitul sau pierderea brut(a)
-Profit 9532370 15134819
-Pierdere 0
Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar
-Profit 7930422 14315614
-Pierdere 0
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Numar mediu de salariati 291 291
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Fabricarea Fabricarea
uleiurilor si uleiurilor si
grasimilor grasimilor

Se constata astfel : creantele la 31.12.2011 au scazut , in aceasta suma sunt incluse si

creantele neincasate in valoare de 7.888.020 lei, creante datorate SC ARGUS S.A. de societatile
asociate grupului CHELU CATALIN CONSTANTIN iar in stocuri la 31.12.2011 este inclusa si
suma de 2.061.520 lei reprezentand marfuri si avansuri pentru marfuri ce nu sunt utile activitatii
societatii in relatia cu firme din acelasi grup.
Capitalurile proprii au scazut la 31.12.2011 fata de inceputul anului cu suma de 6.347.347
lei, reprezentand pierderea inregistrata pe aceasta perioada.
Comparand rezultatele inregistrate la 31.12.2010 cu rezultatele inregistrate la 31.12.2011 situatia
se prezinta astfel:
DENUMIRE INDICATOR 31.12.2011 31.12.2010 PROCENT

Cifra de afaceri neta 136.672.462 235.314.609 -55%

Venituri din exploatare 140.134.243 228.322.889 -62%

Cheltuieli de exploatare l32.776.338 212.341.896 - 53%

24
Rezultatul din exploatare 7.357.905 15.980.993

Rezultatele inregistrate de societate sunt cauzate in principal de lipsa de finantare a

societatii datorata neincrederii institutiilor de creditare fata de managementul asigurat in perioada
august 2010-31.12.2011 si fata de grupul de societati detinute direct sau indirect de dl. CHELU
CONSTANTIN CATALIN care a impus o politica ostila celorlalti actionari.
Se constata ca actele comerciale derulate in aceasta perioada de ARGUS cu societati aflate
sub influenta directa sau indirecta a omului de afaceri Catalin Chelu s-au facut in defavoarea
interesului societatii, prejudiciind societatea si implicit actionarii acesteia, acte care au determinat
promovarea mai multor litigii de catre actuala conducere a SC ARGUS S.A. in vederea
recuperarii prejudiciilor cauzate.
Lipsa disponibilitatilor banesti nu a permis achizitia de floarea soarelui pentru a fi procesata
astfel ca sectii importante din societate au avut perioade mari de intrerupere a activi tatii.
Pentru a face fata obligatiilor contractuale fata de clienti, in special supermarketurile,
societatea a achizitionat cantitati de ulei brut pentru rafinare si apoi imbuteliere si livrare, proces
care nu poate sa aduca profit societatii.

4.2.Ratele de structură

Ratele de structura diferă de la o firmă la alta fiind influenţate de factori tehnici, economici,
juridici.Calculul ratelor de structura la SC Argus A.C. s- a efectuat raportat la anul 2011:
a) Rata imobilizărilor (Ri)
Active imobilizate 55.180.154
Ri = ------------------------ x 100 = ---------------- x 100 = 47,50 %
ΣActivelor firmei 116.252.184
Elementele activelor imobilizate conduc la realizarea a trei rate destructură:
a.1. Rata imobilizărilor necorporale (Rinc)
Imobilizari necorporale 65.037 .427
Rinc =---------------------------- x 100 = ------------------------- x 100 = 55,95 %
ΣActivelor firmei 116.252.184
a.2. Rata imobilizărilor corporale (Ric)
Imobilizari corporale 53.710.470
Ric =----------------------------- x 100 = ----------------------- x 100 = 46,20 %
ΣActivelor firmei 116.252.184
25
a.3. Rata imobilizărilor financiare (Rif)
Imobilizarile financiare 30.931
Rif = ---------------------------- x 100 = ---------------------- x 100 = 0,03 %
ΣActivelor firmei 116.252.184
b) Rata activelor circulante (Rc)
b.1. Rata stocurilor (Rs)
b.2. Rata materiilor prime şi materialelor (Rm)
Materii prime si materiale 142.792.808
Rm = -------------------------------- x 100 = ----------------------- x 100 = 122,85 %
ΣActivelor firmei 116.252.184
b.3. Rata producţiei în curs de execuţie (Rpc)
Productia in curs de executie 10.310.057
Rpc = ------------------------------------- x100 = ----------------------- x 100 = 8,90 %
ΣActivelor firmei 116.252.184
b.4. Rata produselor finite (Rpf)
Produsele finite 6.892.853
Rpf = ------------------------ x 100 = ------------------- x 100 = 5,90 %
ΣActivelor firmei 116.252.184
b.5. Rata creanţelor comerciale (Rcc)
Creante comerciale 21.086.932
Rcc =------------------------ x100= --------------------x 100 = 18,15 %
ΣActivelor firmei 116.252.184
b.6. Rata disponibilităţilor băneşti (Rdb)
Disponibilitati banesti 2.705.993
Rdb =-------------------------- x 100 = --------------------- x 100 = 3,40 %
ΣActivele circulante 80.293.200
Disponibilitati banesti 2.705.993
Rdb = ------------------------- x 100 = ------------------ x 100 = 2,35 %
ΣActivelor firmei 116.252.184
Valorile considerate normale sunt cuprinse, pentru prima rata, între 3 %- 5%, iar pentru cea de-a
doua rată, intre 1,5 %- 2%.

26
4.3 Utilizarea altor tipuri de rate in analiza financara

OMF Nr 306/26.02.2002 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate,

armonizate cu directivele europene grupează ratele utilizate în analiza financiară în patru
categorii:
1) indicatori de lichiditate
2) indicatori de risc
4.3.1.Indicatori de lichiditate

a) Indicatorul lichidităţii curente (indicatorul capitalului circulant):

Datorii curente
Lichiditatea curenta = --------------------
Active curente
Valoarea recomandată acceptabilă a ceastei rate este 2 şi oferă garanţia acoperirii datoriilor
curente din activele curente.
b) Indicatorul lichidităţii imediate (indicatorul test acid):
Datorii curente- Stocuri
Lichiditatea imediata= --------------------------------
Active curente
INDICATORI DE LICHIDITATE 31.12.2010 31.12.2011
% %
Indicatorul lichiditatii curente
Datorii curente
Lichiditatea curenta = -------------------- 1,64 1,81
Active curente

Indicatorul lichiditatii immediate

Datorii curente- Stocuri
Lichiditatea imediata= -------------------------------- 0,64 0,54
Active curente

4.3.2.Indicatori de risc
a) Indicatorul gradului de îndatorare:

27
 Capital imprumutat
Gradul de indatorare = ----------------------- x 100
C Capital propriu
Capital angajat
Gradul de indatorare = ------------------------- x 100
Capital imprumutat
unde:
capital împrumutat = credite peste un an;
capital angajat = capital împrumutat + capital propriu
INDICATOR DE RISC 31.12.2010 31.12.2011
(%) (%)
Indicator gradul de indatorare
Capital imprumutat
------------------------------- x 100 2,08 2,10
Capital propriu
Capital imprumutat= credite de peste un an
Indicator privind acoperirea dobanzilor
Profit inaintea platii dobanzilor
---------------------------------------- N/A 6,69
Cheltuieli cu dobanda

4.3.3.Indicatori de activitate furnizează informaţii cu privire la:

INDICATORI DE ACTIVITATE 31.12.2010 31.12.211

(%) (%)
Viteza de rotatie a imobilizarilor corporale
Cifra de afaceri
----------------- 2,46 3,84
Imobilizari corporale
Viteza de rotatie a activelor totale
Cifra de afaceri
-------------------- 1,05 1,32
Total active

4.3.4.Indicatori de profitabilitate -exprimă eficienţa firmei în realizarea profitului din

resursele disponibile:
28
a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezintă profitul pe care îl obţine firma din banii investiţi
în afacere:
Profitul inaintea platii dobanzii
si a impozitului pe profit
Rentabilitatea capitalului angajat=----------------------------------
Capitalul angajat
INDICATOR DE PROFITABILITATE 31.12.2010 31.12.2011
(%) (%)
Rentabilitatea capitalului angajat
Profitul inaintea platii dobanzii
si a impozitului pe profit
----------------------------------------
N/A 14,92
Capitalul angajat
Marja bruta din vanzari

Profit brut din vanzari 6,96 12,21

----------------------------------
Cifra de afaceri

CAPITOLUL V
RISCURILE FIRMEI
29
 Prin natura activitaţilor efectuate, Societatea este expusă unor riscuri variate care
includ: riscul de credit, riscul valutar, riscul de rată a dobanzii şi riscul de lichiditate.
Conducerea urmăreşte reducerea efectelor potenţial adverse, asociate acestor factori de risc,
asupra performanţelor financiare ale societăţii.

Riscul de credit

Societatea este supusă unui risc de credit datorat creanţelor sale comerciale şi a celorlalte

tipuri de creanţe.
Referiţele privind bonitatea clienţilor sunt obţinute în mod normal pentru toţi clienţii noi, data
de scadenţă a datoriilor este atent monitorizată şi sumele datorate după depăşirea termenului, sunt
urmărite cu promptitudine.
Riscul valutar
Societatea este expusă fluctuaţiilor cursului de schimb valutar prin datoria generată de
împrumuturile sau datoriile comerciale exprimate în valută. Societatea nu a utilizat instrumente
financiare pentru diminuarea acestui risc.
Riscul de rată a dobânzii
Fluxurile de numerar operaţionale ale Societăţii sunt afectate de variaţiile ratei dobânzilor
în principal datorită împrumuturilor în RON. O parte semnificativă din împrumuturile Societăţii
au o rată a dobânzii variabilă. Societatea nu utilizează instrumente financiare pentru a se proteja
faţă de fluctuaţiile ratei dobânzii.
Riscul de lichiditate/cash flow
Nu au existat factori de risc majori care să afecteze lichiditatea societăţii comparativ cu
anul anterior.

CAPITOLUL VI
CONCLUZII SI PROPUNERII
30
6.1.Concluzii

Din sumele atrase si disponibilitatile proprii societatea a reusit sa asigure materia prima
necesara repornirii activitatii cu toate capacitatile de productie la data de 20.08.2012 si sa creasca
vanzarile fizice in luna august cu 28,7% fata de iulie 2012, iar in septembrie cu
26,2% fata de august 2012.
Pentru desfasurarea activitatii in conditii optime, prioritatea noului Consiliu de Administratie
si a noului director general a fost sa obtina finantarea necesara asigurarii stocului de materie
prima din campania 2012.
Consiliul de Administratie a facut primele estimari in sedinta din 24-25.07.2012, tinand cont
de conditiile recoltei 2012 de floarea soarelui (seceta prelungita a condus la recolte mici si preturi
mari de achizitie) si a stabilit necesarul de materie prima precum si necesarul de finantare al
societatii. Consiliul de Administratie a demarat negocierile cu institutiile bancare in vederea
asigurarii surselor de finantare si a convocat AGEA in vederea ratificarii deciziilor luate si a
aprobarii garantiilor propuse.

6.2.Propuneri

Propunerile trebuie să vizeze toate domeniile de interes pentru firmă, fiecare din acestea
având o anumită importanţă în revitalizarea sa.
În domeniul tehnic şi tehnologic, accentul se va pune pe:
 retehnologizarea unor sectoarefinanciare disponibile;
 efectuarea unor modernizări la nivel de maşini, utilaje, instalaţii cu grad deuzură fizică şi
morală ridicată;
 scoaterea din circuitul productiv a echipamentelor de producţie depăşite fizic şi moral, cu
grad de încărcare scăzut;
 reconsiderarea fluxurilor tehnologice funcţie demodificările intervenite în structura
producţiei; îmbunătăţirea prestărilor de servicii pentru echipamentele de producţie
(întreţinere-reparaţii) în sensul depistării celei mai bune variante(realizate din interior sau
angajarea unui prestator specializat din afara firmei);
 reevaluarea furnizăriide utilităţi, din perspectiva eficienţei şi a promptitudinii asigurării
acestora.
În domeniul producţiei propriu-zise, recomandările pot fi orientate spre:
31
  imbunătăţirea structurii sortimentale a fabricaţiei funcţie de cerinţele pieţei;
 îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor;
 promovarea sistemului de asigurare a calităţii;
 înfiinţarea unor parteneriate cu firme decercetare-dezvoltare, producătoare ori prestatoare
de servicii.
În domeniul comercial, prioritare sunt:
 consolidarea poziţiei pe o anumită piaţă sau segmentde piaţă;
 găsirea de noi pieţe atractive;
 efectuarea de studii de piaţă care să ateste necesitatea şioportunitatea unor schimbări în
structura sortimentală a producţiei;
 consolidarea relaţiilor comercialecu parteneri tradiţionali (furnizori şi clienţi).
În domeniul economic, unde se va insista pe:
 îmbunătăţirea parametrilor de performanţă aifirmei;
 reducerea relativă a costurilor în venituri;
 diminuarea cheltuielilor indirecte (a regiilor deîntreprindere, în principal);
 diminuarea stocurilor;
 reducerea perioadei de recuperarea a creanţelor şi de plată a datoriilor.
În domeniul managerial, se va insista pe:
 elaborarea de strategii şi politici realiste;
 remodelarea de ansamblu sau parţială a sistemului de management şi a componentelor
sale majore.

BIBLIGRAFIE

32
 Notiuni de analiza economico- financiara la nivel microecnomic , Ed EX Ponto,
Constanta 2007,prof Univ Dr. Spatariu Elena Cerasela
 Raportul anual al firmei S.C. Argus S.A 2010 si 2011
 Raport curent , conform Regulamentului CNVM nr. 112006 privind emitenţii si
operaţiunile cu valorivmobiliare si Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital; In vederea
asigurării dreptului la informare a acţionarilor din data raportului: 15.03 .2012
 www.argus-oil.ro
 www.doingbussiness.ro
 www.business.rol.ro
 www.romanialibera.ro
 www.bizzo.ro
 www.tradepedia.tradeville.eu
 www.tribuna.ro
 www.intercapital.ro
 www.revista-piata.ro
 http://www.bvb.ro/info/Raportari/UARG

33