Proiectarea unui dispozitiv de prindere-fixare

pentru operația de găurire a unui reper

Proiect dispozitive tehnologice

Profesor îndrumător:
Traian Lucian SEVERIN

Student: Cimbru Vasile

Tema proiectului
Să se proiecteze un dispozitiv pentru prelucrarea reperului din succesiunea de realizare a piesei
în condiţiile unei seri de fabricaţie mare.
Formulele de calcul folosind indicile n=7 sunt:

n  7
x  10  0.2 n
x  11.4
y  50  0.2 n
y  51.4
Etapele proiectări.

1. Informaţi iniţiale asupra temei de proiectare. Caracteristicile materialului C45 (OLC 45).

2. Studiul tehnologic al piesei de prelucrat.

3. Determinarea variantei optime de orientare a semifabricatului.

4. Stabilirea schemei de fixare a semifabricatului.

5. Stabilirea mecanismului de strângere.

6. Stabilirea schemei de principiu a dispozitivului.

7. Proiectarea şi construcţia dispozitivului.

8. Analiza preciziei de realizare a dispozitivului.

9. Calculul organologic.

10. Întocmirea desenului de ansamblu.

11. Desenul de execuţie pentru reperele componente.

12. Întocmirea mecanismului justificativ tehnico-economic.

Informaţi iniţiale asupra temei de proiectare. Caracteristicile materialului C45 (OLC 45).
Oțelurile carbon de calitate sunt oțeluri nealiate, obţinute printr-o elaborare îngrijită şi cu un grad
de puritate chimică ridicat. La aceste oțeluri se garantează atât compoziţia chimică, cât şi
caracteristicile mecanice. Ele se folosesc în mod obişnuit tratate termic prin cementare sau
îmbunătăţire, în construcţii mecanice supuse la solicitări mari.

Compoziţia chimică a oţelurilor carbon de calitate:

Otelurile sunt grupate în:

1. Oteluri de largă utilizare; 2. Oteluri care se elaborează cu acordul producătorului (oteluri de
consum redus, oteluri în curs de asimilare etc.) Mai există şi o a treia categorie de oteluri, care se
elaborează numai cu acordul forului tutelar al producătorului

Caracteristicile mecanice ale otelurilor carbon de calitate :

Otelurile carbon de calitate pot fi nu numai îmbunătăţite, adică călite şi revenite la temperatura
de inbunatatire, dar şi tratate superficial, prin încălzirea rapidă a zonei superficiale a oţelurilor de
apă sau ulei.
De aceea aceste oteluri se folosesc deseori pentru roti dinţate, suprafeţe de alunecare, fusuri
bolţuri etc.

Pentru a se simplifica tabelul tehnologic de operaţii vom specifica suprafeţele care nu vor fi
prelucrate prin aşchiere şi vor rămâne cu forma şi rugozitatea obţinută din forjare .
Rugozitatea obţinută din forjare va avea valori cuprinse între 1,6 până la 3,2
Suprafeţele în cauză sunt : S8 , S11 , S12 , S13 , S14 , S15 , S16 , S17 .
Restul suprafeţelor vor fi reprezentate în etape secvenţiale în tabelul următor şi suprafeţele
care se prelucrează vor fi conturate mai accentuat .
2. Variantele semifabricatului pentru piesa data prin proiect:
-semifabricat laminat
3. Stabilirea schemei de orientare a semifabricatului. Grade de
libertate.
4. Stabilirea schemei de fixare a semifabricatului;
Stabilirea tehnologiei de execuţie a alezajului Ø11.4x61 cm:
1
Stabilirea condiţiilor tehnice determinate:
Condiţiile tehnice determinate sunt acele condiţii ce definesc poziţia piesei în
vederea orientării, reprezintă pe plan geometri o legătură între elementele
geometrice ale suprafeţei prelucrate în raport cu alte elemente geometrice, de
referinţă, ale piesei, şi se obţin prin eliminarea condiţiilor care depind de sculele
aşchietoare sau de poziţia reciprocă dintre suprafeţele ce se prelucrează în cadrul
aceleiaşi operaţie.

Condiţii tehnice determinate:

Regimul de lucru la găurire:
- Diametrul găurii: d = 11.4
- Adâncimea de aşchiere: t = 5.7
- Avansul se execută manual şi este: s = 0,1

- Viteza de aşchiere:

Unde: Cv = 5; zv = 0,4; T = 20; m = 0,2; yv = 0,7; xv =0

KMu = 0,84; KTu = 1; KLu = 1; KSv = 0,95

KVP = 0,798,
V = 5.101 m/min
Turaţia teoretică rezultată din calcule

Rot/min

Turaţia reală disponibilă aleasă din gama maşinii nr: nr = 200 rot/ min

Viteza reală de aşchiere vr:

m/min

Forţa de aşchiere
Unde: cf = 78; xf= 1,09; yf= 0,78; Kf = 1
F = 183.705 N
Momentul de torsiune

Unde: CM = 6,1; xM = 1,74; yM = 0,78; KM = 1

Mt nr
N1   0.15
Puterea N va fi: 1.36 71620 se încadrează în puterea maşinii
unelte aleasă.

Regimul de aşchiere pentru alezarea găuriila Ø11.4:

Alezarea se face cu alezor D =11.4
Adâncimea de aşchiere t=0.1mm

Avansul de lucru sa:

avansul la alezare se recomandă S = 0,25 0,5

Turaţia rezultată din calcul n:


1000v1
n   581.791
 D
Turaţia disponibilă aleasă nr 1: nr 1 = 600

  D nr
Vr   21.488
Viteza reală de aşchiere vr1: 1000

Forţa de aşchiere F=733.384N

Momentul de torsiune Mt=84.977N

Puterea N va fi:

N=0.523 kW ceea ce se încadrează în puterea maşinii unelte alese

 5. Stabilirea mecanismului de strângere
Calculul forţei de strângere:
Forţa de strângere S se determină din condiţia de echilibru a sistemului de forţe
ce solicită semifabricatul, pe baza modelului de calcul întocmit, este necesar
predimensionarea mecanismului de strângere.
6. Stabilirea schemei de principiu al dispozitivului
Desenul de ansamblu al dispozitivului

1. Șurub de fixare
2. Placă de ghidare
3. Placă de bază
4. Gaură de trecere
5. Gauri de fixare pe masa mașiinii unelte
6. Tija de susținere a arcului
7. Arc
8. Prisma de fixare
9. Prisma de fixare
10. Rozeta
11. Șuruburi cu cap înecat
Norme de protecţie a muncii la prelucrarea pe MU
Principalele pericole ce apar la prelucrările prin aşchiere sunt datorate : aşchiilor
detaşate, bucăţilor de scule aşchietoare expulzate din zona de aşchiere, organelor
de transmisie şi mecanismelor de acţionare a maşinii unealtă, dispozitivelor de
fixare şi antrenare a pieselor şi a curentului electric.
Formarea aşchiilor continue, ce pot duce la aglomerări în spaţiul de lucru
generând accidente, se poate evita prin fragmentare (realizabilă prin geometria
sculei şi prin modificarea raportului dintre adâncimea de aşchiere şi avans).
La maşinile unealtă la care reperele sunt fixate în dispozitive acţionate pneumatic,
hidraulic, electromagnetic, în cazul întreruperii accidentale a alimentării vor fi
dotate cu sisteme automate de decuplare a procesului de prelucrare.
Pierderile de ulei de la diverse acţionări hidraulice sau sisteme de răcire - ungere
trebuie prevenite sau colectate. Prezenţa uleiului pe pardoseli constituie un
pericol de accidentare.
La prelucrarea metalelor prin aşchiere se emană o cantitate apreciabilă de
pulbere metalică şi abrazivă şi mai ales la ascuţirea sculelor şi îndreptarea sculelor
abrazive.
De aceea se impune ca maşinile unealtă să fie înzestrate cu aspiratoare puternice
amplasate direct la locul formării acestora.
Instalaţiile de protecţie se execută pentru izolarea muncitorilor de părţile mobile
ale maşinii unealtă.
Părţile în mişcare ale maşinii unealtă vor fi prevăzute cu apărători rabatabile din
plasă de sârmă sau tablă perforată. Trebuie să existe la maşina unealtă ecrane
mici transparente, dacă nu, muncitorul trebuie să poarte ochelari de protecţie.
Este obligatoriu ca înainte de începerea lucrului să se verifice organele de
comandă a maşinii.
Se impune păstrarea curăţeniei la locul de muncă.
Golirea şi curăţirea periodică a rezervoarelor de lichid ale maşinii unealtă.
Se vor folosi cârlige pentru îndepărtarea aşchiilor.
Purtarea haineor de protecţie este obligatorie. Nu trebuie ca maşinile în stare de
funcţiune să fie lăsate nesupravegheate.
În cazul maşinilor unealtă cu scule abrazive acestea trebuie obligatoriu să fie
echilibrate.
Nu se vor folosi scule uzate sau cu ştirbituri.
Greutatea semifabricatelor manevrate manual se limitează la 20 Kg, peste această
greutate fiind necesară utilizarea mijloacelor de ridicat şi transportat.
La curăţirea maşinilor unealtă se interzice utilizarea jeturilor de aer comprimat
sub presiune. Se interzice utilizarea improvizaţiilor la fixarea sculelor,
dispozitivelor, semifabricatelor şi în sistemele de comandă şi acţionare a maşinii
unealtă.
Electrocutarea este unul din cele mai grave accidente electrice ce apar atunci
când operatorul atinge simultan două puncte care au între ele o diferenţă de
potenţial mai mare de 40 V. Dacă accidentatul, nu se eliberează repede,
rezistenţa electrică a corpului scade, fapt ce atrage creşterea curentului. La
depăşirea intensităţii de 0,09 A în curent continuu şi de 0,05 în curent alternativ,
survine moartea accidentatului. Asigurarea contra electrocutării se realizează
prin:
- inaccesibilitatea elementelor care fac parte din circuitele electrice
- utilizarea tensiunilor reduse (de 12V, de 24V, de 36V) pentru scule şi
echipamente portabile
- folosirea mijloacelor de protecţie şi avertizare
- elemente de deconectare automată în cazul apariţiei unei tensiuni de atingere
periculoase sau a unor scurgeri de curent
- protecţia prin legare la pământ sau la nul
În cazul unor defecte ale maşinilor unealtă acestea se vor opri şi se va anunţa
mecanicul sau electricianul de întreţinere.
Piesele prelucrate, materialele şi deşeurile se vor aşeza numai în containere şi în
locurile stabilite în acest sens pentru a nu împiedica mişcările muncitorului care
deserveşte maşina, funcţionarea corectă a maşinii-unelte şi circulaţia pe căile de
acces.
În mod obligatoriu se va opri maşina - unealtă în următoarele cazuri: fixarea şi
scoaterea piesei din dispozitiv, la măsurarea piesei şi la schimbarea sculelor.
Alezorul ce se introduce în capul axului principal prin intermediul dispozitivului
universal cu trei bacuri, trebuie să fie corect centrat şi bine fixat.
Scoaterea alezorului din dispozitivul de prindere-fixare trebuie să se facă cu scule
speciale şi numai după oprirea maşinii-unelte.
Se interzice folosirea alezoarelor care prezintă crestături sau urme de lovire.
Se interzice frânarea axului principal cu mâna şi atingerea piesei semifabricat în
timpul lucrului. Strungul trebuie prevăzut cu sistem de frânare care să asigure
oprirea imediată în caz de pericol. Mandrina şi universalul vor fi bine fixate în
dispozitivul de susţinere, respectiv pe axul principal al strungului şi asigurate
împotriva deşurubării.
Înainte de începerea lucrului se verifică dacă alezorul este ascuţit şi este bine
fixat. La apariţia unor zgomote puternice sau fluierături metalice se va constata
cauza şi se va opri procesul de aşchiere.
Pentru evitarea pericolelor de accidentare sau îmbolnăvire profesională, legislaţia
de protecţia muncii în vigoare prevede o serie de măsuri care trebuiesc luate încă
din faza de proiectare. La stabilirea normelor şi instrucţiunilor de protecţie a
muncii aferente proceselor tehnologice se vor avea în vedere toate aspectele care
intervin în procesul complex al proiectării şi anume:
- proiectarea organizării proceselor de producţie;
- proiectarea proceselor tehnologice pentru prelucrarea diferitelor piese;
- proiectarea şi alegerea sculelor şi dispozitivelor necesare în procesul de
prelucrare;
- proiectarea şi alegerea dispozitivelor necesare controlului interoperaţional.
Înainte de începerea lucrului în mod obligatoriu se va controla starea tehnică a
maşinii-unelte, dispozitivul de pornire-oprire şi maneta de schimbare a sensului
mişcării, starea grătarelor de lemn şi a apărătorilor spre a se convinge că punerea
în funcţiune a maşinii nu prezintă pericol.