Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dumitrescu Laura, Doran Diana Nicoleta, Dinculoiu Andrei Leonard, Baykara Humeyra
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
ABSTRACT
_____________________________________________________________________________________
Consumul de ciocolata neagra zilnic reduce riscul bolilor de inima, continand antioxidanti
ce ajuta sistemul cardiovascular prin reduceerea presiunii arteriale. Aceasta are ca ingredient de
baza boabe de cacao ce actioneaza asupra organismului asemenator lecitinei. Cu cat cantitatea de
cacao este mai mare, cu atat mai mult efectele sale sunt mai puternice. Până în prezent, majoritatea
studiilor au fost efectuate cu privire la efectele aportului de ciocolată asupra sistemului
cardiovascular, la concentrațiile de colesterol, la eliberarea de neuroemițătoare anandamidă și
serotonină, precum și la proprietățile legate de sănătate ale ciocolatei negre de înaltă calitate, care
conține stimulanții teobromină și cafeină (Lamuela-Raventós et al., 2005; Katz et al., 2011 citat in
Sokolov et al., 2013).
Conform altor studii, mirosul acesteia produce unde cerebrale ce declanseaza o stare de
relaxare. Pentru copii, ciocolata poate cauza migrene si dureri cornice, defiind recomandata in
doze foarte mari. Datorita continutului acesteia inalt de cofeina si zahar, aceasta provoaca o mare
problema pentru ADHD pentru copii. Se afirma in mod obisnuit cu privire la ciocolata ca aceasta
are capacitatea de a ridica starea de dispozitie si face oamenii sa se simta mult mai bine. In studii
anterioare ale depresiei atipice, aceasta constutie o componenta esentiala a hiperfagiei. (Parker et
al. 2002 citat in Parker et al., 2006). S-a sesizat cu privire la consumului carbohidratilor (inclusiv
ciocolata) ca are efecte comfortabile si, de asemenea, senzatii de bine prin eliberarea de peptide
ale creierului, Altii au agrumentat ca tanjirea dupa carbohidrati (inclusand tanjirea pentru
ciocolata) in depresia atipica (Moller, 1992 citat in Parker et al., 2006)) si in SAD (Wurtman and
Wurtman, 1989 citat in Parker et al., 2006) este o forma de automedicamentatie si un impact
asupra neurotransmitatorilor este acela ca are beneficii antidepresive.
In aceasta prezentare ne gandim de ce oamenii doresc sa manance ciocolata, in special in
contextual dorintei si mancarea enotionala si al efectelor straii de spirit a ciocolatei. Ciocolata este
fabricată din masă de cacao (produs de bază obținut prin boabele de cacao), unt de cacao (grăsime
naturală de la boabele de cacao) și adaos de zahăr. Sistemul mezolimbic dopaminergic este
implicat în majoritatea medicamentelor de utilizare necorespunzătoare, cu excepția
benzodiazepinelor, cu niveluri crescute de dopamină în nucleu central în medierea recompenselor
de întărire pozitivă (Koob and Le Moal, 2001 Koob citat in Parker et al., 2006)
O analiză exploratorie a relației dintre alimente și dispozitie a sugerat o legătură specifică
între simptomele depresive și consumul de ciocolată Efectele pozitive de consolidare ale stimulării
sunt reținute pentru perioade lungi de timp, fiind susținute de activarea sistemelor de dopamină
cerebrală. Numeroasele roluri ale serotoninei includ influenta peste somn, apetitul, controlul
impulsurilor si nivelul starii de spirit. Literatura tinde sa confunde concepte despre pofta de
ciocolata, pofta de glucide, obezitate, consumul emotional de alimente și de medicamente.
În cazul oamenilor, mai multe studii au avut ca scop identificarea acțiunii imediate și pe
termen scurt a flavanolilor din cacao în ceea ce privește starea de spirit și performanța cognitivă,
cu rezultate neconcludente (Crews et al. 2008 citat in Sokolov et al., 2013).
Un obiectiv al studiului este determinarea efectului ciocolatei asupra starii de bine.
Totodata, un alt obiectiv urmarit este crearea unei imagini despre cum ciocolata afecteaza starea
de bine a tinerilor din Romania.
Ipoteze
H1: Consumul de ciocolata va avea un efect semnificativ statistic pozitiv asupra starii de
bine.
H2: Starea de bine se va modifica in urma consumului de ciocolata.
METODE
________________________________________________________________________
Participantii
Datele au fost colectate de la 21 de personae, dintre care doar 20 au fost analizate deoarece
una dintre acestea si-a dat seama de ceea ce masura studiul cu adevarat, asa ca a fost exclusa din
acesta. Genul participantilor a fost predominant feminin intr-un numar de 15, iar barbati au fost 5.
Media de varsta a participantilor a fost intr-o medie de 19,6 ani. Pentru a evita eventualele erori in
studiu, acestora li s-a comunicat faptul ca motivul pentru care li se da ciocolata este pentru a masura
efectul ciocolatei asupra memoriei. De asememenea, aplicarea testului pentru emotii PANAS-X a
fost motivata in fata participantilor sub pretextul ca este un test suplimentar pentru a le cunoaste
starea de spirit. Participantul exclus din experiment a sesizat cu usurinta itemii de masurare a
emotiilor si a verbalizat in mod direct scopul studiului, acesta sustinand ca este cunoscut faptul ca
ciocolata imbunatateste nu neaparat activitatea cerebrala, ci si dispozitia si schimbarile chimice la
nivelul creierului. Cu toate acestea, am hotarat exluderea lui definitiva si analiza facuta doar pe
cele 20 care ne-au oferit rezultate valide
Procedura
A fost creat un chestionar online ce a cuprins diversi itemi care isi aveau ca scop masurarea
emotiiilor acestora inainte de consumul de ciocolata. Acesta a avut in baza lui aproximatic 60 de
emotii.
Fiecare membru din primul grup a completat chestionarul fara ca acestia sa consume
ciocolata. Apoi, dupa ce s-a completat, si am comunicat acestora ca acest chestionar este doar
pentru a vedea strea lor inaintea experimentului propriu zis, am revenit cu acelasi chestionar, insa
de data aceasta li s-a oferit cate o tableta de 15g ciocolata neagra, 77% cacao. Bineinteles, initial,
le-am adresat cateva detalii despre influenta ciocolatei asupra memoriei si a activitatii cerebrale
diverite fata de starea initiala. Acestora le-a oferit acelasi chestionar pentru masurarea emotiilor in
urma consumului de ciocolata, urmand ca mai apoi sa urmarim diferentele dintre prima aplicare a
acestuia si ultima aplicare ce avea sa ne ofere date concludente. Chestionarul continea denumirea
a zece emotii pozitive in drepul carora participantii trebuiau sa noteze pe o scara de la 1 la 5 cat de
puternic constientizau emotia respectiva. Acestea s-au notat in felul uirmator: 1 insemna ,,foarte
putin sau deloc” si 5 ,,foarte mult”. Afectele poztive care au fost masurate cu ajutorul
chestionarului PANAS-X erau emotii precum: atentia, fericirea, entuziasmul, inspiratia, relxarea,
siguranta pe sine samd. La finalul procedurii am analizat datele si am comporat rezultatele. Datele
au fost introduce in SPSS
Rezultate
______________________________________________________________________________
Sokolov, A. N., Pavlova, M. A., Klosterhalfen, S., & Enck, P. (2013). Chocolate and the brain:
https://doi.org/10.1016/j.neubiorev.2013.06.013