Asociere slabà: sulfanilamidele, fenotiazina, indometacina,

tiazidele, trimetoprimul, tiosemicarbazonul, percloratul de K,

cimetidina, derivatele clorochinei, preparatele antitiroidiene.

Mecanismele ce se implicà în dezvoltarea AA initiate sub

tratamentul cu unele remedii medicamentoase încà nu sunt
elucidate sigur, dar studiile efectuate emit cateva variante pro-
babile.

1) Deficientele de monooxigenare citocrom P450-mediatà

a hidrocarburilor aromatice în ficat. În acest caz comple-
xele toxice pot atinge màduva osoasà, suportà mono-
oxigenarea în predecesorii celulelor hematopoietice si
elementele stromale ale miduvei osoase, genereazà în
exces forme active de oxigen care afecteazà acidul dezo-
xiribonucleic al celulelor stem si duc la moartea acestora,
initiind astfel fenomenul de anemie aplasticà.

2) Conversia în celulele microflorei intestinale a remediilor

medicamentoase netoxice în metaboliti mielotoxici.

3) Defectulfunctionalalepoxidihidroxilazei - un mecanism
propus pentru evolutia aplaziilor prin influenta nocivà a
fenitoinelor.

4) Conjugarea remediilor medicamentoase cu proteinele

predecesorilor hematopoietici si formarea neoantigeni-
lor, depàsirea tolerantei imune cu disfunctionarea ulteri-
oarà a celulelor stem.

Aproximativ cu aceeagi frecventà ca si AA medicamentoase

se întàlnesc si AA posthepatice, mai exact — hepatit-asociate.
Sindromul tipic ,hepatità-aplazie” se dezvoltà predominant la
bàieti si bàrbatii tineri si debuteazà cu hepatità seronegativà,
frecvent gravà, însotità de elevarea marcatà a enzimelor hepa-
tice si a bilirubinei.

AA survenità la intervalul de 6 luni dupà hepatità viralà se

concepe ca AA posthepaticà.

Activarea T-celularà caracteristicà pentru AA este certà si

pentru infectiile virale. Este cunoscut cà principalul meca-
nism patogenetic al evolutiei hepatitei virale acute constà în
leziunea hepatocitelor prin intermediul limfochinelor produ-
se de limfocitele T-citotoxice. Activarea clonilor celulari ci-
totoxici, proces ce are loc în infectiile virale, ar putea induce
evolutia hematopoiezei aplastice, astfel survenind AA hepa-
tit-asociatà.

Sunt descrise crizele aplastice la bolnavii cu diferite forme de

anemii hemolitice cauzate de infectiile cu parvovirus, tinta
parvovirusului sunt celulele predecesorii eritroide, afectarea
càrora la bolnavi cu imunodeficientà primarà si secundarà
poate duce la aplazia partialà a seriei rosii. Un sondaj multi-
centric, efectuat de grupul European, remarcà rolul capital al

autoagresiunii imune în patogenia AA, indicànd cà demolarea

imunà a hematopoiezei poate fi un mecanism atàt primar, càt
si secundar ca ràspuns la afectarea primarà a celulelor stem.
Multiple cercetàri citogenetice, efectuate la bolnavii cu AA do-
bàndità, nu au depistat aberatii cromozomiale care ar incrimina
un clon celular patologic. Totodatà, observàrile clinice de dura-
tà indicà corelarea AA cu astfel de maladii clonale precum sunt
hemoglobinuria paroxisticà nocturnà si leucemia acutà.

Astfel, AA întrunesc un grup de aplazii hematopoietice, he-

terogene ca origine si mecanism de evolutie, pentru care
esential sunt afectarea celulelor stem si agresiunea autoimunà
împotriva hematopoiezei.

Fiziopatologia

Pancitopenia poate fi rezultatul deficientei predecesorilor he-

matopoietici sau al reducerii potentialului proliferativ sau a
micsoràrii posibilitàtii microambiantei stromei medulare de
a mentine proliferarea celulelor stem echilibratà si adecvatà
necesitàtilor organismului. Studiile recente asupra stàrii mi-
croambiantei stromale a màduvei osoase la bolnavii cu AA
au constatat însà cà functiile fundamentale ale stromei sunt
normale. Una din functiile principale ale stromei màduvei
osoase constà în secretia factorilor de crestere cu actiune la
diferite niveluri ale piramidei hematopoietice. Cercetàrile de
apreciere a acestor functii au demonstrat cà nivelurile eritro-
poietinei, trombopoietinei, G-CSF si al ligandei Elt-3 sunt
majorate, iar nivelul factorului de stimulare a celulelor stem
poate fi redus. Prin urmare, în ansamblu, functia stromei si
continutul factorilor de proliferare si diferentiere a celulelor
precursorii sunt normale, iar dereglàrile lor nu constituie fe-
nomenul fundamental în evolutia AA.

Totodatà, s-a demonstrat cà la bolnavii cu AA, anume com-

ponentul hematopoietic este afectat, observàndu-se deficien-
te profunde ale precursorilor de diferit nivel si de diferite linii
de diferentiere - UFC-G, UFC-GM, UFB-E, UFC-E, UFC-
GEMM.

Investigatiile recente au stabilit mecanismul imun al supresi-

ei hematopietice. N. Zoumbos si colab. au cercetat atent, cu
ajutorul anticorpilor monoclonali, fenotipul imun al celulelor
limfoide din sangele periferic al bolnavilor de AA, si au de-
pistat în sàngele acestora populatii de limfocite T activate, cu
expresia receptorilor la interleuchina 2. Afarà de aceasta, s-a
mai observat cà la 50% din acesti bolnavi s-a inversat popula-
tia de T-helperi (CD4+) si T-supresori (CD8+), s-a majorat
populatia de celule CD8+ si HLA DR+. Pentru majoritatea
bolnavilor cu AA s-a adeverit reducerea în sàngele periferic a
numàrului de limfocite CD4+.