Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Toaz - Info Plan de Ingrijire Epilepsia PR
Toaz - Info Plan de Ingrijire Epilepsia PR
CULEGEREA DATELOR
Date personale:
Nume : MIHAI
Prenume: CONSTANTIN
Domiciliu: Pitești, jud. Argeș
Varstă: 36 ani
Înălţime: 165 cm
Greutate: 51 kg
Situaţia familială: căsătorit, 1 copil
Activităţi profesionale: gestionar
Naţionalitate: romană
Interviul:
Prescriptii medicale
Ingrijiri diverse:
Masurarea si notarea in FO a functiilor vitale TA, puls, temperatura, respiratie.
Administrarea medicamentelor.
Schimbarea lenjeriei de corp si de pat.
Regim alimentar:
- interzicerea consumului de alcool
- evitarea consumului excesiv de lichide si sare
- regim alimentar obisnuit, fara excluderea grasimilor
CARACAS GEANINA – MIHAELA
AMG, ANUL III
CARACAS GEANINA – MIHAELA
AMG, ANUL III
Nevoia Sursa de Diagnostic de
Problema Obiective Interventii Evaluare
fundamentala dificultate nursing
Alimentatie Administrare de
05.03 – 08.03 2016 Foame Interzicerea consumului
exagerata alimente in cantitate
A manca si a bea Consumul de alcool exagerata de alcool Usoara ameliorare
cantitativ necesara
Nu poate sa- Incapacitate de a-
Prevenirea crizelor Administrare de Miscarea si mobilizare
Criza epileptica si controleze si controla
Miscare si mobilizare epileptice antiepileptice normala
miscarile miscarile
Posibilitate de
Pericol de Sub tratament
atingere a Prevenirea crizelor Administrare de
Asigurare Criza epileptica alterare a antiepileptic criza
integritatii comitiale antiepileptice
fizicului dispare
fizicului
Agitatie Dificultate Administrare de Somn, indus
Odihna si somn Insomnie Sedare
psihomotorie de a dormi neuroleptice medicamentos
Interzicerea
Pacientul nu mai
A elimina Consum de etanol Transpira Dioforeza Combaterea transpiratiilor consumului de etanol,
transpira
schimbarea lenjeriei
Nu-si
09.03 – 10.03.2016
Criza epileptica coordoneaza Hiperactivitate Sedare, imobilizare Administrare sedative Pacientul se calmeaza
Miscare si mobilizare
miscarile
Administrare
Agitatie Dificultate Somn indus
Odihna si somn Insomnie Sedare neuroleptice si
psihomotorie de a dormi medicamentos
sedative
Dificultatea Comunica cu
Ineficace la nivel Interzicerea consumului
Comunicare Consumul de etanol de a intelege Educatie sanitara personalul, cu clientii
intelectual de alcool
ceea ce i se bolnavi
5
CARACAS GEANINA – MIHAELA
AMG, ANUL III
spune
Cresterea in
Agitatie Combaterea agitatiei Administrare de
11.03 – 12.03.2016 ritm a Hiperactivitate Pacientul se calmeaza
psihomotorie psihomotorii sedativ, imobilizare
miscarilor
Oboseala,
Efecte adverse ale Plimbari, aerisirea
Odihna si somn senzatie de Somnolenta Combaterea somnolentei Ameliorare
medicamentelor salonului
somn
Nu
Dezinteres de a Convingerea pacientului
Agitatie desfasoara Educatie sanitara, Citeste ziarele, face
Recreere practica activitati sa desfasoare activitati
psihomotorie activitati psihoterapie plimbari
recreative recreative
recreative
Lipsa de
interes in Convingerea pacientului
Dezinteres de a Educatie sanitara, Este interesat de boala
Informare, Educatie Hiperactivitatea achizitionare sa desfasoare activitati
invata psihoterapie sa
a de noi informative
cunostinte.
Comunicare Comunica cu
Nu
16.03 – 18.03 2000 Stare depresiva ineficace la nivel Combaterea mutismului Psihoterapie personalul, cu clientii
comunica
afectiv bolnavi
Oboseala,
Efecte adverse ale Plimbari, aerisirea
Odihna si somn senzatie de Somnolenta Combaterea somnolentei Dispare somnolenta
medicamentelor bolnavului
somn
Dificultatea de a-
Combaterea izolarii
lucru Izolare Neputinta si asuma rolurile Psihoterapie Ameliorare
pacientului, psihoterapie
sociale
6
CARACAS GEANINA – MIHAELA
AMG, ANUL III
7
CARACAS GEANINA – MIHAELA
AMG, ANUL III
Pacient cunoscut spitalului prin internari anterioare, revine cu trimitere pentru cresterea
frecventei crizelor cu suspendare a cunostintei si cresterea in intensiate a acestora si a
simptomatologiei exprimata clinic prin: cefalee difuza, ameteli, iritabilitate exploziva, tulburari
neurovegetative, frecvente decompensari narcofilice etanolice.
Se externeaza cu recomandarile:
- continuarea tratamentului cf. Rp. Cu : Clorpromazina
Fenobarbital
Diazepam
- evitarea locurilor cu risc pentru viata bolnavului (sursa de foc, apa)
- C.M. pe perioada internarii
Concluzii
Un loc aparte în tratarea pacientului cu epilepsie îl ocupa psihoterapia. De puterea de
convingere a asistentului/asitentei medicale depinde ca pacientul sa accepte necesitatea
tratamentului si sa-l urmeze cu permanenta. Atmosfera de calm si simpatie pe care va sti sa o
creeze în jurul pacientului, îl vor face pe acesta sa-si recapete optimismul si încrederea în viata.
Astfel asistentul medical discuta permanent cu pacientul, pentru a nu-i confirma
sentimentele de respingere, da relatii despre tratament, modul de administrare, îl ajuta în gasirea
unor activitati prin care sa se simta valoros, în comunicarea cu familia. Raspunde la întrebarile
familiei, stimulând-o sa ramâna în contact cu bolnavul, sa nu-l respinga, sa-l accepte asa cum
este.
Totodata asistentul medical va informa medicul despre starea pacientului, daca este agitat
sau linistit, daca se alimenteaza suficient, daca întretine relatii si contacte cu cei din jurul lui,
daca doarme noaptea. De asemenea va avea grija ca pacientul sa fie supravegheat permanent,
deoarece crizele epileptice se pot declansa oricând.
Bolnavul de epilepsie e un bolnav cu risc, de aceea el va fi îngrijit si observat nu numai în
timpul crizelor, cât si în afara acestora. Asistentul medical va urmari ca bolnavul sa pastreze
regimul igieno-dietetic impus pe tot cursul spitalizarii. Fara consum de cafea, alcool, sare, lichide
în exces, deoarece consumul acestora poate precipita aparitia crizelor. Asistentul medical va
comunica zilnic la vizita medicului, eventualele modificari survenite în evolutia si prognosticul
bolii. Urmareste evolutia bolii sub tratamentul anticonvulsivant si sedativ.
8
CARACAS GEANINA – MIHAELA
AMG, ANUL III
La externare, bolnavului i se explica necesitatea de a urma tratamentul anticonvulsivant
permanent, sa mearga la control periodic. El va cunoaste împrejurarile periculoase ce trebuie
evitate la locul de munca, cât si în viata particulara, cum ar fi primejdia focului, a apelor libere,
a înaltimii, conducerii autovehiculelor. Se va insista asupra pericolului de a consuma bauturi
alcoolice, cafea si asupra importantei evitarii stresurilor si suprasolicitarilor.