TUSEA CONVULSIVA

Definitia
Tusea convulsiva este o boala infectioasa, acuta, contagioasa, bacteriana
caracterizata clinic prin accese de tuse spasmodinamica precedate de o inspiratie
suieratoare, afectarea variabila a starii generale, modificari hematologice caracteristice
si risc mare de complicatii. Este cunoscuta printre cele mai grave maladii infectioase a
copilului sub 2 ani.
Etiologia
Bordetella pertussis - cocobacil gramnegativ. Creste greu pe medii de cultura
speciala cu sange (mediul cu Bordet-Gengou), secreta o serie de toxine inclusiv toxina
clasica. Poseda rezistenta scazuta. Incidenta bolii sporeste iarna si primavara.
Imunitatea este durabila dar sunt posibile reanbolnaviri la adulti.
Patogenia
Poarta de intrare - mucoasa respiratorie; local produce inflamatie catarala; toxina
actioneaza asupra terminatiunilor nervoase producand excitatia receptorilor vagali,
declansand refluxul de tuse.
La sugari centri respiratori sunt hipoexcitabili-accesele de tuse nu sunt tipice dar
sub forma de apnee. Hipoxia ce se instaleaza in urma acceselor de tuse spastica
determina leziuni degenerative, microhemoragii la nivelul encefalului.
Simptomatologia
Perioada de incubatie dureaza 7-15 zile (in medie 8-10 zile).
Perioada catarala:
- catar respirator (tuse usoara seaca, rinita);
- febra, convulsii - in timpul crizelor de tuse buzele, limba si unghiile pot
deveni cianotice;
- uneori apare conjuctivita;
- treptat tusea devine mai insistenta, nocturna, uneori emetizanta rezistenta
la terapia uzuala.
Perioada convulsiva (de chinte sau accese de tuse spasmodinamica)
Accesul este uneori precedat de „aura”, senzatie de durere sau gadilatura
retrosternala, sufocare, anxietate, bolnavul isi cauta o pozitie de protectie.
Accesul are 3 componente:
 secusa expiratorie;
 repriza;
  expectoratia.
Secuse expiratorii de tuse - expiratii fortate prin care se elimina o cantitate mare
de oxigen).
Repriza - inspiratie zgomotoasa si prelungita, profunda sureiatoare (recupereaza
partial aerul expirat).
Expectoratia incheie accesul de tuse cu mucozitati vascoase (asemanatoare cu
albusul de ou crud) uneori si varsatura. Numarul acceselor este 10-15 ori in formele
usoare, 15-20 in cele medii si pana la 40-50 in formele grave.
Chintele (accesele) sunt mai frecvente in saptamana a treia. Accesul incepe, de
obicei cu o senzatie premergatoare rea, de sufocare, de neliniste, cascat sau stranut
repetat.
Aspectul bolnavului in timpul accesului de tuse: la nivelul fetei - edem, congestie
pana la cianoza; ochii injectati, inlacrimati, hemoragii, limba proiectata in afara, salivatie
abundenta; pozitia corpului - in ortopnee; copilul solicita ajutor; uneori epixtaxis.
Intre accese: stare generala satisfacatoare, temperatura normala, in formele
grave somnolenta, palidiate, cianoza, tahicardie, hipertensiune arteriala, tulburari de
somn, temperatura crescuta.
Perioada de convalescenta (declin)
Numarul si intensitatea acceselor treptat diminua, copilul este obosit, slabit.
Caracterul spastic al tusei mai persista revenind si in cazul unei infectii respiratorii acute
supra adaugata.
Tratament
Tratamentul tusei convulsive se face prin izolare la domiciliu,10 zile sub
tratament antibiotic, este indicata internarea in spital a sugarilor si a copiilor sub 12 ani
si a formelor complicate.
1. Tratament igieno-dietetic presupune asigurarea unor conditii optime de izolare,
camere bine aerisite, corect incalzite, curatarea si dezinfectia rufelor si obiectelor cu
care a venit in contact si a exudatelor patologice pe care le elimina, bolnavii sunt lasati
la iesiri in aer liber asigurarea unui microclimat favorabil: camere si saloane curate, bine
aerisite, incalzite la 20-30 grade Celsius si umiditate.
- igiena tegumentelor si a mucoaselor, spalarea tegumentelor si indepartarea
secretiilor;
- se va asigura un aport sporit de lichide;
- in primele 6 luni de viata sugarul este alimentat la san se poate continua
alimentatia naturala, iar daca este alimentat artificial se pot utiliza preparatele din lapte.
 Alimentatia este in functie de varsta, se asigura o alimentatia bogata repartizata
in mai multe mese, cu repetarea alimentatiei dupa varsaturi pentru a evita deshidratarea
si denutritia copilului.
2. Tratamentul etiologic al tusei convulsive se face cu antibiotice si cu
medicamente linistitoare ale tusei:
 Ampicilina: 100mg/Kg corp/zi- 8 zile preferabil i.m;
 Eritromicina: 30-50mg/Kg corp/zi la copii mai mari cu varsaturi mari rare;
 Clotrimazol: 10mg/Kg corp/zi.
Desi agentul patogen este sensibil la Cloranfenicol si Tetraciclina, acestea sunt
contraindidicate prin efectele adverse mai ales la sugari si copii mici.
3.Tratament simptomatic se urmareste atenuarea tusei si combaterea
varsaturilor cu Clorpromazina 2mg/Kg corp/zi, antihistamice Romergan, Phenergan.
Data fiind frecventa microhemoragiilor in cursul acceselor de tuse, se poate indica
administrarea de capilotronice (Vitamina C, Calciu ,Tarosin).

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII PANA LA

EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE

Internarea pacientului in spital

Tusea convulsiva face parte din lista boliilor transmisibile cu declarare
obligatorie, pacientul trebuie sa fie izolat, aceasta se va face la domiciliu sau in spital.
Asigurarea conditiilor de spitalizare
Evidenta bolnaviilor internati in spital se face pe baza documentelor. Pacientul
trebuie sa prezinte:
- certificatul de nastere /actul de identitate;
- biletul de trimitere de la medicul de familie.
Dupa ce se vor prezenta certificatul de nastere si biletul de trimitere, se va
verifica biletul de trimitere si se vor trece datele personle in registrul de primiri-iesiri.
Asistenta se va ingriji de aerisirea si curatenia saloanelor. Va controla si indruma
personalul insarcinat cu curatenia saloanelor, ca aceasta sa se faca zilnic de doua ori,
se va realiza in salon o temperatura de 20-25 grade Celsius.
Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati
Conditiile igienice si estetice ale mediului spitalicesc pot fi asigurate numai printr-
o curatenie si intretinere permanenta, iar pentru aceasta spitalul are nevoie de personal
specializat si a fie inzestrat cu toate utilitatile, intretinute in stare perfecta intr-un loc
specializat.
In conditiile spitalizarii, patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul in care isi
petrece majoritatea timpului si i se asigura ingrijire.
Schimbarea lenjeriei
Se vor asigura conditii igienice, de confort pentru odihna si ingrijirea bolnavului.
Va fi schimbat cearsaful de pat, cearsaful de patura, fete de perna, patura, aleza,
musamaua, sac de rufe murdare.
Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului
Toaleta copilului :
Toaleta copilului cuprinde ingrijirea tegumentelor, mucoaselor, parului si
unghiilor. Ingrijirea tegmentelor se face prin baie zilnica partiala sau totala, dimineata
sau seara, dar intotdeauna inainte de alimenatare.
Temperatura salonului trebuie sa fie de 20 grade Celsius, iar a apei de 37 grade
Celsius.
Captarea eliminarilor
Diureza: are scopul de a elimina din organism substantele inutile provenite din
metabolismul intermediar protidic, care accumulate in sange devin toxice pentru
organism. In unele inbolnaviri examenul calitativ si cantitativ al urinii este un criteriu de a
aprecia bilantul nutritiv.
Pentru a putea furniza datele necesare stabilirii diagnosticului si conducerii
tratamentului asistenta va urmarii:
- tulburari de emisiune urinara;
- cantitatea de urina emisa in 24 de ore;
- caracterele calitative ale urinii.
Cantitatea de urina la copii este de 30-300 ml/24 ore
Scaunul - urmarirea tranzitului intestinal si examinarea sistematica a scaunelor
au o deosebita importanta pentru stabilirea diagnosticului si urmarirea evolutiei unui
numar insemnat de imbolnaviri ale tubului digestiv, glandelor anexe.
Trebuie cunoscute caracterele scaunului normal, modificarile sale patotologice,
tulburari aparute in legatura cu actul de fecatie. Copilul are zilnic 1-2 scaune.
Datele in legatura cu tranzitul intestinal se vor strange in mod sistematic, tinand
seama de frecventa, oralul emisiunilor, cantiatea, forma, consistenta, culoarea, mirosul,
de eventualele substante straine care s-ar fi putut amesteca cu scaunul sau s-ar putea
gasi pe suprafata lui si de gradul de digestie a alimentelor consumate.
 Frecventa scaunelor: - in conditii patologice evacuarile pot varia in functie de
viteza tranzitului intestinal. Tranzitul accelerat provoaca scaune frecvente, tranzitul
intarziat face ca evacuarile de scaun sa fie mai rare, constipatie.
Expectoratia are o mare importanta pentru stabilirea multor diagnostice, de
aceea ea trebuie colectata si prezentata medicului. Adunarea sputei se face timp de 24
ore. Se va tine cont de cantitate, aspect, culoare si miros. Sputa in tusea convulsiva
este verzuie, vascoasa ca albusul de ou.
Apetitul
Lipsa totala sau partiala a poftei de mancare poate provoca scaderi bruste ale
curbei poderale. Alimentatia facuta cu neatentie sau folosirea unor alimente fierbinti
creeaza reflexe conditionate negativ fata de alimentatie ce se mentin timp indelungat.
Coloratia tegumentelor si a mucoaselor
Orice modificare a tegumentelor se raporteaza medicului. Poate sa apara
cianoza tegumentelor, roseata intensa in caz de febra. In tusea convulsiva fata
congestionata, devine cianotica, ochii injectati, limba proiectata in afara, salivatie
ambundenta.
Eruptiile cutanate
Manifestarile cutanate de intoleranta fata de anumite medicamente sau alimente
trebuie imediat descoperite si raportate medicului pentru a scoate factorul alergen din
regim sau medicatia copilului.
Tusea
Este un fenomen frecvent la copilul cu tuse convulsiva.
Asistenta va supraveghea:
- caracterul – ritmul;
- frecventa – sonoritatea;
- orarul.
Tusea poate fi uscata sau umeda. Tusea uscata are caracterul sonor si nu este
urmata niciodata de expectoratie. In schimb tusea umeda cu expectoratie are tonalitate
joasa determinata de aerul care traverseaza secretiile cailor respiratorii.
In tusea convulsiva, tusea are caracter emetizant urmat de varsaturi alimentare.
La inceput tusea este usoara, devine mai frecventa si predominant nocturna, capatand
treptat un caracter spastic.
Alimentatia bolnavului
Una din cele mai importante probleme ale ingrijirii bolnavului este alimentatia.
Copilul intre 1-2 ani are nevoie de 80-90 cal/Kg corp/zi.
 Necesarul hidric scade treptat de la 85-80 ml / Kg corp/zi la 60 ml /Kg corp/zi
Alimentatia se compune din:
- lapte 500-600 gr/zi,lapte simplu,lapte cu cacao sau derivate din lapte;
- oua intregi fierte moi,administrat odata la 2 zile;
- carne de pasare, vita si peste;
- lichide sub forma de apa, suc de fructe, ceaiuri;
- dulciuri nu se dau inainte de ora mesei, scad pofta de mancare.
Deoarece copilul varsa dupa accesele de tuse, regimul alimentar trebuie
repartizat in mai multe pranzuri, de asemenea se administreaza ceai indulcit ori de cate
ori este nevoie.
Hidratarea organismului
Apa este lichidul solvent al tuturor substantelor chimice, organice si anorganice,
necesare functionarii organismului. In mod normal exista un echilibru intre lichidele
introduse in organism si pierderile fiziologice.
Mentinerea echiblibrului hidromineral si a schimburilor dintre diferitele
compartimente se realizeaza printr-un mecanism complex de coordonare.
Deshidratarea extracelulara este cel mai des intalnita si necesita o reechilibrare
urgenta.
Nevoia de apa a copilului deshidratat se face dupa suprafata corporala pe baza
de de tabele speciale, iar a sugarului dupa greutatea corporala 100-180/Kg corp:
 50-100 ml transpiratii;
 10-20 ml cu scaunul;
 35-40 ml urina/Kg corp/24h precum si a pierderilor in plus (diaree,
varsaturi, febra);
 25-30 ml perspiratie.
Hidratarea organismului se face pe cale naturala peros, sau parenteral.
Solutii pentru hidratare: NaCl, glucoza, clorura de potasiu.
Hidratarea organismului se face prin perfuzie, care are scopul si de a mineraliza
organismul, administrarea medicamentelor, depurative, completarea mineralelor
alimentare si alimentare parenterala.
Educatia pentru sanatate
Asistenta medicala are rolul de a educa mama asupra modului de ingrijire a
copilului cu tuse convulsiva, sa o asigure ca copilul se va vindeca. Asistenta va indruma
mama sa asigure ca copilul va avea o igiena riguroasa, sa nu-l expuna in perioada de
convalescenta la frig, umezeala dar nici la caldura prea mare.
 Daca tuseste si vomita des dupa ce a mancat i se indica mamei sa ii dea mese
mici si dese de preferat lichide bogate in proteine.
De asemenea i se indica mamei sa-i supravegheze somnul pentru a-l ajuta in
timpul unui acces de tuse in timpul noptii; sa-l fereasca de contactul cu alti copii si sa
respecte doza, orarul si ritmul de administrare a medicamentelor.
Profilaxia bolii
Tusea convulsiva este o boala cu declarare obligatorie. Izolarea la domiciliu se
impune timp de 30 de zile de la inceputul chintelor sau 5-6 saptamani daca a fost
surprinsa din faza de invazie.
Mijlocul cel mai eficace de profilaxie este vaccinul. La noi in tara vaccinarea
antipertusis (A.R) se face cu vaccin asociat (Di-Te-Per = Difteric Tetanic Pertusis).
Parintii sunt datori sa se prezinte la medicul de familie atunci cand se planifica
vaccinarea.Rareori se intalnesc incidente si accidente dupa vaccinare. La copii la care
dupa prima vaccinare a aparut un simptom neurologic, se va face in viitor un bivaccin
(Di-Te). De altfel este recomandabil ca la copii care au „suferit” la nastere scor Apgar
mic sa se faca vaccin fara fractiune Pertusis.