Evaluarea clinico-

functionala in Recuperare si
strategiile terapeutice
Prof. Dr A.S.Nica
UMF,,Carol Davila” – INRMFB
Ian-2014
 Premizele
 Organizarea si ierarhizarea deciziilor si
actiunilor medicale in situatia pacientului
disfunctional fizic (cu dizabilitati)
 Interrelatia boala – disfunctie si contextul
psiho-social si economic in programele de
recuperare
 Platforma europeana – adaptarea si
armonizarea specialitatii la standardele
internationale- modele, analiza de context,
solutii pentru realitatea romaneasca
 Secvente
A) Evaluarea :
 Pacientul d.p.d.v. clinico-functional
 Mediul
B) Strategii de interventie in
Recuperare
C) Mijloace terapeutice:
- Farmacologice; specifice patologiei de
recuperare dar si patologiilor
asociate(comorbiditati)
- Nonfarmacologice: de tip fizical,
gestual(TO), psihologic, comunicare,
orteze/proteze si altele, social si profesional
 A)Evaluarea clinico-functionala in
Recuperarea- Reabilitarea Medicala
 Semnele vitale
 Evaluarea aparatului locomotor (musculo-
scheletal =mioartro-kinetic)
 Evaluarea functiilor senzitivo-senzoriale
 Evaluarea functiei motorii, controlul motor
si antrenamentul- invatarea motorie
 Evaluarea coordonarii si echilibrului
 Evaluarea mersului
 Evaluarea statutului functional si al
nivelului de activitate
 Evaluarea mediului
 B) Strategii de interventie in
Recuperare
 Antrenamentul ap. locomotor
 Sustinerea functiei motorii
 Sustinerea disfunctiei pulmonare cronice
 Sustinerea disfunctiei cardiace
 Sustinerea disfunctiei vasculare (a,v,l.)
 Sustinerea disfunctiilor de tip endocrino-
metabolic
 Antrenarea cognitiv-comportamentala
 Sustinerea mecanismelor de comunicare
(vorbire, limbaj)
Mijloacele terapeutice
Evaluarea si interpretarea clinico-functionala
in Recuperare si Fizioterapie
Culegerea de date incepe cu
consimtamantul informat si determina
=
- informarea, ordonarea, gruparea,
organizarea sistemica
- stabilirea de obiective functionale
- stabilirea de mijloace terapeutice
- conditiile respectarii aspectelor de etica si
deontologie
Anamneza si ex. Clinico-functional
factori de influienta
 Factori dependenti de pacient: valori si
credinte, factori fizici, educationali, psiho-
sociali, culturali,
 Factori dependenti de medic: climatul clinic
si experienta medicala,resursele de evaluare,
timpul,suportul financiar si social
 Algoritmul clinic orientat si bazat pe ipoteza
(hypothesis oriented algorithm for clinicians I-
1986 si II- 2003 = ghid de tip algoritm ,,pas-
cu pas” care directioneaza- ghideaza
evaluarea clinica pentru suportul decizional
 Problemele sunt definite in termenii
,,limitarii functionale”
Atitudinea anticipativa si preventiva

 Exista distinctie intre problemele

functionale existente si posibile de
dezvoltat in perspectiva, daca nu se
indeplinesc niste conditii sau se omit
situatii initiale partial identificate
si/sau evaluate
Managementul pacientului in RM (I)
 Examinarea pacientului:
- Istoricul
- Ex. Clinic general si evaluarea

Nivelului functional al sistemelor

- Teste si masuratori: clinico-functionale

si psiho-comportamentale specifice
- Clasificarea diagnosticelor

- Probleme interdisciplinare
 Managementul pacientului in RM (II)
 Evaluarea pacientului = proces dinamic
judecare si intelegere a mecanismelor de
producere, dezvoltare si complexare a
unei patologii in care se ierarhizeaza in
funct de aspectele vitale si deficitul
functional (gradul de independenta sau de
dependenta)
 Evaluarea stabileste si consultatiile
interdisciplinare si categoriile de
investigatii
 Managementul pacientului in RM (III)

 Stabilirea diagnosticului =
rezultatul examinarii si al evaluarii
pacientului, definind categoria de
patologie (domeniul), sindromul, dg
si prognosticul – toate devenind
suportul interventiilor strategice
 Managementul pacientului in RM (IV)

 Stabilirea obiectivelor si a
planului terapeutic, instrumentele
terapeutice si metodologia de aplicare
 Evaluarea prognosticului=
determinarea nivelului optimal care
poate fi obtinut prin interventiile de
recuperare si timpul necesar pentru a
atinge obiectivul propus realist
 Managementul pacientului in RM (VI)

 Interventia terapeutica de
recuperare adaptata la:
- momentului clinic simptomatic,
- manifestarile fiziopatologice,
- deficitul functional somatic
- disponibilitatea
psihocomportamentala
 Managementul pacientului in RM (VII)
 Evaluarea Rezultatelor:
- impactul programului terapeutic
de RM privind complexitatea
aspectelor clinice simptomatice,
fiziopatologice, functionale ( impotenta
functionala, restrictie functionala,
dizabilitate),
- aspectele de achizitii functionale ,
analiza SWOT, bariere, QL,resursele
societatii, satisfactia pacientului
 Examinarea clinico-functionala (I)
 Nu uitati ! Evaluare fizica-psihologica-sociala
- Anamneza completa generala si specifica
RM:
- Ex. Clinic general
- Componenta subiectiva
- Componenta obiectiva
- Ex.aparat locomotor: evaluare cutanata,
vasculara periferica, musculo-scheletala,
neuromusculara si functionala (articular,
muscular, gestual)
 Examinarea clinico-functionala (II)
- Se focalizeaza atentia pe:
- ex.aparat locomotor clinic (evaluare
cutanata, vasculara periferica, musculo-
scheletala, neuromusculara) si functional
(articular, muscular, gestual)
- sistem nervos
- adaptarea cardio-vasculara
- adaptarea respiratorie
- reactiile endocrino-metabolice si de
termoreglare
Examinarea clinico-functionala (III)

 Anamneza:
 Data epidemiologice si

demografice
- nume, varsta, sex, profesie, locatia
- educatia, igiena, dieta(obiceiuri),
aport hidric, altele
 AHC – factori de risc

 APP si sociale
 APP si sociale :
- Patologii de tip conservator sau chirurgical
- Perceptia sanatatii, conditia (functia) fizica
(mobilitatea, miscarea relationala,somnul, repausul la
pat)
- Terapia farmacologica: curenta, in istoric, pentru
comorbiditati
 Functiile psiho-cognitive : memoria, abilitati

participative, anxietate/depresie
 Rolul functional: in comunitate, social, profesional,

hobby
 Functia sociala: activitati si interactii sociale, suport

social
Examinarea clinico-functionala (IV)
 Aspecte sociale:
- Resurse de ingrijire si probleme de familie
- Interactii sociale, activitati sociale, sistem de
suport
- Comportamentul si credinte culturale

 Cadrul de lucru (scoala, profesie): prioritati,

comunitate, obiective, activitati, hobby

 Dezvoltarea si cresterea: istoric, mana

dominanta
 Examinarea clinico-functionala (V)
 Mediul de viata:
- Echipamente de asistare, adaptare,
facilitare :orteza/ proteza, sisteme
protective si de suport,
- Mediul si caracteristicile comunitare
- Actiuni de suport comunitar
 Conditii specifice de viata si
conexiunea cu RM

 Motivatiile de dirijare ale pacientului pentru RM

 Nevoile reale si oferta posibila din sectorul de
RM
 Interventiile terapeutice din RM
 Baza de date si dinamica evolutiva a
pacientului in RM (dinamica simptomatica si
functionala) = traseul pacientului pana la
momentul ….
 Prioritatile de interventie terapeutica in RM
 Statutul functional si nivelul de
activitate

 Nivelul functional cotidian (ADL),

activitati prioritare cu /fara
instrumentar (IADL)

 Statut functional curent si prioritar

(scoala, profesie) obiective, activitati
 Probleme specifice in evaluarea din RM

 Analiza gradului de afectare functionala

 Gradul pierderii afectarii functionale si
dimensiunile dazabilitatii
 Consecintele dizabilitatii in plan personal,
social, profesional
 Disponibiltatea sociala de suport pentru
pacientii cu dizabilitati
 Modificari, amenajari adaptari ale mediului
pentru persoane cu dizabilitati
 Nevoia unui program specific de stabilizare
al pacientului cu dizabilitati+/- comorbiditati
Taxonomia specifica medicala si de RM (I)

 boala = conditie patologica a

organismului sau o entitate anormala
caracterizate printr-un grup de
simptome si semne ce afecteaza
organismul
 Semnele = identificabile, obiectivate
si masurabile
 simptomele=reactii subiective la
manifestarile obiective
Taxonomia specifica medicala si de RM (II)

 Impotenta functionala / disfunctia

– incapacitatea functionala
(impairment)= rezultatul functional
al dezvoltarii unor boli / pierderea sau
prezenta unor modificari de structura
si functie privind contextul fiziologic,
anatomic si psiho-comportamental cu
impact privind relatia cu mediul (la
nivel individual, social, pprofesional)
Taxonomia specifica medicala si de RM (III)

 Disfunctii sec. (secundary

impairment)= sechele sau
complicatii apar intr-un context
multisistemic disfunctional, in conditii
de inactivitate prelungita, prin lipsa
de aderenta sau strategii adecvate la
caz, lipsa unui plan coerent/
ineficient de recuperare
Taxonomia specifica medicala si de RM (IV)

 Limitarea functionala = restrictia

capacitatii de a dezvolta sau performa o
actiune fizica la nivel personal ce poate
influienta intreaga activitate
 Tipuri:
 Activitati de baza in viata cotidiana
(basic activities of daily living=BADL, exp.
imbracat, alimentare, spalat)
 Activitati instrumentale in viata
cotidiana (IADL, exp. curatenia,
cumparaturi, prepararea mancarurilor)
Taxonomia specifica medicala si de RM (VI)

 Dizabilitatea :
- se refera mai mult la aspectul de integrare
sociala decat la modificarile functionale
individuale
- Este definita = incapacitatea de a performa
sau limitarea marcata a performantelor
privind actiuni, realizarea de obiective
functionale si activitati uzuale cu importanta
speciala privind afirmarea independentei fizice
si inregistrarea unor consecinte majore in
contextul socio-cultural si
psihocomportamental
Taxonomia specifica medicala si de RM (VII)

Categoriile de actiuni si activitati care

impun independenta functionala si includ:
- autoingrijirea
- activitatile casnice
- aspectele educationale / profesionale
(participarea si desfasurarea )
- activitati din comunitate
- activitati recreative, hobby
 Scala FIM
(Functional Indepedence Measure)

 Autoingrijire
 Controlul sfincterian
 Transferurile
 Locomotia
 Comunicarea
 Status cognitiv si social
 Scala FIM (II)
 Autoingrijire:
 Alimentarea

 Baia-spalatul
 Imbracatul pentru partea sup.
 Imbracatul pentru partea inf.
 toaleta
 Scala FIM (III)

Controlul sfincterian:
- urinar
- intestinal
 Scala FIM (IV)

Transferurile:
- mobilizarea in pat
- mobilizarea in scaun
- mobilizarea in scaunul cu rotile
- transferul la toaleta
- utilizare dus
 Scala FIM (V)

Locomotia:
- mersul
- deplasarea cu scaun cu rotile
- scarile
- alte situatii
 Scala FIM (VI)

Comunicarea:
- intelegerea
- exprimarea
 Scala FIM (VII)

Status cognitiv si social

- memoria
- rezolvarea de probleme
- interactia sociala
 Factori de risc destabilizanti functional
si factori de suport functional
 Factori de risc: obiceiuri, bariere din
mediu (lipsa rampa), instabilitatea
psihosociala, resurse financiare limitate,
deficiente educatie, stil de viata (suport
familial neadecvat, neglijare)
 Factori de suport functional:

- comportamental: gandire/atitudine
pozitiva
- Strategii de ajutor: echipament, persoane
 QOL

 Castigul independentei in ADL

 Castigul independentei in locomotie
 Intoarcerea in zona profesionala
 Participarea la activitati sociale,
recreative
 Diagnosticarea
 Diagnostic de boala (ICD 10)
 Diagnostic de disfunctie (ICF) =
impactul conditiei patologice asupra
functiei la nivel de sistem ( in special
in sistemul locomotor) si al intregului
organism
 Prognostic si plan terapeutic
 Prognosticul= nivelul optim anticipat de castig in
recuperare, respectiv achizitiile in plan functional
 Exp.:

- Ce nu putea sa faca?..
- Ce poate sa faca, cum, in cat timp?

- Timpul necesar pentru refacerea optima – este un

factor determinant in RM si in decizia de

asigurare
- Plan terapeutic: integrarea datelor, interpretarea,

selectarea prioritatilor, stabilirea obiectivelor si a

metodelor de lucru in functie de cunoastere,
experienta si expertiza
- Plan terapeutic in functie de
cunoastere, experienta si expertiza
cuprinde:
- integrarea datelor,
- interpretarea, selectarea prioritatilor,
- stabilirea obiectivelor si a metodelor de
lucru
- Anticiparea obiectivelor si a rezultatelor
legate de achizitiile functionale – se
impun episoade repetate de recuperare
 Elemente esentiale de conexiune cu
obiectivele terapeutice de recuperare

 Nivelul individual
 Activitatea /comportamentul
 Conditia
 Timpul
 Componentele interventiei de
terapie fizicala

 Coordonare, comunicare, documentare

 Construirea aspectelor de relatie pacient-
terapeut si monitorizarea programului de
recuperare
 Interventia procedurilor
 Atentie! = terapeutul adapteaza imputul la
raspunsul pacientului – tratamentul
reprezinta un proces interactiv si dinamic
intre pacient si terapeut
 Atentie! = terapeutul adapteaza imputul la
raspunsul pacientului
 Tratamentul de recuperare reprezinta un
proces interactiv si dinamic intre pacient si
terapeut
 Pacientul trebuie corect si continuu monitorizat
(in contextul asocierii terapiei farmacologice si
nonfarmacologice si prezentei
comorbiditatilor!) de specialist si echipa de RM
tinand cont de SOAP (subjective, objective,
assessment, plan)
 Interventii procedurale de
recuperare
 Interventii de refacere
 Interventii compensatorii –utilizarea
restantului functional pentru stimularea
refacerii nivelului optim de activitate
 Interventii preventive = de reducere
a potentialului invalidant
 Judecata clinica=amestec elegant de
arta si stiinta
 Planul terapeutic
 Vizeaza:
- postura si activitatea
- tehnici folosite
- elemente asociate
Metodologiile trebuie sa cuprinda ecuatia FITT:
- Frecventa = nr. Sedinte /sapt.

- Intensitate – depinde de procedura/exercitiu

- Timp – durata= timpul/procedura, durata

- Tipul interventiei
 Etape de evaluare si decizie
terapeutica de recuperare
 Evaluarea anatomica functionala
cervicala
 Biomecanica articulara cervicala
 Evaluarea clinica
 Patologii cervicale sau referite
 Obiectivele terapeutice (etiologic,
simptomatic, fiziopatologic si functional)
 Plan terapeutic F si NF
 Tehnici terapeutice specifice
 COLOANA VERTEBRALA
ZONA CERVICALA
 Cervicalgia -15% din populatie
 Factorii de risc: stres, flexia
prelungita cervicala, sulicitarea
mecanica, obezitatea, depresia,
anxietatea, fumatul
 Categorii: miofascial, mecanic,
neurologic, vascular, psihogen
 C. musculoscheletala raspunde la
fizioterapie, manipulari, acupunctura
 Evaluarea clinico-functionala
Coloana vertebrala – zona cervicala (I)
 Categorii patologice:
- Radiculopatia cervicala
- Contractura cervicala

- Durerea miofasciala cervicala

- Sindromul fatetal cervical

- Nevralgia occipitala

- Durerea discogena cervicala

- Mielopatia cervicala

- Sindromul de compresie toracic

- Sindromul Parsonage-Turner (nevralgia brahiala

idiopatica)
- Sindr. dureros cervical referit
Alte sindroame dureroase cervicale
 Nevralgia cervico-brahiala (HD,
stenoza foraminala, osteofit,
formatiune compresiva, infectie,sa)
 Plexopatie brahiala
 Entorsa cervicala – durere non-
radiculara afectare de tes. moale,
articular fatetal, discal)
 Bursita interspinoasa cervico-toracala
 Radiculopatia cevicala
 Prin inflamatia sau compresia rad. dorsale
sau a gg.rad .dorsale
 Clinic: ,,D”de tip hiperalgic
- iradiere cervico-brahial dermatomial
(electric, arsura,intepatura)
- asociaza scadere de forta musculara
- Mobilizarea capului exacerbare D
- Tulburari de somn
- Tulburari urinare asociate –allerta!
 Ex.obiectiv
 Testul Spurling= manevra modifica
foramenul interapofizar si creste presiune
pe radacina; iradierea trebuie sa coboare
din zona cervicala- cu traiect radicular;
 Localizarea numai la nivelul gatului nu
este pozitiva
 Deficit senzorial si motor (scadere de forta
si modificare de ROT)
 Reflx Hofmann =+ probleme de neuron
motor sup.; dg. dif. Sind de compresie
medular
 Ex.Radio-imagistic si EMG
 Rx-grafia: scaderea inaltimii discului,
spondilolisteza,stenoza foraminala
 RMN;

- stenoza foraminala prin hipertrofie

(pacient varstnic)
- stenoza foraminala prin disc foraminal
(pacient tanar)
 EMG – modif. traseelor de conducere

pentru confirmare si evaluare in

dinamica
 Contractura cervicala
 Afectarea acuta medie sau minora
repetata pe muschi si tendon
(postural, somn in pozitie proasta,
rasucirea rapida cervicala)
 Distinctie de:

- d. miofasciala= cr
- accident rutier -
 Ex. Obiectiv –dg. de excludere
 Durere cervicala localizata, fara
iradiere asociata somnului prost
 Uneori d. asociaza parestezii,scadere
de forta musc.
 Scaderea mobilitatii cervicale,
evaluare a mobilitatii active si pasive
(eliminarea gravitatii)
 Ex. Neurologic =N
 Durere cervicala miofasciala
 D. indusa sec,tulburarilor de postura si
stress (pozitia monotona la computer, la
volan)
 D. interscapulovertebral (m. paraspinal,
cervicotoracic, romboizi, trapez)
 D. fara iradiere, tender si trigger points
 Clinic obiectiv: sindr. vertebral (S+D-
postura cifotica), sindr. musculo-lig.,
neurologic-N
Sindromul fatetal cervical (SFC)
 50% din D cervicala= art. Fatetale
faciliteaza F/E si R gatului si limiteaza
deplasarea;
 datorita orientarii art. cervicale sup si
mijlocii (C3-C7) contribuie mai mult la
purtarea de greutate;
 muschii mici ai gatului nu sunt capabili sa
protejeze permanent articulatiile fatetale
si asociaza si suferinta sinoviala
 SFC= combinatie intre solicitari de tip
microtrauma, macro si modificari
degenerat. reumatismale
 Ex.clinic
 D. axiala arsura, presiune –gat
 Afectare C4-C7 iradiere perscapulara
 Afectare C1-C3 iradiere occiput,
cap,ochi
 Frecvent cervicocefalalgie
 Uneori iradiere in brat, nesistematizata
 Extensia gatului poate exacerba D
 Ex.neuro=N
 Dg.
 Rx-grafia
 RMN
 Spect
 Infiltratia articulara sub ecran:
- D gat si cap –C2-C3, C1-C2, C3-C4
- D gat si periscapular C4-C5, C5-C6, C7
 Rizotomie cu radiofrecventa – procedura
realizata percutan sub ghidaj fluoroscopic
(se poate repeta la 6 luni, 2 ani)
 Nevralgia occipitala
 Cauza de cefalee subdiag.
 Cauza – compresiunea sau iradierea prin
afectarea n.occipital care trece pe mijloc
intre apofiza mastoida si protruberanta
suboccipitala ( afectare in whitplash trauma)
 D initiata suboccipital, iradiaza in tot scalpul
si ocular ipsilateral, caracter migrenoid
 D uneori mimeaza d.referita din artic.
Fatetale C2-C3
 Confirmarea= d. provocata la palpare pe n.
marele occipital
 Mielopatia
Tulburare sau afectare specifica la
nivel MS subdiagnosticata frecvent:
- prin modificari degenerative de
c.v.:HD, hipertrie articulatii fatetale,
hipertrofie de ligament (galben)
- complesie primara/sec
- sindr. de canal ingust
- supozitia devine urgenta de evaluare
si decizie terapeutica!
 Ex clinic si paraclinic
 D. inconstant
 Senzatie de ,,maini/picioare grele”,
dificultate la mers
 Tulburari de tranzit
 Uneori asociere cu stenoza foraminala
 ROT scazut
 Clonus
 Hofmann+, Lhermitte+
 Dg. de certitudine : RMN/CT
 Sindromul de apertura toracica
 Dg. controversat, implica compresia sau alte
afectari ale structurilor neurovasculare din
reg. toracica sup si baza gatului
 Pot fi responsabile: m. scaleni, prima coasta.
M. micul pectoral, variante anatomice, a
subclavie, afectari neurologice
 Simptomatologie nespecifica:d.iradiata pe
membr.sup,distributie pseudoradiculara
 Manifestari vegetative distale, Adson+,
F+Abd memb.sup si modificari de puls radial
 Rx.grafie care sa cuprinda si toracele
sup- sindr de coasta cervicala
 RMN
 Eco-doppler carotidian
 Angiografie , venografie
 EMG
 Sindr. Parsonage-Turner
Nevrita brahiala idiopatica
 D acuta/hiperalgica umar sau mana =
inflamatie idiopatica a mai multor nervi din
plexul brahial
 Etiologie necunoscuta (virala, bacteriana,
imuna, post-vaccin, tumorala- paraneoplazica)
 Mobilizarea gatului, tusea nu exacerbeaza d.
 Durata= 1-3 sapt., atrofie, hiperpatie
 cortizonul nu ajuta, uneori trat. chirurgical
(stabilizarea scapulara sau tranfer de tendon)
 Recuperarea 1-2 ani
 Durerea cervicala discogena
 D in zona axiala, +/- referire la nivel
cap sau scapula
 D frecventa in zona C5-C6, C6-C7 cu
referire la nivel scapular
 +/- cefalee
 D mai mare la F decat E, +/- redoare
 Neurologic =N
 Rx-grafie, RMN, discografia
 Sindr. de instabilitate cervicala
 Stabilitatea pasiva a CV cervicale
data de tripod= 2 articulatii fatetale
(a) si discul ant.
 In pozitie de repaus cervical exista
moderata lordoza,
Evaluarea anatomica functionala
cervicala (I)
Analiza urmatoarelor structuri:
- structurile osoase
- structurile articulare
- structurile ligamentare
- structurile musculare- grupe
musculare
- inervatia
- vascularizatia
 Structurile osoase CV (I)
Segmentul cervical
 7 vertebre cervicale : grupul sup C1-C2- si grupul inf-
C3-C7
Grupul sup C1-C2-
- corpul modificat, specializat pentru o mobilitate crescuta
(F/E, R, Lat) si protectia MS
- Articulatia atlanto-axoidiana –adevarata, convex-concava,
condilii occiputului ofera suprafete articulare pe atlas,
congruenta maxima in misc de rotatie si lat.
- suprafata articulatiei fatetale C2 permite R=90 °
- apofiza odontoida C2 = pivot pentru rotatie pe atlas
- atlasul= inel osos, cu procese transversale bine dezvoltate si
fara procese spinoase
- Intre C1-C2 nu exista disc intervertebral
- Articulatiile atlanto-occipitale, atlanto-axoidiene si unciforme
sunt acoperite cu cartilaj articular, au sinoviala, sunt bobat
inervate in proprioreceptori si nociceptori
 Structurile osoase CV (II)
Segmentul cervical
grupul inf- C3-C7 – asem. cu vertebraTL
Caracteristici:
- Procesul transvers scurtat – mobilitate

crescuta
- Foramen pentru a. vertebrala

- Apofizele si articulatiile unciforme

(uncartroza)
- Apofizele articulare post. inclinate 45°ant-

post – permit mentinerea greutatii capului si

ghideaza miscarea
 Structurile articulare si ligamentare CV (I)
Segmentul cervical
 Ligamentul longitudinal post. si ant si lig.
galben – prezente de la C2-C7
 Ligamentul longitudinal post – se termina la C2, are
conexiune cu membrana tinctoriala si lig. Tinctorial
 Lig. cruciform
 Lig- tele. Interspinos si supraspinos au
conexiuni cu lig. nucal cervical
 Lig. nucal cervical= originea pe apofizele
spinoase si insertia pe occiput, la patrupede are
functia de sustinere a capului, la om previne
hiperflexia gatului; participa la realizarea lordozei
cervicale
 Structurile articulare si ligamentare CV (II)
Segmentul cervical
 Lig. Transvers al atlasului are originea si
insertia pe suprafata int. si ant a inelului
atlas; este dens si cuprinde si o membrana
sinoviala si cartilaj articular care permite
lubrefierea atlasului in miscarea de rotatie in
jurul apofizei odontoide. Daca lig. transvers
al atlasului si port. orizontala a lig.
incrucisat sunt afectate intr-o reactie
inflamatorie sau posttraumatic exista riscul
dislocarii apofizei odontoide si afectarea MS,
context in care mobilizarea sau tractiunea
cervicala sunt CI.
 Structurile articulare si ligamentare CV (III)
Segmentul cervical
 Lig. Alar – originea pe marginile lat
ale apofizei odontoide si insertia pe
occiput= portiunea cea mai importanta
care stabilizeaza partea sup. cervicala.
 Art. Atlanto-occipitale permit flexia
laterale, ce poate afecta MS.- miscare
controlata de lig. Alar – daca el
lipseste/ apofiza adontoida este
fracturata sau absenta congenital –
tractiunile cervicale CI.
Structurile articulare si ligamentare CV (IV)
Segmentul cervical
 Lig. Apical – originea in varful ap.
odontoide si insertia pe occiput – se
opune la tractiunile aplicate pe cap.
 Capsula artic. atlanto-occipitale
se intareste cu ligamente; zonele lat
ale capsulei si ligamentele limiteaza
rotatia dintre atlas si occiput
 Consideratii clinice
Ligamentele reg. cervicale sup pot fi
afectate in :
- PR sau in alte reactii infalmatorii
sistemice
- absente sau malformate
-testul Scharp- Purser = metoda de
evaluare a stabilitatii ligamentelor –
test corelat cu ex. Rxgrafic
 Grupele musculare CV. Cervicala (I)
4 grupe de m. care determina flexibilitatea,
stabilitatea si echilibrul intrinsec al grupelor:
- superficial ant.si post
- profund ant.si post
M. Trapez cel mai lat, puternic si proeminent
m.post al gatului; insertie pe linia
nucala,occipital, se extinde la nivelul gatului;
functia: mentine capul in pozitie redicata
contra gravitatiei
M. Ridicator al scapulei, splenius capitis si
cervicis – grup larg superficial-
antigravitational
 Grupele musculare CV. Cervicala (II)
Grupul m. profund post.:
- multifidus: originea pe procesele
transverse, insertia pe procese
spinoase,la diferenta de doua nivele)
- suboccipital;
- cand se contracta impreuna
=extensie cervicala;
- contractie unilaterala roteaza
cervicala de partea opusa
 Grupele musculare CV. Cervicala (III)
 Grupul m. superficial ant.:
- SCM= cel m. mare si puternic;
- originea pe stern si clavicula,
insertia pe procesul mastoid- post de
centrul de gravitatie al capului;
- cand se contracta bilat=flexia gat si
extensia cap;
- contractia unilateral=lateroflexie de
partea contractiei si rotatie opusa
 Grupele musculare CV. Cervicala (IV)

- M.Scalen: originea coasta 1-2,

insertia tuberculii lat C2-C7; daca se
hipertrofiaza sau este in contractura
comprima rad. Inf. Ale plex brahial
sau a. subclavie; flexia capului
stabilizeaza mandibula prin m.
masticator si trage in jos mandibula
prin m.supra si infrahioidian
 Grupele musculare CV. Cervicala (V)

 Grupul m. profund ant: lungus

colli si capitis: m. mici dar f.
puternici, originea si insertia pe
corpii vertebrelor cervicale
 Functia= previn caderea ant a
lordozei cervicale
 Cand apae contractura- modificata
dinamica curburii cervicale
 Inervatia (I)
 Capul si gatul- inervatia senzoriala si
simpatica se realizeaza prin ramuri din plexul
cervical si n. cranieni, evaluarea durerii fiind
dificila.
 Fata –din ramuri ale n.trigemen si facial,
avand gg.senzorial in maduva prelungita si
anastomoze cu n.senzoriali ai plexului cervical
 Capul post+ partea sup cervicala –inervata de
n. marele occipital din plexul brahial dar si
ramuri din trigemen
 Inervatia (II)

 Articulatia, structurile lig. si grupele

musc. cervicale spinale inervate de
fibre recurente din n.spinali
segmentari
 Scapula si extremitatea sup a
membr.sup.inervate din ram. cervicale
C5-C8 =plexul brahial , inervatie
senzitiva si motorie
 Inervatia (III)
Consideratii clinice
 Mecanismele de iritatie a structurilor somatice
profunde de la nivelul cervical pot determina
durere referita la fata, cap,extremitatea sup
sau interscapular
 Nevrita sau nevralgia de n.cranieni V,VII,IX,XI
si n. occipitali pot dezvolta dureri musculare.
 Sindr. de canal de plex brahial poate apare in
apertura toracica, la umar, cot, canal carpian
– durere confundata frecvent cu PSH, tendinita
cot, durere radiculara sau musculara (umar,
gat)
 Radacinile nervoase pot fi iritate (HD) sau prin
stenoza in foramenul intervertebral
 Suportul vascular pentru
CV cervicala (I)
 A.subclavie – trece intre scalenul ..si cel
mediu si poate fi comprimata
 A.vertebrale traverseaza foramen lat. a
vertebrelor cervicale- atentie la rotatia atlas
in ambele directii!;fluxul este afectat la
combinatia de extensie cu rotatie; ocluzia de
a.vertebrala poate reduce fluxul sanguin in
trunchi si cerebel cu aparitia de greata, vertij,
nistagmus, vorbire dificila, pierderea
constiintei- este rezervata sau prohibita
manipularea cervicala
 Suportul vascular pentru
CV cervicala (II)
 Arterele vertebrale intra in craniu prin
marea gaura occipitala si formeaza
a.bazilara.
 Suportul sangelui pentru creier este dat de
a. carotide daca poligonul Willis este
afectat
 Vasele din zona cervicala nu au inervatie
niciceptiva per se – migrena este data de
presiunea de distensie a vaselor din
vecinatatea n.optic
 Examenul clinico-functional
CV cervicala (I)
 Istoric de durere de tip:
-migrena= episoade neregulate fara
relatie cu activitatea sau trauma;
asociere cu greata si tulburari de
vedere, senzatie de pulsatie craniana,
raspunde la beta-blocante, ergotamina
- radicular / pseudoradicular

- Asociere cu alte manifestari specifice/

nespecifice
 Examenul clinico-functional
CV cervicala (II)

Observatia
- postura- aliniamentul, deviatii,
reperele de simetrie
- modificari de relief muscular,
simetria musculara
- pozitia de relaxare musculara pentru
SCM
 Examenul clinico-functional
CV cervicala (III)
Inspectia:
- structurile , unghiurile intr cap si gat,
intre gat si trunchi
- pozitia claviculelor si a scapulelor
- tegumentul: culoare, consistenta, solutii
de continuitate, escara, inflamatie-
tumefactie
- modificari de tes. moale: spasm
muscular, hipertrofie, atrofie
 Examenul clinico-functional
CV cervicala (IV)
Testare neurologica:
- forta musculara* si ROT**
- sensibilitatea
- test de compresie foraminala
(Spurling)
- manevre de tractiune
- teste pentru sindr. de tunel carpian
- teste de compresie neuro-vasculara
pentru sindr. de scalen si sindr. toracal
 Forta musculara* si ROT**
 *abductie –C5 **ROT
 Biceps -C6 biceps – C6
 Triceps - C7 triceps - C7
 Pronator - C7 extensie pumn –
C6
 Extensie pumn – C6
 Flexie pumn - C7
 Abductia degete- C8
 Adductie degete –T1
 Examenul clinico-functional
CV cervicala (V)
 Palparea : identificarea de puncte /zone
dureroase, spasm, durere referita
 Elementele:
- m. trapez
- M. ridicator al scapulei
- M. multifidus
- M. suboccipital si marele n. occipital
- M. din zona temporala
- M. maseter si pterigoidian
- M.SCM
- Cartilajul tiroidian
- Articulatia acromio-claviculara
 Teste
 Test de compresiune a gatului –
Spurling
 Testul de abductie al umarului
 Lermitte test
 Testul Hoffmann
 Adson test
 Testul Wright de hiperabductie
 Roos test
 Testul costo-clavicular