EXPUNERE DE MOTIVE

PRECIZĂRI LEGISLATIVE

LEGEA 319 din 14 iulie 2006

Art. 7 (3) Angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile

prevăzute la alin. (1) şi (2) pe baza următoarelor principii
generale de prevenire:
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte
proiectarea posturilor de muncă, alegerea echipamentelor de
muncă, a metodelor de muncă şi de producţie, în vederea
reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a
diminuării efectelor acestora asupra sănătăţii;
Art. 7(4) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei
legi, ţinând seama de natura activităţilor din întreprindere
şi/sau unitate, angajatorul are obligaţia:
b) ca, ulterior evaluării prevăzute la lit. a) şi dacă este necesar,
măsurile de prevenire, precum şi metodele de lucru şi de
producţie aplicate de către angajator să asigure
îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii
lucrătorilor şi să fie integrate în ansamblul activităţilor
întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile
ierarhice;
Boli professionale 1999

63% 37%

Altele
Musc-schel
Boli professionale 1999

63% 37%

Altele
Musc-schel
Accidente de muncă 1999

20% 80%

Altele
Musc-Schel
TIPURI DE ACTIVITĂŢI SOLICITANTE
PENTRU SISTEMUL MUSCULO-
SCHELETAL

• poziţii şi mişcări vicioase în timpul

lucrului
• manipularea manuală dificilă
• munci monotone, repetitive, strict
dirijate sau care nu permit angajatului
să părăsească locul de muncă
NOI, OAMENII, SUNTEM DIFERIŢI …

UNII FAC FAŢĂ SUPRASOLICITĂRILOR MAI BINE DECÂT

ALŢII. MUNCA TREBUIE ADAPTATĂ LA INDIVID ŞI NU
INVERS.
 VERTEBRELE
SE ÎMBINĂ ŞI SUNT FIXATE PRIN

DISCURI

ARTICULAŢII INTERVERTEBRALE

LIGAMENTE

NERVII
DE CE AVEM DURERI ?

DISCURI
 ARTICULAŢII INTERVERTEBRALE

LIGAMENTE
 UNITATEA MOTORIE

Un muşchi este alcătuit dintr-un număr foarte

mare de celule musculare.

Aceste celule intră în componenţa aşa-numitelor unităţi motorii.

În componenţa unei unităţi motorii intră de asemenea o celulă nervoasă care

are sinapse la nivelul creierului şi cu toate celulele musculare ale acelei
unităţi.

O unitate motorie care deserveşte mişcările fine este formată dintr-un număr
mic de celule (5-10).

O unitate motorie care deserveşte mişcările grosiere este formată dintr-un

număr mare de celule (cca.1000).
 MUSCULARE STATICE

MAX

NR
UNITĂŢI
MOTORII INTENSITATE RIDICATĂ

INTENSITATE SCĂZUTĂ

NIVELUL CONTRACŢIEI 100%

În cazul contracţiilor de intensitate mică intră în acţiune unităţile motorii cu contracţie

rapidă.
De cele mai multe ori fibrele de tip I.
În cazul contracţiilor de intensitate mare intră în acţiune chiar şi fibrele cu contracţie
lentă de tip II.
În cazul solicitării musculare statice pe termen lung se presupune că doar unităţile
motorii cu contracţie rapidă obosesc, după un timp apărând leziunile musculare
Mişcare monotonă şi repetitivă
 Nevoia de sânge

Sânge circulant

Sânge circulant

Nevoia de sânge

SOLICITARE MUSCULARĂ DINAMICĂ SOLICITARE MUSCULARĂ STATICĂ

 SUPRASOLICITARE
“STATICĂ”

FRECĂRI
ÎMBĂTRÂNIRE

TULBURĂRI
CIRCULATORII

MICROLEZIUNI

INFLAMAŢIE

TENDINITĂ
 MUNCI CARE IMPLICĂ SOLICITARE
MUSCULARĂ DINAMICĂ SAU STATICĂ

Aportul sangvin este

îngreunat sau stopat
datorită presiunii
intramusculare

DINAMICĂ STATICĂ
- aport adecvat de O2 - aport inadecvat de O2

- aerob - anaerob

- glicogen, glucoză, acizi graşi - glicogen glicoliză

- CO2 + H2O + energie - acid lactic + energie

CUVÂNT CHEIE

VARIAŢIE
 MUNCI EFECTUATE ÎN PICIOARE

PREA JOS PREA SUS ADAPTAŢI ÎNĂLŢIMEA

 Ca 80
Ca 130

ÎN JURUL TĂU
Ca 45

Ca 30
DES MAI PUŢIN DES

GREŞIT CORECT
Ca 60
ATENŢIE:

EVITAŢI POZIŢIILE DE LUCRU SUPRASOLICITANTE

 STATUL PE VINE ŞI ÎN GENUNCHI

EVITAŢI:

PRIN

SAU VARIAŢI CU:

ÎNĂLŢIMEA LA CARE SE EFECTUEAZĂ MUNCILE
(centimetri)

Cca 120
Cca 95

adecvat mai puţin adecvat

Poziţii de lucru: stând jos, stând în picioare, mergând
EXEMPLE
Roşu Galben Verde
Poziţia de lucru Într-o perioadă Din când în când Într-o perioadă
importantă a în timpul importantă a
schimbului schimbului schimbului

Stând în picioare / - aplecat fără - aplecat fără - poziţie

mergând libertate de libertate de verticală cu
mişcare mişcare posibilitatea
spate - contorsionat - contorsionat efectuării de
fără libertate fără libertate mişcări libere
de mişcare de mişcare - posibilitatea de
- aplecat şi - aplecat şi a trece în
contorsionat în contorsionat în poziţia stând
acelaşi timp acelaşi timp jos
- libertatea de - libertatea de
mişcare este mişcare este
foarte limitată foarte limitată
- bază instabilă - bază instabilă
sau înclinată sau înclinată
Roşu = inadecvat
 Toţi sau majoritatea sunt expuşi riscului apariţiei unor afecţiuni musculo-
scheletale

 Se vor lua măsuri imediate dacă nu există anumite motive pentru a

amâna adoptarea acestora
Galben = evaluaţi mai în detaliu

 Un număr însemnat de persoane sunt expuse riscului

apariţiei unor afecţiuni musculo-scheletale

 Analize şi evaluări atente

Verde = acceptabil

 Pentru majoritatea nici un risc

Oarecare precauţie pentru anumite grupuri

În cazul în care munca se efectuează într-o
perioadă importantă din timpul schimbului sau din
când în când:
- sub înălţimea genunchiului sau peste înălţimea
umărului
- stând în genunchi, pe vine şi / sau încovoiat
- în poziţie contorsionat şi / sau aplecat
spunem că avem de-a face cu poziţii şi mişcări
vicioase în timpul lucrului
 Măsuri adecvate

 schimbarea sarcinilor de muncă

 informare
 mijloace ajutătoare

 Despre afecţiuni

 Afecţiunile apar după un timp (ore, zile, săptămâni)

şi vizează mai ales anumite grupe musculare,
suprafeţe articulare şi tendoane.
Manipularea manuală dificilă
UTILIZAŢI INSTALAŢII DE RIDICAT
SUPRASOLICITAREA SISTEMULUI MUSCULO-SCHELETAL

SUPRASOLICITAREA ZONEI CERVICALE ŞI A SPATELUI DEPINDE DE:

 MIŞCĂRILE DE APLECARE ÎNAINTE

 DISTANŢA PÂNĂ LA SARCINA DE RIDICAT

 GREUTATEA SARCINII
 INTERVALUL DE TIMP PE CARE ÎL IMPLICĂ ASTFEL DE OPERAŢII ŞI
NUMĂRUL LOR
Formula de calcul a solicitării asupra coloanei vertebrale
la manipularea manuală a sarcinilor
L 5 cm l

FxL=Exl
 MANIPULAREA MANUALĂ

Directiva Comunităţii Europene 269/90 –

cerinţele minime de sănătate şi securitate
privind manipularea manuală a sarcinilor acolo
unde există riscul apariţiei unor afecţiuni, mai
ales ale spatelui.
Transpunerea acestei directive în legislaţia
română s-a realizat prin HG nr. 1.051 din 9 august
2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru manipularea manuală a maselor care prezintă
riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni
dorsolombare
 MANIPULAREA MANUALĂ

Definiţie
Prin manipulare manuală a sarcinilor şi greutăţilor
se înţelege orice tip de transport sau mutare a unei
sarcini, atunci când unul sau mai mulţi angajaţi
ridică, aşează, împing, trag, cară sau mută o
sarcină care, date fiind caracteristicile sale sau
condiţiile ergonomice nefavorabile, cauzează riscul
apariţiei unor afecţiuni, mai ales ale spatelui.
 Pentru a putea face o evaluare
completă a riscurilor pe care le implică
manipularea manuală a sarcinilor,
următorii factori vor fi evaluaţi
concomitent:

1.Caracteristicile sarcinii
2.Efortul fizic necesar
3.Amenajarea mediului de muncă
4.Cerinţele pe care le impune activitatea desfăşurată
5.Factori de risc individuali
Model de evaluare a ridicării de sarcini prin codul culorilor
Modelul de evaluare a ridicării de sarcini prezentat mai jos se concentrează pe
doi factori principali: greutatea sarcinii şi distanţa dintre corp şi punctul de
greutate al sarcinii. Astfel au fost excluşi din model factori importanţi precum
frecvenţa ridicărilor, durata acestora, înălţimea la care sunt ridicate sarcinile, cât
este de uşor de apucat sarcina respectivă etc. Dacă se doreşte ca analiza să
ţină cont de influenţa pe care o au aceştia sau eventuali alţi factori, trebuie făcute
evaluări în completare. Modelul este valabil atât pentru femei, cât şi pentru
bărbaţi.
Distanţa faţă de zona Cel mult lungimea Cel mult ¾ din lungimea
lombară antebraţului, cca. 30 cm braţului, cca. 45 cm
Greutatea sarcinii (kg) 25
ROŞU
15 GALBEN
7

3
VERDE

Model de evaluare a ridicării simetrice, cu ambele mâini, din poziţia stând în picioare,
în condiţii ideale. Distanţa pe orizontală = distanţa dintre zona lombară şi punctul de
greutate al sarcinii la ridicare.
Concluzia modelului este că în majoritatea cazurilor este necorespunzătoare
manipularea sarcinilor cu greutăţi mai mari de 25 kg.
 MANIPULAREA MANUALĂ DIFICILĂ
- ridicarea sarcinilor cu greutate mare
- ridicarea sarcinilor din poziţia aplecat şi / sau contorsionat
- ridicarea sarcinilor la distanţă mare faţă de corp
- tragerea, împingerea sau mutarea sarcinilor

Măsuri adecvate
- schimbarea sarcinilor de muncă
- mijloace ajutătoare
- informare / instructaj

Despre afecţiuni
- Afecţiunile apar adesea brusc şi sunt legate de distrugeri tisulare
Munci monotone şi repetitive
Muncile monotone şi repetitive, combinate cu stres ridicat, cresc riscul
apariţiei unor afecţiuni
Exemplu de activitate care implică solicitare musculară statică
 Munca în faţa monitoarelor

Directiva Comunităţii Europene 90/270, privind cerinţele minime

de sănătate şi securitate în lucrul cu monitoarele.
 Model pentru identificarea şi evaluarea muncilor monotone şi
repetitive

Factor general
Roşu Galben Verde
Ciclu de lucru De mai multe ori De mai multe ori pe De câteva ori pe
pe minut, în minut, în decurs de oră.
decursul a cel cel puţin o oră. De
puţin jumătate mai multe ori pe
din schimbul de oră, în decursul a
lucru cel puţin jumătate
din schimb

Poziţii şi mişcări Fixe Posibilităţi limitate Posibilităţi bune

de lucru incomode de a varia de a varia
Spaţiul de Complet controlat Parţial controlat Auto-controlat
manevră
Conţinutul muncii O singură sarcină Mai multe sarcini Conţinut larg
de lucru de lucru
Instruire / Cerinţe Instruire de Instruire
de competenţă scurtă durată constantă
 Munci monotone şi repetitive

Tulburări şi afecţiuni fizice Tulburări şi afecţiuni psihice

1. Munci 2. Etape de
repetitive lucru recurente 3. Zgomot
Cicluri de sau de lungă Iluminat
lucru scurte durată

5. Poziţie
4. Loc de
de lucru
muncă
fixă
îngust
7. Ritm de lucru
prea alert
6. Poziţie de
lucru vicioasă 9. Pauze
insuficiente

8. Metodă de
lucru
incorectă 11. Presiune psihică

10.
Deficienţe în
instruirea 12. Dureri cronice
Dureri acute 15. Îngrijorarea privind o
profesională
Oboseală eventuală îmbolnăvire
Dureri musc difuze

13. Musculatură
slabă
16. Concedii
medicale
14. Lipsă de
mişcare
 Munci monotone, repetitive sau care nu permit
angajatului să părăsească locul de muncă

Aceste munci se caracterizează prin faptul că una sau câteva

sarcini de lucru implică mişcări asemănătoare care se repetă
de multe ori pe durata unui interval important din ziua de
lucru.
Munci monotone, repetitive sau care nu
permit angajatului să părăsească locul de
muncă
Măsuri adecvate
 automatizarea
 rotaţia (mişcarea personalului de la un loc de muncă la altul),
extinderea sarcinilor de lucru
 limitarea timpului de lucru, perioade de lucru scurte,
acordarea de pauze
 contracararea stresului

Despre afecţiuni
 De regulă primele semne ale afecţiunilor apar după un timp
îndelungat (luni, ani).
 Afecţiunile vizează cel mai adesea musculatura umerilor şi a
cefei, dar chiar şi cea a braţelor şi a mâinilor.
 NOI, OAMENII, SUNTEM DIFERIŢI …

UNII FAC FAŢĂ SUPRASOLICITĂRILOR MAI BINE DECÂT ALŢII.

MUNCA TREBUIE ADAPTATĂ LA INDIVID ŞI NU INVERS.