BOALA

ARTERIALĂ
PERIFERICĂ
Asist. univ. dr. Delia Șalaru
 DEFINIȚIE

Afecţiunea caracterizată prin îngustarea

progresivă a lumenului vascular şi consecutiv a
fluxului sanguin la nivelul arterelor membrelor
inferioare.
 EPIDEMIOLOGIE
 > 90% din cazuri - ateroscleroza
 alte cauze : degenerative (anevrisme), vasculite, afectare
protrombotică (anomalii de coagulare, sindrom antifosfolipidic)
sau trombo-embolică

 Prevalență 12% - 14% în populația generală, - până la 20%

din populația > 75 ani

 Factori de risc : fumatul, DZ, HTA,

dislipidemia
 PAD: PREVALENCE vs AGE

Criqui MH, et al, Circulation, 1985

 FIZIOPATOLOGIE
• În funcție de evoluția plăcii de
aterom BAP se clasifică în:

1. cronică (ocluzivă);
2. acută (ischemia arterială acută)

• În BAP cronică, pentru

compensarea deficitului de flux
sanguin, circulaţia arterială
periferică suferă un proces de
remodelare caracterizat prin
dilataţie locală a arterei afectate
(remodelare pozitivă).
FIZIOPATOLOGIE
În mod caracteristic în BAP se
formează vase capilare noi
(angiogeneza) şi apare proliferare
rapidă a vaselor colaterale
(arteriogeneza). Când procesul
de remodelare este depăşit apare
stenoza critică (reducere ≥ 50-
70% a lumenului arterial).
Consecinţa este adaptarea
necorespunzătoare a fluxului
sanguin la efort şi scăderea
presiunii de perfuzie în aval.
 CLINIC
• Manifestarea clinică la efort este crampa musculară sau
CLAUDICAŢIA INTERMITENTĂ. Sediul cel mai frecvent
este în gambă. Mai rar durerea apare în coapsă, regiunea fesieră,
şold în obstrucţiile ilio-femurale sau aorto-iliace ("claudicaţie
înaltă") sau are sediu plantar.
• Revenirea la repaus corectează datoria de oxigen şi claudicaţia
dispare.
• Scăderea progresivă a presiunii de perfuzie tisulară determină
apariţia durerii de repaus şi a tulburărilor trofice. Durerea de
repaus este mai intensă noaptea, se acentuează în decubit dorsal.
În mod caracteristic pacienţii adoptă poziţia antalgică cu
membrele inferioare "atârnate la marginea patului„.
30% Fese & Șold
±Impotență – Sindrom Leriche

Coapsă

60% 2/3 superioare coapsă

1/3 inferioară coapsă

Picior
SEMNE CLINICE (5 P)
Pulselessness
Paralysis
Paraesthesia
Pain
Pallor
 CLASIFICARE
CLINICĂ
Clasificarea Fontaine Clasificarea Rutherford

Stadiul Simptome Gradul Categoria Simptome

I Asimptomatic 0 0 Asimptomatic

II Claudicaţie intermitentă I 1 Claudicaţie uşoară

> 200m
A I 2 Claudicaţie moderată
< 200 m
B I 3 Claudicaţie severă

III Durere de repaus II 4 Durere de repaus

    III 5 Tulburări trofice limitate

Tulburări trofice (ulcer, gangrenă focală)
(ulceraţii, gangrenă, necroză)
IV III 6 Tulburări trofice extinse
(deasupra metatarsului)
 EVOLUȚIA NATURALĂ
Populație > 55 ani

Claudicație
intermitentă
5%

Evenimente Alte evenimente

vasculare cardiovasculare/Mortalita
te generală

Agravarea Bypass membre Amputație Eveniment Mortalitate la

claudicației inferioare majoră cardiovascular 5 ani
16% 7% 4% nonfatal (IM/AVC) 30%
20%

Cauză
cardiovasculară
Weitz JI et al. Circulation. 1996;94:3026–3049. 75%
 EXAMEN FIZIC
Examinare Ce urmărim

Inspecție • Piele groasă lucioasă

• Pierderea pilozității
• Unghii friabile
• Paloare
• Ulcere
• Atrofie musculară
Palpare • Temperatură (scăzută, uni/bilateral)
• Pulsuri
• Umplerea capilară

Auscultație • Sufluri femurale

Indexul gleznă- = TA sistolică la gleznă

braț(ABI) TA sistolică la braț
DDx of Leg Pain
1. Vascular
a) DVT (as for risk factors)
b) PVD (claudication)

2. Neurospinal
a) Disc Disease
b) Spinal Stenosis (Pseudoclaudication)

3. Neuropathic
a) Diabetes
b) Chronic EtOH abuse

4. Musculoskeletal
a) OA (variation with weather + time of day)
b) Chronic compartment syndrome
Indicele gleznă – braț
ABI Clinical Correlation

>0.9 Normal Limb

0.5-0.9 Intermittent Claudication

<0.4 Rest Pain

<0.15 Gangrene
 ABI
• Măsurătorile sunt efectuate de obicei în repaus sau
după testarea standardizată la efort.
• ABI normal de repaus este 1 sau 1.1.
• 0.9 sau mai mic indică prezența bolii obstructive.
• 0.5 sau mai mic indică boală arterială multiplă.
• 0.26 sau mai mic indică compromitere arterială
severă.
ANGIOGRAPHY:

Non-invasive:
• CT Angiogram
• MR Angiogram

Invasive:
• Digital Subtraction Angiography
 Gold Standard
 Intervention at the same time
Angiografie CT Digital Subtraction Angiography

Valoarea angiografiei
Localizează obstrucția
Vizualizează arborele arterial
Poate diagnostica un embol
TRATAMENT
1. MODIFICAREA FACTORILOR DE RISC:
a) Oprirea fumatului
b) Control riguros al glicemiei
c) Reducerea TA
d) Scăderea colesterolului

2. EXERCIȚIU FIZIC :
a) Program de reabilitare fizică
b) 45-60mins 3x săptămână 12 săpt.
c) Creșterea progresivă a distanței și
a timpului de mers

3. MANAGEMENT MEDICAL :
a) Antiagregante plachetare ex.
Aspirină/Clopidogrel
b) Inhibitor de fosfodiesteraza ex
Cilostazol
c) Tratarea ulcerelor
 PCI/CHIRURGIE
Indicații
•Răspuns slab la reabilitarea fizică și la terapia farmacologică
•Dizabilitate considerabilă
•Se presupune beneficiul pacientului prin dispariția claudicației
•Risc scăzut + probabilitate înaltă de succes operator

PCI:
•Angioplastie și stentare
•Indicată în special pacienților cu comorbidități semnificative

Operația de bypass:
•Venă safenă pentru bypass femuro-popliteu
•Proteză sintetică pentru bypass aorto-iliac sau ilio-femural

Amputația: ultima soluție

MULTUMESC!