CHIMIA-

ȘTIINȚA
VIEȚII
TRIPON DENISA
POPA IOANA
HENZEL ANDRADA
DUMITRU DENISA
 CUPRINS
1. CE ESTE CHIMIA?

2. SCURT ISTORIC DESPRE CHIMIE

3. ALIMENTAȚIA

4. CHIMIA MEDICAMENTELOR

5. CREAREA MEDICAMENTELOR

6. ANTIBIOTICELE
 ,,În natură nu poate exista nici
haos, nici dezordine, trebuie să
existe o lege fundamentală care să
ţină cont de diferenţele şi
asemănările existente între
elemente.”
D. I. Mendeleev
0 CE ESTE
1 CHIMIA?
• Chimia reprezintă o ştiinţă a vieţii. Studierea ei este importantă şi
ne ajută la îmbunătăţirea stării de sănătate dacă ştim să ne
alimentăm sănătos. Cunoaşterea rolului unor elemente chimice în
organismul uman, efectelor asupra sănătăţii şi a surselor de
procurare, reprezintă o necesitate a fiecărui individ.
• Chimia (din egipteană kēme (chem), însemnând „pământ”) este
una din științele fundamentale, care studiază substanțele cu
structura și proprietățile lor, urmărind în același timp modificările
produse asupra acestora de reacțiile chimice.
 SCURT 02
ISTORIC
 • Structura obiectelor pe care le folosim de zi cu zi și proprietățile materiei cu care
interacționăm sunt consecințe ale proprietăților substanțelor chimice și ale
interacțiunilor lor. Spre exemplu, oțelul este mai dur decât fierul pentru că atomii
din el sunt mai strâns legați, formând o structură cristalină mai rigidă.

• Lemnul arde sau este supus oxidării rapide pentru că poate

reacționa în mod spontan cu oxigenul în cadrul unei reacții
chimice deasupra unei anumite temperaturi. Zahărul și
sarea se dizolvă în apă deoarece proprietățile lor
moleculare/ionice permit dizolvarea în condiții
ambientale.
• Vechii egipteni au pionierat arta chimiei sintetice acum aproape 4000 de ani.
• Pe la sfârșitul celui de-al doilea mileniu î.Hr., populațiile antice dețineau deja
tehnologiile necesare care urmau să formeze bazele mai multor ramuri ale chimiei
cum ar fi: extragerea metalelor din minereuri, obținerea vaselor de lut, fermentarea
berii și a vinului, crearea de pigmenți pentru cosmetice și picturi, extragerea
substanțelor din plante în scopul utilizării lor ca medicament sau ca parfum,
obținerea brânzei, obținerea sticlei și obținerea de aliaje precum bronzul.
3. ALIMENTAȚIA
 Cantitatea dintr-un element chimic necesarar organismului uman zilnic
este:

ELEMENTUL CANTITATEA ELEMENTUL CANTITATEA

Na 1-2 g Cr 0,1-0,3 mg
K 0,8 g Mn 3 mg
Mg 0,3-0,4 g Fe 10 mg/femei
15-18 mg
Ca 0,6-1,2 g Co 0,1 μg
Sr 1-4 mg Ni 0,2-0,5 mg
Rb 1-3 mg Cu 1,5-2,0 mg
Al 10-100 mg Mo 0,1-0,3 mg
V 1-2 mg Sn 1-3 mg

• Sodiul Na, se asimilează din sare, morcovi, sfeclă şi anghinare. El controlează absorţia,
distribuţia, reţinerea şi eliminarea apei din organism.

• Potasiul K, se găseşte în cartofi, roşii, seminţe de floarea –soarelui, portocale, grapefruit,

mere, struguri, banane, lapte, cafea, ceai. Lipsa lui din organism duce la stare de oboseală,
crampe musculare, nervozitate, aritmie cardiacă, stări depresive şi stări de vomă.
  Magneziul Mg, se găseşte în cerealele integrale, fulgi de
porumb, ovăz, grâu, orz, secară, în nuci, alune, ouă,
ciocolată şi banane. Carenţele de Mg duc la dureri de
cap, ameţeli, senzaţia lipsei de aer, insomnie, scăderea
tensiunii arteriale, fragilitatea unghiilor, dinţilor şi a
părului, oboseală şi lipsa apetitului.

 Calciul Ca, se găseşte în lapte şi produse lactate,

gălbenuş de ou, conopidă, seminşe de susan, soia, fasole,
mazăre, ţelină. Carenţele de Ca creează senzaţie de
amorţeală sau furnicături în membre, cârcei, stări de
melancolie.
 Ferul Fe, se găseşte în gălbenuşul de ou, cereale integrale, ciuperci, smochine, stafide,
spanac, urzici, cartofi, migdale, ficat, rădăcină de pătrunjel. Lipsa lui duce la anemie,
slăbiciune, respiraţie scurtă, dureri de cap în zona frunţii, oboseală, ameţeală, paloarea
pielii.

 Fosforul P, ajută în procesul de creştere şi vindecare a rănilor, se află în oase şi dinţi.

Surse de fosfor : peşte, pui, cereale integrale, ouă, nuci, seminţe.

 Manganul Mn, se găseşte în cerealele integrale, nuci, mazăre, sfeclă, frunze de pătrunjel,
ţelină, mărar. Ajută la eliminarea oboselii şi stimulează memoria.
 Zincul Zn, accelerează procesul de vindecare a rănilor, elimină petele albe de pe unghii. Se găseşte
în carne, ficat, alimente de origine marină, drojdie de bere, ouă, seminţe de dovleac, germeni de grâu.
 Seleniu Se, ajută la menţinerea elasticităţii ţesuturilor. Surse: germeni de grâu, tărâţe, ceapă, roşii,
brocolii, ton.
 Molibdenul Mo, acţionează preventiv asupra anemiei şi se găseşte în legume, cereale, frunze de
pătrunjel, ţelină, mărar.
 Cromul Cr, se găseşte în ficatul de viţel, carnea de pui, uleiul de porumb, germeni de grâu, drojdie de
bere şi ajută la scăderea tensiunii arteriale.
 Iodul I, asigură sinteza hormonilor produşi de glanda tiroidă şi se găseşte în alge marine, carne de
peşte, sare marină, nuci.
 Cuprul Cu, asigură absorbţia fierului în organism, exercitând un efect energizant. Se găseşte în
fasolea uscată, mazăre, grâu, prune, alimente de origine marină.
 Fluorul F, reduce frecvenţa cariilor dentare, întăreşte oasele, iar ca sursă importantă este apa potabilă
fluorurată.
 
CHIMIA
MEDICAME
NTELOR
04
• Un medicament este o substanță sau un compus administrat
omului ca tratament împotriva unei boli, pentru a preveni o
îmbolnăvire sau pentru a stabili un diagnostic.
• Chimistul și medicul elvețian Paracelsus(1493-1514), în secolul
al XVI-lea, a fost primul care a definit principiul după care
fiecărei boli îi corespunde un medicament specific. Trebuie deci
căutat medicamentul în funcție de maladia pe care dorim să o
tratăm. Astăzi, cercetarea în domeniul medicamentelor revine,
înainte de toate, chimiștilor. Aceștia lucrează în strânsă
colaborare cu medicii și farmaciștii. Împreună, ei ajută la
progresul farmacologiei, știinta medicamentelor.
• Pentru a ușura anumite suferințe, s-au folosit mai întâi plantele administrate ca ceaiuri, prafuri sau
alifii. În trecut, unele maladii de inima erau tratate cu ceaiuri de mușețel, o plantă ale cărei flori
purpurii, galbene sau albe, seamănă cu degetele unei mănuși. Astăzi, nu se mai folosesc plantele în
acest mod. Chimistul va extrage din plante substanța pură, care acționează asupra maladiei
respective: e ceea ce constituie principiul activ al unui medicament.

• Astfel, principiul activ al degetelului, numit “digitalină”, este astăzi folosit pentru tratarea bolilor
cardiace. Tot astfel, febra provocată de malarie se trata în trecut cu scoarța unui copac tropical,
arborele de chinină: astăzi folosim principiul său activ, chinina. Principiul activ are avantajul că
își păstrează mereu aceleași proprietăți, în timp ce proprietățile plantelor variază în funcție de
anotimp.

• Principiul activ poate fi utilizat și introdus în organism sub diferite forme: pilule, capsule,
comprimate, produse injectabile.
 5. CREAREA UNUI
MEDICAMENT
Între momentul în care un medicament este creat în laborator și cel în care este introdus în farmacii, pot
trece foarte mulți ani. După ce sunt stabilite caracteristicile fizice și chimice ale noii molecule, încep
testările. Dacă medicamentul este, de exemplu, menit să acționeze asupra ficatului, el este introdus într-o
cultură de celule ale ficatului. Apoi este introdus într-un ficat de origine animală. Dacă rezultatele sunt
încurajatoare, încep testările pe animale.
Cercetătorii evaluează atunci eficacitatea noului produs, modul în care se răspandește în organismul
viu, efectele sale secundare. Dacă rezultatele sunt satisfăcătoare, se încep testările pe oameni, sub un
strict control medical. După numeroase teste, care pot dura mai mulți ani, medicamentul primește sau nu
autorizația de a fi scos pe piață.
6.ANTIBIOTICELE
 Antibioticele sunt medicamente care împiedică dezvoltarea bacteriilor
sau le distrug. Antibioticele se mai folosesc în tratarea bolilor
infecțioase cum sunt : gripa, tuberculoza.
 În funcție de structura moleculei lor, antibioticele atacă bacteriile în
mod diferit.
 O bacterie este formată dintr-un nucleu și o citoplasmă închise într-o
membrană exterioară și protejate de un înveliș exterior. Un antibiotic
cum este penicilina atacă și distruge învelișul exterior al bacteriei.
Altele (streptomicina) distrug membrana care învelește citoplasma, iar
altele (tetraciclina) acționează direct asupra nucleului.
 VĂ
MULȚUMIM
PENTRU
ATENȚIA
ACORDATĂ!