COLECISTOPATII ALITIAZICE

COLECISTITE ACUTE ALITIAZICE

 
Doar 10-20% dintre colecistitele acute, prognostic mai sever decât cele litiazice:

- simptomatologie greu de corelat cu o suferinţă inflamatorie acută a VB în absenţa

litiaziei;
-evoluţia rapidă şi progresivă: gangrena VB, nelăsând timp suficient reactivităţii
peritoneale să formeze plastronul. Perforaţia liberă peritoneală, cu coleperitoneu sau
peritonită biliară, este mai frecventă decât în cazul colecistitei acute litiazice.

Caracteristic, discrepanţă între tabloul clinic (puţin alarmant) şi leziunile morfologice

(avansate) constatate intraoperator.

Severitatea leziunilor morfologice este în raport cu etiopatogenia: 1

Colecistita acută alitiazică. Etiopatogenie

Mecanică
- cuduri ale canalului cistic prin vicii de traiecte anatomice; stenoze şi compresii
extrinseci pediculare (inflamatorii, tumorale, adenopatii regionale); colonizare
parazitară a arborelui biliar

Ischemică.
- obstrucţia arterială: brutală la marii aterosclerotici sau lentă, silenţioasă la diabeticii
cu microangiopatie. Gangrena se constituie rapid (2-3 zile), inițial fără semne
peritoneale; ulterior colecistită acută emfizematoasă.

Septică.
- atacurile septicemice tifice/paratifice pot însămânţa VB, evoluţie autonomă.

Sistemică.
- stări critice (şoc hipovolemic prelungit, politraumatizaţi, marii arşi, stări
postoperatorii grave- după intervenţii abdominale/extraabdominale), VB este organ
sacrificat de reacţia postagresivă (MSOF), ca şi restul teritoriului splanhnic. Datorită
lipsei de reactivitate biologică a pacienților, majoritatea monitorizaţi în servicii ATI,
tabloul clinic propriu este practic absent şi diagnosticul dificil. 2
Colecistita acută alitiazică. Tratament chirurgical

Indicație de chirurgie de urgență

Colecistectomie
- preferabil laparoscopică, mai ușor de realizat în absenţa modificărilor regionale
induse de litiază, nu ridică probleme de execuţie tehnică.

Colecistostomie
- drenajul extern al VB, în absența gangrenei VB. La cei cu riscuri anestezice ridicate
se poate executa percutan

3
COLECISTOPATII ALITIAZICE

COLECISTOPATII CRONICE ALITIAZICE

 
Sindrom dispeptic biliar sau diskinezii veziculare cauzatoare de simptomatologie
cronică dureroasă de hipocondru drept, prin alternanţa debitului bilei veziculare:
- dureri colicative declanşate de alimente colicistokinetice;
- vărsături bilio-alimentare postprandiale, gust amar matinal;
- alternanţa tranzitului intestinal;
- sindrom migrenos

Obișnuit, femei tinere cu tablou clinic nespecific intricat cu alte suferinţe, încât decizia
pentru colecistectomie trebuie bine justificată (ecografic; radiologic; colescintigrafic;
manometric etc).

4
COLECISTOPATII CRONICE ALITIAZICE

Dismorfoze
- malpoziţii veziculare sau dispoziţii anatomice particulare ale vărsării cisticului;
diferenţa faţă de frecventele variante anatomice biliare este prezenţa suferinţei clinice.
Cea mai de întâlnită cauză este cisticul lung şi cudat, “în gât de lebădă”.
- jena în evacuare (sifopatie) provoacă stază hipertonă, manifestată prin colici. Apariţia
cisticitei definitivează obstacolul, care se manifestă ulterior prin diskinezie veziculară
hipotonă, bilocularea colecistului şi favorizarea litogenezei.

Colecistoze.
Deficite metabolice ce modifică componenţia bilei veziculare, asociate cu obstacolele
mecanice relative în evacuarea colecistului (Arianoff):
- colesteroloza. Acumulări de colesterol, retenţionate de histiocite aglomerate focal în
submucoasă şi corion; aspect endocavitar (”veziculă fragă”) datorat contrastului
realizat de petele gălbui pe fondul hiperemiei mucoasei. Uneori, polipi colesterolotici
ce se pot detaşa (colici prin pasaje papilare repetate, icter tranzitor, pusee edematoase
pancreatice, urmate stenoză oddiană benignă).
- hialino-calcinoza. Infiltrate inflamatorii cronice parietale, la care în timp hialinizarea
asociază calcificare difuză. Conturul radio-opac dă aspectul de veziculă calcară, “de
porţelan”. 5
COLECISTOPATII CRONICE ALITIAZICE

Adenomatoza şi papilomatoza
- leziuni polipoide (sesile sau pediculate), cel mai des asimptomatice. Cele infundibulo-
cervicale pot da simptomatologie dureroasă, pe când cele fundice, mute clinic, pot
creşte suficient în volum pentru a fi depistate ecografic. Colecistectomie de principiu
pentru excluderea malignității.
- polipii adenomatoși: colecistectomia indicată pentru diagnosticul diferenţial cu
carcinomul VB (ecografic: leziuni mai mari de 10 mm, cu invazie parietală)

Diverticuloza.
- diverticulizarea sinusurilor Rokitansky-Aschoff, mai ales în regiunea fundică. Rareori
expansiunile pseudo-diverticulare sunt suficient de voluminose pentru a fi
simptomatice.