EDUCAŢIA PATRIOTICĂ A

ELEVILOR
DIN CICLUL PRIMAR
SIMBOLURILE DE STAT ALE RM- ?
 Vasile Conța spune că „fundamentul moral al unui popor e
patriotismul; fără el nu putem concepe o viaţă, dar încă un
stat".

 Definiți conceptele:
 Patrie-

 Patriotism-
 PÁTRIE, patrii, s. f. 1. Țară în care s-a născut cineva,
considerată în raport cu acesta. 2. Mediu politic, social și
cultural în care s-a născut, își desfășoară viața și activitatea
fiecare popor; teritoriul, locul, cadrul geografic și modul de
viață al poporului, limba, cultura, tradițiile.
 PATRIOTÍSM s. n. Dragoste și devotament față de patrie și
față de popor, faptul de a fi gata de luptă și jertfă pentru
interesele patriei. 
 Conţinutul educaţiei patriotice îl constituie patria. Sensul
conceptului de patrie, în decursul istoriei, a fost modificat şi
„tălmăcit" în interesul stăpânitorilor, fapt care l-a făcut pe
Tudor Vladimirescu să tragă un semnal de alarmă spunând că
„Patria este norodul, şi nu tagma jefuitorilor". Patria este
pământul stropit cu sângele strămoşilor, bogăţiile naturale şi
realizările poporului, frumuseţile peisajelor, evenimentele de
luptă şi sacrificiu prin care a trecut poporul, precum şi
bogăţiile sale spirituale: limba, portul, obiceiurile din
străbuni. Toate acestea au susţinut identitatea noastră
naţională peste capul tuturor vitregiilor vremii.
 Formarea conştiinţei şi conduitei patriotice urmează drumul
formării comportamentelor morale. De obicei, se vorbeşte
despre „sentimentul" patriotic, plasându-se patriotismul, în
mod exclusiv, în planul afectiv. Dacă patriotismul s-ar limita
numai la planul afectiv, el n-ar avea nicio valoare. Valoarea
acestei trăsături morale constă în fapte, în comportamenul
patriotic. Este vorba de identitatea naţională, identitatea de
conştiinţă naţională şi sentimentul apartenenţei naţionale.
 Patriotism înseamnă, în primul rând, conştientizarea copiilor
asupra acestor realităţi naţionale, începând de la cea mai
fragedă vârstă. Cunoaşterea şi interiorizarea lor, transformarea
lor în trăiri interne şi manifestări comportamentale, în relaţiile
copilului cu mediul geografic şi spiritual al patriei sale
constituie obiectivul principal al educaţiei patriotice. Trăirile
afective, care constituie mobilul comportamentelor patriotice,
imprimă relaţiilor dintre copil şi patria sa o nuanţă de
adeziune. Dar vibraţiile interioare nu se declanşează decât în
situaţiile în care copilul este angrenat în executarea
responsabilă a unor acţiuni sau în trăirea unor momente
solemne de neuitat, într-o atmosferă propice.
 Astfel, se formează sentimente de dragoste faţă de locul natal
şi de oamenii săi, faţă de bogăţiile şi frumuseţile ţării,
admiraţia faţă de vitejia şi dârzenia poporului, faţă de istoria
sa, faţă de înţelepciunea şi talentul poporului nostru, respect
pentru valorile materiale şi spirituale create de popor,
identificarea cu soarta patriei şi a poporului. Mai mult ca în
oricare act moral, convingerile patriotice au o puternică forţă
mobilizatoare, mergând până la sacrificiul suprem. Conduita
patriotică include o serie de deprinderi şi obişnuinţe de
comportare patriotică, precum şi trăsături pozitive de voinţă şi
caracter implicate în atitudinile patriotice.
 Formarea conştiinţei şi conduitei patriotice este condiţionată,
în mare măsură, de strucurarea progresivă a noţiunilor de
patrie, patriotism, popor. La început se formează o serie de
reprezentări despre locul natal, care, corelate cu unele trăiri
afective, constituie premisele formării noţiunii de patrie. Prin
mediul socio-uman în care trăieşte şi se dezvoltă copilul -
familie, grădiniţă, şcoală - prin cunoştinţele despre patrie şi
popor pe care le dobândeşte prin studierea, mai ales, a
disciplinelor de educaţie umanistă, noţiunea de patrie capătă o
extindere spaţială de la locul natal până la întregul teritoriu al
ţării şi o aprofundare a înţelesului până la cuprinderea
poporului cu trecutul şi prezentul său, cu valorile materiale şi
spirituale
 A. ESENŢA ŞI NOTELE DEFINITORII ALE
PATRIOTISMULUI

din perspectivă psihologică patriotismul este o trăsătură de caracter ce apare

la cea mai fragedă vârstă și se dezvoltă pe parcursul vieții;

aprecierea și respectarea
atașamentul față de
tradițiilor, a limbii și a
pământul natal
culturii

ASPECTELE
cultul eroilor care identificarea deplină cu
INTRINSECI ALE
s-au jertfit pentru patrie PATRIOTISMULUI poporul căruia aparții

lupta și spiritul de
încrederea în viitorul și
sacrificiu pentru
prosperitatea țării
libertatea țării
 B. SARCINILE ŞI METODICA EDUCĂRII
PATRIOTICE A ELEVILOR

Scopul fundamental al educaţiei patriotice îl constituie:

interiorizarea conţinutului şi notelor definitorii ale patriotismului;
transformarea lor în mobiluri interne şi manifestări comportamentale.

Obiective generale:
formarea conștiinței patriotice asimilarea unui volum de informaţii
care reflectă multiplele aspecte ale patriei, declanşarea unor trăiri afective şi
consolidarea unor convingeri patriotice.

formarea conduitei patriotice integrarea copiilor în viaţa şi

frământările şcolii și presupune formarea unor trăsături de voinţă şi
caracter: curajul, spiritul de sacrificiu, perseverenţa, abnegaţia, dragostea
faţă de muncă.
 B.1. PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT – CADRU DE FORMARE PENTRU CONȘTIINȚA ȘI CONDUITA PATRIOTICĂ

CONȚINUTURI CU CARACTER PATRIOTIC LA NIVELUL

DISCIPLINELOR ȘCOLARE

limba și literatura română

texte literare cu conținut istoric un rol deosebit revenind legendelor istorice și
povestirilor istorice. Ex: „Ştefan cel Mare şi Vrâncioaia” – după Dumitru Almaş,
„Condeiele lui Vodă” – Boris Crăciun, „O vizită în atelierul lui Brâncuşi” – după
Cella Delavrancea etc.
istorie
cunoştinţele de istorie a ţării noastre pe care şi le însuşesc elevii ciclului
primar au o valoare educativă cu totul remarcabilă. Dacă unele date, fapte sau
noţiuni istorice pot fi uitate, semnificaţia acestora, sensurile lor declanşează
puternice trăiri afective, sentimente profunde faţă de ţară, faţă de poporul român.
 geografie și științele naturii
permit învăţătorului să descrie la început locul natal şi apoi diferite
regiuni ale ţării sub aspectul lor geografic, al bogăţiilor solului şi
subsolului, al bogăţiei şi variaţiei faunei şi florei. Pe această cale, se
dezvoltă la elevi dragostea pentru locul natal, admiraţia pentru
frumuseţile naturii patriei, mândria pentru bogăţiile ei naturale.

educație civică
prin propunerea unor texte cu conținut istoric atunci când sunt
studiate trăsăturile morale ale unei persoane. Ex: la lecția despre curaj,
frică, lașitate - „Decebal, regele erou” - de D. Tudor.

lecții de sine stătătoare ca ,,Mândria de a fi român”, ,,Simbolurile

statului RM’’, ce propun o abordare interdisciplinară a aspectelor ce
vizează educația patriotică, prin raportarea identității naționale la mai
multe domenii de activitate: literatură, istorie, sculptură, pictură, politică,
economie, sport etc.
 educaţie tehnologică: modelaje, machete, lucrări din fire și din materiale
naturale, având drept punct de plecare o temă ce vizează cultivarea
respectului, a admiraţiei și a stimei pentru valorile patriei.
Exemple: machetă - Ţara mea, Satul / Oraşul meu
modelaj - scene din luptele strămoșilor
lucrări din materiale diverse - chipul ţării, portrete de
domnitori, simbolurile naționale etc.

fotografie de pe www.scoli.didactic.ro
 educație plastică ilustrarea unor evenimente istorice în manieră
personală plecând de la un text cu conținut istoric.
Exemplu: ,,Moș Ion Roată și Unirea”, de Ion Creangă sau desene ce
reprezintă însemnele statului român.

Gelu Galan, cl. A IV-a C, 2010

educație muzicală manualele de educaţie muzicală pentru clasele a

III-a şi a IV-a conţin cântece care încearcă să sădească în inimile micilor
şcolari dragostea faţă de frumuseţile patriei, recunoştinţa faţă de trecutul
ţării şi faţă de cei care şi-au dat viaţa pentru ea.
Exemple: „Lima Noastră!” „Ţara mea” – Dumitru Georgescu Kiriac etc.
 B.2. VALORIFICAREA ELEMENTELOR DE ISTORIE
LOCALĂ
Argument:
 elementele de istorie locală sunt demn de luat în considerare pentru că ele
acţionează cu intensitate asupra elevilor, îi impresionează, le sunt apropiate;
 elementele de istorie locală nu trebuie izolate de faptele şi evenimentele
istorice care fac obiectul istoriei naţionale;
 folosirea acestor elemente la lecţiile de istorie contribuie într-o mare măsură
la stimularea interesului şi a dragostei lor pentru studiul acestei discipline.

Conacul Balș Mănăstirea Adormirea Casă din Dumbrăveni

Dumbrăveni Maicii Domnului din Dumbrăveni expusă la Muzeul Național
ridicată în anul 1801 al Satului
Modalități de realizare a valorificării elementelor de istorie locală:
 vizitele și excursiile tematice;
 apelul la o varietate de material ce poate fi utilizat în procesul de
învățământ.

material
material folcloric material
narativ beletristic

material material
documentar arheologic

reprezentările monumentele
grafice istorice
Monumentul Eroilor
din Dumbrăveni

Observație: Elementele de istorie locală trebuie în permanenţă observate,

analizate şi integrate în lecţiile de istorie, pentru crearea unei viziuni de
ansamblu asupra istoriei noastre naţionale.
B.3. ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE - POSIBILITĂȚI SUPLIMENTARE
DE EXERSARE A CONDUITEI PATRIOTICE, DE ÎMBOGĂȚIRE A
CUNOȘTINȚELOR ȘI DE CONSOLIDARE A CONVINGERILOR PATRIOTICE

Revista clasei sau revista școlii - mijloc important prin care

elevii pot afla informaţii legate de trecutul ţării şi al locurilor
natale sau pot chiar ei scrie articole pe această temă.
Exemplu:
LICURICI - revista claselor primare capitolul File din istoria neamului: ,,Pașa Hassan și
Mihai Viteazul’’, ,,De vorbă cu Brâncuși’’, ,,Plaiuri pline de istorie” – texte scrise de elevii clasei
a IV-a A sub îndrumarea învățătoarei

Prin faptele și vorbele noastre

se cuvine să ne cinstim țara!
Excursia școlară – joacă un rol important în educarea patriotică a elevilor,
înlesnind aprofundarea cunoaşterii istoriei, a tradiţiilor şi valorilor culturii
noastre populare, a vieţii şi activităţii înaintaşilor, a frumuseţilor patriei.

Cetatea Neamțului, 2009 Împrejurimile Dumbrăveniului, 2010

Vizită la Primăria Dumbrăveni, 2011 Cu telegondola, Piatra Neamț, 2012

Serbarea școlară - o manifestare festivă, cu program complex, prilejuită
de sărbătorirea diferitelor evenimente de însemnătate naţională sau
internaţională, de tradiţiile şi obiceiurile statornicite în şcoală.
Exemplu:
Serbările inspirate din momente istorice importante:
24 iunie ziua internatională a Iei.
27 august-Ziua Independeței
31 august-Ziua Limbii Române
27 aprilie –Ziua Tricolorului
Lectura în afara clasei – constituie, prin tematica ei variată şi bogăţia
conţinutului, un mijloc de lărgire a orizontului cultural al elevilor şi un
prilej de formare a unor sentimente adânci de dragoste de patrie.

Vizionarea filmelor şi a spectacolelor de teatru cu conţinut patriotic –

participând la spectacole și vizionând filme, micul şcolar are în faţă eroii
vii care-l entuziasmează şi i se impun ca exemple de urmat, care îi trezesc
dorinţa de a deveni mai bun, corect şi cinstit.

Vizionare de film, cl. A IV-a A, 2013 Teatru de păpuși, clasele primare, 2012
 CONCL
UZII:
Realizarea educației
Conduita reprezintă, deci, cel mai patriotrice în școală presupune
edificator criteriu de apreciere a
elevilor şi în privinţa educaţiei
un echilibru între modalitățile
patriotice. preponderant informative şi
cele preponderant formative.

Aprecierea rezultatelor doar Convingerile şi conduita

după ceea ce ştiu elevii despre patriotică nu se transmit, ci se
patrie este unilaterală şi elaborează şi se formează în şi
insuficientă. prin activitate.

Componenta cognitivă este

necesară, dar nu şi suficientă
 ,,Patriotismul nu e numai iubirea pământului în care te-ai

născut, ci, mai ales, iubirea trecutului, fără de care nu există iubire

de țară.”

Mihai Eminescu
Bibliografie:

1. Cosmovici, A., Iacob, L. (coordonator), 2008, Psihologie şcolară, Ed. Polirom,

Iaşi;
2. Căpiţă, C., Căpiţă, L., Stamatescu, M., 2005, Didactica istoriei, Bucureşti;
3. Davidoiu, V., 2001, Vatră şi oameni în fremătul vremii, Editura Bibliotheca,
Târgoviște;
4. Dumitrescu, F., Stănculescu, C., 1998, Natura pe înţelesul copiilor, Editura
Carminis, Piteşti;
5. Nicolae, I., 2007, Didactica geografiei, Editura Corint, Bucureşti;
6. Păun, Ş., 2007, Didactica istoriei, Editura Corint, Bucureşti;
7. Ştefan, M., 2006, Lexicon pedagogic, Editura Aramis, Bucureşti;
8. www.didactic.ro