GENA FRAS 1

SINDROMUL
FRASER
 Cauzele sindromului Fraser

■ Mutațiile în genele FRAS1, FREM2 sau GRIP1 pot cauza sindromul Fraser.
■ Dar mutațiile în gena FRAS1 este cauza cea mai des întîlnită.
■ Gena mutanta se află pe brațul lung al cromozomului 4 (4q21).
 Genetica bolii

■ Tip de transmitere: autosomal recesiv (AR)

■ Pleiotropie: primară (deoarece mutația genei determină multiple anomalii)
■ Expresivitate: variabilă (mai mulți pacienți se manifestă diferit)
■ Anticipație: nu-i caracteristică, deoarece nu-i mutație dinamică
■ Heterognitate: alelică (diferite mutații în gena FRAS1, FREM2, GRIP1 determină
sindromul Fraser)
 Rolul biologic ale genelor

■ Proteinele FRAS1 și FREM2 (codificate de genele FRAS1 și FREM2) sunt o parte a

unui grup de proteine numit complexul FRAS/FREM, iar proteina GRIP1 (codificat de
gena GRIP1) asigură locația corectă a acestor proteine în celulă pentru a forma
complexul FRAS/FREM.
■ Acest complex este întîlnit in membrana bazală, ce are funcție de suport în multe
țesuturi. Acest complex este foarte important în dezvoltarea fătului (dezvoltarea lui
intrauterină).
■ Lipsa acestui complex duce la formarea unor goluri din cauza dezlipirii țesuturilor
fătului în diferite organe sau diferite regiuni a corpului.
 Rolul medical

■ Mutațiile în genele FRAS1, FREM2 sau GRIP1 determină sindromul Fraser cu

transmitere autozomal recesivă.
■ Sindromul Fraser este o tulburare rară care afectează dezvoltarea înainte de naștere. 
■ Caracteristicile acestei patologii includ afectarea ochilor care sunt complet acoperiti de
piele și de obicei malformați (cryptophthalmos), fuziunea pielii între degete mainii și de
la picioare (sindactilie cutanată) și anomalii ale organelor genitale și ale tractului urinar
(anomalii genitourinare).
 Frecvența

■ Sindromul Fraser afectează aproximativ 1 copil la 200 000. 1 făt din 10 000 nu
supraviețuiește pînă la naștere.
■ Sindromul Fraser afectează în mod egal femeile și bărbații.
 Speranța la viață
■ Sindromul Fraser este o tulburare în care speranța de viață este <1 an. În 2006 au fost
raportate rezultatele clinice, de laborator și post-mortem ale acestei afecțiuni la o femeie
în vârstă de 96 de ani. Ea este cel mai bătrîn pacient cunoscut cu sindromul Fraser.
 Fenotipul sindromului Fraser
■ Lipirea plepapelor (criptoftalmie) La bărbați:
■ Malfomație sau lipsa unui rinichi ■ Deschiderea uretrei în partea inferioară
■ Lipirea parțială sa degetelor mîinilor și picioarelor a penisului
(sindactilie) ■ Oprirea testiculului în cavitatea
■ Deformarea urechii mijlocii și externe abdominală (criptorhidie)
■ Nasul este de obicei larg, cu o punte aplatizată și
adîncituri pe partea laterală a fiecărei nări
La femei:
■ Creșterea părului se extinde de la frunte pînă la
sprîncene ■ Uter dublu bicornut
■ Buric deplasat ■ Clitormegalie
■ Mameloanele se află la distențe mai mari ■ Malformație a trompei Fallopio
■ Deficiență mintală
■ Lipirea labiilor
■ Malformații a oaselor pubiene
■ Malfomații sau lipsa laringelui
■ Dezvoltarea incompletă a genitalelor
 Diagnosticul
■ Diagnosticarea acestui sindrom: -examinarea clinică
-autopsie perinatală
-investigatii de laborator
 Tratament

■ Tratamentul sindromuliui Fraser include operații chirurgicale pentru a corecta

malformațiile asociate cu această boală. Alt tratament este simptomatic și de suport.
Consultația geneticianului este benefică pentru familiile cu un copil bolnav de aceast
maladie.