 Plecând de la definiţia gândirii:

„proces cognitiv de însemnătate centrală în reflectarea realului care, prin

intermediul abstractizării şi generalizării coordonate în acţiuni mentale,
extrage şi prelucrează informaţii despre relaţiile categoriale şi determinative
în forma conceptelor, judecăţilor şi raţionamentelor ”,

identificați modalităţile de operare ale gândirii.

 1. Analiza şi sinteza superioară – sunt operaţii
ale gândirii prin care se realizează în plan
MODALITĂȚI DE mental, cu ajutorul simbolismului verbal,
OPERARE ALE descompuneri, separări, disocieri ale unor
GÂNDIRII: obiecte şi fenomene în părţi componente şi
apoi reunirea lor, uneori după o altă schemă,
cu scopul generării de informaţii noi.
 Exerciţiu: Analizaţi subiectul propoziţiei
următoare:

Copacul era prea bătrân şi plin de omizi.

Daţi exemple de propoziţii în care substantivul

care are rol de subiect în propoziţia de mai
sus, să îndeplinească funcţia de complement
circumstanţial de loc.

2. Comparaţia este operaţia gândirii
prin care alăturăm în plan mental
două sau mai multe obiecte cu
scopul stabilirii asemănărilor şi
deosebirilor.
Exerciţiu: Stabiliţi asemănările şi
deosebirile dintre percepţii şi
reprezentări.
Percepţii/ Reprezentări
Asemănări
Deosebiri
3. Abstractizarea este operaţia predominant analitică,
prin care gândirea, acţionând maximal selectiv, pozitiv şi
negativ, trece de la aparenţă la esenţă, de la variabil la
invariabil, de la concret la abstract.

 Exerciţiu: Notaţi într-un tabel caracteristicile

concrete şi cele abstracte - referitoare la funcţia de
înmulţire, a plantei respective.
4. Generalizarea este operaţia gândirii
dominant sintetică prin care însuşirile
esenţiale şi generale sunt reunite într-un
model informaţional unic, menit să
definească o clasă, o categorie de obiecte,
fenomene, relaţii. Modelul informaţional la
care s-a ajuns astfel, este extins şi la alte
obiecte care nu au făcut parte din inducţia
iniţială.
 Exerciţiu: Daţi exemple de conifere.
Desprindeţi modelul informaţional prin
care aţi inclus aceste plante în clasa
conifere.
În organizarea operaţiilor intelectuale intervin următoarele formule şi strategii:
Algoritmica și Euristica

 Algoritmica – este strategia  Euristica - este disciplina ce

gândirii ce utilizează algoritmi. reuneşte procedee menite să
Algoritmii sunt serii strict conducă la descoperire şi invenţie.
ordonate de operaţii ce intervin Euristica- intuiție
succesiv până se ajunge la
îndeplinirea unei sarcini. Ei sunt
structuri operaţionale standardizate
ce conduc cu certitudine la soluţii.

 Exerciţiu: Daţi exemple de două strategii algoritmice şi de două procedee euristice.

FORME DE MANIFESTARE COGNITIVĂ: 1. Noţiunea
2. Învăţarea cognitivă
3. Înţelegerea

• 1. Noţiunea este o condensare selectivă sau integrare de informaţii despre însuşirile generale şi esenţiale
ale anumitor clase de obiecte, fenomene, relaţii. Noţiunile se formează în condiţiile dezvoltării psihice şi
intelectuale, a operaţiilor de generalizare şi abstractizare, prin integrarea şi modelarea socio-culturală.

 2. Învăţarea cognitivă este o formă a învăţării şcolare prin care se însuşesc cunoştinţele şi operaţiile
intelectuale corespunzătoare obiectelor de studiu. În procesul învăţării cognitive au loc:

- formarea conceptelor (idee generală care reflectă corect realitatea) şi sistemelor de concepte;

- trecerea de la conceptele empirice ( bazate doar pe experiență) la cele ştiinţifice;

- dezvoltarea operaţiilor gândirii.

3. Înţelegerea este o formă de manifestare a gândirii, latura ei funcţională permanentă, prin care se
realizează decodificarea semantică a obiectelor, fenomenelor şi acţiunilor prezentate prin raportarea lor la
fondul de cunoştinţe acumulate şi sistematizate.

 Formele înţelegerii: înţelegerea spontană și înţelegerea discursivă( prin deducere).

Rezolvarea problemelor – cuprinde trei structuri:
• Problema – este un obstacol cognitiv ( o dificultate
conștientizată) în relaţiile dintre subiect şi lumea
sa.
• Situaţia problematică – reprezintă neconcordanţa
dintre mijloace şi scopuri.
• Demersul rezolutiv – constă în asumarea sarcinii
de depăşire a obstacolului cognitiv.
• Exerciţiu: a) Formulaţi probleme pentru
următoarea situaţie:
Prietenul tău te sună și te roagă să treci pe la el
pentru a-l ajuta la ceva . Când ajungi la el acasă
acesta nu răspunde.
•b) Emiteţi soluţii ( demersul rezolutiv) pentru
următoarea problemă:
• Mergând să te întâlnești cu un prieten ți-ai agățat
cămaşa în mijlocul de transport şi aceasta s-a
rupt.