Date privind pacienta

 vârstă, situația familială, domiciliul

 profesia (navetă, frig, umezeală)
 condiţii socio-economice
 Antecedente familiare
 boli ereditare ( hemofilie, epilepsie )
 sarcini gemelare
 avorturi spontane
 malformatii
 boli cardio-vasculare
 HTA
 obezitate
 flebite
 diabet zaharat
 cancere genitale
Antecedente personale medicale
 hipertensiune arterială
 diabet
 flebite
 infecţii urinare
 alergii
 alte afecțiuni ( tratamente, sechele )
 Antecedente chirurgicale

 traumatisme ale bazinul

 chirurgie osoasă (coloană vertebrală)
 intervenţii chirurgicale abdominale
(apendicită)
 intervenţii chirurgicale ginecologice
 Antecedente personale
ginecologice
 menarha
 caracterele ciclului menstrual
 sterlitate ( etiologie, tratamente )
 metode contraceptive
 data ultimului frotiu cervico-vaginal
 Antecedente obstetricale

 număr de avorturi spontane sau la

cerere
 sarcini anterioare: evoluția acestora,
patologia asociată, derularea travaliului
 date despre delivrență și lăuzie
 Motivele internării
a. Contracţii uterine ora când au debutat, vom urmării:
 ritm
 regularitate
 intensitate
 durere

b. Scurgeri de lichid se va preciza dacă este

 dopul mucos
 scurgeri de lichid amniotic (LA)
 sânge
 Dacă este lichid amniotic se va preciza ora exactă când s-
au rupt membranele, culoarea LA, dacă sunt contracţii
uterine, febră sau dureri abdominale
 Motivele internării

c. Semne extra-obstetricale
 febră
 dureri abdominale
 lombare sau ale membrelor inferioare
 semne urinare
 cefalee
 Aceste semne impun o anchetă
diagnostică care să orienteze examinările
complementare şi atitudinea terapeutică
 Istoricul sarcinii actuale
a. Cunoaşterea exactă a vârstei gestaţionale, se calculează
pornind de la data precisă a ultimei menstruaţii (UM)
b. Modul cum a fost supravegheată sarcina actuală
 număr de consultaţii prenatale
 examinări paraclinice
 vaccinări
 ecografii
c. Patologia asociată sarcinii actuale:
 iminenţă de avort
 naştere prematură
 creştere în greutate anormală
 metroragii
 infecţii
d. Tratamente urmate:
 numele medicamentului, doză, durată, vârsta de sarcină
care s-a făcut tratamentul
 Examenul general al mamei
 starea generală - facies, tegumente,mucoase
 TA, temperatură, puls, frecvenţă respiratorie,
greutate
 examinarea aparatului vascular - se vor căuta
semne funcţionale ale HTA (cefalee, acufene)
 aprecierea edemelor şi a stării sistemului
venos al membrelor inferioare
 aparatul cardio-pulmonar – auscultaţia
(existenţa în sarcină a unor sufluri funcţionale)
în caz de astm se va preciza evoluţia bolii,
eventualele tratamente şi se vor preciza
sechelele.
 Examenul general al mamei
 aparatul neurologic - epilepsia este un
element importantde risc în sarcină, se va
insista pe tratamnetul urmat în sarcină
 aparatul locomotor - afecţiuni ale coloanei
vertebrale şi traumatisme ale bazinului, se
va analiza forma şi dimensiunile rombului
Michaelis, înălţimea femeii - sub 1,50 m se
va suspecta existenţa unui bazin mic
 aparatul renal - tulburări micţionale:
polakiurie, disurie, hematurie, dureri
lombare cu iradieri de tip urinar
 Examenul obstetrical
 Inspecţia abdomenului
 vergeturi
 hiperpigmentația liniei albe
 aplatizarea cicatricii ombilicale
 forma uterului este ovoidală cu axul mare
orientat longitudinal, ușor deviat la dreapta
 se va măsura înălțimea fundului uterin și
circumferința abdominală
 Examenul obstetrical

 palparea abdomenului se urmărește

tonusul și sensibilitatea corpului uterin
 palparea uterului poate da informaţii
indirecte şi asupra cantităţii de LA (un
uter hiperdestins cu un făt ce pare mic şi
foarte mobil = exces de LA); se vor
obţine şi date asupra aşezării şi
prezentaţiei fetale
 Examenul obstetrical
 Manevrele Leopold
1. delimitarea fundului uterin se face cu o
singură mână; cu ambele mâini –
delimitarea polului fetal superior
2. a doua manevră - cu ambele mâini,
încercând să se recunoască spatele fetal
3. a treia manevră - cu o singură mână –
determinând prezentația fătului
4. a patra manevră – cu ambele mâini,
examinatorul stă cu spatele spre capul
mamei – se obțin informații despre tipul
prezentației
 Examenul obstetrical
 Auscultaţia cordului fetal
 Se face cu stetoscopul obstetrical încercând să se
găsească locul unde se aud cu intensitate maximă
bătăile cordului fetal. Aceasta va fi întotdeauna acea
parte a abdomenului matern unde este spatele fetal
 în funcţie de tipul prezentaţiei focarul de intensitate
maximă este:
 1/3 inferioară a liniei ce uneşte ombilicul cu spina
iliacă antero-superioară - craniană
 paraombilical - transversă
 pe linia ce uneşte ombilicul cu extremitatea falselor
coaste - pelviană
 Bătăile cordului fetal (B.C.F.) sunt regulate,
echidistante, rapide: 120 -160 băt/min
 Examenul obstetrical

 Examinarea perineului
 se vor căuta - leziuni vasculare
herpetice sau condiloame
 aprecierea troficității țesuturilor
 se măsoară distanţa ano-vulvară
 se apreciază situaţia unei eventuale
cicatrici ale unei epiziotomii
 Examenul obstetrical

 Examinarea colului uterin

 se utilizează două valve
 se apreciază aspectul leucoreei, şi
eventuale leziuni cervicale. Se
recoltează pentru examene
bacteriologice
 orice leziune cervicală impune un
control la vizita postnatală
 se exclud unele malformaţii vaginale
 Examenul obstetrical
 Tuşeul vaginal aduce informații despre
 zona cervico - segmentară
 segment inferior - ampliaţie, grosime şi
sensibilitate;
 col - poziţie, maturare, grad de ştergere şi
dilatare
 prezentaţie -înălţime, diametru de angajare,
gradul flectării
 Examinări complementare
 Bilanţ biologic- există un număr de
constante biologice care trebuie să fie
verificate la internarea pacientei
 grup sangvin şi Rh, dacă Rh-ul este
negativ se vor doza anticorpii
 hematocrit, hemoglobina, leucocite
 examen sumar de urină
 timpi de coagulare, trombocite,
fibrinogen
 Examinări complementare
 înregistrarea ritmului cardiac fetal
 se face cu un aparat numit cardiotocograf,
permite înregistrarea simultană a ritmului
cardiac şi activităţii uterine. Se va face o
analiză riguroasă şi sistematică care are la
bază următoarele criterii:
 reactivitatea - în funcţie de mişcările active
fetale şi contracţiile uterine
 ritmul de bază şi variaţiile sale - variaţia
frecvenţei în momentul contracţiei uterine
(eventuale bradicardii)
 Diagnostic pozitiv

 în formularea dg vom ține cont de

anamneză care pune în evidență faptul
dacă pacienta nu are nici o sarcină și nici
un avort în antecedente
 gesta (G) - numărul de sarcini
 para (P) - numărul de nașteri
 Diagnostic pozitiv
 diagnosticul de sarcină se susține pe baza
1.elementelor de prezumție
 amenoreea
 fenomene digestive (grețuri,vărsături
matinale,sialoree,constipație)
 fenomene urinare (polakiurie)
 pigmentarea feței, hiperpigmentarea liniei
albe abdominale
 manifestări generale, fatigabilitate
 modificări ale glerei cervicale
 modificări mamare (hiperpigmenatarea
areolelor secundare, rețea venosă Haller
bine evidențiată, hipertrofia tuberculilor
Montgomery- Morgagni)
 modificările mucoasei vaginale (colorația
violacee și turgescența vaginului și vulvei)
2. semne de probabilitate
 creșterea în volum a abdomenului
 modificări uterine
 modificări cervicale
 contracții Braxton Hicks
 balotare fetală
 palpare fetală
 detectarea beta hCG
3. elemente pozitive de diagnostic
 identificarea activității cardiace fetale
 percepția MAF
 ecografie
 diagnosticul de vârstă gestațională
– pe baza amenoreei și ecografic
 diagnosticul de făt viu – pe baza
anamnezei, examenului clinic
( manevrele lui Leopold, perceperea
MFA,
ascultarea BCF ) și a examenului
ecografic
 Diagnostic pozitiv

 diagnosticul de membrane intacte îl

susținem prin examinarea cu valve, care
nu evidențiază pierderea de LA
 diagnosticul de prezentație se pune
pe baza manevrelor lui Leopold și a
examenului ecografic
 diagnosticul de bazin eutocic – pe
baza pelvimetriei externe și interne
Diametrul lui Baudeloque 20 cm ( conjugata
externa ) Rombul lui Michaelis
Diametrul vertical 11 cm
Diametrul orizontal 10 cm

=> Diametrul bicrest 28 cm

=> Diamentrul bispinos 24cm

=> Dimetrul bitrohanterian 32 cm

 Bilanţul examinărilor şi stabilirea
conduitei
 Debutul de travaliu – Diagnostic
 A. pacienta nu este în travaliu declanşat,
ci doar în fază de debut
 contracţiile uterine sunt rare (interval > de
10 min.) şi de intensitate scăzută
 colul este ramolit şi scurtat, membrane
intacte
 dacă au fost excluse toate semnele de
suferinţă fetală logic este să amânăm
naștrea
 Bilanţul examinărilor şi stabilirea
conduitei
 B. Pacienta prezintă un fals travaliu:
 în situaţia în care contracţiile uterine sunt
dureroase, greu suportabile dar colul
 nu prezintă nici o modificare în timp de
două ore şi pacienta nu este la termen,
 se impune diagnosticul diferenţial între
un travaliu distocic şi un fals travaliu
 în situaţia unui travaliu distocic se va
corecta travaliul (perfuzie ocitocică,
anestezie loco-regională)
 în falsul travaliu se vor administra beta-
mimetice
 Bilanţul examinărilor şi stabilirea
conduitei
 C. A avut loc o ruptură prematură a
membranelor
 se impune terminarea naşterii în funcţie de
contextul materno - fetal şi de condiţiile
obstetricale
 prevenirea infecţiei ovulare prin limitarea
tuşeurilor vaginale şi administrarea unui
antibiotic
 se va supraveghea temperatura (la 12 ore),
culoarea lichidului amniotic, şi frecvenţa
cordului fetal prin trei înregistrări
cardiotocografice pe zi
 Bilanţul examinărilor şi stabilirea
conduitei
 D. Pacienta este la debut de travaliu.
 contracţii uterine regulate (sub 10 min) ce
cresc în intensitate, colul este centrat
 se va face o supraveghere simplă:
examinarea stării mamei şi a fătului din
două în două ore cu analizarea tuturor
parametrilor materni şi fetali descrişi
anterior şi notarea acestora pe o fişă,
respectiv întocmirea partogramei.
 Alegerea modalităţii naşterii

 situații prin care se indică nașterea

prin cezariană:
 urgență- placentă praevia, procideță sau
prolabare de cordon
 disproporții feto-pelvine
 prezentație transversă
 suferință fetală
 Alegerea modalităţii naşterii

 cazuri în care se impune proba de

travaliu
 sarcină monofetală, prezentaţie
craniană
 dinamică uterină corectă
 membrane rupte
 Alegerea modalităţii naşterii
 Declanșarea artificială a travaliului
 apare ca alternativă atunci când
prognosticul fetal impune o naştere
rapidă
 prezentaţie craniană
 absenţa disproporţiei feto-pelviene
 absenţa cicatricilor uterine