DIABETUL ZAHARAT

ARGUMENT ȘI INTRODUCERE
 Motivul principal pentru alegerea temei s-a bazat pe faptul că în ultimele trei decenii s-a dublat
numărul de persoane care suferă de diabet. În anul 2011 existau 347 milioane de diabetici la
nivel modial, față de 171 de milioane câți erau în anul 2000.

 În anul 2012, în România există aproximativ 800.000 de persoane cu diabet zaharat.

 Se ştie că evoluţia diabetului zaharat în timp depinde în mare măsură de monitorizarea adecvată
a regimului dietetic precum şi de valorile glicemiei, hemoglobinei glicozilate şi a glicozuriei.

 Această lucrare urmărește influența modificărilor și evoluția diabetului zaharat. Nu în ultimul

rând lucrarea de față aduce informații despre ultimele noutăţi legate de etiologia şi tratamentul
optim şi contolul diabetui prin monitorizarea constantelor biochimice cu ajutorul testelor de
laborator.

 Scopul acestei lucrări este de a identifica prezența complicațiilor neurologice și repercursiunile

acestora asupra bolnavilor și calității vieții lor în cadrul unui lot de bolnavi cu diabet zaharat.
Definiție:
 Epidemiologie
 Diabetul zaharat este prezent peste tot, mai ales în țările dezvoltate datorită
schimbărilor moderne ale stilului de viață, sedentarismului, muncii mai puțin
solicitante din punct de vedere fizic și creșterea consumului de alimente
hipercalorice și cu principii nutritive minime, dar bogate în grăsimi saturate și
zahăr, numită dietă de stil vestic.

 Este cea mai frecventă boală metabolică, afectând circa 5% din populaţia
generală în ţările dezvoltate (50% din cazuri rămân nediagnosticate).

 La nivel mondial, în anul 2012 erau declarați 422 de milioane de oameni cu diabet
zaharat, ceea ce reprezintă în populația adultă o prevalență de 8.5% din care
diabetul zaharat tip 2 reprezintă 90%. Majoritatea datelor statistice arată o
proporție aproximativ egală intre genul feminin și cel masculin.
 Clasificare diabetului zaharat
1. Diabetul zaharat tip 1 (insulino-dependent)
- Diabetul zaharat tip 1 este o afecțiune cronică în care pancreasul endocrin
nu este capabil să producă insulină din cauza unei distrucții imune a celulelor β din
insulele Langerhans a pancreasului.
Diabet zaharat tip 1a (autoimun)
Diabet zharat tip 1 b (idiopatic)
Diabetul zaharat tip 1 poate apărea la orice vârsta dar este cel mai adesea
diagnosticat la copii, adolescenți, și adulți tineri.
Cauze:
✓ predispoziție genetică
✓ intervenția unor factori de mediu
✓ inflamația pancreasului
✓ mecanismul imun
 Clasificare diabetului zaharat
2. Diabet zaharat tip II (noninsulino-dependent)
- Debutează mai frecvent la vârstă adultă, poate apărea pe fondul
unei insulinorezistențe și a insuficienței relative de insulină sau a unui
defect secretor.
1. ereditatea;
2. obiceiuri vicioase nocive
3. sedentarismul;
4. stresul;
5. factori chimici.
Principalele diferențe între DZ tip I și DZ tip II
3. Alte tipuri specifice produse prin defecte ale funcţionării celulelor β
pancreatice:
- Defect genetice ale funcției celului beta (MONDY);
- Defect genetice ale acțiunii insulinei – tip A de rezistenţă la insulină
- Afecțiuni ale pancreasului: - pancreatită, traumatisme, fibroză chistică.
- Endocrinopatii: acromegalia, Sindromul Cushing, hipertiroidism, etc.
- Infecţii: rubeola congenitală, cytomegaloviroza, Sindromul hemolitic uremic, etc.
- Diabet zaharat indus de medicamente/droguri: pentamidina, acid nicotinic,
glucocorticoizi, hormoni tiroidieni, diayoxidul, antagonişti β – adrenergici,
thiazidele, α –interferon.
- Alte sindroame genetice care pot asocia diabetul zaharat sunt: S. Down, S.
Klinefelter, S. Turner, S. Wolfram, etc.
4. Diabet zaharat gestațional

- apare în sarcină
Diagnosticul clinc
DIAGNOSTICUL DE LBORATOR
 CAZUL 2 - PLAN DE ÎNGRIJIREA A
PACIENTULUI CU DIABET ZAHARAT
I.CULEGEREA DATELOR 2. Anamneza
1. INFORMAȚII GENERALE 2.1. Antecedente heredo-colaterale
nesemnificative
DATA INTERNARII: 10.01.2020 2.2. Antecedente personale:
ORA INTERNARII: 11:00 Fiziologice:
DATA EXTERNĂRII: 18.01.2020 menarhă :15 ani
NUMELE PRENUMELE: M.M cicluri regulate,normale,durata 3-4 zile
VÂRSTA:18 de ani Patologice:
NATIONALITATE: Română boli infectocontagioase ale copilăriei:nu
ADRESA: Vâlcea 2.3. Mod de viață:
OCUPATIA: Elev fumatoare: nu consumă alcool și cafea,
fumează ½ pachete/zi.
3. Motivele internării
 Semne şi simptome: Furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor, cefalee, vedere
încețoșată, urinări fregvente, oboseală, senzație de sete, poliurie, polifagie, ameţeli, greţuri.
 Parametrii vitali:
 Temperatura: 36,9 ° C
 T.A.: 140/90 mmHg
 Puls: 72 pulsatii/minut
 Respiraţia: 21 respiratii/minut

4. Istoricul bolii
 Pacienta în varstă de 18 de ani , greutate 89 kg, aflată la prima internare, vine însoțită
de mamă pentru un consult medical. Pacienta afirmă furnicaturi la nivelul mâinilor și
picioarelor, cefalee, vedere încețoșată, urinări frecvente, oboseală, senzația de sete, poliurie,
polifagie, ameţeli, greţuri.
Simtomatologia a debutat în urmă cu câteva luni cu senzația de foame, de sete, pierderea
în greutate.
5. Diagnosticul medical la internare
 II. EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE LA
INTERNARE
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună 2. Nevoia de a se alimenta și hidrata
circulaţie - lipsa poftei de mâncare;
- urmează un regim alimentar în rapot cu nevoile sale pe
Respirația:
- nu prezintă expectorație 24h;
- respectarea alimetației și tratamentului poate duce o
- frecvența respiratorie-21respiraţii
viață cvasi normală.
/minut - evită grăsimile, glucidle.
- nu prezintă dispnee - Echilibru psihic.
Circulația: 3. Nevoia de a elimina
- puls: ritmic - urina cu aspect normal
- frecvența – 75 (pulsații/minut): - diureza -1500 ml/zi
- TA: -140/90 mmHg - numar micțiuni/zi: 5-6
- nu prezintă semne/simptome specifice 4. Nevoia de a se mișca, a păstra o bună postură
afecțiunilor cardiovasculare - mersul: se poate deplasa singur.
- echilibrul: dispune de o bună coordonare a mișcărilor.
- poziția corpului și membrelor: normală.
5. Nevoia de a dormi, a se odihni 6. Nevoia de a se realiza
 Obișnuințe de somn:
Atitudinea pacientului:
- durata somnului: 8 ore pe noapte  pacienta cooperează adecvt.
- Are un somn odihnitor.  pacienta devine încrezătoare în propriile
valori.
 pacienta şi-a format un concept despre sine
 Manifestari ale tulburarilor de somn:
pozitiv.
- treziri frecvente: nu  pacienta şi-a recăpătat interesul faţă de sine.
- coşmaruri: nu
- ațipiri în timpul zilei: da
- dificultate de concentrare în timpul zilei:
uneori
- tremurături ale mâinilor: nu
- scăderea memoriei: nu
- facies anxios.
7. Nevoia de a evita pericolele
 Aprecierea riscului de accidente:
- mod de viață: pacienta cooperează,
- nu apar semne care să indice apariţia complicaţiilor
- percepția senzorială: nu sunt prezente deficiențe de
auz, văz, alterarea simțului ofactiv, gustativ, tactil;
- dispune de cunoștințe despre securitate;
- accidente legate de modul de viață: nu;
- mobilitate: bună;
- durere: nu
- stare emoțională: instabilă;
-
grad de conștiență: prezent.
 Atitudinea pacientului:
- neglijență în satisfacerea nevoilor și menținerea
sănătății: da
- neutralizarea serviciilor de sănătate: nu;
- refuzul tratamentului: nu;
- neutralizarea mijloacelor de securitate: nu;
- violență: nu.
8. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca
- poarta îmbracăminete adecvată varstei și
anotimpului:
- ținută îngrijită: da
9. Nevoia de a-și menține temperatura
corpului în limite normale
- valoarea temperaturii:36,90 C măsurată în
axilă
- adaptarea comportamentului la temperaturi
scazute/ridicate :normală
10. Nevoia de a fi curat, a-și proteja
tegumentele
 Pielea: tegumente uscate, normal colorate
 Părul: aspect curat: da
 Unghii: aspect îngrijit: da
 Prezintă interes pentru îngrijirea personală: da
11. Nevoia de a comunica
 Capacitatea senzorială:
- Integritatea reacțiilor senzoriale
(auz, gust, miros, pipăit);
- Acuitatea vizuală: nu poartă
ochelari.
 Comunicare verbală:
- limba vorbită: română;
- mod de exprimare: limbaj coerent,
- scris: da, inteligibil.
 Comunicare nonverbală:
- expresiile faciale sunt în
concordanță cu mesajul verbal;
- gesturile sunt în concordanță cu
mesajul verbal.
Dorința de a comunica:
-pacientul comunică greu cu membrii
familiei, prietenii și echipa de îngrijire;
-exprimarea sentimentelor și a emoțiilor:
da;
-atitudinea de receptivitate: da
-percepția mesajului este în concordanță cu
realitatea.
Starea mentală:
-este orientat în timp și spațiu: da
-are capacitate de concentrare: da
-are memorie: da
12. Nevoia de a evita pericolele
Aprecierea riscului de accidente:
-mod de viață: pacienta cooperează,
-nu apar semne care să indice apariţia complicaţiilor
-percepția senzorială: nu sunt prezente deficiențe de auz, văz, alterarea simțului ofactiv, gustativ,
tactil;
- dispune de cunoștințe despre securitate;
- accidente legate de modul de viață: nu;
- mobilitate: bună;
- durere: nu
- stare emoțională: instabilă;
- grad de conștiență: prezent.

Atitudinea pacientului:
- neglijență în satisfacerea nevoilor și menținerea sănătății: da
- neutralizarea serviciilor de sănătate: nu;
- refuzul tratamentului: nu;
- neutralizarea mijloacelor de securitate: nu;
- violență: nu.
 ANALIZE DE LABORATOR

 INTERVENȚII DELEGATE - la indicația medicului curant.

Recoltări pentru examen de laborator:
- sânge;
- urină ( sumar de urină), glicozurie.
Explorari paraclinice:
- examen neurologic;
- EEG.
 GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENȚĂ LA INTERNARE
10.01.2020
Nr. Nevoia fundamentală Dependent Independent
1 Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie X
2 Nevoia de a bea şi a mânca X
3 Nevoia de a elimina X
4 Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură X
5 Nevoia de adormi şi a se odihni X
6 Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca X
7 Nevoia de a menţine temperatura corpului în X
limite normale
8 Nevoia de a fi curat,îngrijit,de a proteja X
tegumentele şi mucoasele
9 Nevoia de a evita pericolele X
10 Nevoia de a comunica X
11 Nevoia de a acţiona conform propriilor X
convingeri şi valori,de a practica religia
12 Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării X
13 Nevoia de a se recreea X
14 Nevoia de a învăţa cun să-ţi păstrezi sănătatea X
 Diagnostic de ingrijire
Nr. Crt. Obiective
1 Pacientul să se alimenteze și să
se hidrateze în raport cu nevoile
sale calitative și cantitative în
decurs de 24h.
Să obțină echilibrul
metabolismului glucidic,
-pacientul trebuie să fie
conștient că prin respectarea
alimetației și tratamentului
poate duce o viață cvasi
normală.
-pacientul să fie echilibrat
psihic.
2 -pacienta să prezinte
diminuarea poliuriei.
-să scadă valorile glicozuriei
Intervenții autonome Intervenții delegate Evaluare
-învăț bolnavul să își calculeze valoarea energetică a recoltez sânge - în urma îngrijirilor
alimentelor și să își calculeze necesarul în funcție de Pentru examenul de acordate bolnavul
vârstă și activitățiile fizice. laborator se alimentează
-administrez și hidratează
-întocmes un regim alimentar hipocaloric. tratamentul cu correct.
-întocmesc și urmăresc orarul meselor. insulina -pacientul este echilibrat
-stabilesc rația alimentară cu: proteine 13-15%, psihic.
lipide 30-50%, glucide 50%/24h.
- îi recomand 30 minute mișcare/zi
-35cal/kg corp/24h.
-recomand 4-6 mese/24 ore (3 mese principale și 2-3
gustări).
Aleg și îi recomand alimente în funcție de conținutul de
glucide.
-îi recomand activități zilnice moderate și îl învăț tehnici
de relaxare.
- urmăresc bilanţul hidirc. - Recoltez urină pentru -valorile glicozuriei
- supraveghez pacienta. determinarea glicozuriei scad treptat față de
- urmăresc orarul meselor. -administrez ratamentul valoarea inițială.
prescris de către medicul
specialist.
Nr. Crt. Obiective Intervenții autonome Intervenții delegate Evaluare
3 -pacienta să fie hidratată -supraveghez starea pacientei -recoltez sânge pentru analize de laborator -pacienta s-a obişnuit cu
-pacienta să fie alimentată - -administrez alimentația și -administrez tratamentul cu insulină. regimul alimentar
pacienta să fie echilibrată cantitățile de lichide recomandate de -polifagia şi
metabolic şi medic deshidratarea au fost
hidroelectrolitic înlăturate.

4 -pacienta să -urmăresc bilanţul hidric -pregatirea pacientului pentru examenul de -glicozurieste absentă
prezinte -supraveghez pacienta laborator. -glicemia are valori
diminuarea -notez rezultatele examenelor de -administrez tratamentul normale
poli uri ei laborator Este foarte important să se explice procedura la
-să scadă valorile care va fi supus. Recoltarea probelor se face cu
glicozuriei pacientul în condiții bazale, înaintea oricarei
proceduri diagnostice sau terapeutice (ideal intre
orele 7 si 9 dimineata, in condiții ”à jeun”- pe
nemancat); pentru evaluarea metabolismului
lipidic se recomanda ca recoltarea sa se efectueze
dupa 12 ore de la ultima masa.
5 -pacienta să fie conştientă -ascult activ pacienta pentru a-i -pacienta şi-a format un
de propria valoare şi permite să-şi exprime sentimentele concept despre sine
competenţe privind, dificultatea de a se realiza. pozitiv
-pacienta să-şi recapete -antrenez pacienta în activităţile -pacienta şi-a recăpătat
interesul fată de sine. fizice faţă de care prezintă interes. interesul faţă de sine
-ajut pacienta în reevaluarea
capacită-ţilor şi aspiraţiilor sale.
Nr. Crt. Obiective Intervenții autonome Intervenții delegate Evaluare
6 -nevoia de a se odihni -asigur condiţii de microclimat, 22 0C. -la indicaţia medicului -pacienta are
-informez pacienta cu privire la modul de viaţă Administrez medicaţia un somn odihnitor.
şi de alimentaţie pe care trebuie să le respecte sedativă
-observ dacă perioadele de odihnă corespund
conform vârstei.

7 -pacienta să fie conştientă de-ascult activ pacienta pentru a-i permite să-şi -pacienta
propria valoare şi competenţe - exprime sentimentele privind dificultatea de a se realiza cooperează adecvt.
pacienta să-şi recapete interesul-antrenez pacienta în activităţile fizice faţă de care -pacienta devine
faţă de sine prezintă interes. încrezătoare în
-ajut pacienta în reevaluarea capacităţilor şi propriile valori.
aspiraţiilor sale.
-îi explic necesitatea de a respecta mesele și
administrarea medicației.
8 -să previn complicaţiile acute -ajut pacienta la realizarea igienei corporale -pacienta
ale bolii -supraveghez pacienta în timpul efectuării exerciţiilor cooperează
fizice -nu apar semne
-previn formarea escarelor care să indice
apariţia
complicaţiilor
Evaluarea funcților vitale pe perioada internării 10.01.2020-17.01.2020
Data Tensiunea arterială Pulsul bătăi/minut Respiraţia Temperatura Diureza Scaun
mmHg resp/minut o
C ml/24h I normal

10.01 d 140/90 75 21 36,9 1500 I

s 130/80 70 20 36,8
11.01 d 120/65 70 19 37,0 1500 I
s 120/60 68 19 37,2
12.01 d 115/65 68 18 36,8 1400 I
s 115/65 66 18 36,6
13.01 d 120/60 64 20 36,9 1450 I
s 120/60 66 18 36,7
14.01 d 115/55 64 19 36,2 1600 I
s 120/60 70 21 36,2
15.01 d 120/65 60 18 36,0 1300 I
s 110/55 64 19 36,4
16.01 d 120/60 68 18 36,2 1500 I
s 115/50 67 20 36,6
17.01 d 120/60 66 19 36,7 1250 I
s 115/55 64 20 36,6
EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE LA EXTERNARE(10.01.2020)
Nevoile care au fost alterate la internarea pacientului în
spital:
1. Nevoia de a dormi, a se odihni Nevoia de a se alimenta și hidrata
 Obișnuințe de somn: - orarul meselor este regulat;
- preferă fructele și legumele;
- durata somnului: 7-8 ore/noapte;
- lichide consumate 2000 ml;
- pacientul cunoaște necesitățile de somn ale organismului;- lipsa poftei de mâncare: nu;
- adoarme cu dificultate: nu; - urmează un regim alimentar: DA;
- somn odihnitor: da; - evită grăsimile: DA
- refuz de a se alimenta: nu;
- pacientul se simte obosit: nu;
- dificultăți în digestia și absorția alimentelor: nu.
- prezinta risc de alterare a somnului: nu.
 Manifestari ale tulburarilor de somn:
- treziri frecvente: nu;
- coșmaruri: nu;
- ațipiri în timpul zilei: nu;
- dificultate de concentrare pe timpul zilei: nu;
- tremurături ale mâinilor: nu;
- scăderea memoriei: nu;
 Rolul asistentei medicale
 Rolul asistentei medicala este important în evoluția stării de sănătate a pacientului, prin acordarea de
îngrijiri de sănătate.
 de a pregăti bolnavul preoperator, consilierea pacienților și îngrijirea lor postoperator.
 Nursing-ul este o parte integrată a sistemului de îngrijire a sănătaţii cuprizând: promovarea sănătaţii,
prevenirea bolii și îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele, în toate unitățile sanitare,
așezările comunitare și în toate formele de asistență socială.
 În majoritatea țărilor Europei, în SUA, asistenta medicală este membru al echipei care îngrijește
persoana cu diabet și participant activ nu doar în tratament, dar și în programele de profilaxie, care
ajută la depistarea DZ în stadii precoce. În țara noastră, în majoritatea cazurilor, rolul asistentei
medicale este foarte ,,limitat”. De asemenea, în policlinică asistenta medicală ajută medicul conform
indicațiilor acestuia, iar în staționar, activitatea unei asistenta medicală se limitează la colectarea
analizelor, controlul glicemiilor, îndeplinirea prescripțiilor medicului.
 Meseria de asistent medical este o provocare, trebuie să își amintească în fiecare zi că poate alina
suferința pacienților atât prin administrarea tratamentului prescris de medic cât și printr-o vorbă bună
și printr-un zâmbet. Pentru un bun asistent nu trebuie să conteze cât de grea a fost ziua, câte
probleme a întâmpinat, ci trebuie să își amintească valorile fundamentale ale acestei profesii și
motivul pentru care a ales-o.
 Complicațiile diabetului zaharat
 “Diabetul zaharat a devenit o problemă de importanţă majoră pentru individ,
medicină şi societate.
 Deoarece este o boală frecventă, perfidă, de lungă durată şi devastatoare dacă
nu este bine controlată”
 ADMINISTRAREA INSULINEI
 Scopul tratamentului insulinic:
 Tratarea diabetului zaharat.
 Normalizarea nivelului glucidic în sânge
 Căile de administrare:
 Calea subcutanată.
 Calea intravenoasă.

Locul de elecţie pentru administrarea insulinei:

 Flancurile peretelui abdominal.
 Regiunea externă a braţului.
 Regiunea anterioară a coapselor.
 Regiunea fesieră.
 Regiunea supra şi subspinoasă.
 Injecţie se face cu cca. 15 minute înainte de servirea mesei (funcţie de preparatul de insulină
 ADMINISTRAREA INSULINEI
 Caracteristicile insulinei, păstrare şi depozitare.
 Insulina cristalină este limpede, clară, transparentă.
 Păstrarea se face la frigider la 40C, ferită de căldură şi lumină.
 Se încălzeşte la temperatura corpului în momentul folosirii.
 Nu se utilizează după expirarea termenului de valabilitate.

 Pregătirea dozei:
 Se spală şi se dezinfectează mâinile.
 Se observă flaconul de insulină – aspect, valabilitate, concentraţie, preparat, cale de administrare.
 Se aspiră în seringă o cantitate de aer egală cu doza de insulină ce trebuie administrată.
 Pentru administrarea a 20UI de insulina avem nevoie de o seringa de 5 ml, pentru 40UI- seringă de 5ml. Apirăm în
seringă 2,5 ml (20 UI insulina)
 Se puncţionează dopul de cauciuc şi se întoarce flaconul.
 Se introduce aerul sub presiune şi se lasă să curgă liber insulina în seringă până se obţine doza necesară.
 Se scoate aerul şi se schimbă acul.
 Se dezinfectează locul şi zona înconjurătoare.
 Se lasă să se evapore alcoolul → alcoolul inactivează insulina.
 Se execută pliul cutanat şi se injectează insulina subcutanat.
 Reacţii ADVERSE la insulină
Hipoglicemie → nivel scăzut de insulină prin:
Semnele hipoglicemiei:
 Doză prea mare de insulină. - apar brusc.
 Absenţa sau întârzierea meselor. Transpiraţii, tulburări de somn.
Ameţeală.
 Exerciţii fizice şi activitate în exces.
Anxietate.
 Boală infecţioasă. Palpitaţii.
 Tulburări de tranzit. Vedere neclară – în ceaţă.
Tremurături.
 Schimbarea necesarului de insulină a Vorbire neclară, pacientul nu este coerent.
pacientului. Foame: Stare depresivă.
 Boli endocrine. Agitaţie, iritabilitate.
Senzaţie de furnicături în mâini.
 Interacţiuni cu alte medicamente Mişcări nesigure.
hipoglicemiante. Delir.
 Consum de alcool. Cefalee.
Atenție! Diabeticul trebuie să aibă asupra sa cuburi de zahăr sau bomboane sau tablete de glucoză.
Pacienţii inconştienţi vor primi glucoză pe cale intravenoasă
 Reacţii ADVERSE la insulină
Hiperglicemie şi acidoză diabetică:
Lipodistrofia:
 Prin doză insuficientă de insulină. Foarte rar, administrarea subcutanată a insulinei
 Nivel crescut de glucoză în sânge. poate provoca lipoatrofie cu depresiuni ale
tegumentului şi ţesutului subcutanat, pierderea
 Aport alimentar mai bogat în glucide decât elasticităţii şi îngroşarea ţesuturilor.
cel planificat.
 Febră.
 Infecţii.
 Hiperglicemia prelungită poate determina
acidoză diabetică) ameţeală, facies roşu, sete,
pierderea cunoştinţei, inapetenţă, halenă acetonică,
glicozurie, respiraţie Kussmaul, tahicardie, deces.
Alergia la insulină:
1. Alergia locală → roşeaţă, edem, prurit.
2. Alergie generalizată → mai rară, dar mai gravă. Apar erupţii pe tot corpul, respiraţie
zgomotoasă, şuierătoare, hipotensiune, şoc anafilactic.
VĂ MULȚUMESC!