ION VOICESCU

GHEORGHE CRIVAC

TOLERANE I MSURTORI TEHNICE

PROBLEME

PITET 2010

Prefa
Tolerane si Masurtori Tehnice disciplin cu caracter teoretic i aplicativ - contribuie la formarea inginerului mecanic, ca proiectant de structuri mecanice. La proiectarea unui sistem mecanic trebuie sa se acorde o atenie deosebit nu numai fiecarui element al sistemului in parte, ci si interdependentei functionale dintre elementele component. Lucrarea isi propune sa prezinte principalele aspecte aplicative din disciplina Tolerante si Masuratori Tehnice, intr-o astfel de alcatuire, incat principiile teoretice sa poata fi utilizate la rezolvarea problemelor practice , specifice activitatii de proiectare. Structurata pe 7 capitole Culegerea de probleme de tolerante si masuratori tehnice trateaza in mod unitar, indicatiile teoretice ale fiecarui capitol, modul concret i specific, de stabilire a tolerantelor la dimensiunile si forma elementelor caracteristice ale pieselor , de rezolvare a lantului de dimensiuni precum si controlul in 3D. Prezenta culegere de probleme destinata in principal studentilor de la facultatile cu profil mecanic cuprinzand probleme rezolvate si nerezolvate din domeniul tolerantelor si masuratorilor tehnice, cu destinatie generala, este elaborata in conformitate cu programa analitica a cursului de tolerante si masuratori tehnice. Avand in vedere cerintele de pregatire a specialistilor din domeniul tehnic, prin continutul ei, lucrarea prezinta un pretios material documentar, in vederea integrarii acestora in activitatea direct productiva. Lucrarea se adreseaza in principal studentilor de la facultatile cu profil mecanic, precum si tehnicienilor si inginerilor din industrie, ca material de documentare in activitatea profesionala.

CUPRINS 1 1.1 1.2 Precizia dimensionala a pieselor finite Consideratii generale Precizia dimensiunilor. Dimensiuni, abateri si tolerante. 12.1 Indicatii teoretice 1.2.2 Probleme rezolvate. 1.2.3 Probleme nerezolvate 1.3 Asamblarea alezajelor cu arbori.(ajustaje cu joc, strangere si intermediare) 1.3.1 Indicatii teoretice. 1.3.2 Probleme rezolvate 1.3.2.1. Probleme nerezolvate 1.3.3 Distributia jocurilor si strangerilor efective 1.3.3.1 Indicatii teoretice 1.3.3.2 Probleme rezolvate si nerezolvate 1.3.4. Factorul termic in cazul asamblarilor ce formeaza ajustajul cu joc 1.3.4.1. Indicatii teoretice 1.3.4.2 Probleme rezolvate 1.4 Precizia formei geometrice a suprafetelor. 1.4.1 Indicatii teoretice 1.4.2 Probleme rezolvate 1.5 Precizia pozitiei suprafetelor 1.51 Indicatii teoretice 1.5.2 Probleme rezolvate 1.5.3. Probleme nerezolvate 1.6 Rugozitatea suprafetelor 1.61. Indicatii teoretice 1.6.2. Probleme rezolvate 1.63 Problema nerezolvate 2 Masurari tehnice 2.1. Indicatii teoretice 9 9 10 10 13 19 20 20 24 39 41 41 42 43 43 46 52 52 53 54 54 55 56 56 56 58 62 66 66

2.2 Probleme rezolvate si nerezolvate 67 2.3 Erori de masurare 68 2.4 Probleme rezolvate 69 2.5 Probleme nerezolvate 70 3. Mijloace universale pentru masurarea dimensiunilor liniare si unghiulare 72 3.1 Indicatii teoretice 72 3.2.1 Probleme rezolvate 75 3.2.2 Probleme nerezolvate 76 3.3 Instrumente de masurare cu scara gradata si vernier 76 3.4 Probleme rezolvate si nerezolvate 80 4 Controlul dimensiunilor si suprafetelor cu ajutorul calibrelor limitative 82 4.1 Indicatii teoretice 82 4.11 Sistemul ISO de tolerante pentru calibre si contracalibre 86 4.2 Probleme rezolvate 92 4.3 Probleme nerezolvate 96 4.4 Tolerantele calibrelor pentru controlul suprafetelor care formeaza ajustaje plane 97 4.5 Calibre pentru controlul distantei dintre axele alezajelor 99 4.5.1 Indicatii teoretice 99 4.5.2 Probleme rezolvate 100 4.5.3 Probleme nerezolvate 102 4.6 Calibre pentru controlul distantei dintre axa unui alezaj si o suprafata plana 103 4.6.1 Probleme rezolvate 103 4.6.2 Probleme nerezolvate 104 4.7 Calibre pentru piese conice netede 104 4.7.1 Probleme rezolvate 107 5. Lanturi de dimensiuni 109 5.1 Indicatii teoretice 109 5.2 Rezolvarea problemei directe a lantului de dimensiuni paralele 112 5.2.1 Metoda de maxim si minim 112 5.2.2 Metoda algebrica 115

5.2.3 Metoda probabilistica 116 5.3 Probleme rezolvate 121 5.4 Rezolvarea problemei directe a lantului de dimensiuni liniare neparalele 131 5.4.1 Indicatii teoretice 131 5.4.2 Probleme rezolvate 131 5.5 Rezolvarea problemei directe a lantului de dimensiuni unghiulare 142 5.5.1 Probleme rezolvate 142 5.6. Rezolvarea lantului de dimensiuni cu mai multe elemente componente 147 5.6.1 Probleme rezolvate 147 5.7 Rezolvarea problemei inverse a lantului de dimensiuni 158 5.7.1 Metoda tolerantei medii 158 5.7.11 Probleme rezolvate 159 5.7.2 Metoda sortarii pe grupe de dimensiuni a asamblarii selective 161 5.7.2.1 Probleme rezolvate 161 5.7.3 Rezolvarea lantului de dimensiuni prin metoda reglarii 168 5.7.3.1 Probleme rezolvate 172 5.7.4 Rezolvarea lantului de dimensiuni prin metoda ajustarii 174 5.7.4.1 Indicatii teoretice 174 5.7.4.2 Probleme rezolvate 181 6 Calculul cu tolerante 189 6.1 Indicatii teoretice 189 6.2 Probleme rezolvate 190 6.3 Probleme nerezolvate 191 6.4 Probleme rezolvate 191 6.5 Probleme nerezolvate 192 Bibliografie 194

Cap.1
PRECIZIA DIMENSIONALA A PIESELOR FINITE

1.1 Consideratii generale Aparitia unei erori de prelucrare sau asamblare, mai mari sau mai mici, cu caracter intamplator sau sistematic sunt inevitabile atat la prelucrare cat si la asamblarea pieselor de masini. Erorile de prelucrare ale pieselor, influenteaza asupra preciziei asamblarii, intrucat abaterile de la dimensiunile impuse pieselor influenteaza asupra calitatii ajustajului propus. O piesa sau un organ de masina este, in general, un corp geometric executat dintr-un material cu anumite caracteristici sau proprietati chimice si fizico- mecanice si are o anumita forma , care depinde de felul suprafetelor ce o compun ( plane, cilindrice, conice , sferice etc) de dimensiunile si pozitia reciproca a acestor suprafete, de distantele dintre suprafete si de gradul de netezire( rugozitatea) al fiecarei suprafete. Ca atare piesa, se realizeaza in procesul de prelucrare, trebuind sa corespunda unui anumit rol functoinal. Printr-un proces specific de asamblare, din mai multe piese finite se obtine produsul finit; masina, aparat, instalatie etc. In aceste conditii apare notiunea de calitate,precizia prelucrarii sau precizia asamblarii, prin care se intelege gradul de apropiere al piesei sau al produsului realizat, fata de piesa sau produsul de referinta impus prin documentatie. Notiunea de precizie se refera deci la comparatia a doua piese; una reala (cea prelucrata) si alta data (cea desenata)

considerata ca ideala. Deosebirea dintre ele este conditionata de imperfectiunea confectoinarii piesei reale. Din punct de vedere geometric, precizia prelucrarii pieselor si precizia asamblarii produselor se studiaza pe baza urmatoarelor aspecte: precizia dimensiunilor (liniare si unghiulare) precizia formei geometricea suprafetelor precizia de orientare a suprafetelor precizia pozitiei reciproce a suprafetelor pecizia de bataie a suprafetelor precizia microgeometrica (rugozitatea) a suprafetelor( libere sau de contact) 1.2 Precizia dimensiunilor. Dimensiuni; Abateri; Tolerane. 1.2.1 Indicatii teoretice Marimea unei piese este determinata de dimensiunea liniara sau unghiulara a acestora. Pe desenul piesei finite sunt indicate pe langa dimensiunile liniare si alte conditii tehnice. De exemplu pentru un alezaj dimensiunile limita vor fi: Dmax si Dmin , respectiv pentru arbori: dmax si dmin. Diferenta dintre cele doua dimensiun se numeste toleranta. (TD,d) pentru alezaje TD =Dmax Dmin pentru arbori Td =dmax dmin (1.1) La masurarea pieselor se obtine dimensiunea efectiva ,E, care trbuie sa fie cuprinsa intre cele doua dimensiuni limita. Dmax ED Dmin (1.2) dmax Ed dmin Dimensiuea piesei este caracterizata prin dimensiunea nominala ND,d prescrisa pe desenul piesei. Abaterile celor doua duimensiuni limita ( maxima si minima) fata de dimensiunea nominala se numesc; -- abaterea superioara As, as

-- abaterea inferioara Ai, ai Abaterea superioara pentru alezaj este : As = Dmax N (1.3) Abaterea superioara pentru arbore este: as = dmax N Abaterea inferioara pentru alezaj este : Ai = Dmin N (1.4) Abaterea inferioara pentru arbore este: ai =dmin - N Formulele 1.3 si 1.4 pot fi transformate, obtinand; Dmax = N + As dmax = N + as Dmin = N + Ai (1.5) dmin = N +ai Pe desenele de executie ale pieselor, diametrele si abaterile se noteza sub forma generala. D = N As (1.6) Ai as d = N ai Toleranta la diametrul alezajului este; TD =Dmax - Dmin = (N+ As) (N+ Ai) = As - Ai Td =dmax - dmin = (N+ As) (N+ Ai) = as - ai (1.7) Reprezentarea diametrelor si abaterilor (fig 1.1), reprezentarea conventionala a tolerantelor (fig. 1.2) si reprezentarea grafica simplificata a tolerantelor se gaseste in fig(1.3). Reguli de scriere a cotelor pe desen (STAS 406 1990) -- cand cele doua abateri sunt egale si de semn contrar se scriu o singura data punandu-se semnul in fata abateri, de exemplu 32 0,15. -- daca una din abateri este nula aceasta trebuie exprimata prin cifra zero, de exemplu 31,745 0+ 0,005

10

Fig 1.1 Diametre si abateri a -- alezaj; b -- arbore.

a b Fig. 1.2 Reprezentarea conventionala a tolerantelor a alezaj; b arbore.

Fig. 1.3 Reprezentarea grafica simplificata a tolerantelor a -- alezaj; b arbore.

11

1.2.2. Probleme rezolvate 1o Pe desenul de executie al unui cep, care urmeaza sa fie presat in placa de baza al unui dispozitiv s-a prescris urmatoarea valoare a dimensiunii: + 0 , 042 40 +0, 026 mm. Sa se calculeze; dmax; dmin si tolerant Td. Rezolvare: Diametrele limita prescrise ( dmax si dmin) sunt: d max =N + as = 40 + (+ 0,042) = 40,042 mm, dmin =N + ai = 40 + (+0,026) = 40,026 mm. Toleranta dimensiuni este: Td = dmax dmin = 40,042 0,026 = 0,016 mm sau Td = as ai = 0,042 (+0,026) = 0,016 mm. 2o Diametrul interior al butucului unei roti dintate din cutia de viteze este indicat pe desenul de executie al acestuia, astfel; N = 90 mm, D min =N= 90mm si D max = 90,0035mm. Sa se calculeze abaterea sup. si abaterea inf. Rezolvare: As =Dmax N = 90,035 90 = +0,035 mm, Ai =Dmin N = 90 90 =0. Pe desenul de executie al butucului rotii dintate se scrie ; +0 , 035 90 90 0 . 3o Pe treapta arborelui pe care se monteaza roata dintata de la problema 2 se cunoaste; diametrul nominal N= 90mm; diametrul maxim, dmax = 90,011mm si diametrul minim, dmin = 89,989mm. Sa se calculeze abaterile: as si ai. Rezolvare: as =dmax N = 90,011 - 90 = + 0,011mm, ai =dmin N =89,989 90 = -- 0,011 mm. Pe desenul de executie al arborelui se scrie: 90 0,011mm. 4o Capatul unui arbore pe care se monteaza o roata de curea este notat cu urmatoarea valoare a dimensiunii:

12

 50 50 0, 012 mm. Sa se calculeze: dmax, dmin si tolerant Td. Rezolvare: dmax = N+ as = 50 + (+0,018) = 50,018 mm, dmin = N + ai = 50 (-- 0,0120 = 49,988 mm. Td = dmax dmin = 50,018 49, 988 = a s ai = 0,018 ( --0,012) = 0,030 mm. 5o Se impun urmatoarele valori ale arborelui: dmax =N = 130mm si dmin =129,937mm. Sa se calculeze abaterile si toleranta Td. Rezolvare as = dmax N = 130 130 =0, ai =dmin N = 129,937 130 = --0,063 mm, Td = dmax dmin = 130 129,937 = as ai = 0-(-0,063) = + 0,063 mm. 0 Pe desenul de executie se scrie 130 0 , 063 . 6o Diametrul efectiv al manetonului unui arbore cotit , de asamblare cu biela, trebuie sa aiba valori cuprinse intre dmin = 79,94mm si dmax =79,97mm. diametrul nominal N = 80 mm. Sa se calculeze: abaterea sup. as , abaterea inf. Ai si toleranta Td. Rezolvare: as = dmax N =79,97- 80 = -- 0,03mm, ai = dmin N = 79,94 80 = -- 0,06 mm, Td = dmax dmin = 79,97 79,94 = 0,03mm, sau T d = as ai 0,03 ( -- 0,06) = 0,03 mm. Pe desenul de executie al manetonului se 0 , 03 va scrie 80 0 , 06 mm. 7o Sa se determine tolerantele urmatoarelor dimensiuni: 0 ,1 0, 2 30 mm; 20 0 , 2 mm; 10 0,10mm si 30 0 ,1 mm. Rezolvare: T30 =As Ai = 0,2 (--0,1) ==0,3mm, T20 = As Ai = 0,1 ( -- 0,2) = 0,1 mm, T10 = As Ai =0,1 (--0,1) = 0,2 mm,
+ 0, 2 0 ,1

+ 0 , 018

13

T30 = As Ai = --0,2 (-- 0,1) = -- 0,1 mm. Inscrierea tolerantelor pe desenul de executie al piesei se face conform figurii de mai jos pentru problemele rezolvate (1--- 6)
40 1 2 90

90 0,011 3 4

50

130

80

Fig.1.4 Inscrierea tolerantelor pe desenul de executie al pieselor

Observatie -- In cazul unui alezaj numai abaterea inferioara ( A i) poate fi zero; -- In cazul unui arbore numai abaterea superioara (a s) poate fi zero; De aceea, abaterea zero corespunde maximului de material (in cazul alezajului, maximul de material echivaleaza cu dimensiunea minima a alezajului; la arbore maximul de material corespunde dimensiuni maxime a arborelui). Astfel la alezaj executia incepe de la un diametru minim spre unul maxim; iar, la arbore, dinspre un diametru maximspre unul minim; De exemplu concret:

14

+ 0 ,10 -- alezaj 10 0 (tendinta de gresi in executie alezajul este de a-l face mai mare, adica dinspre maximul de material 10, inspre 10 si ceva). 0 -- arbore 10 0 ,1 (tendinta de a gresi la executia arborelui este de a-l executa mai mic, adica dinspre maximul de material 10, inspre 10, minus ceva). De aceea,este de recomandat ca pentru un alezaj o dimensiune + 0, 2 + 0 ,1 de exemplu 10 +0,1 sa fie transformata in 10,1 0 ; iar o 0 ,1 0 dimensiune de arbore 10 0, 2 sa fie transformata in 9,9 0 ,1 . Sensul abateri este in acelasi srns cu aschierea, deci se greseste mai greu la executie.

8o Sa se coteze dupa maximul de material urmatoarele dimensiuni; 0, 2 0 ,1 + 0 ,1 a) arbore; 30 0,1 ; 20 0, 2 ; 20 0, 2 ; Rezolvare; dmax= N + as =30 + 0,2 = 30,2 mm, 0 dmin = N +ai= 30 +0,1 = 30,1 mm. deci se scrie 30,2 0 ,1 . 0 Procedand asemanator pentrul cazul 2 rezulta 19,9 0 ,1 , 0 respectiv pentru cazul 3, 20,1 0,3 0, 2 0 ,1 + 0 ,1 b) alezaj; 15 0,1 ; 25 0 , 2 ; 25 0 , 2 ; dupa rezolvare rezulta: + 0 ,1 + 0 ,1 + 0, 3 15 0 ; 24,8 0 ; 24,8 0 ; 9o Sa se calculeze toleranta la urmatoarele valori ale + 0 , 25 + 0 ,15 dimensiunilor: D=80 0,1 mm; d=60 0 mm; + 0 ,12 A=850,15mm si a = 60 +0 , 05 mm; Rezolvare: TD=AS AI=0,25- (0,10)= 0,35mm, Td = AS AI =0,15-(-0) = 0,15mm, TA= ASA AIA=0,15- (-0,15) = 0,30mm, Ta = ASa AIa = 0,12 (+0,05) = 0,07mm.

15

10 Pe desenul de constructie al unei coloane care urmeaza sa fie montata in placa de baza a unei matrite, este + 0 , 035 notata urmatoarea valoare a dimensiuni: 25 +0, 022 mm. Sa se calculeze dimensiunea maxima, dimensiunea minima si toleranta. Rezolvzre: dmax = N +as =25 + 0,035 =25,035mm, dmin = N + ai = 25 + 0,022 =25,022mm, Td = dmax dmin =25,035 -25,022=0,013mm sau Td = as ai =0,035 0,022 = 0,013mm. 11 L a alezajul din din placa de baza a unei matrite , unde trebuie sa se monteze o coloana s-a prevazut : N=30mm, Dmin=N= 30mm si Dmax =30,013mm. Sa se calculeze As ,Ai, si TD. Rezolvare: As =Dmax N = 30,013 -30 =0,013mm, Ai =Dmin -N = 30 -30 =0 Td = Dmax Dmin = 30,013 30 = 0,013 -0 =0,013mm. + 0 , 013 Pe desenul piesei se va scrie 30 0 mm. 12 Pe desenul de constructie al unui stift cilindric de + 0 , 008 centrare s-a prescris urmatoarea cota: 15 0, 003 mm. Sa se calculeze: dmax, dmin, si Td. Rezolvare: dmax = N + as = 15 + 0,008 =15,008mm, dmin = N + ai = 15 0,003 = 14,997mm, Td = dmax dmin =15,008 14,997 = as ai =0,008-(-0,003) = 0,011mm. 13 Pentru distanta dintre axe a doua gauri de coloane din placa de baza a unei matrite s-au prescris valorile: N = 150mm; Lmax =150,03mm si Lmin=149,97mm. Sa se calculeze; As, Ai, si TL.

16

Rezolvare; AsL = Lmax N =150,03- 150 =0,03mm, AiL = Lmin N 149,97 150 = -0,03mm, TL = Lmax -- Lmin = 150,03 149,97= As- Ai = 0,03 (-0,03) = 0,06mm. 14 Daca pentru un arbore se impune : dmax =N = 50mm si dmin = 49,975mm, sa se calculeze abaterile limita si toleranta. Rezolvare; as = dmax N 50-50 =0, ai = dmin N =49,975 50 = -- 0,025mm, Td = dmax dmin =50- 49,975 = as ai = 0-(--0,025) = 0,025mm. 0 Pe desen se va trece 50 0, 025 15 Dimensiunea unui alezaj este 30 0, 035 mm. Sa se calculeze Dmax, Dmin si TD. Rezolvare: Dmax = N + As = 30 + (--0,014)= 30- 0,014 =29,986mm, Dmin = N + Ai = 30 + ( --0,035) = 30 0,035 = 29,965mm, TD = Dmax - Dmin = 29,986 29,965 = 0,021mm sau TD = As- Ai = - 0,014 (-0,035) = - 0, 014 + 0,035 = 0,021mm. 1.2.3 Probleme nerezolvate; Sa se rezolve dupa modelul problemelor rezolvate, urmatoarele probleme: 16 Pe desenul de executie al unui lagar de frictiune 0 , 070 diametrul prescris este 60 0 ,030 mm. sa se calculeze ; dimensiunea maxima, minima si toleranta. 17 Pe desenul de executie a butucului unei roti dintate + 0 , 030 este trecuta dimensiunea 50 0 mm .Sa se calculeze: Dmax, Dmin,, As, Ai, si TD.
0 , 014

17

18 La o piesa cilindrica d max = 50,036mm, dmin= 49,964mm si N = 50mm Sa se calculeze: T d, As, Ai, si sa se noteze pe desenul de executie dimensiunea cu cele doua abateri. 19 Pe desenul de executie al unui cep este scrisa dimensiunea + 0015 30 0 , 010 m.Sa se calculeze; dmax, dmin, si Td. 20 Daca se impune Dmax = N = 90 mm si D min = 89,965 mm, sa se calculeze As si Ai si sa se noteze pe desn dimensiunea cu gele doua abateri. 0 ,190 21 Este notata pe desen piesei dimensiunea 150 0 , 253 mm. S ase calculeze Dmax, Dmin si toleranta TD. 22 Pentru distanta dintre axe a doua gauri de coloana din placa de baza a unui cap de gaurit s - a prescris valorile: N = 250mm, Lmax = 250,05mm si Lmin = 249,98mm. Sa se calculeze: AsL, AiL, si TL. 23 Pe desenul de executie al unui alezaj s a prescris 0 , 018 :50 0, 042 mm. Sa se calculeze Dmax, Dmin si TD. 24 Pentru un arbore s a impus: d max =N = 70mm si dmin = 69,985mm, sa se calculeze abaterile limita si toleranta. 25 Pe desenul unui stift de centrare cilindric s a + 0 , 018 prescrs: 25 0, 008 mm. Sa se calculeze: dmax, dmin, si Td. 26 In alezajul din placa de baza a unui cap de gaurit, unde trebuie sa se monteze coloana de ghidare, s a prescris : N =50mm; Dmin = N = 50mm; si Dmax = 50,015mm. Sa se calculeze: As ,Ai, si TD.

1.3 Asamblarea alezajelor cu arbori. Ajustaje. 1.3.1 Indicatii teoretice

18

Piesele prelucrate in scopul asamblari una cu alta, respectiv, importante din punct de vedere functional sunt alezaje si arbori.In cazul cand diametrul efectif al arborelui este mai mic decat diametrul efectiv al alazajului, arborele e introduce usor in alezaj, se considera ca se face o asamblare cu joc fig. 1.5.

Fig.1.5 Asamblare cu joc intre strangere intre si un alezaj si un arbore

Fig. 1.6 Asamblare cu un alezaj si un arbore

Daca diametrul efectiv al arborelui este mai mare decat diametrul efectiv al alezajului, arborele poate fi introdus in alezaj numai in urma aplicari unei forte axiale, in acest caz se considera ca se face o asamblare cu strangere. Fig. 1.6. Astfel Jef = Def def (1.8) Sef = def - Def (1.9) Daca in relatiile de mai sus diametrele efective se inlocuiesc prin diametrul nominal si abaterile corespunzatoare se obtin: Jef = Def def = (N + Aef) (N + aef) = Aef aef (1.10) Sef = def - Def =(N + aef) - (N + Aef) = aef - Aef (1.11) 1 Ajustaje cu joc Se caracterizeaza intotdeauna prin existenta unui joc garantat intre oricare doua piese asamblate una cu alta. In figura 1.7 sunt

19

reprezentate cele doua grupe de piese care formeaza un ajustaj cu joc.

Fig 1.7 Ajustaj cu joc Fig 1.8 Ajustaj cu strangere Din fig 1.7 se disting: Jmax = Dmax dmin =As ai (1.12) Jmin = Dmin dmax = Ai - as (1.13) Toleranta aajustajului cu joc Taj.j = Jmax - Jmin (1.14) Dupa inlocuie Tj = Taj.j =( Dmax dmin) (Dmin dmax) = (Dmax Dmin) ++( dmax -- dmin) = TD +Td (1.15) Prin urmare, toleranta jocului sau toleranta ajustajului cu joc este egala, teoretic , cu suma tolerantelor la diametrele pieselor asamblate. 2 Ajustaje cu strangere Se caracterizeaza prin existenta unei strangeri minime garantate ( mai mare ca zero) intre oricare doua piese (alezaj si arbore) asamblate impreuna, deoarece diametrul efectiv al oricarui alezaj este mai mic decat diametrul efectiv al oricarui arbore. In fig 18. sunt prezentate conventional, inainte de asamblare cele doua grupe de piese care formeaza un ajustaj cu strangere.Valorile limita ale strangeri sunt strangerea maxima si strangera minima. Smax =dmax Dmin (1.16) Smin =dmin Dmax (1.17) Daca in aceste relatii diametrele limita ale arborilui si alezajului sunt inlocuite cu diametrul nominal si abaterile corespunzatoare rezulta: Smax = (N + as) (N + Ai) = as Ai (1.18)

20

Smin =( N + ai) (N + As) = ai As (1.19) Intervalul de variatie a valorilor strangeri se numeste toleranta strangeri sau toleranta ajustajului cu strangere si se calculeaza astfel: Ts = Taj.s = Smax Smin (1.20) sau Ts = Td + TD (1.21) Deci, toleranta strangeri sau toleranta ajustajului cu strangere este egala teoretic, ca si toleranta jocului, cu suma tolerantelor la diametrele pieselor care se asambleaza impreuna. De remarcat ca, in relatiile pentru calculul strangerilor, intra aceeasi parametri ca si in relatiile pentru calculul jocurilor. De aici, considerand jocul si strangerea ca marimi independente pozitive rezulta: Jmax = -- Smin sau Smin = -- Jmax (1.22) Jmin = -- Smax sau Smax = -- Jmin (1.23) 3 Ajustaje intermediare ( de trecere) La aceste ajustaje ( fig.1.9)asamblarea este urmata fie de joc fie de strangere. Tolerantele la diametrele celor doua grupe de piese se suprtapun, partial sau total. Practic; acest lucru inseamna ca; prin prelucrare, se pot obtine si alezaje cu diametre efective mai mari decat diametrul diametru efectiv al unor arbori, dar si alezaje cu diametrul efectiv mai mic decat diametrul efectiv al unor arbori; prin asamblarea la intamplare a piselor, in unele cazuri se obtin jocuri, iar in alte cazuri strangeri. Diferitele valori efective ale jocurilor si strangerilor vor fi cuprinse intre doua limite care sunt jocul maxim si strangerea maximasi care se calculeaza cu ajutorul relatiilor urmatoare, cunoscute:

21

Fig. 1.9 Ajustaj intermediar (de trecere) Jmax = Dmax dmin =As ai ; Smax =dmax Dmin = as Ai; Valoarea medie a tuturor jocurilor si strangerilor intermediare pote fi un joc sau o strangere si pentru calculul ei se foloseste relatia: Jmed = sau Smed =
J max + J min J max S max = 2 2 S max + S min S max J max = 2 2

(1.24) (1.25)

Toleranta ajustajului intermediar (de trecere) este intervalul de variatie a jocurilor si strangerilor si se calculeaza fie cu toleranta jocului sau fie cu toleranta strangeri. Tt = Jmax Jmin = Jmax + Smax = TD + Td, Sau (1.26) Tt = Smax Smin = Smax + Jmax = TD + Td. Ca si in cazul primelor tipuri de ajustaje, toleranta ajustajului intermediar este egala cu suma tolerantelor la diametrele alezajului si arborelui.

22

1.3.2. Probleme rezolvate

27 Se prescriu pentru alezaje 60 0
0 , 030 0 , 060

60

mm

conform

mm si pentru arbori figuri de mai jos.As=30

Ai = 0

+ 0 , 030

TD + 0 -__ N Td Td as= --30 ai = --60

Sa se calculeze caracteristicile ajustajului cu joc( jocul maxim, jocul minim si toleranta jocului) format de cele doua grupe de piese. Rezolvare: Toleranta la diametrul alezajului si arborelui sunt: TD = As Ai = 0,030 (0) =0,030mm, Td = as ai = --0,030 ( - 0,060) = + 0,030mm. Jocurile limita si jocul mediu al ajustajului sunt: Jmax = Dmax dmin = 60,030 -59,970= As ai = 0,030 (- 0,060) = 0,090mm Jmin = Dmin dmax = 60 59,970= Ai - as =0 ( - 0,030)= 0,030mm, Jmed =
J max + J min 2

0,090 + 0,030 2

=0,060mm,

Tj = Taj.j. = Jmax Jmin =0,090 0,030= TD + Td =0,030 +0,030 =0,060mm. 28 Sa se calculeze caracteristicile ajustajului cu strangere 0 , 051 0 format din: alezajele cu 100 0, 086 mm si arbori cu 100 0, 035 mm conform figuri de mai jos.

23

 + 0 _-N Td

as = 0 ai = -35
TD As = -51 Ai =-- 86

Rezolvare --Tolerantele la diametrul alezajului si arborelui sunt: - alezaje; TD = As Ai = --0,051-( --0,086)=0,035mm, - arbore; Td = as ai = 0 (- 0,035) = 0,035 mm. -- Strangerile limita (max si min) si strangera medie sunt: Smax =dmax Dmin = 100 --99,914 = as Ai =0-( -0,086) =0,086mm, Smin =dmin Dmax = 99,965 99,941 = ai As = -0,035 (-0,051) 0,016mm. -- Smed =(Smax + Smin)/2 = (0,086 +0,016)/2 =0,061mm. -- Toleranta strangeri sau ajustajului cu strangere este: Ts = Taj.s. = Smax Smin = 0,086 -0,016 = TD + Td = 0,035 +0,035 =0,070mm.
29

Un ajustaj intermediar este format de alezajele 35 + 0 , 013 mm si arbori 35 +0, 002 mm. Sa se calculeze caracteristicile acestui ajustaj. Reprezentarea grafica , in figura de mai jos.
+ 0 , 016 0

24

 TD 0 N As =16 Td Ai =0

as=13
ai = 2

Rezolvare: Tolerantele alezajelor si arborilor sunt: TD = As Ai =0,016 0 = 0,016mm; Td = as ai = 0,013 0,002 =0,011mm. Caracteristicile aljustajului sunt; Jmax = Dmax dmin =35,016 35,002 = As ai =0,016 0,002= 0 014mm, Smax =dmax Dmin = 35,013 35 = as Ai = 0,013 0 =0,013mm. Jmed =
J max + J min J max S max = 2 2

0,014 0,013 2

0,005mm. Toleranta ajustajului intermediar(de trecere) este: Tt = Jmax + Smax = 0,014 + 0 013 = TD + Td = 0,016 +0,011 =0,027mm. 30 La un piston cu diametrul exterior al canalelor de segmenti d = 800,015mm se monteaza segmenti de compresie cu marimea deschideri in stare montata de 0,2 ------- 0,4 mm. Sa se determine abaterile si toleranta la dimensiunile

25

pistonului( fundul canalelor segmentilor) tinanduse seama de variatiile deschideri segmentilor. Rezolvare: Se determina mai intai: dmax si dmin ; dmax = N +as =80 +0,15=80,15mm si respectiv dmin = N + ai = 80 0,15 = 79,85mm. Dupa aceea se determina lungimea cercului de la fundul canalelor in care se monteaza segmenti: D1max = dmax = 3,14159 80,15 = 251,67mm, D1min = dmin = 3,14159 79,85 = 250,73mm. In continuare se calculeaza lungimea cercului, tinandu--se seama de variatile deschideri segmentilor: L2max = 251,67 +0,2 = 251,87mm, Lcmin = 250,73 +0,2 = 250,93mm. din care deducem marimea diametrului; d2max = d2min =
L 2 max 251,87 = = 80,213 mm, 3,14159 3,14159 L 2 min 250,93 = = 79,914mm . 3,14159 3,14159

deci dimensiunea diametrului poate sa varieze intre limitele de mai jos: + 0 , 213 d2 = 80 0, 086 mm, iar toleranta ramane aceeasi deoarece: Td1 = 0,15 (-0,15) = 0,30mm Td2 = 0,213 (--0,086) =0,299 0,30 mm. 31 La asamblarea piston cilindru de la un motor SR, dimensiunile dupa prima reparatie sunt: diametrul cilindrului D + 0 , 518 = 97 +0,500 mm si diametrul pistonului + 0 , 44 d = 97 +0, 42 mm. Sa se determine jocul minim, jocul maxim si tileranta jocului la cele doua piese asamblate. Rezolvare: Sedetermina ocul minim si jocul maxim; Jmin = Dmin dmax = 97,500 97,440 = 0,060mm Jmax = Dmax dmin = 97,518 97,420 0,098mm. Se determina toleranta jocului.

26

Tj = Taj.j. = Jmax Jmin = 0,098 0,060 = 0,038mm. 32 S a se determine tolerantele , jocul minim si jocul maxim la fusul pal;ier si fusul maneton, de la un arbore cotit. Dimensiunile corespunzatoare sunt: 0 - fusul palier: d1 = 55 0, 02 mm; semicuzinet: D1 = 55 + 0 , 07 + 0 , 03 mm; 0 -- fusul maneton:d2 = 63 0, 02 mm; semicuzinet: D2 = 63 + 0 ,10 + 0 , 06 mm. Rezolvare: Determinare jocului minim si jocului maxim apentru fus palier: Td1 = as ai = 0(--0,02)=+0,02mm, TD1 = As Ai =0,07- (0,03) =+ 0,04mm, J1min =D1min d1max = 55,03 55 = +0,03mm, J1max = D1max d1min = As ai = 0,07- (- 0,02) = +0,09mm. b pentru fusul maneton: Td2 = = as ai = 0(-0,02) =+0,02mm TD2= As Ai = 0,10 ( +0,06) = +0,04mm J2min= D2min d2max = Ai as = 0,06 (-0) =+0,06mm J2max = D2max d2min = As ai = 0,10 (-0,02)= 0,10+0,02 = 0,12mm. ** 33 La asamblarea piston cilndru dupa repararea unui motor SR 211 se obtine diametrul cilindrului D = + 0 , 036 98 +0, 018 mm. Care vor fi dimensiunile pistonului, daca jocul mediu dupa asamblare este Jmed =0,08mm si toleranta jocului este Tj = 0,035mm. Rezolvare: Se considera jocul mediu: Jmed =
J max + j min 2

= 0,08mm

de unde : Jmax +Jmin = 2 0,08 =0,16mm. Din toleranta jocului: Tj =Jmax jmin =0,035mm. Se formeaza sistemul de ecuatii cu doua necunoscute:

27

Jmax + Jmin = 0,16 Jmax jmin = 0,035 Din care dupa rezolvare rezulta: Jmin = 0,062mm si Jmax = 0,097mm. Dar Jmax = AsD aid; aid = AsD - Jmax = 0,036 (0,097) 0,061mm rezulta aid = -0,061mm si Jmin =AiD -asd; asd = AiD - Jmin =0,018 - 0,062 =-0,044mm asd =0,044mm. Diametrul pistonului este: 0 , 044 d = 98 0, 061 mm ***34 Sa se determine diametrul interior al bucsei bielei, 0 daca diametrul boltului unui pistoneste d = 25 0, 003 mm si strangerea medie dintre bolt si bucsa bielei este Smed = 0,015mm. Toleranta diametrului boltului si toleranta diametrului bucsei bielei sunt egale Td = TD = 0,003mm. Rezolvare; Consideram relatia cu care determinam strangerea medie: Smed =
S max + S min 2

= 0,015mm.

de unde: Smax +Smin = 2 0,15 = 0,030mm Dar toleranta strngeri Ts = Smax Smin = TD +Td = 0,003 + 0,003 =0,006mm. Se formeaza sistemul de ecuatii: Smax +Smin = 0,030 Smax --Smin = 0,006 de unde dupa rezolvare, se obtine: Smin =0,012mm Smax = 0,018mm. Pentru determinarea diametrului se folosesc relatiile:

28

Smax = asd AiD: AiD = asd Smax =0-(+0,018) =-0,018mm, si Smin = aid AsD: AsD = aid Smin = -0,003 (+0,012) = -0,015mm. Astfel, diametrul interior al bucsei este: 0 , 015 D = 25 0, 018 mm. ** 35 Fiind prescise: alezajul 60 0, 074 mm si arborele 0 60 0, 027 mm. Sa se determine tolerantele la diametrele alezajului si arborelui, jocurile sau strangerile limita, precum si toleranta si felul ajustajului( cu reprezentarea grafica simplificata) Rezolvare: -Toleranta alezajului: TD= AsD AiD = -0,035-(-0,074) = +0,089mm; -Toleranta arborelui: Td = asd aid = o- ( -0,027)= +0,027mm. Jmin = AiD - asd = -0,074 -0 = -0,074mm. Acest joc fiind negativ este egal cu strangerea maxima inmultita cu 1; Smax = --Jmin = +0,074mm. Jmax = AsD aid = --0,035(--0,027)= --0,008mm. Similar se poate scrie: Smin =-- Jmax ==0,008mm. Avand si strangerea minima, ajustajul este cu strangere. Toleranta ajustajului se calculeaza cu relatia; Taj = TD + Td = 0,039 +0,027 = 0,066mm Reprezentarea grafica este redata in figura de mai jos:
0 , 035

29

 + 0 _-6 0 Td Smin TD

as = 0 ai = -27
As = -35 Ai = -74 Smax

**36 Sa se caculeze toleranta alezajului, toleranta arborelui, jocurile sau strangerile limita si toleranta ajustajului ( cu reprezentare grafica) daca se prescrie: + 0 , 021 pentru alezaj 50 +0, 030 mm si pentru arbori 50 +0, 002 mm: Rezolvare: TD= As Ai = 0,030 -0 =0,030mm Td = as ai = 0,021-(+0,002) = 0,019mm, Jmax =As ai = 0,030 (+0,002)= 0,028mm. Jmin = Ai as =0 -0,021 = -0,021mm. Jocul minim fiind negativ, rezulta ca se obtine o strangere maxima. Smax = - Jmin = 0,021mm. Toleranta ajustajului se calculeaza in continuare Taj =TD + Td = 0,030 + 0,019 =0,049mm. Reprezentarea grafica se gaseste in figura de mai jos

30

 TD 0 50 As =30 Td Ai =0

as=21
ai = 2

** 37 La un ajustaj alezaj- arbore, in sistem alezaj unitar se cunosc: diametrul nominal N = 24mm, Jmax = 0,006mm, Smax =0,028mm si TD =1,5Td. Sa se calculeze abaterile la diametrele celor doua piese, sa se determine felul ajustajului, si sa se reprezinte grafic acest ajustaj. Rezolvare Din datele problemei, unde se da, un joc maxim si o strangere maxima , rezulta un ajustaj inermediar si se pot folosi relatiile: Jmax =As ai Smax = as Ai Ajustajul fiind in sistemul alezaj unitar rezulta ca Ai =0 si din relatia lui Smax reulta as = Smax =0,028mm. In continuare se folosesc relatiile: Td =as ai TD = As Ai = As deoarece Ai =0 fiiind in sistemul alezaj unitar. Dar TD = 1,5 Td rezulta 1,5 Td =As; dar Td =as ai ; de unde 1,5 (as ai ) = As. Inlocuind pe as, rezulta: 1,5( 0,028 ai) =As. As = 0,042 -1,5ai. Inlocuind aceasta relatie in relatia lui Jmax =As ai se obtine: Jmax = 0,042 -1,5ai ai , de unde:

31

2,5ai =0,042 -- 0,006. ai =0,0144mm. Inlocuind in relatia As = 0,042 --1,5ai valoare lui ai se obtine: As =0,042 1,50,0144 = 0,0204mm. deci As =0,0204mm. In final se obtine: + 0 , 028 D = 24 +0, 020 mm; d = 24 +0, 014 mm. Reprezentarea grafica in figura de mai jos as=28
As =20 Ai =0 0 24 Jmax =0,006 Td=0,014 TD=0,020mm ai = 14

** 38 Pe un arbore de dimensiunea d = 40 +0,1 mm, se 0, 2 asambleaza o bucsa de diametru D= 40 + + 0 mm. Se cere: - sa se determine tolerantele arborelui, alezalului si ajustajului, - sa se afle jocul (strangerea) maxim respectiv minim. Rezolvare: Td =as ai =0,4-0,1=0,3mm, TD = As Ai = 0,2- 0= 0,2mm, Taj =TD + Td = 0,3 +0,2 =0,5mm. Jmax = As ai = 0,2 0,1=0,1mm, Jmin = Ai as =0- 0,4 =0,4mm. Jocul minim fiind negativ corespunde unei stranger maxime: Smax= -- Jmax =0,4mm. **39 la asamblarea unei roti de curea se cunosc: d= 30 + 0 , 05 + 0 , 02 mm. Se cere: + 0 , 03 mm si D=30 + 0

+ 0, 4

32

a) Sa se determine dimensiunile minime si maxime ale arborelui si alezajului; b) Sa se determine tolerantele arborelui, alezajului si ajustajului; c) Sa se determine jocul(strangerea) minim, maxim,mediu si probabil; d) Considerand o pereche de piese roata-arbore care formeaza un ajustaj cu o strangere S=0,04mm, sa se calculeze temperatura la care trebuie incalzita roata pentru ca aceasta sa poata fi introdusa pe arbore cu un joc J=0,01mm. Se dau pentru aceasta, temperatura mediului ambiant to =20oC si coeficientul de dilatare al materialului rotii = 6 1010 m/moC. Rezolvare; a) dmin =N+ai = 30+0,03 =30,03mm, dmax =N +as = 30+0,05 =30,05mm, Dmin = N+ Ai = 30 +0 = 30mm, Dmax = N +As =30 +0,02 =30,02mm. b) Td =as ai =0,05 -0,03 =0,02mm, TD = As Ai =0,02 -0 =0,02mm, Taj =TD + Td =0,02 + 0,02 =0,04mm. c) Jmax = As ai = 0,02- 0,03 = -0,01mm, Jocul maxim fiind negativ, acesta corespunde unei stranger minime, Smin = --Jmax =0,01mm, Smax = as Ai = 0,05 -0=0,05mm; Smed=
S max + S min 0,05 + 0,01 = = 0,03mm 2 2 1 1

Strangerile probabile se calculeaza cu relatiile; Smax = Smed + 2 Taj Smin = Smed -- 2 Taj s-a notat cu Taj toleranta probabila a ajustajului care se calculeaza cu relatia:

33

Taj = TD2 + Td2 = 0,02 +0,02 = 0,02 2 mm. Inlocuind datele se obtin: Smax = 0,03+1/20,021,4 =0,044mm, Smin =0,03 - 1/20,021,4 =0,016mm. d) Temperatura de incalzire a roti se obtine din relatia: S + J =D(t2 -t), Prin explicitarea temperaturii de incalzire se obtine: t2= (S +J)/D +t. Dupa inlocuire rezulta; t2 =1200 C.
2 2

0 , 060 **40 Se da un ajustaj format dintr-un alezaj 60 + mm + 0 = 0 si un arbore 60 0, 050 mm. Considerand ca arbori si alezajele se incadreaza in distributii normale simetrice, se cere: a -- sa se calculeze abateriile medii patratice corespunzatoare alezajelor respectiv arborilor; b -- sa se stabileasca abaterea medie patratica teoretca a ajustajului; c sa se calculeze toleranta practica a ajustajului; d- sa se calculeze jocurile teoretice: minim, maxim si mediu; e sa se calculeze jocurile practice(probabile) minim si maxim. Rezolvare: Abaterile medii patratice se calculeaza cu relatiile:

a) D =

TD 0,06 = = 0,010mm 6 6

. d =

Td 0,05 = = 0,00830mm 6 6

b) aj = D + d =0,010 +0,0083=0,0183mm. 2 2 +d = 6 0,012 + 0,083 2 = 0,078mm. c) Taj = 6 D d) Jmin = Ai as =0; Jmax = As ai = 0,060 (- 0,050) =0,110 Jmed =
J min + J max 0 + 0,110 = = 0,055mm 2 2

34

Jocurile practice minime(Jmin) si maxim (Jmax) se calculeaza cu relatiile; Jmin =Jmed Jmax = Jmed +
' Taj

2 ' Taj 2

Inlocuid datele se obtine: Jmin =0,016mm; Jmax =0,094mm. *** 41 Sa se calculeze caracteristicile ajustajului cu joc format 0 , 025 prin asamblarea alezajelor 40 +0, 025 0 , 050 0 mm cu arborii 40 mm. Rezolvare: a) Tolerantele la diametrele celor doua grupe de piese sunt: TD = As Ai = 0,025 -0 =0,025mm; Td =as ai = -0,025-(0,050)=0,025mm. b) Jocurile limita vor fi: Jmax = As ai = 0,025 (-- 0,050) = 0,075mm; Jmin = Ai as = 0- (--0,025) = 0,025mm. Jocul mediu va fi; Jmed =
J max + J min 0,075 + 0,025 = = 0,050mm. 2 2

toleranta jocului sau a ajustajului cu joc este; Tj = Taj.j = Jmax Jmin = 0,075 -0,025 = TD +Td =0,025 +0,025 =0,050mm. Ajustajul cu joc este prezentat in figura de mai jos;

35

 TD + 0 -__ 40 Td Td as= --25 ai = --50

As=25
Ai = 0

***42 Sa se calculeze caracteristicile ajustajului cu strangere unde se prescriu urmatoarele date: pentru alezaje 0 , 020 0 25 0, 041 mm si respectiv pentru arbori 25 0, 013 mm. Rezolvare: Tolerantele prescrise la cele doua diametre sunt: TD = As Ai = -0,020-(-0,041)=0,021mm Td =as ai = 0-(-0,013)= 0,013mm. Strangerile limita vor fi; Smax = dmax Dmin =25 24,959 =as Ai =0 (0,041)=0,041mm Smin = dmin Dmax = 24,98724,980 =0,007mm. Strangerea medie va fi: Smed = ( Smax +Smin)/2 = (0,041 +0,007)/2 =0,024mm. Toleranta strangeri sau a ajustajului cu strangere va fi: Ts =Taj.s. =Smax Smin =0,041 0,007 = 0,034 sau Ts =Taj.s. =TD + Td =0,021 +0,013 = 0,034mm. Reprezentarea grafica in figura de mai jos.

36

 + 0 _-25 Smin TD Td

as = 0 ai = -13
As = -20 Ai = -41 Smax

Alezajele 60 +0, 030 0 mm impreuna cu arbori 60 + 0 , 021 + 0 , 002 mm formeaza un ajustaj intermediar. Sa se calculeze caracteristicile acestui ajustaj. Rezolvare: Tolerantele alezajelor si arborilor sunt: TD = As Ai = 0,030 -0 =0,030mm si Td =as ai =0,021-0,002 0,019mm. Caracteristicile ajustajului au valorile: Jmax = Dmax dmin = 60,003 -60,002 = As ai =0,03-0,002 =0,028mm; Smax = dmax Dmin = 60,021- 60 = as Ai = 0,021 0 =0,021mm Jocul mediu va fi: **43 Jmed =
J max + J min J max S max 0,028 0,021 = = = 0,035mm 2 2 2

Toleranta ajustajului intermediar este: Taj = Jmax +Smax = 0,028 + 0,021 = TD + Td = =0,030 +0,019 =0,049mm. Reprezentare grafica in figura de mai jos

37

 As =30 Ai =0 0 60 Jmax =0,028 TD=0,030mm

Td=0,019

as=21
ai = 2

1.3.2.1 Probleme nerezolvate 44 In figura de mai jos se prescriu pentru alezaje 0 , 025 + 0 , 039 diametrul 50 0 mm si pentru arbori 50 0, 064 mm. Sa se calculeze caracteristicile ajustajului cu joc,
TD + 0 -__ N Td Td as= --25 ai = --64

As=39
Ai = 0

format din cele 2 grupe de piese. 45 Sa se calculeze caracteristicile ajustajului cu strangere conform figuri de mai jos

38

 + 0 _-N Td

as = 0 ai = -35

TD

As = -124 Ai = -178

cunoscand urmatoarele date: pentru alezaje 100 0,178 mm 0 si pentru arbori 100 0, 035 mm. 46 In figura de mai jos avem un ajustaj intermediar , 046 ce se obtine prin asamblarea alezajelor 70 0 mm cu 0 + 0 , 018 arbori 70 0, 012 mm.
TD 0 N As =46 Ai =0 Td

0 , 024

as=18
ai =-1 2

Sa se determine caracteristicile acestui ajustaj (Jmax, Smax, Jmed, si Tt)

39

1.3.3. Distributia jocurilor si strangerilor efective 1.3.3.1. Indicatii teoretice Jocul si strangerea constotuie marimile caracteristice ale ajustajelor. Ca urmare, distributia valorilor efective ale jocului sau ale strangeri intre cele doua limite J max si Jmin respectiv Smax si Smin este determinata direct de distributia valorilor efective ale dimensiunilor alezajului intre cele doua limite prescrise( Dmax si Dmin) si de distributia valorilor efective ale dimensiuni arborilor intre cele doua limite prescise ( dmax si dmin ). Astfel toleranta practica a jocurilor si strangerilor se poate calcula cu relatia; Taj.pr = TD2 + Td2 (1.27) Comparand toleranta practica cu toleranta teoretica a ajustajului se constata ca toleranta practica este mai mica decat toleranta teoretica, adica: Taj.pr = TD2 + Td2 < Taj = TD + Td (1.28) Astfel, jocurile si stragerile limita practice (probabile) vor fi diferite de jocurile sau strangerile limita teoretice:
Taj Taj. pr. 2 Taj Taj. pr. Jmax.pr. = Jmax -2 Taj Taj. pr. Smin.pr. = Smin + 2 Taj Taj. pr. Smax.pr. = Smax -2

Jmin.pr. = Jmin +

(1.29) (1.30) (1.31) (1.32)

Concluzia care se desprinde este: prin asamblarea alezajelor si arborilor, executate cu anumita precizie(toleranta) se obtine un ajustaj cu o precizie practica mai mare ( toleranta practica mai mica) decat precizia calculata teoretic. 1.3.3.2. Probleme rezolvate si nerezolvate

40

+ 0 , 030 **47 Se asambleaza alezajele 70 0 mm cu arborii 70 0 , 030 0.060 mm. Sa se calculeze; jocurile teoretice si toleranta teoretica a jocului; toleranta practica a jocului si jocurile limita practice. Rezolvare: Se calculeaza jocurile limita teoretice si toleranta teoretica a jocului: Jmax = As ai =0,030 (- 0,060)=0,090mm; Jmin = Ai as = 0 ( -0,030) = 0,030mm; Tj = Taj.j = Jmax Jmin = 0,090 0,030= TD + Td =0,030 +0,030 =0,060mm. Toleranta practica a jocului si jocurile limita practice vor fi : Taj.pr = TD2 + Td2 = 0,030 +0,030 =0,042mm;
2 2

Jmax.pr. = Jmax -=0,081mm; Jmin.pr. = Jmin + 0,039mm.

Taj Taj. pr. 2 Taj Taj. pr . 2

= 0,090 -= 0,030 +

0,060 0,042 2

0,060 0,042 2

, 021 **48 Se asambleaza alezajele 80 0 mm cu arborii 80 0 0 , 040 mm. Sa se calculeze; jocurile teoretice si toleranta 0 , 080 teoretica a jocului; toleranta practica a jocului si jocurile limita practice. Rezolvare: Se calculeaza jocurile limita teoretice si toleranta teoretica a jocului: Jmax = As ai =0,021 (- 0,080) = 0,101 mm; Jmin = Ai as = 0 ( -0,040) = 0,040mm; Tj = Taj.j = Jmax Jmin = 0,101 0,040= TD + Td = 0,021 + 0,040 = 0,061 mm. Toleranta practica a jocului si jocurile limita practice vor fi : Taj.pr = TD2 + Td2 = 0,021 +0,040 =0,045mm;
2 2

41

Jmax.pr. = Jmax -mm; Jmin.pr. = Jmin + mm.

Taj Taj. pr. 2 Taj Taj. pr. 2

= 0,101 -= 0,040 +

0,061 0,045 =0,093 2

0,061 0,045 2

= 0,048

+ 0 , 030 ** 49 Pentru asamblare s-a prescris: pentru alezaje 50 0 0 , 025 mm si pentru arbori 50 0, 050 mm. Sa se calculeze: jocurile limita teoretice, toleranta teoretica a jocului , toleranta practica a jocului si jocurile limita practice.

+ 0 , 036 **50 Se asambleaza alezajele 100 0 mm cu arbori 0 , 036 100 0, 071 mm. Sa se calculeze: jocurile limita teoretice, toleranta teoretica a jocului , toleranta practica a jocului si jocurile limita practice.

1.3.4. Factorul termic in cazul asamblari ce formeaza ajustaje cu joc 1.3.4.1. Indicatii teoretice In procesul de functionare, unele dintre elementele de ghidare ale stantelor matritelor si capetelor de gaurit suporta o anumita deformatie termica (dilatare) datorita caldurii degajate prin frecarea suprafetelor de contact in miscare( coloana bucsa de ghidare; poanson placa de ghidare etc). Aceste deformatie termica trebuie luata in considerare, in mod obligatoriu, la stabilirea ajustajelor de montaj si, respectiv, a ajustajelor functionale la temperatura regimului de lucru. Prin incalzire ( datorita frecari dintre cele doua piese, coloana bucsa de ghidare) de la temperatura ambianta 0 (0 se ia egala cu 200C) la temperatura de regim 1, materialul

42

oricarui element activ se va deforma termic(dilata) cu o cantitate care se poate calcula astfel: In cazul piselor cilindrice cu diametrul D, respectiv d, cu relatia; D = D[mm] si d = d[mm] (1.33) in care D si d sunt valorile nominale ale diametrului alezajului, respectiv arborelui, in mm; este coeficientul de dilatare liniara a materialului piesei, in l/0C; = 1 0 =1 200 diferenta de la temperatura mediului ambiant la temperatura de regim, in 0C. In cazul piselor cu sectiune paralelipipedica sau poligonala(cu numar par de laturi) cu dimensiunea L, respectiv l, L = L[mm] si l= l[mm] (1.34) In relatia 1.34 notatiile au aceleasi semnificatii ca in relatia 1.33. Intre dimensiunile corespunzatoare ajustajului la temperatura de regim 1 si dimensiunile corespunzatoare ajustajului la temperatura mediului ambiant 0 se pot stabili urmatoarele legaturi: In cazul ajustajelor cu piese cilindrice; Dmax1 =Dmax0 +D = Dmax0 + Dnom [mm] (1.35) Dmin1 = Dmin0 +D = Dmin0 + Dnom [mm] (1.36) dmax1 =dmax0 + d = dmax0 + dnom [mm] (1.37) dmin1 = dmin0 + d = dmin0 + dnom [mm] (1.38) in cazul ajustajelor cu piese paralelipipedice sau poligonale, Lmax1 =Lmax0 +L = Lmax0 + Lnom [mm] (1.39) Lmin1 = Lmin0 +L = Lmin0 + Lnom [mm] (1.40) lmax1 = lmax0 + l = lmax0 + lnom [mm] (1.41) lmin1 = lmin0 + l = lmin0 + lnom [mm] (1.42) in care: Dmax, Dmin, dmax, dmin, Lmax, Lmin, lmax, lmin, sunt valorile limita maxime si minime ale dimensiunilor respective; D nom, dnom, Lnom, lnom, - valorile nominale acelorasi dimensiuni.

43

In procesul de proiectare si executie a stantelor si matritelor, capetelor de gaurit trebuie avut in vedere patru situatii diferite; Piesele care formeaza ajustajul respectiv sunt executate din acelasi material si ajung la aceeasi temperatura de regim; Piesele sunt executate din acelasi maerial, dar se incalzesc la temperaturi diferite; Piesele sunt executate din materale diferite, dar se incalzesc pana la aceeasi temperatura de regim; Atat materialele din care sunt executate piesele de ajustaj, cat si temperaturile de regim sunt diferite. Rezolvarea problemelor practice intr o situatie sau alta din cele 4 mentionate, incepe cu stabilirea jocurilor sau strangerilor limita admise la temperatura de regim, apoi cu ajutorul unora sau altora din relatiile de mai sus se calculeaza valorile limita maxime si minime ale dimensiunilor care formeaza ajustajul la montaj iar din STAS 8102 93 ------8105 93 , se alege ajustajul cu cele mai apropiate caracteristici. Inainte de toate trebuie cunoscute din practica de productie sau prin determinare expermentala temperatura de regim 1.

1.3.4.2 Probleme rezolvate **51 Se considera ajustajul format din coloana de ghidare cu bucsa de ghidare din fig 1.10,

44

TD1 H7 +21 Td1 g6 -7 -20 30

+31 +10 +9 -10

30 0

a b c Fig.1.10 Ajustaj format din coloana si bucsa de ghidare: a ajustaj STAS; b pozitia STAS a campului de toleranta la = 200C; c pozitia campului de toleranta la 1 >. piesele fiind executate din otel cu coeficientul de dilatare liniara 6 0 =11,5 10 l C. Amandoua piesele se incalzesc prin frecare la aceeasi temperatura 1 =500C. Luand drept convenabile functional si in acelasi timp pentru montaj jocul minim Jmin =0,010mm si jocul maxim Jmax = 0,040mm, diametrul nominal Dnom = dnom = 30mm stabilit printr un calculde rezistenta, ajustajul standardizat este 30
+0 , 021 30 0 respectiv 0 , 007 la care 30 0 , 020

H7 g6

Jmin = 0,007mm, Jmax = 0,041mm, jocul mediu aritmetic J med = 0,024mm si jocul mediu probabil Jm.pr. = 0,018mm. Sa se calculeze dimensiunile limita si jocurile limita la temperatura 1 =500C. Rezolvare: Dimensiunile limita, calculate cu relatiile stabilite anterior precum si jocurile limita la temperatura 1 =500C vor fi:

45

6 Dmax1 = Dmax0 + Dnom (1 0) =30,021 + 3011,510 (50 20) = = 30,021 + 0,010 = 30,031mm; Dmin1 = Dmin0 + Dnom (1 0) = 30 + 0,010 = 30, 010 mm; dmax1 = dmax0 + dnom (1 0) = 29,993 + 0,010 = 30,003 mm; dmin1 = dmin0 + dnom (1 0) = 29,980 + 0,010 = 29,990 mm; Jmin1 = Dmin1 - dmax1 = 30,010 30,003 = 0,007mm =Jmin; Jmax = Dmax1 dmin1 = 30,031 29,990 = 0,041 mm = Jmax. Concluzie
0 , 031 30 + +0 , 010 La temperatura de regim, ajustajul este 0 , 003 (fig.1.10.c) 30 + 0 , 010

Fapul ca jocul minim teoretic al ajustajului ales J min1 = Jmin0 = 0,007 mm este mai mic cu 0,003 mm decat jocul minim impus Jmin = 0,010 mm nu constituie motiv de neliniste, intrucat este foarte putin probabil ca oricare din aceste jocuri sa fie atins. ** 52 In cazul ajustajului cilindric format din poanson si placa de ghidare, amandoua piesele fiind executate din otel 6 0 cu =11,5 10 l C, se presupune ca placa de ghidare se incalzeste pana la temperatura 1D = 600C, iar poansonul numai pana la 1d = 400C. Pentru diametrele nominale Dnom = dnom = N = 30 mm, se cere sa se determine ajustajele si temperatura de regim si respectiv, temperatura mediului inconjurator la montaj, astfel ca la temperaturile de regim de lucru, jocul efectiv dintre placa si poanson sa aiba valori cuprinse intre Jmin1 = 0,005 si Jmax1 = 0,042 mm. Rezolvare; Intai se calculeaza dilatarea placii si dilatarea poansonului, prin trecerea de la temperatura de 200C la 1D si respectiv la 1d: 6 D = Dnom D = 30 11,510 (60 20) =0,014 mm;

46

6 d = dnom d = 30 11,510 (40 20) =0,007 mm; Se cauta in STAS 8102 93, ajustajul cu joc( convenabil pentru montajul la 200C) , astfel ca ajustajul de montaj

potrivit este 30

H7 h6

+0 , 021 30 0 = 30 0 0 , 013

(fig. 1.11.a) ce se va transforma prin dilatare pieselor la ajustajul

0 , 035 30 + +0 , 014 intre Jmin1 = 0,007 0 , 007 (fig. 1.11.b) cu jocuri efective 30 + 0 , 006

mm si Jmax1 = 0,041mm.
+35 21 H7 0 Td1 h6 -13 30 a b TD1 +14 +7 -6

Fig 1.11. Prezentare grafica simplificata a dimensiunilor si tolerantelor ajustajului termic al elementelor active ale matritei de format: a - pozitia STAS a campului de tolerante dimensionale = 200C; b pozitia campului de tolerante la 1 > . **53 Se considera ajustajul bucsei de ghidare coloana de ghidare, in care prima piesa este executata din bronz cu 6 6 =17,5 10 l/0C, iar coloana din otel cu =11,5 10 l/0C.

47

Daca, in regim de lucru, piesele cu aceeasi temperatura 1 = 700C si jocul dintre ele poate avea valori cuprinse intre Jmin1 = 0,015 mm si Jmax1 = 0,050 mm. Se cere sa se gaseasca ajustajul de regim corespunzator conditiei impuse, precum si ajustajul cu joc, convenabil pentru montajul usor la temperatura de 200C. Rezolvare: Se calculeaza dilatarile pieselor dupa atingerea temperaturii de regim: Pentru bucsa de bronz; D = Dnom D = 30 17,5 10 6 (70 20) = = 0,026 mm, 6 Pentru coloana de otel; d = d nom d = 30 11,5 10 (70 20) = 0,017mm. Prin incercar se gaseste in STAS 8103 94 ajustajul 30
H7 g6
+0 , 021 30 0 = 0 , 0070 30 0 , 020

(Fig.1.12 a) cu jocuri limita ceva mai mici decat cel impus la temperatura de regim, care prin incalzirea pieselor la 1 = 700C se transforma in ajustajul corect.
+47 21 H7 0 -7 g6 -20 a 30 b -3 Td1 TD1 +26 +10

48

Fig1.12. Reprezentare grafica simplificata a dimensiunilor si tolerantei ajustajului termic a coloanelor si bucselor de ghidare a matritei de format: a cu jocuri limita ceva mai mici decat cele impuse la temperatura de regim; b care nu este standardizat ca abateri limita. In continuare se calculeaza dimensiunile maxime, minime si jocul maxim, jocul minim la temperatura 1. Dmax1 = Dmax +D = 30,021 + 0,026 = 30,047 mm; Dmin1 = Dmin + D =30 +0,026 = 30,026 mm; dmax1 = dmax +d = 29,993 + 0,017 = 30,010 mm; dmin1 = dmin + d =29,980 + 0,017 = 29,987 mm; Jmin1 = Dmin1 - dmax1 = 30,026 30,010 = 0,016mm; Jmax1 = Dmax1 - dmin1 = 30,047 29,987 = 0,050mm. Astfel la temperatura de regim, ajustajul va fi
0 , 047 30 + +0 , 026 0 , 010 30 + 0 , 003

(fig.1.12.b). **54 In ajustajul ucsa de ghidare coloana, bucsa de ghidare 6 executata din bronz cu =17,5 10 l/0C si din cauza frecari in functiune se incalzeste pana la 1D = 700C, iar coloana de ghidare este executata din otel cu 6 0 =11,5 10 l C si se incalzeste pana la temperatura de 0 50 C. Se cere sa se gaseasca ajustajul de montaj(initial) astfel incat la temperatura de regim jocul efectiv dintre piesele asamblate in lucru sa aiba valori cuprinse intre Jmin1 = 0,015 mm si Jmax1 = 0,050 mm. Ddiametrul nominal al celor doua piese este Dnom = dnom =N 30 mm. Rezolvare; Se lucreaza in sistemul alezaj unitar si tinand seama , ca toleranta ajustajului termic este Taj.1 = Jmax1 - Jmin1 = 0,050 -0,015 = 0,035mm.
+0 , 021 30 0 Se va scrie in primul rand ajustajul 0 , 015 (fig. 1.13 a.) 30 0 , 029

49

Se calculeaza dilatarile materialelor celor doua piese; D1 = Dnom D = 30 17,510-6(70 20 )=0,026 mm; d1 = dnom d = 30 11,510-6(50 20 )=0,010 mm. Se calculeaza diametrele limita ale piesei la temperatura 0 =200C si se poate stabili ajustajul initial de montaj. Dmax0 = Dmax1 - D1 =30,021 - 0,026 = 29,995 mm; As0 = -0,005 mm; Dmin0 = Dmin1 - D1 = 30,000 0,026 = 29,975 mm; Ai0 = - 0,026 mm; dmax0 = dmax1 - d1 = 29,985 0,010 29,975 mm; as0 = -0,025 mm; dmin0 = dmin1 - d1 = 29,971 0,010 = 29,961 mm; ai0 = - 0,039 mm; si ajustajul de montaj se scrie astfel:
0 , 005 30 + 0 , 026 Insa acest 0 , 025 30 0 , 039

ajustaj nu este standardizat, dar daca ajustajele limita ale ambelor piese se maresc cu 0,026 mm se ajunge la ajustajul
+0 , 021 30 0 H7 = 30 h6 ( fig 1013.b) 0 30 0, 013

Prezentarea grafica in figura 1.13

21 TD 0 -15 Td -29 a 30 b +21

H7

h6 -13

50

Fig. 1.13 Reprezentare grafica simplificata a dimensiunilor si tolerantelor ajustajului termic format din coloane si bucse de ghidare executate din materiale diferite : a pozitia campului de toleranta termic la =200C; b- pozitia campului de tolerante termic la temperatura 1 = 700C. 1.4 Precizia formei geometrice a suprafetelor. 1.4.1 Indicatii teoretice Forma generala a suprafetelor este impusa ca si dimensiunile, de conditiile functionale ale pieselor si produselor finite( masini, aparate, utilaje) In STAS 7384 92 se gasesc notiuni in legatura cu tratarea si determinarea abaterilor de forma, Abaterea de la circularitate sau necircularitatea (AFc) se considera ca fiind distanta maxima dintre profilul in sectiune transversala a unei piese cilindrice si cercul adiacent al aceleasi sectiuni transversale Fig 1.14. Cele mai des intalnite forme de abateri de la circularitate sunt ovalitatea si poligonalitatea.

Fig.1.14 Abaterea de la circularitateFig. 1.15 Ovalitatea AFC Prin ovalitate (fig.1.15) se intelege forma aproximativ elipsoidala in sectiune transversala a pieselor cilindrice. Ovalitatea efectiva este data de diferenta dintre cel mai mare

51

si cel mai mic diametru efectiv, si in acelasi timp, fiind egala cu dublu abateri de la circularitate. OVef = defmax defmin = 2 AFC. (1.43) In majoritatea cazurilor, ovalitatea este limitata de toleranta prescrisa pentru diametru, adica: OV = dmax dmin = Td (1.44) OV = Dmax Dmin = TD (1.45) 1.4.2. Probleme rezolvate **55 Pe desenul de executie al unui cep aplatisat care + 0 , 035 urmeaza sa fie presat usor este scrisa dimensiunea 40 +0, 022 . Sa se calculeze ovalitatea la acest diametru. Rezolvare . OV = dmax dmin = Td Se calculeaza dmax si dmin : dmax = N + as = 40 + 0,035 = 40,035 mm, dmin = N + ai = 40 + 0,022 = 40,022 mm. OV = 40,035 40,022 = as ai = 0,035 0,022 =0,013mm. **56 Diametrul interior al butucului unei roti dintate este 50 +0 ,0300 .Sa se calculeze ovalitatea acestui diametru. Rezolvare. OV = Dmax Dmin = 50,030 50 =0,030mm, sau TD =Dmax Dmin = 50,030 50 =0,030 mm. Probleme nerezolvate **57 Pe treapta arborelui care se monteaza o roata dintata este notat diametrul cu valoare 80 0,011.Sa se calculeze avalitatea la acest diametru. **58. Pe desenul de executie al manetonului arborelui cotit 0 , 03 este scrisa urmatoarea valoare a diametrului 80 0, 06 mm. Sa se calculeze ovalitatea la acest diametru. 1.5 Precizia pozitiei suprafetelor 1.51 Indicatii teoretice Pozitia suprafetelor, a profilului, a planelor de simetrie si a axelor este de multe ori foarte importanta, ea determinand,

52

impreuna cu dimensiunile si forma suprafetelor, calitatea atat a pieselor si organelor de masini luate separat, cat si a masinilor si aparatelor in intrgime. Bataia radiala ( ABr) este egala cu diferenta dintre distanta maxima si distanta minima de la suprafata efectiva la axa de rotatie, masurata in limitele lungimi de referinta.

Fig.1.16 Bataia radiala ABr In fig1.16 suprafata exerioara are axa de rotatie deplasata fata de axa geometrica a ei cu valoarea APC =(excentricitatea).Distantele punctelor A si B fata de axa de rotatie sunt amax = R + e si rspectiv amin =R e . Prin rotirea piesei cu 1800 punctele A si B, ajung in pozitiile A si respectiv B, deci si piesa are o noua pozitie. Dupa rotirea piesei cu inca 1800, punctele A si B ajung in pozitiile initiale. Bataia radiala va fi: ABr = amax amin = 2e (1.46) Toleranta batai radiale (TBr) este egala cu valoarea maxima admisa a batai radiale. 1.5.2. Probleme rezolvate

53

**59 Sa se calculeze bataia radiala cunoscand urmatoarele date: R = 20 mm; e = 0,5 mm; R raza exteroiara a diametrului exteriorde rotatie. Rezolvare Se calculeaza distanta amax si amin ; amax = R + e = 20 + 0,5= 20,5 mm; amin = R e = 20 0,5 = 19,5 mm. Baraia radiala ABr = amax amin = 2e =20,5 19,5 =2 0,5 =1,0 mm. **60 Se cunoaste R = 25 mm; e = 0,10 mm; sa se calculeze bataia radiala ABr Rezolvare: amax = R + e =25+ 0,1 = 25,10mm; amin =R e = 25 0,10 =24,90 mm. ABr = amax amin = 25,10 24,90 = 0,2 = 2e =0,20 mm. **61 pentru r = 21,5 mm si e 0,05mm, sa se calculeze ABr . Rezolvare: amax = R + e =21,5 +0,05 = 21,55mm; amin =R e = 21,5 0,05 = 21,45 mm. ABr = amax amin = 21,55 21,45 = 0,10 =2e = 0,10 mm. 1.5.3.Probleme nerezolvate: ** 62 Se cunoaste raza exterioara de rotatie R = 30 mm, si excentricitatea e = 0,07 mm. Sa se calculeze bataia radiala. **63 Raza exteroara de rotatie fiind de 35 mm si excentricitatea e =0,03 mm, sa se calculeze bataia radiala. **64 Excenticitatea e = 0,005 mm si raza ext de rotatie este 18 mm, sa se calculeze bataia radiala. 1.6 Rugozitatea suprafetelor 1.6.1 Indicatii teoretice . Rugozitatea suprafetelor este definita ca ansamblul neregularitatilor ce formeaza relieful suprafetelor reale si al caror pas este relativ mic in raport cu adancimea lor.In tara noastra prin STAS 5730 95 s a reglementat terminologia

54

si clasificarea rugozitatii suprafetelor. Aprecierea rugozitati se face dupa criteriul Rz si Ra astfel: - abaterea medie aritmetica (R a ) a neregularitatilor, reprezinta valoarea medie a distantelor profilului exterior y1, y2 yn (fig 1.17)

Fig1.17 Abaterea medie aritmetica (Ra) Fata de linia de referinta. Determinarea efectueaza cu relatia: Ra =
1 y dx l A
B

sau aproximativ Ra =

yi
1

( 1.47)

- abaterea medie a neregularitatilor, R z, este distanta medie dintre cele mai inalte cinci puncte ale varfurilor si cele mai joase cinci puncte ale adanciturilor masurate intre limitele lungimi de baza, fata de o paralela cu linia medie a profilului, situata in afara kiniilor exterioare si interioare. (Fig1.18)

55

Fig.1.18 Abaterea medie a neregularitatilor (Rz) Se determina cu relatia: Rz =

( R1 + R3 + R5 + R7 + R9 ) ( R2 + R4 + R6 + R8 + R10 ) . 5

In afara de Ra si Rz, se mai cunoaste si criteruil Rmax definit prin distanta dintre linia exterioara si interioara a profilului neregularitatilor(fig1.17). criteriul Ra este cel mai precis, dar solicita aparate de masura speciale de inalta precizie. Criteriul Rz este mai putin precis, dar este mai practic, putand fi utilizat la masurarea cu orice aparat pentru rugozitati. Criteriul Rmax prezinta avantajul determinar cu orice aparat pentru rugozitate direct in atelier. Asupra rugozitati suprafetei prelucrate influenteaza o serie de factori, dintre care cei mai importanti sunt urmatorii: geometria parti aschietoare a sculei; regimul de aschiere; calitatea materialului din care se prelucreaza piesa; calitatea muchiei aschieyoare a sculei; rigiditatea sistemului tehnologic MDPS; lichidul de racire si ungere. Dintre factori tehnologici mentoinati cea mai mare influienta asupra marimi rugozitati suprafetei prelucrate, o are geometria parti aschietoare a sculei. In functie de geometria parti aschietoare a sculei si de parametri regimului de aschiere se poate determina inaltimea teoretica a asperitatilor. In tabelui 1 s au redat relatiile de calcul pentru determinarea rugozitati la diferite metode de prelucrare mecanica prin aschiere. 1.6.2. Probleme rezolvate. **65 Sa se calculeze rugozitatea unei piese din otel prelucrata prin strungire cu un cutit care are raza varfului r = 1 mmsi si respectiv r = 3 mm, avansul fiind s = 0,5 mm/rot. Rezolvare. Rugozitatea se calculeaza cu relatia: Pentru r =1 mm.

56

R=rR=3-

r2

s2 0,5 2 = 1 = 0,04mm. 4 4 0,5 2 = 0,02mm . 4

si pentru r = 3mm

32

** 66 Cu ce avans trebuie prelucrata o piesa din otel, prin strungire ca rugozitatea sa nu depaseasca 0,2 mm. Scula are raza la varf r=0 si unghiurile de atac principal si secundar 1 = 2 = 450. Pentru determinarea avansului se foloseste relatia: Rc =
1 + ctg2 ) =
s ctg1 + ctg2

din care se determina s = Rc(ctg

= 0,22 = 0,4mm/rot. **67 Sa se determine rugozitatea la alezarea de degrosare a unei gauri intr- o piesa din fonta (HB<200). Prelucrarea se face cu un alezor din otel de scule (Rp3) cu unghiul de asezare = 100 si unghiul de atac principal =50. iar viteza de aschiere Vp = 12m/min si avansul s = 1 mm/rot. Rezolvare Ra = C sVp0,22(90 - ) = 1,06 10-2 1 120,22(90 5)=1,9. **68 In conditiile problemei 67, sa se determine rugozitatea suprafetei la alezarea de degrosare a unei piese din OLC 45. Prelucrarea se face cu viteza de aschiere Vp = 6 m/min. Rezolvare; Se foloseste relatia Ra = C sVp0,7(90 - ) = 8 10-4 1 1060,7(90 5)=2,37. **69 Sa se determine rugozitatea suprafetei obtinuta prin mortezarea unui canal de pana, daca avansul de lucru este 10/cursa si unghiul de atac secundar al sculei este de 100. Rezolvare . Se foloseste relatia: Rc = s tg 1 = 10tg100 =100,176 = 1,76. **70 Sa se determine rugozitatea suprafetei care se obtine la prelucrarea prin frezare(in sensul si sens contrar) a unei piese plane din OL37, daca se foloseste o freza cilindrica cu D=60 mm, Z = 8 dinti si avansul pe dinte Sd = 0,2 mm.

57

Rezolvare : La frezarea contra avansului se foloseste reletia;

2 R 2 S d2 3,14 2 30 2 0,2 2 = = 0,00049mm = 5 . Ra = 2( z S d + 2R ) 2 2(8 0,2 + 2 3,14 30) 2

La frezarea in sensul avansului se foloseste relatia;

2 R 2 S d2 3,14 2 30 2 0,2 2 = = 0,0005mm = 5 . Ra = 2( z S d 2R) 2 2(8 0,2 2 3,14 30) 2

**71 Sa se determine rugozitatea suprafetei ce se obtine la rectificarea prin metoda avansului longitudinal, la o piesa calita cu diametrul de 50 mm, daca avansul in fractiuni din latimea discului abrazivde 15mm, este =0,4, iar avansul de patrundere t = 0,01mm. Se considera ca se executa patru curse fara avans de patrundere, iar viteza piesei Vp = 20m/min. Rezolvare: R = 0,689
0, 27 V p0, 212 t 0,149
n 0, 217 = 0,689 0,4 0, 27 20 0, 212 0,010,148 = 0,37 . 4 0, 217

**72. Care este rugozitatea suprafetei de prelucrare prin frezare frontala a unei piese din Fc 20 (HB 170) daca se foloseste o freza cu unghiurile de atac principal si secundar 1 = 2 = 450. Se lucreaza cu avansul pe dinte de 0,25mm. Rezolvare: R= ctg + ctg = 2ctg 45 0 = 2 1 = 0,125. 1 **73 Sa se determine rugozitatea maxima la prelucrarea unei suprafete plane pe o pisa di OLC45. Prelucrarea se face cu o freza cilindrica elicoidala cu D =60mm, si z = 8 dinti. Avansul pe dinte este de S d = 0,15mm, iar adancimea de aschiere t = 3mm. Rezolvare : Se foloseste relatia:
sd 0,25 0,25

58

Rmax =

1, 2 0,96 S r t 0 ,12 . D 0 ,17

in care Sr = zsd = 8= 1,2 mm/rot.

Inlocuid rezulta:
0,96 1,21, 2 3 0,12

Rmax =

60 0,17

. = 0,0369 = 36,9 .

***74 Jocul minim calculat Jmin in ajustaj alunecator este de 70 , iar jocul maxim Jmax =140 . sa se stabileasca dimensiunile arborelui si gaurii la diametrul nominal de 60 mm, cu ajustaj in sistemul alezaj unitar, daca gaura se obtine printr o alezare de precizie, iar arborele prin rectificare. Rezolvare: Se noteaza diametrele suprafetelor cilindrice la care se refera jocurile calculate( diametrele masurate intre adancituri) cu D pentru diametrul gaurii si cu d pentru diametrul arborelui. In acest caz jocul calculat este J = D d . La masurarea pieselor imbinate cu ajutorul unui calibru potcoava si a unui calibru tampon, vor fi masurate nu diametrele D si d ci diametrele intre creste, care se vor nota cu D si d . In acest caz jocul dintre diametrele masurate in mod real este J = D d Daca se notteaza inaltimea asperitatilor cu h pentru arbore si cu H pentru gaura, se obtine reletia intre diametrele calculate si cele masurate in realitate. D = D + 2H d= d 2h. Daca se scvad cele doua egalitati se obtine: D d = D + 2H d + 2h = D d + 2(H + h). Introducand jocul, relatiile de mai sus se pot scrie: J = J + 2(H + h) J = J 2(H + h) Se trage concluzia ca jocul obtinut prin masurare este mai mic decat cel calculat, cu dublul inaltimii rugozitatii de suprafata pentru piesele in imbinare.

59

Considerand ca valorile medii ale inaltimii neregularitatilor corespunzatoare metodelor de prelucrare stabilite prin problemasunt: H = 15 si h = 9 se pot determina jocurile: J 'min = Jmin 2( H + h) = 70 2(15 + 9) = 22. J 'max = Jmax 2( H + h) = 140 (15 + 9 ) = 92. Deerminand jocurile care urmreaza sa fie masurate in mod real, din tabele de tolerante in sistemul alezaj unitar se alege ajustajul cel mai corespunzator. In cazul de fata va fi un ajustaj alunecator( joc 30----90). Cotele din desen ale arborelui si gaurii la acest ajustaj, in sistemul alezaj unitar, pentru diametrul nominal de 60mm este: diametrul gaurii D = 60+0,03 mm 0 , 03 diametrul arborelui d = 60 0, 06 mm.

1.6.3 Probleme nerezolvate. **75 Sa se determine rugozitatea unei piese din otel prelucrata prin strungire cu un cutit care are raza varfului r 2mm. Si respectiv 4mm: avansul de lucru fiind s = 1,5 mm/rot. **76 cu ce avans trbuie prelucrata prin strungire o piesa din otel ca rugozitatea sa nu depaseasca 0,4 . Scula are raza la varf r =0 si unghiurile de atac principal si secundar 1 = 2 = 300. **77 Sa se determine rugozitatea suprafetei obtinuta pri mortezarea unui canal de pana, daca avansul de lucru este de 20/cursa si unghiul de atac secundar al sculei este de 150. **78 sa se determine rugozitatea maxima la prelucrarea unei suprafete plane pe o piesa din OLC45. Prelucrarea se face cu o

60

freza cilindrica elicoidala cu D = 80mm si z = 10dinti. Avansul pe dinte sd = 0,20mm, iar adancimea de aschiere t = 5 mm.

Tabelul 1. Relatii de calcul pentru rugozitatea suprafetei Metoda de Schita operatiei de Relatia de calcul prelucrare prelucrare

1
Strunjire

3
s , R= ctg + ctg1

pentru r=0 Strunjire Rc = r r2 s2 4

(1)

2r s s2 Rc = 1 >arcsin 2r 8r

>arcsin s sau aproximat

61

(2) Strunjire Rc = -r(tg

1 [sctg + ctg1

+ tg 1 )] 2 2

<arcsin s si
Rc =r(1-cos )+ssin cos - sin
s sin ( 2r s sin ).

2r s 1 <arcsin 2r

(3)

Strunjire

s <arcsin s , 1 >arcsin 2r

2r

Strunjire

(4) Rc =r(1-cos 1 )+ssin 1 cos 1 - sin 1

s sin 1 (2r s sin 1 ).

s =arcsin s , 1 =arcsin 2r

2r

(5)

Tabelul 1 (continuare) 1 Mortezare

3 Rc = s tg 1

(6)

Frezare cilindrica contra avansului

2 R 2 s z2 . (7) Rc= 2( zs z + 2R ) 2
Aprox. Rc =
2 sz 8R

62

Frezare cilindrica in sensul avansului Frezare cilindrica

2 R 2 s z2 . (8 Rc= 2( zs z 2R) 2
) Aprox. Rc = Rc = R 2 sz 8R

R2 (

sr 2 ) 2 (9)

Frezare cilindrica

Pentru frezarea otelului functie de regimul de aschiere

Rmax =

, 2 0 ,13 0,96 s 1 r t D 0, 77 (10)

Tabelul 1 continuare 1 Frezare frontala Alezare de degrosare Alezare de degrosare

2
______

3
sz , (11) Rc= ctg + ctg1

OLC45: alezor din otel de scule; racire cu emulsie. Fonta: alezor din otel de scule; racire cu emulsie.

Ra = CsV0,7(90 - ). () pentru: V=2-6m/min; si s = 0,5 2,3 mm/rot. unde C = 8 10-4 . (12) Ra = CsV0,31(90 - ). () pentru: V=4-16m/min; si s = 0,5 1,2 mm/rot. unde C = 1,06 10-2 (13)

63

Rectificare cilindrica cu avans longitudinal Rectificare plana

Rz=0,689 4) Ra = [

0, 27V p0, 212 t 0,148

n 0,127

(1

Vp 2Vd bC D

]2 / 3

(15) Notatii folosite: S avansul, in mm/rot; 1 -unghiul de atac secundar, in grade; v viteza de aschiere in m/min; unghiul de degajare al alezorului, in grtade; sz= avansul pe dinte (mm); t adancimea de aschiere, in mm; avansul, in fractiuni din latimea discului abraziv; Vd viteza discului abraziv, in m/s; b = 520, raport intre latimea si adancimea urmei granulei; unghiul de atac principal, in grade; r raza varfului cutitului, in mm; unghiul de eszare al alezorului, in grd; R raza frezei, in mm; s r = sz z - avansul pe rotatie, in mm; D diametrul frezei, respectiv al discului abraziv, in mm; Vp viteza piesei, in m/min; n numarul de treceri fara avans transversal; C numar de granule pe unitatea de suprafata a discului abraziv.

2
MASURATORI TEHNICE
2.1 Indicatii teoretice 2.1.1 Masurare, control verificare. Masurarea este procesul sau operatia experimentala prin care cu ajutorul unui mijloc de masurare( instrument, aparat etc) si in anumite conditii, se derermina valoarea unei marimi date,

64

inraport cu o unitate de masura data. De exemplu prin masurare se determina diametrul unei piese cilindrice sau lungimea unei piese oarecare. Controlul, in schimb, include si ideea de calitate, deoarece cuprinde atat operatia de masurare, cat si procesul de comparare a valori masurate cu o valoare de referinta. In ultima instanta prin control se stabileste daca valoarea marimi respective corespunde conditiilor initiale impuse. Verificarea are ca scop final, tot, de a se stabili daca valoarea determinata corespunde valori sau valorilor impuse. Masurarea, controlul, verificarea si alegerea mijloacelor de masurare corespunzatoare constituie o problema de optimizare tehnico economica . Prin metode de masurare se intelege totalitatea operatiilor executate pentru masurarea valorilor unei anumite marimi cu ajutorul unui anumit mijloc de masurare(instrument, aparat), avand anumite caracteristici da precizie, de productivitate in anumite conditii exteroiare de temperatura, umiditate etc. Orice aparat de masurare este constituit din trei parti prrincipale; sistemul de palpare, mecanismul de amplificare si dispozitivul indicator.. Sistemul de palpare vine in contact cu suprafata piesei in timpul masurari. Mecanismil de amplificare, are rolul de a mari precizia la determinarea valorilor absolute ale dimensiunilor, sau de a amplifica variatile(abaterile) efective ale dimensiunilor.Mecanismul indicator, arata, rezultatele masuratorilor efectuate Metodele si mijloacele de masurare sunt caracterizate printro serie de indici metrologici cum sunt; scara gradata, repere, diviziune, valoarea diviziuni, precizia citiri, domeniul de masurare al aparatului, pragul de sensibilitate, raportul de amplificare, pragul de sensibilitate etc. Raportul de amplificare, raportul dintre deplasarea liniara sau unghiulara a acului indicator si variatia marimi masurate care provoaca aceasta deplasare. La aparatele cu parghie, raportul de amplificare poate fi exprimat cu relatia:

65

K=

L l

(2.1)

In care: L este lungimea bratului mare al parghiei de amplificare, l este lungimea bratului mic de amplificare. Dar, raportul de amplificare poate fi exprimat si ca raportul dintre diviziunea scarii gradate (c) si valoarea diviziuni (i) pe aceeasi scara, respectiv K=
c i

(2.2)

2.2 Probleme rezolvate si nerezolvate **79. Daca la un comparator cu cadran circular (ceas comparator) diviziunea este de 1,5 mm, iar valoarea diviziuni( inscrisa pe cadran) este de 0,01 mm, sa se calculeze raportul de amplificare. Rezolvare; Se cunoaste: c = 1,5 mm; i = 0,01 mm. Se cere K. K=
c i

1,5 0,01

= 150. K = 150 de ori este raportul de

amplificare. **80 Valoarea diviziuni la un ceas comparator este de 1,0 (c = 1). Iar valoare diviziuni inscrisa pe cadran este de 0,001 mm ( i = 0,001 mm). Sa se calculeze raportul de amplificare K. Rezolvare: K = K =
c i

1,0 0,001

= 1000. K = 1000, adica raportul de

amplificare este de 1000 de ori. **81 Pentru c = 2 mm si i = 0,02, sa se calculeze raportul de amplificare K. **82 Pentru c = 2,5 mm si i = 0,08, sa se calculeze raportul de amplificare K. 2.3 Erori de masurare Datorita imperfectiuni mijloacelor de masurare, practica a aratat, ca valorile marimilor (dimensiunilor) masurate nu pot fi

66

determinate cu precizie absoluta. Ele sunt afectate de asa numitele erori de masurare. Prin eroare de masurare se intelege diferenta dintre reziltatul masurarii unei marimi date si valoarea sa adevarata adica, Xi = Xi X ( i = 1,2.-------n). (2.3) Pentru o anumita metoda de masurare se ia in in consideratie erorea totala de masurare, care este formata din: Eroare de indicatie a mijloacelor de masurare folosit, Eroarea procedeului de reglare, Eroarea cauzata de abaterile de temperatura, Eroare datorata fortei de masurare. Eroarea cauzata de abaterile de temperatura: Se ia in consideratie mai mult la masurarea dimensiunilor pieselor cu un important rol functional si care se executa cu precizie ridicata. Aceasta eroare se calculeaza cu reletia: 0 l = l(pt p - mt 0 (2.4) m ) in care; l este valoarea nominala a dimensiuni ce se masoara; p este coeficientul de dilatare liniara al piesei masurate; 0 t p = tp 20 0 reprezinta abaterea temperaturi piesei in momentul masurari fata de temperatura de masurare standardizata; m coeficientul de dilatare liniara al materialului din care este executat mijlocul de masurare; t 0 m = tm 20 reprezinta abaterea mijlocului de masurare sau a mediului ambiant fata de 200C. In cazul cand t 0 m = 0. relatia 2.4 devine; 0 l = lpt p . 0 0 In cazul cand t p = t 0 m = t 0, relatia 2.4 capata forma: l = lt0(p m). Daca p = m = 0: 0 l = l(t p - t 0 m ) 0 Evident in cazul cand t p = t 0 m =0; l = 0.

67

Dupa cum se vede, eroarea cauzata de temperatura poate fi pozitiva, negativa sau zero si daca ea trebuie neaparat si in mod special luata in consideratie, la valoarea dimensiuni determinata prin masurarese adauga corectia, care este egala cu eroarea, dar de semn contrar. 2.4 Probleme rezolvate **83 La prelucrare prin strunjire a unei piese din otel cu lungimea de 100 mm, temperatura mediului ambiant este de 190C, iar temperatura piesei dupa prelucrare ( si in timpul masurari ) este de 400C. Intru cat masurarea se efectueaza cu ajutorul micrometrului de exterior si p = m = 11,5 10-6 0C-1 sa se calculeze eroarea datorata abaterilor de temperatura la masurarea lungimii pieselor. Rezolvare 0 0 0 l = l(pt p - mt 0 m ) = l(t p - t m ) = = 10011,510-6[(40 20 ) ( 19 -20)] = 0,024 mm = 24. In cazul cand piesele sunt executate din aluminiu ( p = m = 24 10-6 0C-1) eroarea de masurare datoritaabaterilor de temperatura va fi:
-6 l = l( pt p - mt 0 m ) = 100 10 [24(40 20 ) 11,5 ( 19 20 )] = 0,049 mm =49 . In concluzie eroarea pentru otel este de 24, iar pentru aluminiu eroarea este de 49, cea ce demonstreaza ca la masurarea pieselor din aluminiu eroarea este dubla. **84. Temperatura mediului ambiant este de 180C, la prelucrarea prinstrunjire a unei piese din otel, cu lungimea de 80 mm, iar temperatura piesei dupa prelucrare este de 30oC( si in timpul masurari). Masurarea se efectueaza cu micrometru de exterior si p = m = 11,5 10-6 oC-1. Sa se calculeze eroarea datorata abaterilor de temperatura la masurarea lungimi pieselor. Rezolvare: 0 0 0 l = l(pt p - mt 0 m ) = l(t p - t m ) =
0

68

= 8011,510 -6[(30 20 ) ( 18 -20)] = 0,011 mm = 11. pentru piesele executate din otel. Daca pisele sunt executate din aluminiu ( p = m = 24 10-6 o -1 C ) eroarea de masurare datorata abaterilor de remperatura va fi:
-6 l = l( pt p - mt 0 m ) = 80 10 [24(30 20 ) 11,5 ( 18 20 )] = 0,049 mm = 8010-6 263 =0,21 mm = 21. In concluzie si la aceasta masurare, eroarea este dubla la masurarea pieselor din aluminiu. 2.5 Probleme nerezolvate: *85 Strunjirea unei piese din otel cu lungimea de 70 mm, se masoara la temperatura mediului ambiant care este de 17 oC, iar temperatura piesei este de 35oC( temperatura in timpul masurari). Masurarea se efectueaza cu un micrometru de exterior si p = m = 11,5 10-6 oC-1. Sa se calculeze eroarea datorata abaterilor de temperatura la masurarea lungimi pieselor. *86 Temperatura mediului ambiant este de 19oC, la prelucrarea prin strunjire a unei piese din otel, cu lungimea de 50 mm, iar temperatura piesei dupa prelucrare este de 45oC(si in timpul masurari). Masurarea se efectueaza cu micrometru de exterior si p = m = 11,5 10-6 oC-1. Sa se calculeze eroarea datorata temeraturi la masurarea lungimi pieselor. Observatie: Se va calcula atat pentru piesele din otel cat si pentru piesele din aluminiu.
0

69

3
MIJLOACE UNIVERSALE PENTRU MASURAREA DIMENSIUNILOR LINIARE SI UNGHIULARE
3.1 Indicatii teoretice In constructia de masini mijloacele universale de masurare au o larga utilizare. Mijloacele universale sunt utilizate in mod curent la control, in conditiile productiei de serie mica si mijlocie. Mijloacele de masura universale se clasifica astfel: - dupa principiul de functionare avem: masuri cu valoare constanta ce cuprinde in general, calele terminale de lungime, calele unghiulare, calele de interstitii etc; -- masuri cu valoare variabila ce cuprinde masurile de lungime cu repere ca: metri gradati,

70

riglele gradate, si masurile unghiulare( de arc de cerc) cu repere(raportoarele). Instrumente si aparate de masurat care cuprid: instrumente cu rigla sau cu cadran gradat, prevazute cu vernier (sublere, raportoare universale etc); instrumente si aparate cu surub micrometric(micrometre etc); aparate comparatoare: mecanice, optico- mecanice ; aparate optice cu proiectii(proiectoare). dupa detinatia lor, mijloacele de masura pot fi: mijloace universale pentru masurarea lungimilor, unghiurilor, filetelor, rotilor dintate etc. 3.2 Calele plan paralele sunt masuri terminale, a caror lungime este determinata de distanta dintre doua suprafete plane si paralele numite suprafete de masurare. La calele plan paralele se utilizeaza urmatorii termeni( STAS 2317 94 ) Suprafata de referinta, care este o suprafata geometrica plana si la care se raporteaza toate dimensiunile calei plan paralele, apartinand unui corp auxiliar confectionat din acelasi material ca si calele plan paralela (fig 3.1.a). Suprafete de masurare, care sunt suprafetele plane si paralele ce determina lungimea calei plan paralele (fig.3.1.b). Lungimea nominala, care este data de distanta dintre suprafata libera de masurare a calei plan paralele si suprafata de referinta pe care este asezata cu cealalta suprafata de masurare.(fig 3.1.c) Lungimea nominala impusa, care este lungimea impusa prin standard(fig3.1.d) Lungimea efectiva intr un punct, care este data de distanta intr un punct oarecare E a suprafetei libere de masurare si suprafata de referinta(fig 3.1.e).

71

Fig.3.1 Elementele calelor plan paralele Calele plan paralele au forma de paralelipiped dreptunghic( vezi fig 3.1.b) si sunt executate din otel aliat, cu o duritate minima a suprafetelor de masurare de 62 HRC si o rugozitate Ra = 0,012. Lungimea nominala impusa (ln) se inscrie fie pe una din suprafetele de masurare, cand ln 5,5mm, fie pe una din suprafetele laterale, cand ln 5,5mm. (Fig.3.2.)

Fig 3.2. Cale plan paralele Calele plan paralele se executa cu lungimi normale impuse, care reprezinta termenii unor serii (trepte) constituite in progresie aritmetica (tabelul 3.1) Tabelul 3.1 Seria Ratia seriei(trepta), Valoarea lungimii nominale mm impuse ln, mm 1 0,001 1,001; 1,002 -----------------1,09 2 0,001 9,990; 9,991---------------3 0 01 10,010 4 0,01 1,01; 1,02------------------ 1,09 5 0,01 1,01; 1,02--------------------1,49 6 0,1 9,90; 9,91------------------7 0,5 10,10 8 0,5 1,1; 1,2;-------------------- 1,9 9 1,0 1,0; 1,5;-------------------- 9,5 10 10 1,0; 1,5;-------------------24,5 11 25 1; 2; ----------------------9

72

12

100

10; 25; 100;

20;-------------------100 50;-------------------100 200------------------1000

De regula, calele plan paralele se livreaza in truse, o trusa asociind cateva serii de cale. Calele se clasifica in cinci clase de precizie , care sunt notate cu: 00, 0, 1, 2, si 3.(cea mai precisa fiind clasa 00). Suprafetele de lucru (de masurare) ale calelor trebuie astfel prelcrate, incat sa aiba proprioetatea de aderare intre ele, la suprafete plane din acelasi material. Aderarea poate avea loc prin simplu contact( la cale de clasa 00 si 0 ) sau prin apasare ( la cale de clasele 1, 2, si 3). Proprietatea de aderare a calelor da posibilitatea formarii blocurilor de cale ( fig 3.3), care, practic, pot avea orice dimensiune.

Fig 3.3 Bloc de cale plan paralele Dimensiunea blocurilor de cale este egala cu suma lungimilor calelor componente. La formarea blocilui de cale, calele componente se aleg in mod succesiv, in functie de ultima zecimala. 3.2.1 Probleme rezolvate: **87 Sa se formeze un bloc de cale cu dimensiunea 45,213 mm. Rezolvare ; Dimensiunea blocului de cale 45,213 mm Dimensiunea primei cale 1,003 mm Restul 44, 210 mm Dimensiunea celei de a doua cale 1, 01 mm Restul 43,20 mm

73

Dimensiunea celei de a treia cale 3,2 mm Restul si dimensiunea celei 40,0 mm de a patra cale. *88 Sa se formeze un bloc de cale cu dimensiunea de 37,545 mm Rezolvare ; Dimensiunea blocului de cale 37,545 mm Dimensiunea primei cale 1,005 mm Restul 36,540 mm Dimensiunea celei de a doua cale 1, 04 mm Restul 35,50 mm Dimensiunea celei de a treia cale 5,5 mm Restul si dimensiunea celei 30,0 mm de a patra cale. *89 Sa se formeze un bloc de cale cu dimensiunea de 58,324 mm Rezolvare ; Dimensiunea blocului de cale 58,324 mm Dimensiunea primei cale 1,004 mm Restul 57,320 mm Dimensiunea celei de a doua cale 1, 02 mm Restul 56,300 mm Dimensiunea celei de a treia cale 6,3 mm Restul si dimensiunea celei 50,0 mm de a patra cale. *90 Sa se formeze un bloc de cale cu dimensiunea de 74,584 mm Rezolvare ; Dimensiunea blocului de cale 74,584 mm Dimensiunea primei cale 1,004 mm Restul 73,58 mm Dimensiunea celei de a doua cale 1, 08 mm Restul 72,500 mm Dimensiunea celei de a treia cale 2,5 mm

74

Restul si dimensiunea celei de a patra cale.

70,0 mm

3.2.2 Probleme nerezolvate **91 Sa se formeze blocurile de cale pentru ficare dimensiune: 63,237 mm; 57,325 mm; 43,235 mm; 89,375mm; si 115,237mm. 3.3 Instrumente de masurare cu scara gradata si vernier Cele mai utilizate instrumente cu scara gradata si cu vernier pentru masurarea lungimilor sunt:sublerul de exterior, sublerul de exterir si interior, sublerul de adancimesi sublerul de trasaj. Se mai utilixeaza in practica si sublerul pentru masurarea grosimi dintilor la rotile dintate.Vernierul este o scara gradata suplimentara cu ajutorul careia se mareste precizia de citire a fracttlor de diviziuni de pe scara gradata principala a sublerului. Dupa limita superioara de masurare avem urmatoarele dimensiuni de sublere: L = 150, 200, 300, 500, 800, 1000, 1500 si 2000 mm. Dupa valoarea diviziuni vernierului avem: subler cu valoarea diviziunii vernierului de 0,1 mm; subler cu valoare diviziui venierului de 0,05mm, si subler cu valoarea diviziuni vernierului de 0,02 mm. Sublerul de exterior si interior se executa in diferite variante constructive: cu doua ciocuri de masurare (fig. 3.4 a), cu patru ciocuri de masurare( cate doua de o parte si alta, fig 3.4, b,c) cu doua ciocuri normale pentru exterior si cu doua ciocuri inverse pentru interior 9fig.3.4, b) El este constituit din rigla gradata 1 (diviziunea fiind egala cu 1 mm) cu unul sau doua ciocuri 2 si cursorul 3, cu ciocurile 4 si vernierul 5.Ciocurile 2 si 4 au suprafetele de masurare 10, care, in timpul masurarii, fac contact cu suprafata (sau suprafetele) piesei ce se masoara. Cursorul 3 cu ciocurile sale se poate deplasa pe rigla si, si dupa realizarea contactului dintre piesa si suprafetele de masurare ale sublerului, se blocheaza cu ajutorul surubului 6, pentru ca citirea

75

sa se poata face corect si intr o pozitie cat mai comoda. Sublerele cu valoarea diviziunii vernierului de 0,05mm, si mai ales 0,02mm sunt prevazute cu un cursor suplimentar 7. Acesta se deplaseaza pe rigla odata cu cursorul 3, dar, dupa prinderea a dimensiuni piesei, se blocheaza cu ajutorul surubului 9. Actionand, apoi, mecanismul 8, cursorului 3 i se imprima o deplasare fina intr un sens sau in celalalt pana la realizarea contactului corect dintre subler si suprafata piesei.

Fig.3.4 Sublere de exterior si interior

76

Urmeaza blocarea cursorului 3 si efectuarea citirii. Dimensiunea efectiva a piesei masurate se citeste pe scara riglei in dreptul reperului zero al vernierului pentru un numar intreg de milimetri. La aceasta citire se adauga numarul de fractiunide milimetru de ordinul 0,1; 0,03 sau 0,02mm(in functie de valoarea diviziuni vernierului) cate diviziuni sunt de la reperul zero al vernierului pana la reperul de pe vernier care se gaseste in prelungirea unui reper de pe rigla.Intre indicii metrologici ai sublerului exista urmatoarele reletii: c = c i (3.1) n=
c i

(3.2)

l = n c (3.3) in care: c este diviziunea( si valoarea diviziuni) de pe rigla, in mm; i valoarea diviziuni( precizia sublerului) de pe vernier, in mm; c diviziunea de pe vernier, in mm; n numarul de diviziuni de pe vernier; l lungimea vernierului, in mm; modulul vernierului, cu ajutorul caruia pe vernier se obtin diviziuni normale( cand =1) sau marite aproape de dublu( cand =2 pentru masurarea citirii). De exemplu: -- la sublerele cu c = 1mm, i = 0,1mm si =1 se obtin: c = c i =11 0,1 =0,9mm; n=
c i

1 0,1

= 10 diviziuni.

l = n c = 10 0,9 =9mm; ceea ce inseamna ca pe vernier sunt 10 diviziuni a 0,9mm fiecare, cu o lungime totala a vernierului de 9mm.(fig 3.4, a)

77

la sublerele cu c=1mm; i= 0,05mm si =1, vernierul are 20 de diviziuni a 0,95 mm, cu o lungime totala de 19mm(fig 3.3, b) la sublerele cu c =1mm, i = 0,02mm si =1, vernierul are 50 de diviziuni a 0,98mm fiecare diviziune, cu o lungime totala a vernierului de 49mm (fig 3.4,c). Rugozitatea suprafetei de masurare a ciocurilor lungi va fi: la sublerele cu valoarea diviziuni vernierului de 0,1 si 0,05mm Ra =0,4 iar la sublerele cu valoarea diviziunii vernierului de 0,02mm, Ra =0,2. Rugozitatea suprafetelor culisante va fi: Ra =0,8. In figura 3.5 sunt prezentate vernierele sublrelor de diferite precizii.

Fig.3.5 Vernierele sublerelor de diferite precizii. Cand suprafetele de masurare ale ciocurilor sunt in contact, reperle zero de pe rigla si verniertrebuie sa fie in continuare. Materialul pentru confectionarea sublerelor se alege de catre producator cu conditia respectarii normelor STAS si a duritatii supafetelor de masurare de 54 60 HRC la coicuri si 46 50 HRC la tija de adancime.

78

3.4 Probleme rezolvate si nerezolvate **92 Dupa efectuarea masurari, dimensiunea masurata cu un subler cu precizia de 0,1mm se prezinta astfel: reperul zero al vernierului se gaseste intre reperele 32 si 33, de pe rigla, iar in prelungirea cu un reper de pe rigla se gaseste al saptelea reper de pe vernier. Sa se stabileasca valoerea dimensiuni masurate. Rezolvare: 30 + 70,1 = 32,7mm. **93 Dupa efectuarea masurari reperul zero al vernierului se gaseste intre reperele 45 si 46 de pe rigla, iar in prelungire cu un reper de pe rigla se gaseste al cincilea reperde pe vernier. Sa se stabileasca valoarea dimensiuni masurate. Rezolvare: 45 + 50,1 = 45,5mm. **94 Reperul zero al vernierului se gaseste intre reperele 62 si 63 de pe rigla, iar in prelungirea cu un reperde pe rigla se gaseste al noualea reper de pe vernier. Sa se stabileasca valoarea dimensiuni masurate. **95 La masurare reperul zero al vernierului se gaseste intre reperele 81 si 82 de pe rigla, iar in prelungire cu un reper de pe rigla se gaseste al optulea reper de pe vernier. Sa se stabileasca valoarea dimensiunii masurate.

79

4 CONTROLUL DIMENSIUNILOR SI SUPRAFETELOR CU AJUTORUL CALIBRELOR LIMITATIVE

4.1 Indicatii teoretice In productia de serie mare si de masa, pentru controlul pieselor se folosesc calibrele, care asigura o productivitate ridicata, intr cat timpul de control se reduce considerabil, dar sunt inlaturate diferite erori de indicatie, de citire etc. Din punct de vedere al pozitiei suprafetelor sau dimensiunilor pe care le controleaza, calibrele se clasifica in: - calibre pentru suprafete sau dimensiuni interioare; - calibre pentru suprafete sau dimensiuni exterioare. Calibrele pentru controlul dimensiunilor( suprafetelor) exterioare au forma de potcoava sau de inel, iar cele pentru

80

controlul dimensiunilor (suprafetelor) interioare au forma de tampon(cilindru complet, cilindru incomplet, sferic, etc); Dupa felul dimensiuni sau a suprafetei de contact, calibrele pot fi: calibre pentru verificarea arborilor cilindrici sau alezajelor cilindrice; calibre pentru controlul dimensiunilor ( lungimi, latimi, grosimi, inaltimi si adancimi) suprafetelor care formeaza ajustaje plane; calibre pentru controlul distantei dintre axele a doua alezaje sau dintre un alezaj si o suprafate plana etc. Dupa destinatie avem: calibre de lucru, de control, de receptie; contracalibre. Din punct de vedere al dimensiuni limita dupa care se verifica piesele deosebim: calibre partea trece si calibre partea nu trece. In fig.4.1 este prezentata schema de principiu pentru verificarea arborilor.

Fig.4.1 Schema de principiu pentru verificarea arborilor cu ajutorul calbrelor limitative Astfel arbori prelucrati trebuie sa aiba diametrul efectiv cuprins intre diametrul maxim prescris ( dmax ) si diametrul minim prescris ( dmin ) Arbori trebuie sa treaca prin acest calibru care se numeste partea trece si care nu trebuie sa treaca prin acest calibru care se numeste partea nu trece. In figura 4.2 este prezentata schema de principiu pentru verificarea alezajelor

81

Fig 4.2 Schema de principiu pentru verificarea alezajelor cu ajutorul calibrelor limitative Alezajele prelucrate trbuie sa aiba pentru diametrul efectiv, valori cuprinse intre diametrul maxim prescris (Dmax ) si diametrul minim prescris (Dmin) . Acest calibru trbuie sa treaca prin alezajele considerate corespunzatoare si, din acest motiv, el se numeste calibru partea trece. Cu un al doilea calibru se verifica daca alezajele au ( sau nu au) diametrul efectiv mai mic sau cel mult egal cu Dmax. Acest calibru care se numeste partea nu trece are diametrul nominal egal teoretic, cu D max si el nu trbuie sa treaca prin alezajele considerate corespunzatoare. Tipuri constructive de calibre: In fig 4.3 sunt prevazute cateva tipuri constructive de calibre pentru controlul dimensiunilor exterioare.

82

Fig.4.3 Calibre pentru controlul dimensiunilor exterioare Astfel, calibru plat bilateral cu limitele trece si nu trece (fig.4.3.a). se executa din tabla si se utilizeaza pentru controlul pieselor cu dimensiuni pana la 50 mm. Calibrul plat unilateral trece si nu trece (fig.4.3.b) executat tot din tabla, asigura in comparatie cu primul tip un control milt mai rapid ( mai productiv) si se utilizeaza la verificarea pieselor de tip arbore, pana la dimensiuni pana la 88 mm. In fig.4.3.c este prezentat un calibru potcoava unilateral, partea trece si nu trece si folosesc pentru controluldimensiunilor pana la 300 mm. In figura 4.3.d si 4.3.e sunt prezentate un calibru plat pentru verificarea latimii inelelor si respectiv un calibru plat pentru verificarea lungimii unor piese de dimensiuni mici. Calibru plat di fig.4.3.f serveste pentru verificarea la fanta de lumina, a lungimi sau inaltimi proeminentelor ori treptelor unor piese. Calibru potcoava matritat (fig 4.3.g) este mai robust si mai rigid si serveste pentru controlul pieselor cu dimensiuni pana la 200 mm. In figura 4.4 sunt prezentate cateva tipuri de calibre pentru controlul dimensiunilor si suprafetelor interioare.

83

Fig 4.4 Calibre pentru controlul dimensiunilor interioare Calibrele tampon utilizate pentru verificarea alezajelor cilindrice cu diametrul pana la 80mm pt fi: cu o singura limita (trece fig.4.4 a si nu trece fig4.4.b, bilateral cu doua limite fig4.4.c si unilateral cu doua limite (fig4.4 d). Pentru dimensiuni sub 5 6 mm, se folosesc calibre subtiri de tipul celor prezentate in figura 4.4.e si 4.4.f. Pentru controlul diametrelor intre 30 si 120 mm se pot utiliza calibre compuse(fig.4.4.g). Calibrele plate din fig 4.4.h. sau unilaterai (fig4.4.i) pot fi folosite pentru controlul dimensiunilor interioare. Dimensiunile mari , peste 100mm se verifica, de obicei cu calibre tampon incomplete (fig 4.4j.) Dimensiunile interioare foarte mari( pana la si peste 1000mm) se verifica cu ajutorul calibrelor vergea cu capete sferice (fig.4.4.k) Adancimea unor

84

cavitati se poate verifica la fanta de lumina cu ajutorul calibrului de tipulc elui prezentat in figura 4.4.l iar pentru verificarea lungimi treptelor unor alezaje se pot utiliza calibre de fulul cului prezentat in fig.4.4m. 4.1.1** Sistemul ISO de tolerante pentru calibre si contracalibre Calibrele, fiind mijloace de control, trebuie sa se execute la o precizie mult mai mare decat a pieselor pe care le controleaza. In functie de precizia si valoarea dimensiuni nominale, toleranta calibrului este de la 1/3 pana la 1/10 din toleranta dimensiuni piesei verificate. Daca la dimensiunea calibrului de lucru partea nu trece se prevede o toleranta obisnuita de executie ( ca la orice piesa) la dimensiunea calibrului de lucru partea trece este prevazuta (in afara tolerantei de executie obisnuita) si o asa numita toleranta de uzura. In figura 4.5. sunt prezentate pozitiile campurilor de toleranta ale calibrelor si contracalibrelor pentru verificarea arborilor (suprafetelor exterioare) Intre pozitiile tolerantelor calibrelor pemtru verificarea arborilor(suprafete exterioare) cu dimensiun pana la 180mm inclusiv(fig 4.5.a) si pozitiile tolerantelor pentru verificarea arborilor cu dimensiuni peste 180mm (fig4.5.b) exista deosebiri, care vor fi aratate in cele ce urmeaza. *** Dimensiunea nominala a calibrului partea trece (notat cu Tnou pentru verificarea arborilor este egala cu diametrul maxim prescris al arborelui dmax minus o valoare z1. Toleranta de executie a calibrului, notate cu H1, este data simetric fata de aceasta dimensiune nominala ( Tnou = (dmax z1)
H1 2 H1 2

). (4.1)

Toleranta de uzura incepe de la mijlocul tolerantei de fabricatie si ajunge peste diametrul maxim la o distanta y 1 (la calibrele

85

pentru verificarea arborilor cu treptele de precizie 9 16, y 1 = 0; in felul acesta dimensiunea calibrului uzat este; Tuzat =dmax + y1 (4.2) pentru dimensiuni nominale ale arborilor verificati pana la 180 mm , si Tuzat =dmax + y1 1 (4.3) pentru dimensiuni nominale peste 180mm, 1 fiind o zona de siguranta pentru compensarea erorilor de masurare.

86

Figura 4.5 Pozitiile campurilor de toleranta ale calibrelor pentru verificarea arborilor: a cu dimensiuni pana la 180 mm; b cu dimensiuni peste 180 mm.

Dimensiunea nominala a calibrului partea nu trece (notat cu NT) este egala cu diametrul minim prescris (dmin) al arborilor pentru dimensiuni pana la 180mm si cu d min + 1 pentru dimensiuni peste 180mm. Toleranta de executie a calibrului NT este data simetric fata de dimensiunea nominala a lui ( Adica: NT =dmin
H1 2 H1 2

).

( 4.4)

pentru dimensiuni pana la 180 mm, si

87

NT = (dmin +1)

H1 2

(4.5)

pentru dimensiuni peste 180mm. Contracalibrele pentru verificarea calibrelor de lucru au, ca dimensiuni nominale, dimensiunea nominala a calibrului T nou, dimensiunea maxima de uzura a calibrului Tuzat si, rspectiv, dimensiunea nominala a calibrului NT; tolerantele contracalibrelor (Hp) sunt date simetric fata de dimensiunile nominale ale lor. Dimensiunile nominale ale calibrelor T nou, Tuzat si NT pentru arbori se pot calcula si cu ajutorul valorilor L Tnou, LTuzat, si LNT care sunt diferentele dintre respectivele dimensiuni nominale si dimensiunea nominala a arborilor verificati. Tnou = (N + LTnou) Tuzat = N + LTuzat NT = ( N + LNT)
H1 2 H1 2

(4.6) (4.7 ) (4.8 )

Valorile y1, z1 si 1 si treptele de precizie ale calibrelor sunt date in STAS 8222-68, iar valorile LTnou, LTuzat, si LNT, abaterile limita la dimensiune si tolerantele de forma ale calibrelor si contracalibrelor sunt date in STAS 8223-68. In figura 4.6, a si b, sunt prezentate pozitiile canmpurilor de toleranta ale calibrelor pentru verificarea alezajelor. *** Dimensiunea nominala a calibrului T nou pentru verificarea alezajelor cu orice dimensiune este egala cu diametrul minim prescris Dmin al alezajului plus o valoare z., adica: Tnou = Dmin + z (4.9 ) Toleranta de fabricatie(executie), notata cu H pentru calibre tampon cilindrice si cu H s pentru calibre tampon sferice, este data simetric fata se aceasta dimensiune nominala (
H 2

, respectiv

Hs 2

) , adica;

88

Tnou = (Dmin + z) Tnou = (Dmin + z)

H 2

(4.10) , (4.11)

pentru calibru- tampon cilindric respectiv

Hs 2

pentru calibru tampon sferic Toleranta de uzura incepe de la mijlocul tolerantei de fabricatie si ajunge sub diametrul minim prescris la o distanta y ( la calibrele pentru verificarea alezajelor cu treptele de precizie 9 16, y = 0; in acest fel, dimensiunea calibrului uzat este egalaD min y pentru dimensiuni ale alezajelor pana la 180mm adica, Tuzat = Dmin y (4.12 ) si Tuzat = Dmin y + (4.13 ) pentru dimensiuni peste 180mm. ( ca si la calibrele pentru arbori, este o zona de siguranta pentru compensarea erorilor de masurare.

89

Fig.4.6. Pozitiile campurilor de toleranta ale calibrelor pentru verificarea alezajelor : a cu dimensiuni pana la 180 mm; b cu dimensiuni peste 180 mm. Dimensiunea nominala a calibrului NT este egala cu diametrul maxim prescris Dmax al alezajului pebntru dimensiuni pana la 180mm adica, NT = Dmax (4.14 ) si cu Dmax adica, NT=Dmax (4.15 ) pentru dimensini peste 180mm. Toleranta de fabricatie ale calibrului NT este data simetric fata de dimensiunea niminala a lui (
H 2

, respectiv

Hs 2

) . adica;
H 2

NT=Dmax respectiv NT=Dmax pentru calibtu tampon sferic.

(4.16 ) (4.17 )

Hs 2

90

Dimensiunile nominale ale calibrelor T nou, Tuzat si NT se pot calcula si cu ajutorul valorilor LTnou, LTuzat, si LNT, care au aceeasi semnificatie ca la calibrele pentru arbori . Valorile y 1, z1 si si treptele de precizie ale calibrelorsunt date in STAS 8222-68, iar valorile L Tnou, LTuzat, si LNT, abaterile limita de dimensiune si tolerantele de forma ale calibrelor pentru verificarea alezajelor sunt date in STAS 8221-68. Calibrele tampon nu sr verifica cu ajutorul contracalibrelor, ci cu ajutorul unor aparate universaleca: optimetrul, microscopul universal de masurare etc. 4.2 Probleme rezolvate **96 Sa se determine dimensiunile nominale si toleranta 0 , 020 calibrelor pentru verificarea arborilor 20 0, 041 Rezolvare: Se calculeaza dimensiunea maxima si minima a arborilor: dmax = N + as = 20 + ( - 0,020) = 20 0,020 = 19,980 mm; dmin = N = ai = 20 + ( - 0,041) = 20 0,041 = 19, 959 mm. * Din STAS 8222 68 se ia valorile lui z 1 si yi pentru dimensiunea data, si se calculeaza dimensiunea si toleranta calibrului trece nou; Tnou = ( dmax z1)
H1 2

= (19,980 0,003) 0,002 =

19,997 0,002. Se calculeaza dimensiunea calibrului trece uzat; Tuzat = dmax +y1 = 19,980 + 0,003 = 19,983 mm. Se calculeaza dimensiunea si toleranta calibrului nu trece; NT = dmin
H1 2

= 19,959 0,002 mm.

*Cu ajutorul relattlor LTnou, LTuzat, si LNT se calculeaza: --dimensiunea si toleranta calibrului trece nou; Tnou = (N + LTnou)
H1 2

(20

0,023)

0,002=19,9770,002mm. - dimensiunea calibrului trece uzat ;

91

Tuzat = N + LTuzat = 20 0,017 = 19,983mm. - dimensiunea si toleranta calibrului nu trece; NT = ( N + LNT)

H1 2

(20 0,041) 0,002

=19,9590,002mm. **Se calculeaza dimensiunile si tolerantele contracalibrelor: *1 dimensiunile si tolerantele contracalibrelor pentru calibru trece nou; CTnou = 19.977 0,00075mm; *2 dimensiunea si toleranta contracalibrului pentru calibru trece uzat: CTuzat = 19,983 0,00075 mm; *3 dimensiunea si toleranta contracalibrului pentru calibru nu trce: CNT = dmin 0,00075 = 19,959 0,00075mm. **97 Sa se determine dimensiunile nominale si tolerantele + 0 ,113 calibrelor pentru verificarea arborilor 250 =0, 084 (r6). Vezi fig 4.5.b. Rezolvare: *Se calculeaza dimensiunile limita ale arborilor: dmax = N + as = 250 + 0,113 = 250,113 mm; dmin = N + ai = 250 + 0,084 = 250,084 mm. **Din STAS 8222 68 cu ajutorul valorilor z1, y1, si 1 se calculeaza: - dimensiunea si toleranta calibrului trece nou; Tnou = (dmax z1)
H1 2

= (250,113 0,007) 0,005 =

250,106 0,005mm. - dimensiunea calibrului trece uzat: Tuzat = ( dmax + y1 1) = 250,113 + 0,005 0,002 = 250,116mm; - dimensiunea si toleranta calibrului nu trece: NT = (dmin +1)
H1 2

= (250,084 + 0,002) 0,005 =

250,086 0,005 mm.

92

*** Cu ajutorul valorilor se calculeaza: - dimensiunea si toleranta calibrului trece nou: Tnou = ( N + LTnou)
H1 2

= (250 + 0,106) 0,005 =

250,106 0,005mm. - dimensiunea calibrului trece uzat; Tuzat =N + LTuzat = 250 + 0,116 = 250,116 mm. - dimensiunea si toleranta calibrului nu trece: NT = ( N + LNT)
H1 2

= (250 + 0,086) 0,005 =

250,086 0,005 mm. In contimuare se calculeaza dimensiunile si tolerantele contracalibrelor. --dimensiunea si toleranta calibrului pentru calibru trece nou; CT = 250,106 0,00225mm; - dimensiunea si toleranta contracalibrului pentru calibru trece uzat: CTuzat = 250,116 0 00225mm. - dimensiunea si toleranta contracalibrului pentru calibrull nu trece. CNT = 250,086 0 00225mm. **98 SA se determine dimensiunile limita si tolerantele pentru + 0 ,119 verificarea alezajelor 35 +0, 080 mm.(D8) vezi fig.4.6.a. Rezolvare: *Se calculeaza dimensiunile limita ale alezajelor: Dmax = N + As = 35 + 0,119 = 35,119mm; Dmin = N + Ai = 35 + 0,080 = 35,080mm. **Luate, din STAS 8222 68, valorile z si y si cu ele se calculeaza: - dimensiunea si toleranta calibrului trece nou: Tnou = (Dmin + z)
H 2

= (35,080 + 0,006) 0,002 =

35,086 0,002mm. - dimensiunea calibrului trece uzat:

93

Tuzat = Dmin y = 35,080 0,050 = 35,075mm. - dimensiunea si toleranta calibrului nu trece: NT = Dmax
H 2

= 35,119 0,002mm.

*** cu ajutorul valorilor LTnou, LTuzat, si LNT, din STAS 8222 68 se calculeaza: - dimensiunea si toleranta calibrului trece nou: Tnou = (N + LTnou)
H 2

= (35 + 0,086) 0,002 =

35,086 0,002mm. - dimensiunea calibrului trece uzat: Tuzat = N + LTuzat = 35 + 0,075 = 35,075mm. - dimensiunea si toleranta calibrului nu trece. NT = (N + LNT)
H 2

= (35 + 0,119) 0,002 =

35,119 0,002mm. **99 Sa se determine dimensiunile nominale si tolerantele 0 , 014 calibrelor pentru verificarea alezajelor 200 0, 060 mm(N7) vezi fig 4.6.b. Rezolvare: * Dimensiunile limita ale alezajelor sunt: Dmax = N + As = 200 + ( - 0,014) = 200 0,014 = 199,986mm, Dmin = N + Ai = 200 = ( - 0,060) = 200 0,060 = 199,940mm. ** din STAS 8222 se iau valorile z, y si si se calculeaza: - dimensiunea nominala si toleranta calibrului trece nou. Tnou = (Dmin + z)
H 2

= (199,940 + 0,007) 0,005 =

199,947 0,005mm. - dimensiunea calibrului trece uzat: Tuzat = Dmin y + = 199,940 0,006 + 0,003 = 199,937 mm; - dimensiunea si toleranta calibrului nu trece: NT = (Dmax )
H 2

= (199,986 0,003) 0,005 =

199,983 0,005 mm. *** cu ajutorul valorilor LTnou, LTuzat, si LNT se calculeaza:

94

- dimensiunea si toleranta calibrului trece nou: Tnou = ( N + LTnou)

H 2

= (200 0,053) 0,005 =

199,947 0,005mm. - dimensiunea calibrului trece uzat: Tuzat =N + LTuzat = 200 0,063 = 199,937mm. - dimensiunea si toleranta calibrului nu trece; NT = ( N + LNT)
H1 2

=(200 0,017) 0,005 =

199,983 0,005 mm. 4.3 ****Probleme nerezolvate: *100 Sa se determine dimensiunile limita si tolerantele calibrelor 0 , 025 pentru verificarea arborilor 30 0, 050 (f6) vezi fig 4.5.a. *101 Sa se determine dimensiunile limita si tolerantele calibrului + 0 , 051 pentru verificare arborilor 200 +0, 031 (n6). Vezi fig 4.5b. *102 Sa se determine dimensiunile limita si tolerantele calibrelor + 0 , 028 tampon pentru verificarea alezajelor 45 +0, 017 (N6) fig 4.6.a *103 Sa se determine dimensiunile limita si tolerantele + 0 , 051 calibrelor tampon pentru verificarea alezajelor 60 +0, 032 (N7) fig 4.6.a *104 Sa se determine dimensiunile limita si tolerantele calibrelor 0 , 043 tampon pentru verificarea alezajelor 150 0, 083 (E8) vezi fig 4.6b. 4.4 Tolerantele calibrelor pentru controlul suprafetelor care formeaza ajustaje plane. Tolerantele calibrelor si contracalibrelor utilizate pentru pentru controlul suprafetelor care formeaza ajustaje plane se stabilesc dupa metoda espusa la subcapitolul 4.1 conform STAS 8221 68 ----8223 68. In acest caz, dimensiunile plane exterioare, respectiv dimensiunile suprafetelor plane cuprinse (exterioare) vor fi asimilate cu dimensiunile arborilor cilindru, iar dimensiunile plane interioare, vor fi asimilate cu

95

dimensiunile alezajelor cilindrice. In alte cazuri tolerantele de fabricatie pentru calbrele trece si nu trece si toleranta de uzura pentru calibru trece se poate calcula astfel: Tc = Tu Tc = Tu
TL 10 TL 14

pentru L 100 mm, pentru L >100 mm.

(4.18 ) ( 4.19 )

In care, TL este toleranta dimensiuni. Pozitiile tolerantelor calibrelor in raport cu toleranta dimensiuni, se recomanda sa se stabileasca corespunzator figurii 4.7.a pentru calibre potcoave plane (la controlul dimensiunilor plane exterioare) si a figurii 4.7.b pentru calibre tampon plane (la controlul suprafetelor plane interioare). Rezulta, ca dimensiunile nominale si tolerantele calibrelor trece nou sunt:

Fig 4.7. Pozitiile campurilor de tolerante ale calibrelor plane - pentru controlul dimensiunilor plane exterioare Tnou = Lmax
Tc 2

(4.20)

- pentru controlul dimensiunilor plane interoiare

96

Tnou = Lmin

Tc 2

( 4.21)

Dimensiunile nominale si tolerantele calibrului nu trecesunt: - pentru controlul dimensiunilor plane exterioare NT = Lmin NT = Lmax
Tc 2 Tc 2

, .

(4.22 ) (4.23)

- pentru controlul dimensiunilor plane interioare Tolerantele cotracaliobrelor pentru verificarea calibrelor potcoava se iau egale cu aproximativ 1/3 di toleranta calibrului.

4.5 Calibre pentru controlul distantei dintre axele alezajelor 4.5.1 Indicatii teoretice Controlul distantei dintre axele alezajelor ca ajutorul calibrelor se face; - fie tinand seama de influenta tolerantelor la diametrele alezajelor, - fie indiferent de variatia valorilor efective ale diametrelor. In primul caz, se controleaza distanta dintre cele mai apropiate generatoare sau distanta dintre cele mai departate generatoare ale celor doua alezaje.

97

Fig 4.8 Controlul distantei dintre axele alezajelor De exemplu piesa prezentata in figura 4.8.a, la care diametrele D1 (al alezajului din stanga) si D2 (al alezajului din + 0 , 05 dreapta) sunt egale cu 20 0 mm, iar distanta intre axe L= 100 0,1mm. a) Distanta dintre cele mai apropiate generatoare ale alezajelor, notata cu X (fig.4.8.b) si care poate fi controlata cu ajutorul unui calibru potcoava plat, se determina cu relatia urmatoare: X=L(
D1 D2 + 2 2

(4.24 )

Daca se tine seama de valorile nominale si valorile limita prescrise ale lui L, D1, si D2, se obtine valoarea nominala si valorile limita ale lui X: Xnom = Lnom ( Xmin = Lmin ( Xmax = Lmax
D1nom D2 nom + 2 2

(4.25 ) (4.26 ) (4.27)

D1 max D2 max + 2 2 D D ( 1 min + 2 min 2 2

) )

4.5.2 Probleme rezolvate **105 Pentru datele din figura 4.8.a , sa se calculeze valoarea nominala si valorile limita ale lui X.

98

Rezolvare: Pentru calcul se aplica relatiile : Xnom, Xmin si Xmax. Xnom = 100 ( Xmin = 99.9 Xmax = 100,1
20 20 + ) = 80mm; 2 2 20,05 20,05 ( 2 + 2 ) = 79.85 mm; 20 20 ( 2 + 2 ) = 80,10 mm.
+ 0 ,10

Rezulta ca, pentru controlul dimensiuni X = 80 0 ,15 mm, se va folosi un calibru potcoava plat, cu partea treceavand dimensiunea nominala de 80,10 mm, si cu partea nu trece avand dimensiunea nominala de 79,85 mm ( toleranta de executie si de uzura ale celor doua parti se vor stabili conform celor aratate la sbcapitolul 4.1) b) Distanta dintre cele mai departate generatoare, notata cu Y (fig 4.8.b) si care poate fi controlata cu ajutorul unui calibru tampon plat, se determina astfel: Y= L +
D1 D2 + 2 2

(4.28 )

Valoarea nominala si valorile limita ale lui Y se calculeaza astfel: D D Ynom = Lnom + 1 nom + 2 nom ; (4.29) 2 2 Ymin = Lmin + Ymax = Lmax + Ynom = 100 +
D1 min D2 min + ; 2 2 D1 max D2 max + . 2 2

(4.30 ) (4.31)

Pentru piesa din figura 4.8.a se obtine;

20 20 + = 120 mm; 2 2 20 20 Ymin = 99,9 + 2 + 2 = 119,9 mm; 20,05 20,05 Ymax = 100,1 + 2 + 2 = 120,05mm.

Prin urmare, pentru controlul dimensiuni Y = 120 0 ,10 mm se va folosi un calibru tampon plat cu partea trece avand

+ 0 ,15

99

dimensiunea nominala de 119,9 mm si cu partea nu trece avand dimensiunea nominala de 120,15 mm ( tolerantele de executie si de uzura ale celor doua parti se vor stabili conform celor aratate in subcapitolul 4.1 **106 Sa se calculeze valoare nominala si valorile limita ale distantei X, conform schemei di fig. 4.8 unde se cunoaste: 0 ,10 0 ,10 L = 150 0,05; D1 = 25 + mm; D2 = = 25 + mm. + 0 + 0 Rezolvare; a) se calculeaza distanta dintre cele mai apropiate generatoare ale alezajelor, notata cu X. Xnom = Lnom ( Xmin = Lmin 124,85mm. Xmax = Lmax (
D1 min D2 min + 2 2 D1nom D2 nom + )= 2 2 D D ( 1 max + 2 max ) 2 2

150 (

25 25 + ) 2 2

= 125 mm.
25,1 25,1 + ) 2 2

= 149,95 (

= =

) = 150,05 -

25 25 + ) 2 2

125,05mm. + 0 , 05 Pentru controlul dimensiuni X = 125 0,15 mm se va folosi un calibru potcoava plat, cu partea trece avand dimensiunea nominala de 125,05mm si cu partea nu trece avand dimensiunea nominala de 124,85 mm. b) Se calculeaza distanta dintre cele mai departate generatoare, notata cu Y, distanta ce poate fi controlata cu un calibru tampon plat. D D 25 25 Ynom = Lnom + 1 nom + 2 nom = 150 + 2 + 2 = 175 mm. 2 2 Ymin = Lmin + Ymax = Lmax
D1 min D2 min + = 149,95 2 2 D1 max D2 max + + = 2 2

25 25 + 2 2

= 174,95mm.
25,1 25,1 + 2 2

150,05 +

175,15mm. + 0 ,15 Prin urmare pentru controlul dimensiuni Y = 175 0 , 05 mm se va folosi un calibru tampon plat, cu partea trece avand

100

dimensiunea nominala de 174,95 mm, si cu partea nu trece avand dimensiunea nominala de 175,15mm. 4.5.3. Probleme nerezolvate. **107 Sa se calculeze valoarea nominala si valorile limita ale distantei X conform schemei din figura 4.8 cand se cunoaste: + 0 ,15 + 0 ,15 L = 200 0,10mm; D1 = 30 0 mm; si D2 = 30 0 mm. **108 Se cunosc urmatoarele date; L = 300 0,15mm; D 1 = + 0 , 20 + 0 , 20 40 0 mm; si D2 = 40 0 mm. Sa se calculeze valoarea nominala si valorile limita ale distantei X conform schemei din figura 4.8 **109 . Avand valorile urmatoare; ; L = 400 0,20mm; D 1 + 0 , 30 + 0 , 30 = 50 0 mm; si D2 = 50 0 mm. Sa se calculeze valoarea nominala si valorile limita ale distantei X conform schemei din figura 4.8 4.6 Calibre pentru controlul alezaj si o suprafata plana. distantei dintre axa unui

Distanta dintre axa unui alezaj si o suprafata plana se controleaza, cu ajutorul unui calibru potcoava plat trece si nu trece, care verifica distanta X dintre cea mai apropiata generatoare a alezajului si suprafata plana considerata ( fig 4.9)

101

X D

Fig 4.9 Controlul distantei dintre axa unui alezaj si o suprafata plana. Valorile distantei X respectiv dimensiunile nominale maxime si minime ale partilor trece si nu trece ale calibrului se determina cu relatiile: Xnom = Lnom Xmin = Lmin Xmax = Lmax Dnom 2 Dmax 2 Dmin 2

(4.32) (4.33) (4.34)

4.6.1 Probleme rezolvate. 110 Se cunoaste: L = 50 0,10 mm; D = 20 0,05mm. Sa se calculeze valorile distantei X. Rezolvare: Xnom 50 Xmin = 49,9 Xmax = 50,10
20 =40mm; 2 20,05 = 39,875mm; 2 19,95 - 2 = 40,125mm.

Astfel, pentru controlul dimensiuni 40 0,125 se va folosi un calibru potcoava plat cu partea trece avand dimensiunea nominala de 39,875mm si cu partea nu trece 40,125mm 4.6.2 Probleme nerezolvate:

102

111 .Se da ; L = 80 0,10mm; D =25 0,05mm. Sa se calculeze distanta X. 112 Se cunosc urmatoarele valorii: L = 100 0,15 mm; D =30 0,05mm. Sa se calculeze distanta X. 113. Valorile sunt urmatoarele: L = 120 0,20 mm; D =40 0,10mm. Sa se calculeze valoarea distantei X. 4.7 Calibre pentru piese conice netede In figura 4.10 , a, se prezinta constructia calibrului pentru controlul unui alezaj conic neted, iar in fig.4.10, b pentru un arbore conic neted.

Fig 4.10 Calibre pentru piese conice netede Deoarece toleranta pe diametru se poate localiza la piesele conice printr o deplasare axiala, la calibrele conice cele doua limite maxima si minima ale diametrului se se transpun in doua limite axiale insemnate cu rizuri (fig 4.10.a) sau materializate intr o treapta ( fig 4.10.b). Considerand toleranta pe diametru T D = Dmax Dmin , toleranta axiala TA se poate calcula cu formula( vezi fig 4.11)

103

TA =

TD ctg 2 2

(4.35 )

Fig 4.11 Schema de calcul pentru calibrul conic Intru cat, calibru conic se va uza, si de aceea trbuie considerata o uzura: Ul = toleranta de uzura de lucru, Uc = toleranta de uzura de control. Daca se considera si toleranta de executie proprie calibrului Tc, atunci diametrul caldrului dorn conic va fi: Dmin + Ul + Uc + Tc , (4.36) Daca se noteaza : Z = U l + Uc + T c , (4.37) Atunci formula anterioara devine:

104

Dmin + Z. (4.38) In mod analog , in cazul calibrului - inel pentru verificarea unei piese conice netede se va gasi diametrul: Dmax + Z ( 4.39) Pentru stabilirea valorii numerice a tolerantei cilindrului conic, se poate considera: Tc = Tc = Tc =
T 20 T 20 T 20

+ 0,001 mm, pentru D = 1-----40 mm; + 0,002 mm, pentru D = 50-----99 mm; + 0,003 mm, pentru D = 100-----149 mm;

si asa mai departe, pentru fiecare 50 mm, se ia plus 0,001 mm. Valorile T si Tc s au luat in milimetri. Pentru Ul si Uc se popate lua: Ul = Uc =
T 20

+ 0,001 mm.

Pentru TD impar, Ul si Uc, se rotunjesc in minus.

4.7.1.Problema rezolvata; 114 Sa se proiecteze un calibru pentru piesa cu alezaj conic neted, din figura 4.12

105

Fig 4.12 Desenul produsului Fig 4.13 Calculul dimensiuni y finit Se observa ca Dmin = 9,8 mm si T = 0,03 mm. Se va lua: T c = Ul = Uc =
T 20

+ 0,001mm =

0,03 20

+0,001 = 0,0025mm.

Dar Z = Ul + Uc + Tc = 30,0025 = 0,0075 mm. Ca urmare, toleranta piesei se va micsora cu Z: T Z = 0,030 0,0075 = 0,0225mm. Toleranta axiala va fi: TA =
(T Z ) ctg 2 2

0,0225 2

114,58885 = 1,29 mm.

Diametrul calibrului va fi; Dmin + Z = 9,8 +0,0075 = 9,8075 mm. Din motive tehnologice, se va dimensoina calibrul dorn la varful acestuia, unde, considerand o distanta axialade 14 mm, se gaseste ( fig.4.13): y = 14 tg 0o30 = 14 0,00873 = 0,1222 mm. Astfel diametru dornului la varf va fi: (Dmin + Z) 2y = 9,8075 2 0,12222 = 9,563 mm. Conform dimensiunilor calculate, calibrul va avea desenul din fig.4.14

106

Fig 4.14 Desenul de executie al calibrului.

5 LANTURI DE DIMENSIUNI
5.1 Indicatii teoretice

107

In constructia de masini si aparate, dimensiunile liniare si unghiulare determina marimea si forma suprafetelor si pieselor, precum si pozitia a doua sau mai multe suprafete , atat la piese luate separat, cat si la ansamblurile de piese. Prin lant de dimensiuni se intelege totalitatea dimensiunilor, liniare sau unghiulare care formeaza un contur inchis si care determina pozitia unei suprafete ale unor piese sau ale mai multor piese intr un subansamblu sau ansamblu. Dimensiunile unui lant se impart in dimensiuni componente sau primare si dimensiuni de inchidere. Dimensiunile componente sunt cele care in procesul de prelucrare, trebuie sa fie respectate (realizate, obtinute) la valorile prescrise in desenul de executie al piesei. Dimensiunea de inchidere rezulta din dimensiunile componente ale lantului, atat la prelucrarea pieselor cat si la asamblarea lor. In calcule, dimensiunile primare ale unui lant de dimensiuni liniar se noteaza cu o litera mare a alfabetului (de exemplu, B, C sau D etc) iar dimensiunea de inchidere se mnoteaza cu litera R. Intr un lant de dimensiuni unghiulare dimensiunile (unghiulare) primare se noteaza cu o litera a alfabetului grec ( de exemplu, sau etc) iar dimensiunea de inchidere cu R sau R etc. Lanturile de dimensiuni se reprezinta cu valori numerice (fig 5.1.a,b si c) si cu notatii conventoinale (fig 5.1.c si d) Deasemeni lanturile de dimensiuni se pot prezenta si schematic (fig 5.2)

108

Fig 5.1 Reprezentarea lanturilor de dimensiuni: a,b si c cu valori numerice; d si e cu notatii conventionale.

Fig 5.2 Reprezentarea schematica a lanturilor de dimensiuni din fig 5.1

109

In figura 5.3 sut prezentate trei tipuri de cotarii: * cotare funtionala (cotare intocmita de proiectant) In acest caz dimensiunile sunt asezate in serie (fig 5.3 b)

Fig 5.3 Lanturi de dimensiuni cu diferite moduri de cotare *cotare tehnologica lanturile de dimensiuni au o singura baza de cotare (fig 5.3 a) * cotare mixta (fig 5.3c) Se recomanda ca un lant sa nu fie format din prea multe dimensiuni. Functie de pozitia in plan avem: lanturi de dimensiuni paralele in acelasi plan si lanturi de dimensiuni neparalele in acelasi plan. In practica lanturilor de dimensiuni se deosebesc doua probleme principale: * problema directa, prin care cunoscandu se valorile nominale, tolerantele si abaterile limita ale dimensiunilor

110

primare, se cere sa se determine valoarea nominala, tolerantele si abaterile limita ale dimensiuni de inchidere. * problema inversa prin care, cunoscandu se valoarea nominala, toleranta si abaterile limita ale dimensiuni de inchidere, precum si valorile nominale ale dimensiunilor primare, se cere sa se determine tolerantele si abaterile limita ale acestor dimensiuni. 5.2 Rezolvarea problemei directe a lantului de dimensiuni liniare paralele Problema directa a lantului de dimensiuni se rezolva prin urmatoarele metode: metoda de maxim si minim; metoda algebrica; metoda probabilstica. 5.2.1 Metoda de maxim si minim Pentru aplicarea acestei metode este necesar ca dimensiunile primare ale lantului de dimensiuni sa fie realizate strict intre limitele prescrise in desenul de executie, prescris de proiectant. Fig 5.4 Schema de rezolvare a lanturilor de dimensiuni

Fig 5.4 Schema de rezolvare a lanturilor de dimensiuni

111

Pentru exemplu se considera piesa prezentata in figura 5.4 la care lantul de dimensiuni este format din dimensiunile + 0 , 08 primare B1 = 60 0,10 mm si B 2 = 40 0, 06 mm si dimensiunea de inchidere RB care trebuie calculata. Inainte de efectuarea calculelor, trebuie sa se stabileasca influenta fiecarei dimensiuni primare asupra dimensiuni de inchidere; din acest punct de vedere dimrensiunile primare se clasifica in: a - dimensiuni maritoare (de marire) care prin marirea individuala a lor (considerand constante celelalte dimensiuni primare) proviaca marirea dimensiuni de inchidere. b - dimensiuni reducatoare (de micsorare) care prin marirea individuala a lor (considerand, de asemenea, constante celelalte dimensiuni primare) provoaca micsorarea dimensiuni de inchidere. In exemplul din figura 5.4, B1 este dimensiune primara maritoare, iar dimensiunea B2 este dimensiune primara reducatoare. In concluzie, dimensiunile maritoare au influenta directa si in acelasi sens asupra dimensiunilor de inchidere, iar dimensiunile reducatoere au influenta directa asupra dimensiunii de inchidere, dar in sens contrar. Valoarea nominala a dimensiuni de inchidere R B este egala cu diferenta dintre valoarea nominala a dimensiuni B 1 si valoarea nominala a dimensiuni B2 adica: NRB = NB1 NB2 (5.1) In exemplul dat NRB = 60 40 = 20 mm. Valorile limita ale dimensiuni RB sunt; RB max = B1 max B2min ; (5.2) RB min = B1 min - B2 max. (5.3) Valorile limita pot fi inlocuite prin valorile nominale si abaterile limita corespunzatoare, adica: NRB + AsRB = (NB1 + AsB1) (NB2 - AiB2) (5.4) NRB + AiRB = (NB1 + AiB1) (NB2 + AsB2) (5.5) in care:

112

AsRB este abaterea superioara a dimensiuni de inchidere RB;

AiRB este abaterea inferioara a dimensiuni de inchidere RB; AsB1 abaterea superioara a dimensiuni B1; AiB1 abaterea inferioara a dimensiunu B1; AsB2 - abaterea superioara a dimensiuni B2 AiB2 abaterea inferioara a dimensiunu B2; Daca din relatiile 5.4 si 5.5 se scad relatiia 5.1, se obtine: AsRB = AsB1 AiB2 (5.6) AiRB = AiB1 AsB2 ( 5.7) Considerand pentru orice lant cu n dimensiuni, relatiile pentru abaterile limita ale dimensiuni de inchidere se pot scrie astfel: AsRB = As BJ Ai Bj
j =1 m +1 m n 1

(5.8)

adica: abatera superioara a dimensiuni de inchidere este egala cu diferentea algebrica dintre suma abaterilor superioare ale dimensiunilor maritiioare si suma abaterilor inferioare ale dimensiunilor reducatoare; si AiRB =

Ai
j =1

BJ

As Bj
m +1

n 1

(5.9)

adica: abaterea inferioara a dimensiuni de inchidere este egala cu diferenta algebrica dintre suma abaterilor inferioare ale dimensiunilor maritoare si suma abaterilor superioare ale dimensiunilor reducatoare. Considerad exemplul luat din figura 5.4 rezulta: AsRB = ASB1 AiB2 = +0,10 ( - 0,06) = + 0,16mm; AiRB = AiB1 AsB2 = - 0,10 ( + 0,08) = - 0,18mm. Astfel, + 0 ,16 + 0 ,16 dimensiunea de inchidere este 20 0 ,18 mm. RB =20 0 ,18 mm. Toleranta dimensiuni de inchidere se poate calcula ca diferenta dintre valorile limita sau dintre abaterile limita prescrise: TRB =RBmax Rbmin = AsRB AiRB (5.10) Inlocuind, de exemplu, abaterile limita prin expresiile (5.6 )si (5.7) si grupand pe dimensiuni corespunzatoare, se obtine:

113

TRB = (AsB1 AiB2) (AiB1 AsB2) = (AsB1- AiB2) + (AsB2 AiB2) = TB1 + TB2 (5.11) adica, toleranta dimensiuni de inchidere este egala, teoretic, cu suma tolerantelor primare ale lantului. In exemplul luat: TRB = AsRB AiRB = + 0,16 ( - 0,18) = 0,34 mm Sau TRB = TB1 + TB2 = 0,20 + 0,14 = 0,34 mm. Pentru cazul general, respectiv pentru orice lant de dimensiuni: TRB =
T
j= 1 n 1 Bj

(5.12)

In baza relatiei 5.12 se pot trage urmatoarele concluzii: se recomanda ca lantul de dimensiuni sa aiba un numar cat mai mic de dimensiuni, pentru ca dimensiunea de inchidere sa nu rezulte cu o toleranta excesiv de mare; in situatia cand trebuie sa se determine valoarea nominala, abaterile limita si toleranta unei dimensiuni primare, precum si ale dimensiuni de inchidere, calculele se vor efectua prin aplcarea stricta a relatiilor(5.8), (5.9) si 5.12. 5.22 Metoda algebrica Aceasta metoda demonstreaza ca, intr o suma sau difernte de marimi tolerate, fiecare marime trebuie luata sub forma desfasurata (valoare nominala si abateri limita) dupa care se aduna sau se scad intre ele partile de acelasi fel. Astfel in cazul diferentelor, semnul minus in fata unei marimi tolerate schimba atat semnul valori nominale, cat si semnele abaterilor si, ca urmare, abaterile isi va schimba locul (abaterea superioara va deveni inferioara, iar cea inferioara va deveni abatere superioara). Prin urmare pentru o suma oarecare de marimi tolerate se poate scrie: RB = B1 + B2 + B3 de unde: ASRB +AsB1 +AsB 2 +AsB 3 NRB + +AiRB = NB1 +AiB1 + NB2 +AiB 2 + NB3 +AiB 3 =

114

AsB1+AsB 2 +aSb 3 (NB1 + NB2 + NB3) = (5.13) +AiB1+AiB 2 +AiB 3 in care As si Ai sunt notate abaterile superioare si inferioare.. 0 , 05 + 0 , 03 Daca de exemplu: B1 = 120 0, 25 mm, B2 = 30 0, 04 mm si + 0 , 06 B3 = 50 0, 04 mm, atunci dimensiunea de inchidere va fi: 0 , 05 + 0 , 03 + 0 , 06 0 , 05+ 0 , 03+ 0 , 06 RB = 120 0, 25 + 30 0, 04 +50 0, 04 = (120 +30 +30) 0, 250, 040, 04 + 0 , 04 = 200 0 ,33 mm; TRB = AsRB AiRB = +0,04 (- 0,33) = TB1 +TB2 +TB3 = 0,20 +0,07 + 0,10 = 0,37mm. ** Pentru o diferenta oarecare de marimi tolerate: RB = B1 + B2 B3. Se poate scrie; ASRB +AsB1 +AsB 2 +AsB 3 +AsB1 NRB + +AiRB = NB1 +AiB1 +NB2 +AiB 2 -(NB3 +AiB 3 ) = NB1 +AiB1 +NB2 +AsB 2 AiB 3 +AsB1+AsB 2 AiB 3 +AiB 2 -NB3 AsB 3 = (NB1 + NB2 - NB3) +AiB1+AiB 2 AsB 3 . Pentru exemplul dat rezulta: 0 , 05 + 0 , 03 + 0 , 06 0 , 05 AsRB NRB + = 120 0, 25 + 30 0, 04 -(50 0, 04 ) = 120 0, 25 + 30 +AiRB + 0 , 03 0 , 04 + 0 , 04 0 , 05 + 0 , 03+ 0 , 04 + 0 , 02 50 0, 06 = (120 +30 -50) 0, 250, 040, 06 = 100 0,35 mm; TRB = AsRB = AiRB = +0,02 (0,35) = TB1 + TB2 + TB3 = 0,21+ 0,07 + 0,10 = 0,37 mm. Rezultatul este acelasi ca si prin metoda de maxi si minim, dar este mai rapida.

5.2.3. Metoda probabilistica Deoarece valorile nominale ale dimensiunilor primare sunt valori constante, cu dispersia D(NBJ) =0 si abaterea medie patratica (NBJ) = 0, valoarea nominala a dimensiuni de inchidere se determina la fel ca prin metoda de maxi si minim sau ca prin metoda algebrica.In ce priveste calculul tolerantei si al abaterilor limita ale dimensiuni de inchidere se va tine esama de urmatoarele: * dimensiunile primare ale oricarui lant de dimensiuni sunt marimi cu caracter intamplator si au distributii proprii ale valorilor efective intre cele doua limite stabilite anterior, sau obtinute prin realizare tehnologica concreta.

115

*in marea majoritate a cazurilor, dimensiunile primare sunt marimi independente intre ele din punct de vedere al realizarii tehnologice, respectiv din punct de vedere al statistici matematice. * pentru dimensiunile primare ale lantului de dimensiuni, valorile efective obtinute la prelucrare, apropiate sau egale cu valorile limita prescrise au probabilitate de aparitie foarte mica. Pornind de la proprietatea ca dispersia unei sume de marimi intamplatoare este egala cu suma dispersiilor marimilor intamplatoare date, pentru dimensiunea de inchidere se poate scrie: D(RB) = D(B1) + D(B2( + ------ + D(Bn-1) = Dar, D(RB) = 2 (RB) . De unde;
2 (RB)

D( Bj )
j= 1 n 1 j =1

n*1

(5.14)

(B1)

(B2)

+ ---- +

(Bn-1)

2 = j = ( B j ) (5.15)

sau (RB) = 2 ( B1) + 2 ( B 2) + + 2 Bn 1 =

j =1

n 1

(B j )

(5.16)

adica abaterea medie patratica a dimensiuni de inchidere este egala cu radical din suma patrateloe abaterilor medii patratice ale dimensiunilor primare ale lantului. Toleranta elementului de inchidere se calculeaza cu relatia: TRBpr =
1 RB

j =1

n 1

B j T 2 B j

(5.17)

Presupunand ca dimensiunile primare ale lantului au, pentru valorile lor efective o distributir=e care se conduce dupa legea normala (Gaus Laplace) dimensiunea de inchidere va avea o distributie dupa aceeasi lege si relatia 5.17 devine: TRBpr =

T
j= 1

n 1

2 Bj

(5.18)

Intru cat R = Bj = 1 (prin TRBpr s a notat toleranta practica a dimensiuni de inchidere) La aceeasi relatie (5.18) se poate

116

ajunge si daca pornind de la relatia 5.16, presupunand ca distributia valorilor efective ale dimensiunilor primare se conduc dupa legea lui Gaus Laplace. Intr adevar daca, T B1 = 6B1, TB2 = 6B2 ----- TBn-1 = 6Bn-1 relatia 5.16 se poate scrie: (RB) = unde: 6 (RB) = TRBpr =
( T TB1 2 T 1 2 ) + ( B 2 ) 2 + +( Bn 1 ) 2 = TB21 + TB21 + TBn 1 6 6 6 6

de

T
j= 1

n 1

2 Bj

(5.19)

Daca lantul de dimensiuni are un numar mai mare de 6 dimensiuni (n >6) toleranta probabila a dimensiumi de inchidere se calculeaza cu relatia: TRBpr =
D RB

j =1

n 1

2 Bj

2 TBj

(5.20)

sau pentru distributia normala a dimensiunilor de inchidere, TRBpr = D in care; D = 1,8 ----- 0,8

T
j= 1

n 1

2 Bj

(5.21)

T
j =1

n 1

2 Bj

T
j =1

n 1

(5.22)

Bj

Relatiile (5.185.22) arata ca toleranta dimensiuni de inchidere determinata prin metoda probabilistica este mai mica decat toleranta de inchidere determinata prin metoda de maxim si minim sau prin metoda algebrica(fig 5.5 si fig5.6) Observatie: Abaterile limita probabile (practice) ale dimensiuni de inchidere se pot calcula: a) fie in functie de abaterile limita teoritice determinate prin metoda de maxim sau minim sau prin metoda algebrica (fig 5.5) b) fie in functie de valoarea centrala a dimensiuni de inchidere (fig 5.6)

117

Fig 5.5 Abateri limita probabilistice calculate in functie de abaterle limita teoretice In cazul a (fig5.5) se poate scrie : AsRBpr = AsRB (5.23) AiRBpr = AiRB + (5.24)
TRB TRBpr 2

TRB TRBpr 2

Fig 5.6 Abateri limita probabilistice calculate in functie de valoare centrala a dimensiuni de inchidere

118

In cazul b (fig 5.6) se porneste de la coeficientul de asimetrie relativa care caracterizeaza deplasarea valorii medii si a marimi date fata de mijlocul campului de toleranta (valoarea centrala) xc si care are expresia generala:
xc = T 2

(5.25)

Cand valoarea nominala si abaterile limita ale unei dimensiuni sunt cunoscute, valoarea centrala xc se calculeaza ca diferenta dintre valoarea medie (semisuma valorilor limita) si valoarea nominala sau ca semisuma algebrica a abaterilor limita. Acest coeficient poate avea valoare pozitiva, negativa sau zero, indicand sensul asimetric, respectiv lipsa ei. Din relatia 5.25 se poate scoate relatia; = xc +
T 2

(5.26)

Avand in vedere proprietatea ca valoarea medie a unei sume algebrice de marimi intamplatoare este egala cu suma algebrica a mediilor marimilor intamplatoare date, pentru lanturile de dimensiuni se poate scrie: RB =

j =1

n 1

Bj

(5.27)

pe baza acestei relatii se poate scrie pentru fiecare termen in parte; RB = xcRB + RB B2 = xcB2 + B2
TRBpr 2

B1 = xcB1 + B1

TB 2 2

; ----- Bn-1 = xcBn-1 +

TB1 ; 2 T Bn-1 Bn 1 2

Pentru ca indiferent de asimetria distributiilor dimensiunilor primare, distributia dimensiuni de inchidere este sau tinde catre o distributie simetrica, se poate considera RB = 0. ca urmare inlocuindu se aceste relatii in (5.27) se obtine: XcRB =

( x
j =1

n 1

cBj

+ Bj

TBj 2

(5.28)

119

Daca si distributiile dimensiunilor primare sunt simetrice Bj = 0 si relatia 5.28 devine XcRB =

x
j= 1

n 1

cBj

(5.29)

In concluzie abaterile limita ale dimensiuni de inchidere se calculeaza in functie de mijlocul campului de toleranta, astfel AsRBpr = xcRB + AiRBpr = xcRB TRBpr 2

(5.30 (5.31)

TRBpr 2

5.3 Probleme rezolvate 115 Se considera lantul de dimensiuni din figura 5.7.

Fig 5.7 Desenul de executie al unui ax ce are lantul format din patru dimensiuni Sa se calculeze prin aplicarea celor trei metode, valoarea nominala, tolerantele si abaterile limita ale dimensiuni de inchidere.

120

Rezolvare: a)Prin metoda de maxim si minim Dimensiunea B1, este dimensiune primara maritoare, iar B2 si B3 sunt dimensiuni primare reducatoare. *Conform relatiei 5.1 valoarea nominala a dimensiuni de inchidere este: NRB = NB1 (NB2 + NB3) = 120 (55 + 45) = 20mm. *Aplicand relatiile 5.8 si 5.9 abaterile limita ale dimensiuni de inchidere sunt: AsRB = AsB1 (AiB2 + AiB3) = 0,10 ( -0,07 0,05) = 0,22mm AiRB = AiB1 (AsB2 + AsB3) = - 0,10 (+0,05 + 0,04) = - 0,19mm Toleranta dimensiuni de inchidere se determina ca si diferenta abaterilor limita si conform relatiei 5.12. TRB = AsRB AiRB = 0,22 ( - 0,19) = 0,41mm. Sau TRB = TB1 + TB2 + TB3 = 0,20 + 0,12 + 0,09 = 0,41mm. In final rezulta valoareaelementului de inchidere + 0 , 22 RB = 20 0,19 mm. c) Prin metoda algebrica *Conform relatiei 5.13 se determina, simultan, valoarea nominala si abaterile limita ale dimensiuni de inchidere. ASRB AsB1 AsB 2 +AsB 3 NRB + = NB1 + - (NB2 + +AiRB +AiB1 +AiB 2 ) - (NB3 +AiB 3 ) = 120 + 0 , 07 + 0 , 05 + 0 ,10 + 0 , 07 + 0 , 05 0,10 - 55 0 , 05 - 45 0, 04 = (120 55 45) 0,100, 050, 04 = 20 + 0 , 22 0 ,19 mm. * se calculeaza toleranta, cu una din relatiile obisnuite, pentru verificare TRB = AsRB AiRB = 0,22 (- 0,19) = 0,20 +0,12 + 0,09 = 0,41mm. Rezultatul obtinut este acelasi ca cel de la metoda de maxim si minim. + 0 , 22 RB = 20 0,19 mm. c)Prim metoda probabilistica Considerand ca dimensiunile primare B1, B2 si B3 au o distributie dupa legea normala, RB = 1, D = 1, si Bj = 0. In acest

121

caz, pentru calculul tolerantei dimensiuni de inchidere se foloseste relatia 5.18 TRBpr =

T
j= 1

n 1

2 Bj

respectiv

TRBpr = TB21 + TB22 + TB23 = 0,20 2 + 0,12 2 + 0,09 2 = 0,25mm. Cunoscandu se abaterile limita teoretice determinate prin metoda de maxim si minim sau prin metoda algebrica, abaterile limita probabile ale dimensiuni de inchidere se vor calcula cu ajutoril relatiilor 5.23 si respecti 5.24: AsRBpr = AsRB 0,14mm. AiRBpr = AiRB +
TRB TRBpr 2
TRB TRBpr 2

= 0,22 -

0,41 0,25 2

= 0,22 0,08 =

= - 0,19 + 0,08 = -0,11mm.

S a obtinut: + 0 ,14 RBpr = 20 0,11 mm. Aplicand relatiile (5.29)---(5.31), se obtine: XcRB = xcB1 xcB2 - xcB3=(
+ 0,1 0,1 + 0,05 0,07 + 0,04 0,05 ) ( ) ( ) 2 2 2

= 0 ( - 0,01) (- 0,005) = 0,015mm: AsRBpr = xcRB + 0,14mm. AiRBpr = xcRB TRBpr 2

TRBpr 2

= 0,015 +

0,25 2

= 0,015 + 0,125 =

= 0,015 -

0,25 2

=0,015 0,125 =

0,11mm. In concluzie, rezultatele obtinute prin metoda probabilistica arata ca precizia practica (probabila) a dimensiuni de inchidere este mai mare, respectiv toleranta acestei dimensiuni este simtitor

122

mai mica decat cea rezultata prin metoda de maxim si minim sau prin metoda algebrica.

*116 In figura 5.8 este prezentat lantul de dimensiuni de proiectare, in care sunt prescrise dimensiunile primare functoinale B1, B2 si B3,lungimea totala RB fiind dimensiunea de inchidere.
B1 =55 B2 = 20 0,15

B3 =45

RB

Fig 5.8 Lant de dimensiuni de proiectare

C2 = B 1

Rc = B 2

C3 = B 3

C1

Fig 5.9 Lant de dimensiuni tehnologic Iar in figura 5.9 este prezentat lantul de dimensiuni tehnologic, care din punct de vedere tehnologic este mai rational privind cotarea dimensiunilor, in care dimensiunile primare sunt: C1, C2 = B1 si C3 = B3, dimensiunea de inchidere fiind Rc = B2.

123

Deci, la acest lant tehnologic trebuie calculata, dimensiunea primara C1. Rezolvare . a) Prin metoda de maxim si minim Respectand strict relatiile fundamentale ale lantului de dimensiuni se poate scrie: -- valoarea nominala a dimensiuni de inchidere, NRC = NC1 NC2 NC3 De unde valoarea nominala a dimensiuni C1 NC1 = NRC + NC2 + NC3 = NB2 + NB1 + NB3 = 20 + 55 + 45 = 120mm. --abaterea superioara a dimensiuni de inchidere, AsRC = AsC1 AiC2 AiC3 De unde, abaterea superioara a dimensiuni C1 AsC1 = AsRC + AiC2 + AiC3 = AsB2 + AiB1 + AiB3 = = 0,15 0,07 0,05 = 0,03 mm; - abaterea inferioara a dimensiuni de inchidere, AiRC = AiC1 AsC2 AsC3, de unde, abaterea inferioara a dimensiuni C1 AiC1 = AiRC + AsC2 + AsC3 = AiB2 + AsB1 + AsB3 = - 0,15 +0,05 +0,04 = - 0,06 mm; -- toleranta dimensiuni de inchidere TRC = TC1 + TC2 + TC3, De unde, toleranta dimensiuni C1 TC1 = TRC TC2 Tc3 = TB2 TB1 Tb3 = 0,30 0,12 0,09= 0,09mm. Dar in acelasi timp TC1 = AsC AiC1 = 0,03 ( -0,06) = 0,09mm. Rezulta dimensiunea de inchidere C1 cu valoarea + 0 , 03 C1 = 120 0, 06 mm. b)Prin metoda algebrica Conform relatiei 5.13 pentru dimensiunea elementului de inchidere se poate scrie: AsRC +AsC 1 +AsC 2 +AsC 3 NRC + +AiRC = NC1 +AiC 1 - (NC2 +AiC 2 ) (NC3 +AiC 3 ) Dupa inlocuirile corespunzatoare rezulta:

124

20 o,15 = (NC1 55 45) AiC10, 05004 . Valoarea nominala a dimensiuni C1; 20 = NC1 55 45 ; NC1 = 20 + 55 + 45 = 120mm. Abatera superioara a dimensiuni C1 0,15 = AsC1 + 0,07 + 0,05; rezulta ASc1 = 0,15 0,07 0,05 = 0,03mm. Abaterea inferioara a dimensiuni C1 0,15 = AiC1 0,05 0,04 De unde AiC1 = - 0,15 + 0,05 +0,04 = - 0,06mm. Si prin aceasta metoda s a obtinut acelasi rezultat ca prin metoda de maxim si minim, care este: + 0 , 03 C1 = 120 0, 06 mm. c) Prin metoda probabilistica Se considera RC =1 si RC = Cj =0. Valoarea nominala a dimensiuni de inchidere este: NRC = NC1 NC2 NC3, de unde, valoarea nominala a dimensiuni C1 este: NC1 = NRC + NC2 + NC3 = NB2 + NB1 + NB3 = 20 + 55 + 45 = 120mm. Toleranta dimensiuni de inchidere este: TRCpr = TC21 +TC22 + TC23 , Rezulta ca toleranta dimensiuni C1 are valoarea: 2 TC22 TC23 = 0,30 2 0,12 2 0,09 2 = 0,26mm. TC1 = TRc Rezulta ca toleranta dimensiuni primare C 1 prin metoda probabilistica este mult mai mare decat cea obtinuta prin metoda de maxim si minim, cat si cea algebrica, cea ce este mult mai convenabil din punct de vedere tehnologic. Valoarea centrala (mijlocul tolerantei) a dimensiuni C 1 se obtine cu relatia; xcRC = xcC1 xcC2 xcC3; respectiv xcC1 = xcRC +xcC2 +xcC3 =xcB2 +xcB1 +xcB3 =

AsC 1+ 0 , 07 + 0 , 05

125

= 0 +

0,05 0,07 0,04 0,05 ) +( )= 2 2

0 0,01 0,005 = -

0,015mm. Abaterile limita probabile ale dimensiunii C1 sunt: AsC1 = xcC1 + 0,115mm; AiC1 = xcC1 TC1 2 TC1 2

= - 0,015 +

0,260 2

= - 0,015 + 0,130 = +

= - 0,015 0,130 = - 0,145mm.

Dimensiunea C1 are valoarea: + 0 ,115 C1pr = 120 0 ,145 mm. *117 Se considera lantul de dimensiuni la o placa de baza a unui dispozitiv de frezat (fig. 5.10) cu valoarea dimensiunilor:

15

300,03

300,03

300,03

120

Fig. 5.10 Lant de dimensiuni la o placa de baza.

+ 0 , 04 B1 = 120 mm; B3 = B4 = B5 = 300,03mm. 0 ,1 mm; B2 = 15 0 Dimensiunea RB este dimensiunea de la suprafata din dreapta a placi pana la prima gaura (socotind de la dreapta spre stanga). Sa se calculeze valoarea nokinala, toleranta si abaterile limita ale dimensiuni RB. Dimensiuea primara B1 este dimensiune
0

126

maritoare, iar dimensiunile primare B2, B3, B3, B4 si B5 sunt dimensiun reducatoare. Rezolvare. a) Prin metoda de maxim si minim: RB = B1 (B2 +B3 + B4 + B5) Valoarea nominalla a dimensiuni de inchidere este: RBnom = B1nom (B2nom + B3nom + B4nom + B5nom) = = 120 (15 +30 +30 +30) = 120 105 = 15 mm. Abaterile limita ale lui RB sunt: AsRB = AsB1 (AiB2 +AiB3 + AiB4 +AiB5) = = 0 (0- 0,03 0,03 -0,03) = 0,09mm; AiRB = AiB1 (AsB2 +AsB3 + AsB4 +AsB5) = = - 0,1 ( 0,04 +0,03 +0,03 + 0,03) = - 0,23mm. Toleranta dimensiuni de inchidere va fi: TRB = AsRB AiRB = 0,09 ( - 0,23) = TB1 + TB2 + TB3 + +TB4 +TB5 = 0,1 +0,04 + 0,06 +0,06 +0,06 = 0,32mm. Rezultatul final pentru dimensiunea de inchidere RB este; + 0 , 09 RB = 15 0, 23 mm. b) Rezolvare prin metoda algebrica: Se determina simultan , conform relatiei 5.13 valoareanominala si abaterile limita ale dimensiuni de inchidere RB. 0 +0 , 04 RB = 120 0,10 (15 0 + 30 0,03 + 30 0,03 + 30 0,03) = 0 0 =120 0,10 (15 0, 04 30 0,03 30 0,03 30 0,03) = 0+ 0+ 0 , 03+ 0 , 03+ 0 , 03 + 0 , 09 = (120 15 30 30 30) 0,10, 040, 030, 030, 03 = 15 0, 23 mm. Pentru verificare se calculeaza, toleranta dimensiuni de inchidere R B: TRB = AsRB AiRB = 0,09 ( - 0,23 ) =
T
j= 1 5 Bj

= 0,10 +0,04 +

0,06 +0,06 +0,06 = 0,32mm. Aceeasi valoare obtinuta prin metoda de maxim si minim. c) Rezolvare prin metoda probanbilistica: Considerand ca dimensiunile primare B1, B2, B3, B3, B4 si B5 au o repartitie Gauss - Laplace, Rb =1 si Bj =0; dar pentru ca

127

lantul are mai mult de cinci dimensiun (n = 6 >5), pentru calculul tolerantei probabilistice a dimensiuni de inchidere se foloseste reletia (5.21) impreuna cu relatia (5.22). TRBpr = D

T = (1,8 ----- 0,8

j= 1 2 Bj
2 2 2

T
j =1

2 Bj

T
j =1

T =
j= 1 2 Bj

Bj

= ( 1,8--- 0,8 = (,8---0,8

0,1 + 0,04 + 3 0,06 ) 0,12 + 0,04 2 + 3 0,06 2 = 0,1 + 0,04 + 3 0,06 0,15 0,32 ) 0,15 = (1,8---0,8 0,47) 0,15 = 0,22mm.

Abaterile limita ale lui RB sunt cunoscute, intrucat au fost calculate prin metoda de maxim si minim, cat si prin metoda algebrica, abaterile limita probabilistice se calculeaza cu ajutorul relatiilor (5.23) si (5.24): AsRBpr = AsRB TRB TRBpr 2

= 0,09 --

0,32 0,22 =0,04mm; 2

AiRBpr = AiRB +

TRB TRBpr 2

= - 0,23 + 0,05 = - 0,18mm;

Folosind relatiile (5.29)--- (5.31), se obtine: XcRB = xCB1 (xcB2 + xcB3 + xcB4 +xcB5) = - 0,05 0,02 0 0 0 = - 0,07mm. AsRBpr = xcRB + AiRBpr = xcRB TRBpr 2

= - 0,07 + = - -0,07 -

0,22 2 0,22 2

= 0,04mm; = - 0,18mm.

TRBpr 2

Dimensiunea de inchidere RB are valoarea: + 0 , 04 RBpr = 15 0,18 mm. Concluzie : rezultatul obtinut prin metoda probabilistica arata ca precizia practica (probabila)a dimensiuni de inchidere este mai

128

mare respectiv toleranta acestei dimensiuni este mai mica decat cea rezultata din aplicarea metodei de maxim si minim, cat si cea obtinuta prin metoda algebrica, lucru important pentru precizia constructiva a pieselor de la dispozitivul de frezat. Probleme nerezolvate 118 Avem lantul de dimensiuni din figura 5.7 , dar cu urmatoarele valori ale dimensiunilor; dimensiune primara maritoare B1 = 150 0,2 mm. + 0 ,10 Dimensiuni primare reducatoare; B2 = 70 0 , 05 mm si + 0 , 05 B3 = 30 0, 07 . Sa se calculeze prin aplicarea celor 3 metode, valoarea nominala, tolerantele si abaterile limita ale dimensiuni de inchidere. 119 Se considera lantul de dimensiuni din fig.5.10 unde se 0 + 0 , 05 cunoaste: B1 = 180 0,15 mm; B2 = 25 0 mm; B3 = B4 = B5= 400,05mm. Dimensiunea primara B1 este dimensiune maritoare, iar dimensiunile B2, B3, B4 si B5 sunt dimensiuni reducatoare. Sa cere sa se calculeze valoarea nominala, toleranta si abaterile limita ale dimensiuni de inchidere RB. Dimensiunea RB este dimensiunea de le suprafata din dreapta a placii de baza pana la prima gaura ( privind de la drapta spre stanga).

129

5.4 Rezolvarea problemei directe a lantilui de dimensiuni liniare neparalele 5.4.1 Indicatii teoretice Rezolvarea problemei directe a lantului de dimensiuni liniare neparalele se face, prin aceleasi metode ca si in cazul lanturilor de dimensiun paralele. RL L1

L2 Fig 5.11. Lant de dimensiuni liniare naparalele Se considera lantul de dimensiuni din figura 5.11 in care L 1 si L2 sunt dimensiuni primare, iar distanta RL dintre centrele celor doua gauri din placa de baza a unui dispozitiv de gaurit este dimensiunea de inchidere. Daca se proecteaza dimensiunile primare ( L 1 si L2) pe directia dimensiuni de inchidere (RL), problema se reduce la rezolvarea unui lant de dimensiuni paralele: RL = L1 cos + L2 cos (90o ). (5.32) Aceasta relatie arata ca valorile nominale si variatile dimensiunilor primare nu se transmit integral la dimensiunea de inchidere si intr un anumit raport, determinat, in cazul de fata de cos si respectiv cos(90o ). Daca aceste rapoarte de transmitere se noteaza cu 1, si respectiv 2, se poate scrie:

130

RL = 1L1 + 2L2 =

j =1

Lj

(5.33)

Rapoartele de transmitere 1, 2, --- n au, fiecare o anumita valoare care depinde de expresia raportului si un anumit semn care depinde de faptul daca dimensiunea primara este maritoare (+) sau reducatoare ( - ). 5.4.2 Probleme rezolvate. *120 Se considera lantul de dimensiuni din fig.5.11, unde se cunosc urmatoarele date: L1 = L2 = 100 0,10 mm si =45o. Sa se calculeze valoarea nominala, abaterle limita, si toleranta dimensiuni de inchidere RL. Rezolvare: a) Rezolvare prin metoda de maxim si minim * valoarea nominala a elementului de inchidere RL este: NRL = 1NL1 + 2NL2 = 100cos45o + 100cos45o = 21000,707 = 141,4mm * abaterile limita ale dimensiuni RL se caculeaza astfel: AsRL = 1AsL1 + 2AsL2 = 0,1cos45o + 0,1cos45o =2 0,1 0,707 = 0,141mm; AiRL = 1AiL1 + 2AiL2 = - 0,1cos45o - 0,1cos45o = -2 0,1 0,707 =--0,141mm. * Toleranta dimensiuni de inchidere va fi: TRL = AsRL AiRL = 0,141 ( - 0,141) = 1 TL1 + 2 TL2 = 2 0,2 cos45o = 2 0,20,707 = 0,282mm. Rezultatul final se poate scrie sub forma: RL = 141,4 0,141mm. b)Rezolvare prin metoda algebrica Valoarea nominala, abaterile limita si toleranta dimensiuni de inchidere se calculeaza astfel: AsRL +AsL1 +AsL 2 RL + +AiRL = 1 (NL1 +AiL1 ) + 2 (NL2 +AiL 2 )= 1 AsL1+2 AsL 2 = (1 NL1 + 2 NL2) ( + + 1 AiL1+2 AiL 2 )=

131

=(0,707 100 +0,707 100) 20,10, 707 = 141,4 0,141mm. TRL= AsRL AiRL = 0,141 (-0,141) = 0,282 mm. c) Rezolvare prin metoda probabilistica Presupunand pentru dimensiunile primare si pentru dimensiunea de inchidere o distributie normala si simetrica L1 = L2 = RL = 1 si L1 = L2 = RL =0 se obtine: * valoarea nokinala a dimsnsiuni de inchidere: NRL = 1NL1 + 2NL2 = 100cos45o + 100cos45o = = 21000,707 = 141,4mm; *Toleranta dimensiuni de inchidere; 2 2 2 TL2 2 = 0,2mm; TRL = 1 1 + 2 TL 2 =0,707 0,2 Intru- cat la dimensiunile primare abaterile limita sunt egale in valoare absoluta (tolerante simetrice)dimensiunea de inchidere va avea, de asemenea, abateri limita egale in valoare absoluta: AsRL = + 0,10mm si AiRL = --0,1 mm. In final dimensiunea de inchidere RL are valoarea: RL = 141,4 0,1 mm. *121 Se considera placa distantier (fig5.12) a unui dispozitiv de

+ 20 ,10 , 707

L=RRB,RC RC

C1

C2

B2 B1

RB

132

Fig 5.12 Placa cu doua gauri si trei lanturi de dimensiuni convenabil tehnologic gaurit la care dimensiunile gaurilor de trecere libera pentru suruburi obisnuite de prindere ( cu jocuri ce depasesc 1mm intre fiecare surub si gaura). Dimensiunile se pot prescrie convenabil tehnologic, iar distanta dintre centrele celor doua gauri rezulta cu precizie scazuta. In acest caz se cunosc urmatoarele date: + 0 , 08 + 0 , 06 B1 = 70 0 mm; B2 = 30 0,02mm; C1 = 40 0 mm; si C2 = 20 0,02mm. La aceasta problema se deosebesc trei lanturi de dimensiuni: 1 lantul nr1 format din dimensiunile: B1, B2 si RB; 2 cel de al doilea lant format din dimensiunile: C1,C2 si Rc; 3 cel de al treilea lant format din dimensiunile; RB, RC si L = RRB,RC. Mai intai, trebuie rezolvate primele doua lanturi, respectiv determinate valorile nominale, tolerantele si abaterile limita ale dimensiunilor RB si RC si dupa aceea se determina valoarea nominala, toleranta si abaterile limita ale dimensiuni L. Rezolvare: 1 - se rezolva primul lant de dimensiuni format din dimensiunile: + 0 , 08 B1 = 70 0 mm; B2 = 30 0,02mm si RB. 1.a Rezolvare prin metoma de maxim si minim RBnom = B1nom B2 nom = 70 30 = 40mm. AsRB = AsB1 AiB2 = 0,08 (- 0,02) = 0,10mm. AiRB = AiB1 AsB2 = 0 0,02 = - 0,02 mm; TRB = AsRB AiRB = 0,10 (-0,02) = TB1 + TB2 =0,08 + 0,04= 0,12mm. De unde, dimensiunea de inchidere este: + 0 ,10 RB = 40 0, 02 mm. 1.b Rezolvare prin metoda algebrica + 0 , 08 + 0 , 02 + 0 , 08 RB = B1 B2 = 70 0 -(30 0,02) = (70 30) 0 0 , 02 = + 0 ,10 + 0 ,10 = 40 0, 02 mm. Rezulta RB = 40 0, 02 mm.

133

1.c Rezolvare prin metoda probabilistica luindu se in considerare toleranta si abaterile limita teoretice, determinate prin cele doua metode anterior: TRBpr = TB21 +TB22 = 0,08 +0,04 =0,09mm;
2 2

AsRBpr = AsRB -

TRB TRBpr 2
TRB TRBpr 2

= 0,10 --

0,12 0,09 =0,085mm; 2

AiRBpr = AiRB +

= - 0,02 + 0,015 = - 0,005mm;

Dimensiunea de inchidere are valoarea; 0 , 085 RBpr = 40 + 0.005 mm. o 2 se rezolva cel de al doilea lant de dimensiuni format din + 0 , 06 dimensiunile:C1, C2, si Rc; C1 = 40 0 mm; C2 = 200,02mm. 2.a Rezolvare prin metoma de maxim si minim Rcnom = C1nom C2nom = 40 20 = 20mm; AsRC = AsC1 AiC2 = 0,06 ( - 0,02) = 0,08mm; AiRC = AiC1 AsC2 =0- 0,02 = - 0,02mm; TRC = AsRC AiRC = 0,08 (- 0,02) = TC1 +Tc2 = 0,06 + 0,04= = 0,10mm; + 0 , 08 Rc = 20 0, 02 mm. 2.b Rezolvare prin metoda algebrica + 0 , 06 + 0 , 02 + 0 , 06 RC = C1 C2 = 40 0 - (200,02) = (40 20) 0 0, 02 = + 0 , 08 + 0 , 08 = 20 0, 02 mm; Rezulta dimensiunea RC = 20 0, 02 mm. 2.c Prin metoda probabilistica, cunoscand abaterile limita si toleranta determinata prin metoda de maxim si minim, si metoda algebrica determinate anterior. TRCpr = TC21 +TC22 = 0,06 +0,04 =0,07mm;
2 2

AsRCpr = AsRC -

TRC TRCpr 2 TRC TRcpr

= 0,08 --

0,10 0,07 = 2

0,065mm;

AiRCpr = AiRC +

= - 0,02 + 0,015 = - 0,005mm;

RCpr = 20 0, 005 mm. 3. se rezolva cel de- al treilea lant de dimensiuni.

+ 0 , 065

134

Acest lant este format din dimensiuni liniare neparalele si, in astfel de situatii, problema se reduce la rezolvarea unui lant cu dimensiuni paralele, daca dimensiunile primare se proecteaza pe directia dimensiuni de inchidere; L= RB cos + Rc cos(90o ). Daca rapoartele cos si cos(90o ).se noteaza cu 1 respectiv 2 se poate scrie: L= 1 RB + 2 Rc . Daca unghiul nu se cunoaste, acesta poate fi determinat cu teorema lui Pitagora: 2 2 + RCnom = 40 2 + 20 2 = 44,72mm; Lnom = RBnom
= arccos = arccos0,8944 =26o 30 nom = arccos L 44 , 72 nom + 0 ,10 + 0 , 08 Cunoscand RB = 40 0, 02 mm , Rc = 20 0, 02 mm si unghiul = 26o30 se rezolva acest lant. 3.a rezolvare prin metoda de maxim si minim Lnom = 1 RB + 2 Rc =40 cos 26o30 + 20cos(90o 26o30)= =40 0,895 +20 0,446 = 44.72mm. AsL = 1AsRB + 2 AsRC = 0,10cos26o30 + 0,08cos63o30= = 0,10 0,895 + 0,08 0,446 = 0,130mm AiL = 1AiRB + 2 AiRC = -0,02cos26o30 0,02cos63o30= = -0,02 0,895 -0,02 0,446 =--0,027mm. TL = AsL AiL = 0,130 ( - 0,027)= 1 TRB + 2TRC = = 0,12cos26o30 + 0,10 cos63o30 = 0,12 0,895 + 0,10 0,446 = 0,157mm. + 0 ,130 RL = 44,72 0, 027 mm. 3.b .Rezolvare prin metoda algebrica AsRB AsL AsRc L nom AIL = 1 ( RBnom AiRB ) + 2(RCnom AiRC ) = 1 AsRB +2 AsRC = (1 RBnom +2 Rcnom) 1 AiRB +2 AiRC = ,10 cos 26 30 ' + 0 , 08 cos 63 30 ' = (40cos 26o30 + 20cos63o30) 0 0 , 02 cos 26 30 ' + 0 , 08 cos 63 30 ' = 0 ,100 , 895 + 0 , 080 , 446 + 0 ,130 =(400,895 +20 0,446) 0, 020,8950, 020, 446 =44.,72 0, 027 mm. 3.c Prin metoda probabilistica unde se considera pentru toate dimensiunile o distributie normala si simetrica cu
1
o o o o

R Bnom

40

135

RB = Rc =L =1 si Rb = RC =L =0 . Lnom = 1 RBnom +2 Rcnom = 40cos 26o30 + 20cos63o30 = = 44.72mm; 2 2 2 TRB + 2 TLpr = 1 2TRC =
0,895 2 0,12 2 +0,446 2 0,10 2 = 0,121mm;

AsLpr = AsL AiLpr = AiL +

TL TLpr

2 TL TLpr

= 0,130--

0,157 0,121 = 2

0,112mm;

= - 0,027 +0,018 = - 0,009mm. mm.

Lpr = 44.72

+ 0 ,112 + 0 , 009

*122 Seconsidera aceeasi placa (fig.5.13) dar care prezinta

Rc

C1

C2

B1 RB

B2

Fig.513. Placa cu doua gauri, cu trei lanturi de dimensiuni

neconvenabile di punct de vedere tehnologic

o precizie de pozitionare mai buna, avand drept dimensiuni primare, distantele dintre axele de simetrie ale gaurilor, solutie mai putin convenabila tehnologic. In acest caz se dau; B1 = 30 0,02mm, B2 = 40 0,03mm si C1 = C2 = 20 0,02mm. Se cere determinarea valorii nominale si a abaterilor limita ale dimensiunii L. Rezolvare

136

In acest caz se ia in considerare lantul cu dimensiuni primare maritoare B2 si C2, L fiind dimensiunea de inchidere a acestui lant. Rezolvarea se face ca la problema 121 cu unghiul = 26o 30 1 Rezolvare prin metoda de maxim si minim Lnom = 1B2 + 2C2 = B2nom cos + C2nomcos(90-) = = 40 cos 26o30 + 20cos(90o 26o30)= =40 0,895 +20 0,446 = 44.72mm; AsL = 1AsB2 + 2AsC2 =0,03cos + 0,02cos(90 )= =0,03 0,895 + 0,02 0,446 = 0,036mm; AiL = 1AiB2 + 2AiC2 = - 0,03cos - 0,02cos(90 )= =- 0,03 0,895 - 0,02 0,446 = - 0,036mm; TL = AsL AiL =0,036 (- 0,036) = 1TB2 + 2 TC2 =0,895 0,06 + 0,446 0,04 = 0,072mm L= 44.72 0,036mm. 2 Rezolvare prin metoda algebrica Lnom AsB 2 + 1 AsC 2 =(1 B2nom + 2 C2nom) 1 AiB 2+ 2AiC 22 =
ASl AIl AsB 2 = 1 ( Bnom AiB 2 ) + 2 (C 2 nom AiC 2 ) = AsC 2

=(0,89540 + 0,446 20) 0,8950, 030, 4460, 02 = + 0 , 027 + 0 , 009 =(35,80 +8,95) 0, 027 0, 009 ; L = 44,72 0,036mm. 3 Rezolvare prin metoda probabilistica Lnom = 1B2 + 2C2 = 0,895 40 + 0,046 20 = 35,8 + 8,95 = = 44,72mm. 2 2 2 2 TB 0,895 0,06 +0,446 0,04 = 0,056mm; TLpr = 1 2 + 2TC 2 =
2 2 2 2

+ 0 ,8950 , 03+ 0 , 4460 , 02

AsLpr = AsL AiLpr = AiL +

TL TLpr

2 TL TLpr

= 0,036--

0,072 0,056 = 2

0,028mm;

= - 0,036 +0,008 = - 0,028mm.

Lpr = 44.72 0,028mm. 123 Se considera placa din figura 5.14 unde se dau urmatoarele

137

L=RBC

Rc

C1

C2

B1 RB

B2

Fig.514 Placa cu doua gauri, dimensionata netehnologic

date: B2 = 40 0,035mm; dimensiunea de inchidere L = RB,C = 45 0,030mm; Se cere sa se calculeze valoarea nominala, toleranta si abaterile limita ale dimensiuni C2, ca dimensiune primara. Rezolvare: RB,C = L= B2 cos +C2cos(90o ). Unghiul se determina cu relatia = arccos
B2 40 ) = arccos L 45

=arccos0,888 =27o 20

Pentru valoarea nominala se scrie: Lnom = B2nomcos + C2nom cos(90o ) de unde se scoate valoarea nominala a lui C2: C2nom =
Lnom B2 nom cos 45 40 cos 27 o 20' = = 20,4mm. cos(90 o ) cos 62 o 40'

1. Rezolvare prin metoda ce maxim si minim * abaterile limita ale dimensiuni L ca dimensiune de inchidere sunt: AsL = AsB2cos + AsC2 cos(90o ) AiL = AiB2cos + AiC2 cos(90o ) de unde:

138

sL sB 2 AsC2 = cos(90 o ) =

A A

cos

0,035 0,030 .0,888 = 0,018mm; 0,464

0,035 ( 0,030 .0,888) = 0,018mm. 0,464

iL iB 2 AiC2 = cos(90 o ) =

A A

cos

Din relatia TL = TB2cos + TC2cos(90o ) TC2 =

TL TB 2 cos 0,07 0,06 0,888 = = AsC 2 AiC 2 = 0,464 cos(90 o )

= 0,018 (- 0,018) =0,036mm. Dimensiunea C2 are valoarea C2 = 20,4 0,018 mm. 2. Rezolvare prin metoda algebrica Lnom ,de unde, AsC 2 C2nom AiC 2 = AsL AsB 2 Lnom AiL ( B2 nom AiB 2 ) cos 45 0,035 (40 0,030) 0,888 = = 0,464 cos(90 o ) =
(45 40 0,888) 0,035 0,030 0,88 ( 45 35,52) 0,035 0,027 = = 0,464 0,464
AsL AiL

= ( B2 nom AiB 2 ) cos + (C 2 nom AiC 2 ) cos(90 )

AsB 2

AsC 2

= 20,4 0,018mm Rezultatul final este C2 = 20,4 0,018 mm. 3 .Rezolvare prin metoda probabilistica Se considera L =1 si L= B2 = C2 =0 si ca urmare, Lnom = B2nomcos + C2nom cos(90o ), de unde valoarea nominala a dimensiuni C2este: C2nom = =
Lnom B2 nom cos 45 40 cos 27 o 20' = = cos(90 o ) cos 62 o 40'
45 40 0,888 = 20,4mm. 0,464

Toleranta probabila a dimensiuni de inchidere L este: TLpr = TB22 cos + TC22 cos(90 o ) , de unde toleranta lui TC2 va fi:

139

TC2pr =

TL2 TB22 cos 2 cos(90 o )

0,070 2 0,06 2 0,888 2 0,046 = = 0,10mm. 0,464 0,464

Intru cat tolerantele lui L si B2 sunt simetrice fata de valorile nominale ale dimensiunilor respective se poate scrie; C2 = 20,4 0,050mm. In concluzie, se observa ca toleranta dimensiuni primare C 2 obtinuta prin metoda probabilistica este mai mare decat cea obtinuta prin metoda de maxim si minim, respectiv metoda algebrica, cea ce este convenabil din punct de vedere al tehnologiei de prelucrare (cost mai mic al tehnologiei de executie).

140

5.5 Rezolvarea problemei directe a lantului de dimensiuni unghiulare Problema directa a lantului de dimensiuni unghiulare se rezolva in general prin aceleasi metode de rezolvare a lantului de dimensiuni liniare paralele si anume: metoda de maxim si minim, metoda algebrica si metoda probabilistica. 5.5.1 Probleme rezolvate 124 In figura 5.15 este prezentat lantul de dimensiuni unghiulare,

Fig 5.15 Lant de dimensiuni unghiulare in care dimensiunile primare au urmatoarele valori: + 20 ' 1 = 120o 30; 2 = 60o 20 si 3 = 40o 0 . In acest caz unghiul 1 este dimensiune maritoare, iar unghiurile 2 si 3 sunt dimensiuni reducatoare. Se cere sa se caculeze valoarea nominala, abaterile limita si toleranta dimensiuni unghiulare de inchidere. Rezolvare: 1.Prin metoda de maxim si minim - valoare nominala a dimensiuni de inchidere: NR = N1 N2 N3 = 120o 60o 40o = 20o; - abaterile limita ale dimensiuni unghiulare de inchidere sunt: AsR = As 1 - Ai 2 - Ai 3 = 30 - (- 20)- 0 = 50 AiR = Ai 1 As 2 As 3 = -30 - 20- 20 = -70 = - 1o 10.

141

- Toleranta dimensiuni de inchidereunghiulare R: TR= T1 + T2 + T3 = 60 + 40 + 20 =120 = 2o. In final rezultatul este: 50 ' R = 20o + 70 ' 2 Rezolvare pri metoda algebrica Pentru valoarea nominala si abaterile limita ale dimensiuni de inchidere R se poate scrie; R
+ AsR +AiR

= N1

+ As 1 + Ai 1

( N 2 + Ai 2 ) ( N 3 + Ai 3 ) =

+ As 2

+ As 3

As1Ai2 Ai3 =(N1 N2 N3) + +Ai1As2 As3 = 30 ' + 20 ' + 0 50 ' o + = (120 60 -40) + 30 ' 20 ' 20. =20 70 '

3.Rezoolvare prin metida probabilistica Pentru dimensiunile unghiulare primare si pentru R se considera distributia normala si asimetria zero. - valoarea nominala a lui R: NR = N1 N2 N3 = 120o 60o 40o = 20o; - Toleranta dimensiuni de inchidere R : TR = T21 + T22 + T23 = 60 2 + 40 2 + 20 2 = 5600' = 74' ; - Abaterile limita ale dimensiunu de inchidere: xcR = xc1 - xc2 - xc3 =0-0- 10 = - 10 AsR = xcR + AiR = xcR
T R 74 = 10 + = 10 + 37 = +27' ; 2 2 T 74 -- R = 10 = 10 37 = 47' ; 2 2

Rezultatul calculului prn metoda probabilistica este: 27 ' R = 20o + 47 '

125 In figura 5.16 pe placa unui dispozitiv de gaurit sunt amplasate trei gauri pe un cerc de raza r, si in pozitia indicata pe

142

desen. Dimensiunea primara maritoare este 1 = 360o, unghiul cercului complet cu valore fixa, iar unghiurile 2 si 3 sunt

Fig 5.16 Placa cu lant de dimensiuni unghiulare dimsnsiuni unghiulare reducatoare: 2 = 120o 20; 3 =120o 20; Se cere sa se determine determinarea valori nominale si toleranta dimensiunii de inchidere R. Rezolvare: 1 Prin metoda de maxim si minim, In acest caz relatia de baza este: R = 1 ( 2 + 3) - valoarea nominala a dimensiuni de inchidereeste: Rnom = 1nom ( 2nom + 3nom) = 360o (120o +120o) = 120o. - abaterile limita se calculeaza astfel:) AsR = As1 (Ai2 + Ai3) = 0 (- 20 20) = +40; AiR = Ai1 (As2 + As3) = 0 (20 +20) = --40; Toleranta lui R va fi: TR = AsR -AiR = 40 (- 40) = T1 + T2 + T3 = = 0 + 40 +40 = 80. Rezultatul final este:

143

R = 120o 40. 2 Rezolvare prin metoda algebrica. Se determina simultan abaterile limita si toleranta dimensiunii de inchidere; R = 1 ( 2 + 3) =360o (120o 20 + 1200 20) = = 360o 120o 20 120o 20 = + 20 ' + 20 ' o =( 360o 120o -120o) 0 0 20 ' 20 ' = 120 40. Calculul de verificare al tolerantei confirma rezultatul de la metoda de maxim si minim: TR = AsR -AiR = 40 (- 40) = T1 + T2 + T3 = = 0 + 40 +40 = 80. Si deci R = 120o 40. 3. Rezolvare prin metoda probabilistica Considerand ca dimensiunile primare 2 si 3 au o repartitie normala (1 = 360o = constant), R = 1 si j = 0; lantul are mai putin de cinci dimensiuni(n =4<5); calculul tolerantei se efectueaza cu relatia: TRpr = T +T +T = 0 + 40' +40' = 3300' = 56'. Abaterile limita teoretice sunt cunoscute din calculele anterioare prin cele doua metode. Se detemina:
2 1 2 2 2 3 2 2

AsRpr= AsR AiRpr= AiR + AsRpr = xcR + AiRpr = xcR -

TR TRpr

2 TR TRpr

= 40'

2
TRpr 2 TRpr =0+

80'56' = 28'. 2 80'56' = 40' = 28'. 2

xcR = xc1 ( xc2 +xc3) = 0 (0+0) =0;

56' = 28'. 2 56' =0 = 28'. 2

Deci rezultatul dimensiunii de inchidere are valoarea: R = 120o 28. 126 Conform figuri 5.15. se cunosc urmatoarele valorii: Unghiul 1 = 1500 40, unghiul 2 = 70o 30 si 3 = 50o 20. Unghiul 1 este dimensiune maritoare iar unghiurile 2 si 3

144

Sunt dimensiuni reducatoare. Se cere sa se determine valoarea nominala, abaterile limita si toleranta dimsnsiuni unghiulare de inchidere.

145

5.6 Rezolvarea lantului de dimensiuni cu mai multe elemente componente Din cele prezentate pana acum, se disting urmatoarele aspecte: s a calculat valoarea elementului de inchidere, atunci cand se cunosc toate elementele componente operatiei ce are loc atunci cand proiectantul sau tehnologul doresc sa cunoasca valoarea acestei dimensiuni. Acest caz se poate extinde si pentru lantul de dimensiuni format din mai multe elemente componente. 5.6.1 Probleme rezolvate 127 Asa de exemplu, daca se verifica coaxialitatea axei arborelui principal al unui strung revolver cu axa alezajelor de la capul revolver (fig.5.17) (considerat in planul vertical)

Fig 5.17 Lant de dimensiuni privind coincidenta axei arborelui principal al strugului revolver cu axa alezajelor capului revolver Pentru elementul de inchidere R se gaseste expresia: R = x1 + x2 + x3 x4 Se cunosc urmatoarele valor ale dimensiunilor: x1 = 35+0,002mm; x2 = 58+0,002mm; x3 = 120+0,004mm; si x4 = 213--0,012mm. Rezolvare: Inlocuind valorile dimensiunilor in ecuatia elementului de inchidere R rezulta: R = 35+0,002 + 58+0,002 + 120+0,004 (2130,012)= (35 +58 + 120 213) +0,002 + 0,002+ 0,004+0,012 = 0+0,020mm. Am folosit metoda algebrica de rezovare a lantului.

146

Aceasta toleranta de 0,020 mm este toleranta prevazuta in norme, unde este prevazut ca axa alezajelor capului revolver sa coincida cu axa de rotatie a strungilui sau sa fie cu cel mult 0,020mm mai sus decat acesta. La aceasta problema daca se considera ca elementul x3 este necunoscut, acesta se determina astfel: 0=0,020 = 35+0,002 +58+0,002 +x3 (2130,012). Valoarea nominala a elementului x3 va rezulta din relatia: 35+58+x3 213 = 0. x3 = 120mm. Vaoarea abaterii elementului x3 se determina astfel: Valoarea maxima a elementului x3: 0+0,020 = 35+0,002 +58+0,002 + x3 213+0,012; x3 = 120+0,004mm. Valoarea minima a elementului x3: x3 = 120mm. Schema lantului de dimensiuni poate fi si mai complicata

128 Fie de exemplu de determinat (fig5.18) inaltimea camerei de compresie a unui motor cu ardere interna

147

Fig 518 Lantul de dimensiuni pentru determinare inaltimi camerei de compresie a unui motor Linia de separatie a celor doua jumatati de carter trece prin axa lagarului arborelui cotit. Pistonul se considera la punctul mort superior (pozitia superioara) in momentul cand acesta este apasat in jos de gaze, deci cand jocurile exitente la asamblari sunt plasate intr o singura parte a arborelui, in directia axei cilindrului. In cadrul acestui lant de dimensiuni, se stabileste un sens de parcurgere, a acestuia, de exemplu sageata curbilinie, deplasarile pe circuitul astfel considerat, proiectate pe directia lantului de dimensiuni (pe verticala in cazul de fata) efectuate in jos, se considera pozitive, iar cele efectuate in sus,negative. (conform celor doua sageti afectate de semnul plus si minus.Lantul de dimensiuni este parcurs in circuit inchis, se ajunge in punctul de plecare, deci suma algebrica a dimensiunilor astfel parcurse va fi nula. Pentru acest exemplu se gaseste urmatorul lant de dimensiuni:

148

x11 +x12 + 0,5x1 0,5x2 x3 0,5x4 + 0,5x5 x6 + 0,5x7 x8 + 0,5x9 x10 R =0. sau R = x11 +x12 + 0,5x1 0,5x2 x3 0,5x4 + 0,5x5 x6 + 0,5x7 x8 + 0,5x9 x10. Se cunosc dimensiunile lantului cu urmatoarele valori: 0 , 040 0 , 030 X1 = 95+0,021; x2 = 95 0, 075 ; x3 = 95 0,20; x4 = 80 0, 060 ; + 0 , 049 X5 = 80+0,018; x6 =310 0,10; x7 = 36 +0,024 ; x8 = 360,11; X9 = 36+0,015; x10 = 65 0,015; x11= 270 0,05; x12 = 232 0,05; Aceste dimensiuni sunt in mm. Inlocuid aceste valori in ecuatia lantului rezulta; 0 , 040 R = 270 0,05 +232 0,05 +0,5(95+0,021) 0,5(95 0, 075 ) 0 , 030 - ( 95 0,20) 0,5(80 0, 060 ) +0,5(80+0,018) (310 0,10) + + 0 , 049 + 0,5(36 +0, 024 ) (360,11) + 0,5(36+0,015) (65 0,015). Dimensiunea nominala a elementului de inchidere NR este: NR = 270 +232 +0,595 0,595 -95 0,5 80 +0,580 310 +0,536 36 + 0,536 65 = 32mm. NR =32mm. Abaterea superioara a elementului de inchidere are valoarea: AsR = +50+50+0,521+ 0,575+200+0,560+0,518+100 +0,549+11+0,515+15 =545 =0,545mm. Asadar AsR =0,545mm. Iar abaterea inferioara are valoarea: AiR = - 50 50 +0,540 200 +0,530 100+0,524 15 = = - 368 = - 0,368mm. AiR = - 0,368mm. Astfel dimensiunea elementului de inchidere are valoarea: + 0 , 545 AsR R+ 0 , 368 mm. +AiR = 32

129 Sa se stabileasca si sa se rezolve lantul de dimensiuni din figura 5.19

149

Fig 5.19 Lant de dimensiuni pentru determinare jocului intre pana si butuc Jocul reprezinta elemetul de inchidere al lantului. Ecuatia lantului de dimensiuni este: 300, 05 (5+0,1)+10 0,1 +j 35+0,1 =0. Elementul de inchidere j are expresia: J = 35+0,1 (300, 05) +5+0,1 (10 0,1), J = 35+0,1 (30+0,05 +5+0,1 10 +0,1 = = (35 30 +5 10)+0,1+0,05+0,1+0,1 = 0+0,35 mm. Deci, elementul de inchidere care este jocul are valoarea J =00,35mm.

150

130 Sa se rezolve lantul de dimensiuni al unui angrenaj melc (fig.5.20)

Fig.5.20 Lant de dimensiuni pentru determinarea elementului de inchidere al unui angrenaj melcat Elementele lantului de dimensiuni sunt: A1 = distanta de la planul median al coroanei dintate pana la fata frontala de asezare a rotii melcate; A2 = distanta din bucsa de la guler la pragul de alezaj; A3 = distanta dintre fetele frontale ale alezajului bucsei; A4 = latimea de montare a rulmentului cu role conice; A5 = grosimea inelului; A6 = latimea de montare a rulmentului cu role conice; A7 = distanta de la suprafata flansei pana la fundul alezajului pentru rulment; A8 = grosimea inelelor compensatoare; A9 = distanta de la fata frontala a carcasei reductorului pana la axa alezajului pentru pentru lagarele axului melcului;

151

A10 = deplasarea axei de rotatie a melcului datorita erorilor inelelor exterioare ale rulmentilor; Ecuatia lantului de dimensiuni este: A = - A1 +A2 +A3+A4+A5 +A6 A7 A8 A9 A10. Dimensiunile cu tolerante, si valorile coeficientilor si se gasesc in tabelul 5.1 Tabelui 5.1 coeficient coeficient de dispersie de asimetrie

Elementul

Dimensiunile cu tolerante

A 0 1,0 0,0 A1 14 0,1 1,2 +0,3 A2 4 0,15 1,2 0 A3 330,15 1,2 +0,3 0,5 A4 16+ 1,0 0 A5 2- -0,1 1,3 +0,4 0,5 A6 16+ 1,0 0 A7 100,15 1,3 +0,4 A8 30,1 1,3 +0,4 A9 440,10 1,2 0 A10 0,01 1,73 - 0,3. Valoarea nominala a dimensiuni de inchidere, neglijandu se A10 este: A = - 14 + 4+33 +16+2+16 10 3 44 =0. Valoarea nominala a dimensiuni de inchidere este: A = 0. Abaterea elementului de inchidere , in ipoteza e =1. =
2 1,2 2 0,2 2 + 2 1,2 2 0,3 2 + 2 0,5 2 + 2 1,3 2 0,12 +1,3 2 0,3 2 = 1,03

= 1,03mm. Valorile centrale ale disprsiilor elementelor componente ale lantului sunt; c1 = c2= c3= c7= c9= =0; c4= c6= 0,25; c5= c8= - 0,05; c10 se neglijeaza.

152

Valoarera centrala a dispersiei elementului de inchidere: c = ( ci + i

i
2

) -

unde ci este valoarea centrala a dispersiilor elementelor componente ale lantului; i campul de imprastiere al elementelor componente ale lantului de dimensiunii; i , - coeficienti de asimetrie ai elementelor componente si respectiv a elementului de inchidere a lantului; = campul de imprastiere a elementului de inchidere; c =valoarea centrala a dispersiei elementului de inchidere; in situatia data, = 0 si expresia devine: c = ( ci + i
i
2

); inlocuind se obtine:

c = [0+0,30,1+0,25+( - 0,05+0,040,05)+0,25] - [(0,30,1)+(- 0,05 +0,40,05)] = 0,500mm. Valorile limita ale elementului de inchidere sunt: max = 0,500 + min = 0,500 T = 0,500 2 T = 0; 2

+0,501 = 1,01

Valoarea elementului de inchidere este: A = 0+1,01.

153

131 In figura 5.21 se da lantul de dimensiuni pentru determinarea coaxialitatii axului canelat si a bucsei canelate, in plan vertical. Se cere sa se rezolve acest lant de dimensiuni.

Fig 5.21 lant de dimensiuni pentru determinarea coaxialitatii Rezolvare: Ecuatia lantului de dimensiuni este: A = - A1 - A2 + A3 - A4, unde: A este elementul de inchidere; A1 -- reprezinta deplasarea axelor suprafetelor inelului exterior al rulmentilor (jumatatea batai radiale) A2 -- distanta dintre axa alezajului din carcasa capului din dreapta pana la baza carcasei; A 3 - distanta dintre axa alezajului din carcasa capului din stanga pana la baza carcasei; A 4 deplasarea axelor suprafetelor inelului exterior al rulmentilor (jumatatea batai radiale); Dimensiunile si abaterile admisibile ale elementelor componente ca si valorile coeficientilor si corespunzatoare elementelor lantului sunt cuprinse in tabelul de mai jos.

154

Elementul A1 A2 A3 A4

Dimensiunile si abaterile admisibile 0,01 2470,03 2470,03 0,01

Coeficientul 1,73 1,4 1,4 1,73

Coeficientul - 0,3 +0,5 +0,5 - 0,3

Valoarea nominala a elementului de inchidere A este: A = - 0 247 + 247 0 =0; A = 0 mm. Abatera elementului de inchidere: = 1,73 0,01 +1,4 0,06 +1,4 0,06 +1,73 0,01 = = 0,0150 = 0,122mm. Valorile centrale ale dispersiilor elementelor componente ale lantului de dimensiunii sunt: c1 = 0,005; c2 =0; c3 =0; c3 = 0,005. Valoarea centrala a dispersiei elementului de inchidere c se calculeaza cu relatia:
2 2 2 2 2 2 2 2

c = ( ci + i c = ( ci + i

i
2

) -

, dar = 0; relatia devine:

); Dupa inlocuire se obtine:

c = 290,005 0,30,005) +2(0+0,50,03) = = 0,01 0,003 + 0,006 = 0,013. Valorile limita ale elementului de inchidere sunt: Amax = 0,013 +/2 = 0,013 +0,061 =0,074mm. Amin = 0,013 --/2 = 0,013 --0,061 = -- 0,048mm. + 0 , 074 In final valoarea elementului de inhidere este: A = 0 0, 048

155

132 In figura 5.22 este prezentat lantul de dimensiuni pentru operatia de prelucrare mecanica prin frezare

Fig 5.22 Lant de dimensiuni pentru operatia de frezare In documentatia tehnologica este prescrisa cota A cu valoarea A = 850,05mm, se cere sa se determine dimensiunea nominala si toleranta dimensiunii de reglarea sistemului tehnologic la conditiile de lucru B, astfel ca dimensiunea X sa rezulte la valoarea X = 46 0,10mm. Rezolvare: Intrucat dimensiunile A si B sunt dimensiuni componente ale lantului de dimensiuni, iar X este dimensiunea de inchidere ecuatia lantului de dimensiuni este: AsA +AsB +AsX A+ +AiA - (B +AiB ) = X +AiX Si dupa desfacerea parantezei rezulta, AsA AiB +AsX A+ +AiA - B AsB = X +AiX dupa inlocuire rezulta; AiB 850,05 - B AsB = 46 0,10 Valoare nominala: 85--B = 46 B = 85 46 = 39. Abaterile limita: + 0,05 AiB = 0,1 AiB = +0,05 0,1 = - 0,05. -- 0,05 AsB = - 0,1 AsB = - 0,05+0,1= +0,05 In final dimensiunea de inchidere are valoarea B = 390,05mm.

156

5.7 Rezolvarea problemei inverse a lantului de dimensiuni Problema inversa a lantului de dimensiuni, mai este numita si problema de proiecrare, dar in mod practic este o problema tehnologica, ce trebuie sa se rezolve corespunzator cu conditiile concrete de realizarea a pieselor si produselor. Problema inversa a lantului de dimensiuni se poate rezolva prin metodele urmatoare: 1 metoda tolerantei medii; 2 metoda sortarii pe grupe de dimensiuni sau a asamblarii selective; 3 metoda reglarii; 4 metoda ajustarii. 5.7 1.Metoda tolerantei medii In figura 5.23 este prezentata o parte din ansamblul unui reductor al carui lant de dimensiuni este prezentat in figura 5.24.

Fig .5.23 Ansamblu unui reductor

157

Fig 5.24 Lantul de dimensiuni al reductorului 5.7.11 Probleme rezolvate 133 Se cere sa se determine tolerantele si abaterile limita ale dimsnsiuilor primare, astfel ca, prin asamblarea neselectiva a pieselor componente, dimensiunea de inchidere sa rezulte la + 0 ,5 valori intre limitele prescrise, respectivla RB = 15 0 , 3 mm; Se cunosc urmatoarele valori nominale ale dimensiunilor primare: NB1 = 140mm; NB2 = 60mm; NB3 = NB5 = 10mm si NB4 = 165mm. Rezolvare: Se presupune ca dimensiunile primare sunt egale ca valoare nominala 9NB3 = NB5 = 10mm) ca importanta functionala si ca dificultate tehnologica de realizare, tolerantele lor sunt egale intre ele si egale cu o toleranta medie calculata cu relatia: TBj = Aceasta toleranta poate fi considerata doar ca valoare orientativa, si in consecinta, pentru fiecare dimensiune primara, in functie de marimea ei, la importanta pe care o are in lant (sau in asamblare) si mai ales de dificultatile tehnologice de realizare, se stabileste o toleranta corespunzatoare, mai mare, eventual egala sau mai mica decat toleranta medie. Pentru lantul de dimensiuni din problema se stabilesc urmatoarele valori ale tolerantelor: TB1 = TB4 = 0,24mm; TB2 = 0,16mm; TB3 = TB5 = 0,08mm. In ce priveste valorile abaterilor limita, respectiv pozitiile tolerantelor fata de valorile nominale ale dimensiunilor primare
TRB 0,8 = 0,16mm. n 1 5

158

se recomanda urmatoarea solutie, rezultata din relatiile fundamentale ale lantului de dimensiunii; - pentru tolerantele dimensiunilor primare maritoare se stabileste o pozitie identica cu pozitia tolerantei dimensiunii de inchidere ( in aceeasi proportie deasupra, dedesubtul sau de o parte si alta a liniei zero); - pentru tolerantele primare reducatoare, se stabileste o pozitie exact inversa pozitiei tolerantei dmensiunii de inchidere. In exemplul analizat, toleranta dimensiunii de inchidere se afla in proportie de 5/8 deasupra liniei zero si 3/8 dedesubtul liniei zero. Ca urmare, dimensiunile primare cu toleranta si abaterilevlimita vor fi (dimensiuni maritoare sunt B 1 si B2, si dimensiunii reducatoare B3, B4 si B5). Aceste dimensiunii au urmatoarele valori: + 0 ,15 + 0 , 09 B1 = 140 0, 09 mm; B2 = 60 0 , 05 mm; + 0 , 03 + 0 , 09 B3 = B5 = 10 0, 05 mm; B4 = 165 0,15 mm. Facandu se verificarea cu relatiile ( 5.9 si 5.10, AsRB, si AiRB) se constata ca abaterile au fost au fost corect determinate. Determinare tolerantelor se poate face si probabilistic.astfel presupunand ca tolerantele dimensiuilor primare sunt egale intre ele se poate scrie: TBj =
TRB n 1 = 0,8 5 = 0,36mm

In acest caz, dimensiunile primare, cu toleranta si abaterile limita sunt: + 0 , 35 + 0 , 21 B1 = 140 0, 21 mm; B2 = 60 0, 03 mm; + 0 , 06 + 0 , 21 B3 = B5 = 10 0 ,10 mm si B4 = 165 0 ,35 mm. Rezolvarea probabilistica, este evident, mai convenabila din punct de vedere tehnologic, dar poate fi luata in considerare numai daca procesul de realizare ale dimensiunilor primare este bine pus la punct. In productia de serie mare si masa se poate aplica cu usurinta metoda tolerantei medii.

159

5.7.2. Metoda sortarii pe grupe de dimensiuni sau a asamblarii selective (cu exemple) Aceasta metoda este foarte eficinta din punct de vedere economic se aplica in cazurile cand toleranta dimensiuni de inchidere este mica sau foarte mica. 5.7.2.1 Probleme rezolvate 134 Se va considera, pentru intelegerea metodei, urmatorul exemplu: ajustajul cu strangere 50 schematic in fig. 5.25.
H4 n4

+0 , 007 50 0 0 , 024 prezentat 50 + +0 , 017

Td

24 17

+ 0 -

TD

Fig. 5.25 Ajustajul cu strangere 50 n 4 Rezolvare: Dimensiunile primare sunt: diametrul alezajului si diametrul arborelui iar dimensiunea de inchidere este strangerea care rezulta. Tolerantele celor doua diametre sunt TD = Td = 0,007mm. In continuare se calculeaza srangera maxima si minima. Smax = as Ai = 0,024 0 = 0,024mm Smin = ai As = 0,017 0,007 = 0,010mm,

160

si toleranta teoretica a strangeri este: T s = Smax - Smin = 0,024 0,010 = T D + Td = 0,007+0,007 = 0,014 mm. Tolerantele celor doua diametre sunt atat de mici, incat respectarea lor prin procedeele de prelucrare obisnuite este foarte dificila si neeconomica. De aceea se recomanda marirea tolerantelor de executie de n ori care vor fi: TDec = n TD si Tdec = n Td. Pentru n = 6 se obtin tolerantele economice Fig 5.26

Fig.5.26 Tolerantele economice si grupe de sortare cand TD = Td TDec = Tdec = 6 0,007 = 0,042mm. Se recomanda ca poxitia tolerantelor marite (economice) sa se stabileasca pornind de la pozitia tolerantelor initiale astfel ca, in final, strangerile initiale sa ramana neschimbate. Astfel, pe desenele de executie separate ale alezajului si arborelui se vor prescrie: + 0 , 042 - pentru alezaj : 50 0 mm.

161

- pentru arbora: 50 +0, 017 mm. Dupa prelucrarea pieselor si realizarea diametrelor conform tolerantelor economice, alezajele si arborii se masoara bucata cu bucata si, dupa dimensiuni se impart in 6 grupe, numite grupe de sortare, care se numeroteaza de la 1 la 6, in aceeasi ordine la arbori ca si la alezaje. Prima grupa de alezaje cuprinde toate alezajele cu diametrele efective intre 50,000 si 50,007mm; a doua grupa va cuprinde alezajele cu diametre efective intre 50,007 si 50,014mm s.a.m.d, conform figurii 5.26. Prima grupa de arbori va cuprinde arborii cu diametre efective itre 50,017 si 50,024mm; a doua grupa va cuprinde arborii cu diametre efective intre 50,024 si 50,031mm s.a.m.d. (vezi fig5.26) Asamblarea se va efectua astfel: alezaje din grupa 1 cu arbori din grupa 1, alezaje din grupa 2 cu arbori din grupa 2 s.a.m.d. Se vor obtine aceleasi strangeri limita si aceasi toleranta a ajustajului (strangeri) egale cu cele prescrise initial: Smax1 = as1 Ai1 = 0,024 0 = 0,024mm; Smin1 = ai1 As1 = 0,017 0,007 = 0,010mm; si toleranta teoretica a strangeri este: Ts1 = Smax1 - Smin1 = 0,024 0,010 = TD + Td = 0,007+0,007 = 0,014 mm; -------------------------------------------------------Smax6 = as6 Ai6 = 0,059 0,035 = 0,024mm; Smin6 = ai6 As6 = 0,052 0,042 = 0,010mm; si toleranta teoretica a strangeri este: Ts6 = Smax6 - Smin6 = 0,024 0,010 = TD6 + Td6 = 0,007+0,007 = 0,014 mm. 135 Se considera ajustajul cu strangere 50 5.27
H5 n4

+ 0 , 059

+0 , 011 50 0 fig 0 , 024 50 + +0 , 017

162

Td

24 17

+ 0 -

TD

11

Fig 5.27 Ajustajul cu strangere 50 n 4 Daca se mareste fiecare toleranta de 6 ori se obtine ajustajul din figura 5.28.

5.28 Tolerantele economice si grupe de sortare cand TD > Td. Toleranta integrala a strangerii pentru toate asamblarile din grupele 1---6 este egala cu diferenta dintre cea mai mare strangere maxima (Smax max ) si cea mai mica stangere minima

163

(Smin min ). Tstot = Smax max - Smin min = 0,024 (0,014) = 0,038mm sau Tstot = Smax1 - Smin1 + 5(TD -- Td.) Tstot = Smax2 - Smin2 + 5(TD -- Td.) ----------------------------------------Tstot = Smaxi - Smini + (n-1)(TD -- Td.) Dupa efectuarea calculelor se obtin valorile strangerilor limita la sortare ce sunt prezentate in tabelul de mai jos. Grupele de Smaxi (mm) Smini (mm) Tsi ( mm) sortare 1 0,024 0,006 0,018 2 0,020 0,020 0,018 3 0,016 - 0,002 0,018 4 0,012 - 0,006 0,018 5 0,008 - 0,010 0,018 6 0,004 - 0,014 0,018 Pentru cazul general,tinand seama de faptul ca Smaxi - Smini = TD +Td, pentru orice fel de ajustaj, se poate scrie: - cand TD >Td: Taj.tot = TD + Td + (n-1) (TD -- Td); - cand Td >TD: Taj.tot = TD + Td + (n-1) (Td TD); Deci toleranta totala a ajustajului este cu atat mai mare fata de cea prescrisa initial, cu cat numarul n al grupelor de sortare este mai mare. 136 Se considera lantul de dimensiuni : 320,284 = 150,071 -- 180,071-- 50,071400,071 Rezolvarea prin metoda selectiva sau a sortari prevede ca tolerantele elementelor componente sa fie egale, cea ce este si deci sunt indeplinite conditiile sortari.

164

Se adopta o majorare a tolerantelor de 3 ori si in acest caz ecuatia lantului devine: 320,852 = 150,213 -- 180,213 -- 50,213 + 400,213. Se constituie astfel urmatoarele grupe de asamblare; Grupa I: 150,071; 180,071; 50,071; 400,071. Grupa II: 15,0710,071; 18,0710,071; 5,0710,071; 40,0710,071. Grupa III: 15,1420,071; 18,1420,071; 5,1420,071; 40,1420,071. Prn urmare se obtin ecuatiile lantului de dimensiuni pentru cele trei grupe de dimensiuni: Grupa I 320,284 = 150,071-- 180,071-- 50,071 +400,071; Grupa II: 320,284 =15,0710,071--18,0710,071--5,0710,071+ 40,0710,071; Grupa III: 320,284 = 15,1420,071 --18,1420,071-- 5,1420,071+40,1420,071. 137 Fie de rezolvat problema 130 privind lantul de dimensiuni al unui angrenaj melcat prin metoda asamblari selective sau a sortarii: Astfel trebuiesc rezolvate urmatoarele calcule: 0+1,01 = --140,1 +40,15 +330,15 +16+0,5 +2-0,1 +16+0,5 -100,15 (30,1) --440,1 0,01. Din ecuatia lantului se observa ca nu sunt indeplinite unele conditii de rezolvare prin metoda asamblarii selective in sensul ca tolerantele elementelor nu sunt egale. De aceea se determina o toleranta medie penru toate elementele lantului de dimensiuni si se realizeaza conditia ca toleranta elementului de inchidere sa fie egala cu suma tolerantelor elementelor componente ale lantului. Dupa efectuarea modificarulor necesare pentru realizarea conditiei de aplicare a metodei de asamblare selectiva, se obtine: + 0 ,1 + 0 , 01 + 0 , 01 + 0 , 01 + 0 , 01 + 0 , 01 + 0 , 01 00 = --14 0 + 40 +33 0 +16 0 +2 0 +16 0 --10 + 0 , 01 + 0 , 01 + 0 , 01 + 0 , 01 --3 0 --44 0 --0,01 0 . 0 Se majoreaza tolerantele elementelor componente de de doua ori si se obtine eciatia:

165

,2 , 02 , 02 , 02 , 02 , 02 , 02 , 02 00 = --14 0 + 40 +33 0 +16 0 +2 0 +16 0 --10 0 0 0 0 0 0 0 0 0 , 02 , 02 , 02 ---3 0 --44 0 --0,01 0 . 0 0 0 Pentru mentinera preciziei elementului de inchidere se constituie urmatoarele grupe de dimensiuni. + 0 ,1 + 0 , 01 + 0 , 01 + 0 , 01 + 0 , 01 + 0 , 01 Grupa I: 00 = --14 0 + 40 +33 0 +16 0 +2 0 + 0 , 01 + 0 , 01 + 0 , 01 + 0 , 01 + 0 , 01 +16 0 --10 0 --3 0 --44 0 --0,01 0 . + 0 ,1 + 0 , 01 + 0 , 01 + 0 , 01 Grupa II: 0 0 = --14,01 0 + 4,01 0 +33,01 0 +16,01 + 0 , 01 + 0 , 01 + 0 , 01 + 0 , 01 + 0 , 01 + 0 , 01 +2,01 0 +16,01 0 --10,01 0 --3,01 0 --44,01 0 0 + 0 , 01 --0,02 0 .

5.7.3. Rezolvarea lantului de dimensiuni prin metoda reglarii Rezolvarea lantului de dimensiuni prin metoda reglarii se realizeaza prin folosirea unor compensatori fixi si compensatori mobili.

166

Fig 5.29 Lant de dimensiuni cu compensaror fix. Compensatori fixi pot fi: inele, saibe, garnuturi, bucse etc In figura 5.29 este prezentat, drept compensaror, un inel cu dimensiunea C fixat pe arbore, cu ajutorul careia dimensiunea RB din lantul de dimensiuni este redusa la o valoare efectiva cuprinsa intre lomitele prescrise. In figura 5.30 este prezentat un compensator mobil periodic

Fig.5.30 Lant de dimensiuni cu compensator mobil periodic format din piulita conica 3, cu ajutorul careia, periodic, se regleaza jocul dintre filetul bucsei 2 si filetul surubului micrometric 1. Metoda reglarii cu compensator fix se aplica atuci cand tolerantele componente ale lantului sunt asezate astfel incat prin marimea lor rezulta totdeauna o marime a valorii maxime a elementului de inchidere. Ecuatia lantului de dimensiuni in acest caz este:

167

Amax = [( A1 + T1)+----+(Am +Tm)] [(Am+1 Tm+1) +---+(An-1 Tn-1)] Amin = [( A1 + A2 +--+Am)] [(Am+1 + Am+2 + -- +An-1)]. In cazul majorari tolerantelor elementelor lantului, din motive economice, se obtine o noua valoare maxima Amax a elementului de inchidere: Amax = = [( A1 + T1)+----+(Am +Tm)] [(Am+1 Tm+1) +---+ (An-1 Tn-1)] unde: T1 >T1; T2 > T2; T3 > T3; ......Tn-1 >Tn-1 Noua toleranta T = Amax - Amin =

T
i= 1

n 1

'

Excesul de toleranta T - T = T se poate inlatura prin folosirea unei piese, numita compensator fix, care se intruduce in lantul de dimensiuni. In acest caz este necesara determinarea numarului de trepte n, care este dat de relatia: n=
' T T T

Treptele acestor compensatori ficsi sunt de marimi date de scara aritmetica a valorii T, adica: T; 2 T; 3 T; ...n T . Dupa determinarea marimii tolerantei in exces T se ia compensatorul fix al celei mai apropiate trepte de dimensiunii si se introduce in lantul de dimensiunii. In cazul cand curba de repartitie dimensionala a elementului de inchidere la majoritatea tolerantelor componente este de natura curbei Gauss, numarul elementelor compensatoare din fiecare treapta trebuie sa fie proportional cu suprafata corespunzatoare. In tabelul de mai jos sunt calculate procentele elementelor de compensare corespunzatoare fiecarei trepte, in ipoteza unei

168

curbe de repartitie normala, pentru un numar de trepte cuprinse intre 1 si 5. Tabelul 5.2 Marimile compensatorilor, intervalul de utilizare si procentul elementelor de compensare, cand numarul treptelor variaza intre 1...5 Marimea Numaru Marimile Intrvalul Procentul tolerantei l corespunzatoar de elementulu elementulu treptelor e Ec utilizare i de reglare i de din inchidere campul de dispersie T = 3s 1 Ec = 3s 3...6s 50
(s= abatere medie patrativa) T = 2s

2 3 4

T = T =

3 2 6 5

s s

Ec1= 2..4s Ec2= 4..6s Ec1=3/2s Ec2= 3s Ec3= 9/2s Ec1=6/5s Ec2= 12/5s Ec3= 18/5s Ec4= 24/5s Ec1= s Ec2= 2s Ec3= 3s Ec4= 4s Ec5 = 5s

T = s

2..4s 4..6s 3/2..3s 3.. 9/2s 9/2... 6s 6/5..12/5s 12/5..18/5 s 18,5..24/5 s 24/5..6s 1..2s 2..3s 3..4s 4..5s 5..6s

68 16 43,3 43,3 6,7 24 45 24 3,5 13,78 34 34 13.75 2,25

169

5.7.3.1 Probleme rezolvate 138 Se considera lantul de dimensiuni: +0 , 01 +0 , 01 +0 , 01 0 0 18+0,13 =10 0 +15 0 + 20 0 (12 +0,05 ) (15 0, 05 ) = (10+15+2012-15)+0,01+0,01+0,01+0,05+0,05. T = T1 +T2 +T3 +T4+ T5 adica 0,13 =0,01+0,01+0,01+0,05+0,05 Amax =18,13mm; Amin = 18,00mm Se majoreaza tolerantele elementelor componente astfel: T1 = 0,04; T2 = 0,04; T3 = 0,04; T4 = 0,2; T5 =0,2 T =0,52. Amax = 18,52; Amin = 18mm. Valoarea tolerantei in exces: T = T - T =0,52 0,13=0,39mm.
' T T .0,39 Numarul treptelor de compensare: n = = 0,13 =3. T

Campul de imprastiere sau amplitudinea variatiei dimensionale a tolerantei elementului de inchidere: W =4T. Marimile dimensionale ale treptelor de reglare: Ec1 = T = 0,13mm; Ec2 = 2T = 0,26mm; Ec3 = 3T = 0,39mm. Intervalul de utilizare a elementelor de compensare, cand toleranta elementului de inchidere variaza intre: T .. 2T (0,13 ..0,26mm) se foloseste elementul de reglare de 0,13mm. 2T .. 3T (0,26..0,39mm) se foloseste elementul de reglare de 0,26mm. 3T .. 4T (0,39..0,52mm) se intrebuinteaza elementul de reglare de 0,39mm. Valorile procentuale ale elementelor de compensare din numarul total al lanturilor de asamblareconform tabelului anterior sunt urmatoarele: Ec1 = 0,13mm reprezinta 43,3%;

170

Ec2 = 0,26 mm reprezinta 43,3%; Ec3 = 0,39 mm reprezinta 6,7%. In ipoteza unui numar de 120 de lanturi de dimensiuni sunt necesare urmatoarele elemente de compensare: pentru Ec1 = 0,13 mm sunt necesare 52 buc; pentru Ec2 = 0,26 mm sunt necesare 52 buc; pentru Ec3 = 0,39 mm sunt necesare 8 buc. 139 Se considera lantul de dimensiuni +0 , 35 +0 ,1 +0 , 05 +0 ,1 = 35 0 30 0 + 50 10 +0,1 00 Rezolvare T = 0,35mm. Majorandu-se tolerantele elementelor componente, se obtine ecuatia: +0 , 6 +0 , 3 +0 , 3 +0 , 3 +1, 35 30 0 + 50 10 0 = 00 35 0 . de unde T = 1,35mm. Toleranta in exces are valoarea; T = T - T =1,35 -0,35 = 1mm. Numarul treptelor elementelor de compensare se determina prin relatia:
' T T .1,00 n= = 0,35 = 3. T

Valorile dimensionale ale treptelor de compensare sunt: Ec1 = T = 0,35mm; Ec2 = 2T = 0,70mm; Ec3 = 3T = 1,05mm. *Intervalele de utilizare a elementelor de compensare se determina astfel: Cand T variaza intre 0,35... 0,70 mm, se foloseste ellementul de compensare Ec1; Cand T variaza intre 0,70... 1,05 mm, se foloseste ellementul de compensare Ec2; Cand T variaza intre 1,05... 1,35 mm, se foloseste ellementul de compensare Ec3. *Valorile procentuale ale elementelor de compensare

171

se determina cu ajutorul datelor din tabelul 5.2. Ec1 = 0,35mm, deci reprezinta 43,3%; Ec2 = 0,70 mm, reprezinta deci 43,3%; Ec3 = 1,05 mm, deci reprezinta 6,7%. Considerand ca numarul lanturilor de dimensiuni ce urmeaza a se asambla este de 150, numarul elementelor de compensare va avea valorile: pentru Ec1 = 0,35 mm sunt necesare 65 buc; pentru Ec2 = 0,70 mm sunt necesare 65 buc; pentru Ec3 = 1,05 mm sunt necesare 10 buc. 5.74. Rezolvarea lantului de dimensiuni prin metoda ajustari 5.7.4.1 Indicatii teoretice Aceasta metoda presupune schimbarea valorii uneia din dimensiunile primare prin prelucrare suplimentara(ajustare) a unei suprafete de contact.

Fig 5.31 Rezolvarea problemei inverse a lantului de dimensiuni prin metoda ajustarii

172

In figura 5.31 este prezentat un subansamblu, in care brida 1 are rolul de a impiedica deplasarea saniei 2 pe verticala. Dimensiunea RB are valori cuprinse intre 0,3 si 0,5 mm, conform conditiilor tehnice prescrise. Cand este necesara ajustarea se pot ivi urmatoarele situatii: Jocul dintre brida 1 si sania 2 este mai mic decat 0,3mm, si atunci trebuie rectificata suplimentar suprafata M; in aceasta situatie se micsoreaza dimensiunea primara reducatoare B4; Daca jocul dintre brida 1 si sania 2 este mai mare de 0,5mm, trebuie prelucrata suprafata N a bridei; astfel se micsoreaza dimensiunea primara maritoare B2. Avantajul acestei metode il constituie realizarea la precizia ceruta a dimensiuni de inchidere R B; in scimb executia necesita calificare inalta a operatorului uman, si exclude interscimbabilitatea la montaj, cea ce prezinta un dezavantaj. De aceea pentru executarea elementelor lantului de dimensiuni in conditii mai economice, se majoreza tolerantele tolerantele elementelor componente, cea ce duce la o majorare a tolerantei elementului de inchidere. Aceasta teorie se traduce in practica astfel: T = T1 +T2 +.... Tn-1. in care T1, T2 ,.... Tn-1 sunt tolerantele majorate ale elementelor componente; T este toleranta majorata a elementului de inchidere. Cu ajutorul unui compensator fix se elimina toleranta in axces T = T - T, in scopul aducerii tolerantei elementului de inchidere la valoarea sa admisibila T. Pentru eliminarea tolerantei in exces i se mareste valoarea nominala a elementului compensator cu valoarea tolerantei in exces; daca valoarea nominala a elementului compensator este Ac, in vederea ajustari va avea o noua valoare nominala: A 'c = Ac + T Determinarea tolerantei in exces se obtine din relatiile urmatoare: ' ' T ' = A max A min

173

T = Amax - Amin T = T - T = AmaxAmin (Amax - Amin), sau T = Amax - Amax - Amin - Amin. Marimea valorii nominale a elementului de inchidere cu intreaga valoare a tolerantei in exces nu este totdeauna necesara; de aceea determinarea valorii nominale a elementului de compensare se face prin metoda valorilor limita a elementului de inchidere. Cazurile de rezolvare a lantului de dimensiuni prin aceasta metoda sunt: * Cazul I Se considera urmatorul lant de dimensiuni: A(RB) = (A1 + A2 + ....+Am) (Am+1 + ....+An-1) * cand elementul de compensare se ia din ramura de inchidere valoarea nominala a elementului compensator este: A 'c = Ac + ( A max A max ). * cand elementul de compensare Ac se ia din ramura de baza (A1, A2,...Am), valoarea nominala a elementului compensator este: ' A 'c = Ac + ( A min A min ). Toleranta in exces se scote de pe elementul compensator printr o operatie mecanica (srtunjire, rectificare, pilire etc) Dupa modul de amplasare a tolerantelor la elementele lantului de dimensiuni si dupa pozitia elementului de compensare, se determina noua valoare nominala a acesteia in vederea ajustari. Se disting 5 metode de rezolvare: 1: * Amax = A + TA1 +TA2; (Fig 5.32)
A1

A2

174

Fig 5.32
= A + T A1 + T A1 + T A 2 + T A 2 ; A A - Amax = TA1 +TA2. Amin = Amin. Astfel: Daca elementul de compensare este A1, nu este nevoie de o majorare a valorii nominale, reducerea elementului de inchidere se efectueaza prin ajustare pentru indepartare surplusului de material. Daca elementul de compensare este A 2, atunci noua sa valoare nominala este: A2 = A2 +TA1 + TA2.
' max ' max

2: ** Amax = Amax; (Fig 5.33)

A1

A2

Fig.5.33 Amin = A T A1 TA2 ; Amin = A T A1 TA1 TA2 - TA2 ; Amin Amin = TA1 - TA2 . De unde: Cand elementul de compensare este A 2, noua valoare nominala ramane aceeasi, marimea valorii minime a elementului de inchidere se face prin ajustarea directa a elementului de compensare. Daca elementul de compensare este A1, pentru marimea valorii minime a elementului de inchiderese obtine o noua valoare a dimensiuni nominale:

175

A1 =A1 +TA1 +TA2. 3 *** Valorile maxime ale elementului de inchidere sunt Amax = A1 A2 +TA2 (fig 5.34)
A1

A2

Fig 5.34 Amax = A1 A2 + TA2 +TA2 Amax - Amax = TA2. Se disting doua situatii: Daca elementul de compensare este A 1 pentru reducerea cu TA2 a elemetului de inchidere nu este necesara majorarea valorii sale nominale aceasta reducere se efectueaza direct prin ajustarea elementului de compensare. Daca elementul de compensare este A2, atunci valoarea nominala majorata in scopul reducerii elementului de inchidere va fi: A2 = A2 + TA2. Valorile minime ale elementului de inchidere sunt: Amin = A1 TA1 A2 Amin = A1 TA1 - TA1 A2 Amin Amin = TA1. Daca elementul de compensare este A2, atunci marimea valorii elementului de inchidere se face prin ajustarea directa fara majorare a valoriinominale a elementului Daca elementul de compensare este A1, valoarea nominala se va majora cu TA1, deci: A1 = A1 + TA1.

176

4 **** Amax = A1 +TA1 A2 (Fig 5.35)

A1

A2

Fig 5.35 Amax = A1 +TA1 +TA1 A2. Amax - Amax = TA1. Daca elementul de compensare este A 1, reducerea valorii elementului de inchidere se face prin ajustare directa, fara majorarea valorii nominale a acestui element de compensare. In cazul cand elementul de compensare este A 2, reducerea elementului de inchidere se face prin majorarea elementului compensator, ce are urmatoarea valoare nominala: A2 = A2 + TA1. Valorile minime ale elementului de inchidere vor fi: Amin = A1 A2 TA2 Amin = A1 A2 TA2 - TA2 de unde: Amin Amin = TA2. Cand elementul de compensare este A2, marimea valorii elementului de inchidere se face prin ajustarea directa a acestui element. Daca elementul de compensare este A 1, posibilitatea maririi valorii elementului de inchidere se face prin majorarea valorii nominale a acestui element astfei incat A1 = A1 + TA2.
A1 A2 A 2 (fig5.36) 5 ***** Amax = A1 + 2 2 T T

177

A1

A2

Fig 5.36
T A1 T A1 T T + A2 A 2 A 2 de unde Amax = A1 + 2 2 2 2

Amax - Amax =

T A1 T A 2 + 2 2

Cand elementul de compensare este A1, reducerea elementului de inchidere se face prin ajustare directa, fara majorarea valorii nominale a elementului de compensare. Daca elementil de compensare este A2 valoarea nominala a acestuia se majoreaza, obtinandu se expresia: A2 = A2 +
T A1 T A 2 + . 2 2

Valorile minime ale elementului de inchidere sunt:

T A2 + A 2 ; 2 T A1 T A1 T T A 2 ' A2 + A 2 + ; A min = A1 2 2 2 2 T A1 T A 2 + Amin Amin = . 2 2
A1 Amin = A1 2

de unde

Cand elementul de compensare este A 2, marirea elementului de inchidere se face direct asupra acestui element, fara majorarea valorii lui nominale. Daca elementul de compensare este A1, noua valoare nominala majorata este: A1 = A1 +
T A1 T A 2 + 2 2

5.7.4.2.Probleme rezolvate

178

140 Se considera lantul de dimensiuni: +0 , 05 +0, 01 0 0 15 0 +10 0 (5 0,01 ) ( 20 0,01 ) = A Rezolvare. Se calculeaza: Amax = 15,05 + 10,01 4,99 19,99 = 0,08mm; Amin = 15 10 5 20 = 0. Reprezentarea grafica a lantului este redata in figura 5.37
A1

A2

Fig 5.37 Se majoreaza tolerantele elementelor componente ale lantului si rezulta: +0 ,15 +0 ,15 0 ' (5 0 15 0 +10 0 , 3 ) ( 20 0 , 5 ) = A Amax = 15,15 + 10,15 4,70 19,5 =1,1 mm; Amin = 15 + 10 5 20 = 0 mm. T = Amax - Amax = 1,1 0,08 = 1,02 mm. Daca se ia A1 ca element compensator, reducera elementului de inchidere de la Amax = 1,1 mm la Amax = 0,08 mm se face prin indepartarea surplusului de material de 1,02 mm prin prelucrare mecanica fara schimbarea valorii sale nominale initiale. + 0 ,15 + 0 ,15 si10 0 * Din ramura de baza A 1 fac parte elementele 15 0 . Unul din aceste elemente poate fi luat ca element de + 0 ,15 compensare. In cazul cand se ia dimensiunea 15 0 , dimensiunea acestuia variaza cu toleranta in exces, care este cuprinsa intre 0 si 1,02 mm. In concluzie, dimensiunea elementului de compensare poate fi cuprinsa intre 15,15 si 14,13 mm, dupa valoarea tolerantelor in exces care variaza intre 0 si 1,02 mm.

179

* daca elementul de compensare se ia in ramura de intoarcere 0 a lantului de dimensiuni, si anume elementul 20 0, 01 mm , pentru reducerea elementului de inchidere, valoarea nominala a acestui element se majoreaza cu toleranta in exces. Ac = Ac + T = 20 + 1,02 = 21,02 mm. 141 Se considera lantul de dimensiuni 0 0 +0 , 01 +0 , 02 18 0,01 +15 0, 05 (16 0 ) (15 0 ) = A Rezolvare . Se calculeaza: Amax = 18 + 15 16 15 = 2 mm. Amin = 17,99 + 14,95 16,01 15,02 = 1,91 mm. Reprezentarea grafica este in figura 5.38
A1

A2

Fig. 5.38 Se majoreaza tolerantele elementelor componente de 4 ori. Ecuatia lantului de dimensiuni capata forna urmatoare: 0 0 +0 , 04 +0 , 08 0 18 0,04 +15 0, 20 (16 0 ) (15 0 ) = 2 0,36 Amax = 2 mm. Amin = 1,64 mm. Amax = Amax = 2 mm Amin - Amin = 1,91 1,64 = 0,27 mm. Se adopta ca element de compensare un element din ramura de intoarcere A2. Pentru marimea valorii minime a elementului de inchidere nu este necesara majorarea valorii sale nominale, deorece prin prelucrare mecanica se efectueaza indepartarea tolerantei in exces de 0,27 mm.

180

Daca se adopta ca element de compensare un element din ramura de baza, fie de exemplu 15, valoarea nominala a acestuia se majoreaza cu toleranta in exces, 0,27 mm, si se obtine: Ac = 15 + 0,27 = 15,27 mm. 142 Lantul de dimensiuni are urmatoarea ecuatie: 0 0 0 0 0 0 35 0,002 +58 0,002 + 120 0, 004 ( 213 0,012 ) = 213 0,008 ( 2130,012 ) = A Rezolvare; Amax = 213 212,988 = 0,012 mm; Amin = 212,992 213 = - 0,008 mm. Reprezentarea grafica este in figura 5.39
A1

A2

Fig. 5.39 Dupa efectuarea maririi tolerantelor elementelor componente de trei ori se obtine urmatoarea ecuatie a lantului de dimensiuni: 0 0 0 0 ' 35 0, 006 +58 0,006 + 120 0, 012 ( 213 0,036 ) = A 0 Amax = 213 - ( 213 0,036 ) = 213 212,964 = 0.036 mm Amin = 34,994 + 57,994 + 120,988 213 = - 0,024 mm Amax - Amax = 0,036 0,012 = 0,024 mm; Amin - Amin = - 0,024 ( - 0,008) = - 0,016 mm. Daca se alege compensatorul din ramura de baza si anume : A c = 120 mm, reducerea valorii maxime a elementului de inchidere cu valoarea 0,024mm se face pe baza acestui element fara a i se majora valoarea nominala. Pentru reducerea valorii minime a elementului de inchidere de la 0,024 la 0,08 mm pe seama unui element al ramurii de baza Ac = 120 mm, se ajusteaza elementul de compensare.

181

Daca se alege ca element de compensare A2 se intalnesc urmatoarele situatii: * pentru reducerea valorii maxime a elementului de inchidere cu marimea 0,024 mm, valoarea nominala a elementului de compensare se va majora astfel: Ac2 = Ac + TA1 = 213 + 0,024 = 213,024 mm; * pentru reducerea valorii minime a elementului de inchidere pe seama elementului A2 se majoreaza valoarea nominala: Ac2 = 213 + 0,010 = 213,010 mm. 143. Se considera lantul de dimensiuni: +0 , 005 +0 , 005 +0 , 001 +0 , 005 ) = A +18 0 + 10 0 ( 35 0 12 0 Reprezentarea grafica a lantului este in figura 5.40 Se calculeaza: Amax = 12,005 + 18,005 + 10,001 35 = 5,011 mm; Amin = 12 + 18 + 10 35,005 = 4,995 mm.
A1

A2

Fig 5.40. Din motive economice se majoreaza tolerantele elementelor componente de patru ori se obtine: +0 , 020 +0 , 020 +0 , 004 +0 , 020 ) = A' +18 0 + 10 0 ( 35 0 12 0 Amax = 12,020 + 18,020 + 10,004 35 = 5,044 mm; Amin = 12 + 18 +10 35,020 = 4,98 mm. Amax - Amax = 5,044 5,011 = 0,033 mm Amin - Amin = 4,995 4,980 = 0,015 mm. Pentru reducerea valorii maxime a elementului de inchidere de la 5,044 la 5,011mm se actioneaza durect asupra elementului

182

de compensare daca acesta este din ramura de baza, fie de exemplu dimensiunea de 10mm Pentru marirea valorii minime a elementului de inchidere de la 4,98 la 4,995, se majoreaza valoarea nominala a elementului de inchidere din ramura de baza, unde se obtine: Ac = A + 0,015 = 10 + 0,015 = 10,015 mm. 144 Sa se rezolve urmatorul lant de dimensiuni: 150,002 +120,002 - 80,002 - 190,001 = A Reprezentarea grafica a lantului este de forma din figura 5.41
A1

A2

Fig 5.41 Amax = 15,002 + 12,002 7,998 18,999 = +0,007 mm; Amin = 14,998 + 11,998 8,002 19,001 = - 0,007 mm. Dupa majorarea de patru ori a tolerantelor elementelor componente se obtine ecuatia noua a lantului de dimensiuni: 150,008 +120,008 - 80,008 - 190,004 = A Amax = 15,008 + 12,008 7,992 19,996 = 0,028 mm; Amin = 14,992 + 11,992 8,008 19,004 = - 0,028 mm. Daca se alege elementul de compensare din ramura de baza, fie valoarea 12. in acest caz pentru reducerea valorii maxime si minime a elementului de inchidere, se actioneaza direct asupra elementuluide compensare fara marirea valorii sale nominale. Daca se alege ca element de compensare un element din ramura de intoarcere si anume elementul 19, pentru reducerea valorii maxime si minime a elementului de inchidere se

183

majoreaza valoarea nominala a elementului de compensare astfel: Ac = Ac + 0,021 = 19 + 0,021 = 19,021 mm. 145 Se considera lantul de dimensiuni: +0 , 001 +0 , 005 0 , 005 0 , 002 45 + 25 0,003 +15 0, 002 + 5 0 , 004 = A Amax = 25,001 + 15,005 + 5,005 44,996 = 0,015 mm; Amin = 24,997 + 14,998 + 4,995 45,002 = - 0,012 mm. Reprezentarea grafica a lantului de dimensiuni este de forma din figura 5.42
A1

A2

Fig 5.42 Se majoreaza tolerantele elementelor componente, astfel incat ecuatia lantului de dimensiuni se prezinta sub forma: +0 , 004 +0 , 010 0 , 010 0 , 008 ' 45 + 25 0,006 +15 0,008 + 5 0 , 012 = A Amax = 25,004 + 15,010 + 5,010 44,998 = 0,036; Amin = 24,996 + 14,992 +4,90 45,008 = --0,030 mm. Se considera ca element de compensare elementul cu valoarea de 5 mm din ramura de baza a lantului de dimensiuni: * pentru reducerea valorii maxime a elementului de inchidere cu valoarea Amax - Amax = 0,036 0,015 = 0,021 mm nu este necesara marirea valorii nominale a acestui compensator, indepartarea surplusului dimensional efectuandu se direct din acest element. * pentru reducera valorii minime a elementului de inchidere de la Amin = 0,030 mm la Amin = 0,012 mm se ajusteaza direct elementul de compensare.

184

Cand se alege elementul compensatordin ramura de intoarcere se obtin urmatoarele rezultate: * reducera valorii maxime a elementului de inchidere la cea admisibila se face prin majorarea valorilor nominale ale compensatorului; Ac = Ac + (Amax - Amax) = 45 + 0,021 = 45,021 mm * reducerea valorii minime a elementului de inchidere de la 0,030 mm la 0,012 mm se face prin majorarea valorii nominale a compensatorului: 45 + 0,018 = 45, 018 mm. 146 Se considera lantul de dimensiuni al angrenajului melcat de la problema nr 130 si se cere sa se rezolve acest lant prin metoda ajustarii . Rezolvare. Se procedeaza dupa cum urmeaza: A = A2 + A3 +A3 + A4 + A5 +A6 A1 A7 A8 A9 A = 40,15 + 350,15 + 160,5 + 2-0,1 + 16+0,5 - 140,10 - 100,15 - 3 0,10 - 440,10. Amax = 4,15 + 33,15 +16,5 +2 + 16,5 13,9 10,85 2,9 - 43,9 = + 0,75 mm; Amin = 3,85 + 32,85 + 16 + 1,9 + 16 14,1 10,15 3 44,01 = - 0,75 mm. Se majoreaza tolerantele elementelor componente, pentru o prelucrare mai usoara, ecuatia lantului de dimensiuni find urmatoarea: A = 40,3 + 350,3 + 160,75 + 2-0,5 + 160,6 - 140,3 - 100,3 - 3 0,40 - 440,3. Amax = 4,3 + 33,3 + 16,75 + 2 + 16,6- 13,7 9,7 2,6 43,7 = + 3,25 mm; Amin = 3,7 + 32,7 + 15,25 + 1,5 + 15,4 14,3 10,3 3 44,3 = - 3,35 mm. Amax - Amax = 3,25 0,75 = 2,50 mm; Amin - Amin = - 3,35 (-0, 75) = - 2,60 mm.

185

Reprezentarea grafica a lantului de dimensiuni, notand A b ramura de baza si Ai ramura de intoarcere, este de forma din figura 5.43.
Ab

Ai

Fig 5.43 Alegand elementul de compensare din ramura de baza, A6 = 16 mm se obtine: * pentru reducerea valorii maxime a elementului de inchidere elementul de compensare ramane cu aceasi valoare nominala; * pentru aducerea valorii minime a elementului de inchidere la valoarea admisibila, valoare nominala a elementului de compensare va ramane aceeasi. Daca se alege ca element de compensare A 9 din ramura de intoarcere a lantului de dimensiuni, atunci reducerea valorii maxime a elementului de inchidere se va putea obtine prin majorarea valorii nominale a compensatorului de la 44 mm la 46,5 mm, iar valoarea minima initiala a elementului de inchidere se va obtine prin majorarea valorii nominale a compensatorului de la 44 mm la 46,60 mm.

186

6 CALCULUL CU TOLERANTE
6.1 Indicatii teoretice La proiectarea proceselor tehnologice, se efectueaza calcule cu dimensiuni tolerate; de aceea este necesar ca tehnologul, atunci cand obtine pe cale ocolita anumite dimensiuni -- baza tehnologica nu coincide cu baza functionala, astfel incat, pana la urma, piesa sa rezulte la dimensiunile prescrise de proiectant calcul cunoscut sub denumirea de schimbarea bazei de cotare Metode de calcul utilizate: * Metoda de maxim si minim **Adunarea dimensiunilor tolerate Pentru a intelege aceasta metoda vom considera exemplul urmator: + 0, 2 0 ,1 Fie de adunat dimensiunile: 10 0,1 si 5 0, 2 ; Vom considera valorile maxime si minime ale dimensiunilor, calculul se face pentru cele 4 posibilitatii existente: 10,2 + 4,9 = 15,1; 9,9 + 4,8 = 14,7; 10,2 + 4,8 = 15,0; 9,9 + 4,9 = 14,8; Valoarea maxima a dimensiuni rezultate este X max = 15,1, iar valoarea minima este Xmin = 14,7. Toleranta rezultata are valoarea:

187

T = Xmax - Xmin = 15,1 14,7 = 0,4 mm. Se observa ca toleranta rezultata este tocmai suma tolerantelor celor doua dimensiuni: T10 = 0,3mm si T5 = 0,10 mm in care T10 si T5 sunt tolerantele dimensiunilor 10 si 5; Asadar se poate scrie: T = Ti (6.1) In care Ti este toleranta dimensiuni de ordinul i. Se observa ca este necesar sa se efectueze decat duoa calcule si anume: Calculul dimensiunilor maxime si apoi calculul dimensiunilor minime. Astfel rezulta formula: Xmax = X1max + X2max (6.2) Xmin = X1min + X2min (6.3) sau cu alte cuvinte: in cazul adunarii, dimensiunea rezultata maxima este egala cu suma tuturur dimensiunilor componente maxime, iar dimensiunea rezultata minima este egala cu suma tuturor dimensiunilor minime. Toleranta rezultata se calculeaza cu formula: T = Xmax - Xmin (6.4) 6.2 Probleme rezolvate + 0 ,3 0,3 147 Se dau dimensiunile: 20 0,1 si 15 0 , 4 ; sa se efectueze adunarea acestor dimensiuni prin metoda de maxim si minim: Rezolvare; Se aplica formula 6.2 si 6.3 si rezulta: Xmax = X1max + X2max = 20,3 + 14,7 = 35,0 mm; Xmin = X1min + X2min = 19,9 + 14,6 = 34,5 mm. Toleranta rezultata are valoarea: T = Xmax - Xmin =35 34,5 = 0,5 mm sau tloeranta dimensiunilor: T = T20 +T15 = 0,4 + 0,1 = 0,5 mm. De fapt toleranta rezultata este egala cu suma tolerantelor celor doua dimensiuni. 148 Se considera doua dimensiuni cu urmatoarele valori: 400,1 si 300,2: Sa se efectueze adunarea prin metoda de maxim si minim.

188

Rezolvare Xmax = X1max + X2max = 40,1 + 30,2 = 70,3 mm; Xmin = X1min + X2min = 39,9 + 29,8 = 69,7 mm. T = Xmax - Xmin = 70,3 69,7 = 0,6 mm sau T = T40 +T30 = 0,2 + 0,4 = 0,6 mm.

6.3 Probleme nerezolvate; 149 Se dau dimensiunile: 500,2 si 700,3: Sa se efectueze adunarea prin metoda de maxim si minim si sa se calculeze toleranta. 150. Dimensiunile ce urmeaza a fi calculate au urmatoarele + 0, 3 + 0, 4 valori: 80 +0,1 si 60 0,1 ; Sa se calculeze adunarea si toleranta ***Scaderea dimensiunilor tolerate In acest caz, al scaderi a doua dimensiuni componente, X 1 X2, dimensiunea rezultata maxima Xmax si dimensiunea rezultata minima Xmin se va calcula astfel: Xmax = X1max -- X2min (6.5) Xmin = X1min -- X2max (6.6) adica, cu alte cuvinte, dimensiunea rezultata maxima se obtine considerand descazutul la maxim si scazatorul la minim, iar dimensiunea rezultata minima scazand din descazutul la minim, scazatorul la maxim. Considerand exemplul de la punctul 6.1 avem: Xmax = 10,2 4,8 = 5,4 mm Xmin = 9,9 4,9 = 5,0 mm. Toleranta dimensiuni rezultata are valoarea: T = Xmax - Xmin = 5,4 5,0 = 0,4 mm. 6.4 Probleme rezolvate 151 Se dau dimensiunile: 40 0,10; si 30 0,2; Sa se efectueze scaderea acestor dimensiuni: Rezolvare: Se aplica relatiile 6.5 si 6.6

189

Xmax = X1max -- X2min = 40,1 29,8 = 10,3 mm Xmin = X1min -- X2max = 39,9 30,2 = 9,7 mm. Toleranta dimensiuni rezultata are valoarea: T = Xmax - Xmin = 10,3 9,7 = 0,6 mm + 0, 2 + 0,3 152 se considera dimensiunile: 50 +0,1 si 30 +0, 2 se cere sa se efectueze scaderea si sa se calculeze toleranta. Rezolvare. Xmax = X1max -- X2min = 50,2 30,2 = 20,0 mm; Xmin = X1min -- X2max = 50,1 30,3 = 19,8 mm; T = Xmax - Xmin = 20 19,8 = 0,2 mm. 6.5 Probleme nerezolvate. 153 Se considera dimensiunile: 80 0,3; 600,1. Sa se calculeze scaderea acestor dimensiuni si toleranta. 154. Se dau dimensiunile: 900,4 si 700,20. Sa se calculeze scaderea dimensiunilor si toleranta scaderii.. ***Schimbarea bazei de cotare La elaborarea proceselor tehnologice in cazul cand se schimba baza de cotare, este necesar sa se calculeze noua cota X de asa fel incat sa rezulte dimensiunile initiale (functionale) prescrise de proiectant. Pentru a intelege acest caz, se considera desenul produsului finit di fig 6.1. In acest desen exista 3 baze de cotre functionale:

190

Fig 6.1 Desenul produsului finit BF1, BF2, si BF3 - baze de la care pleaca cotele piesei, pe cele trei directii perpendiculare. La executia piesei , la operatia de frezare( Fig.6.2)baza de asezareaa piesei respectiv baza de cotare tehnologica BT2 nu corespunde cu baza de cotare functionala BF2 deoarece pe masina unealta, se executa cota X, cuprinsa intre baza de asezare a piesei pe masina unealta BT2 si scula care la randulei, este fixata pe masina unealta.

191

Fig.6.2 Cotarea tehnologica a operatiei de frezare Astfel este necesar sa se calculeze dimensiunea X in asa fel ca + 0, 2 piesa sa rezulte la dimensiunea prescrisa 10 0 (fig.6.2) + 0, 2 Deci dimensiunea 10 0 este dimensiunea rezultat: 0 +0 , 2 30 0,1 X =10 0 Se rezolva prin metoda algebrica si rezulta: + 0, 2 X = - 20 +0,1 De unde, schimband semnele si inversand abaterile, se obtine 0 ,1 cota X cu valoarea: X = 20 0, 2 mm.

BIBLIOGRAFIE 1 Chirita, Gh. Tolerante si ajustaje. Editura Universitatii din Pitesti, 2005.

192

2 Dragu. D. Tolerante si masuratori tehnice. Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1969 3. Dragu, D. Sturzu A. Militaru c, Tolerante si Masuratori Tehnice. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982. 4. Dragu, C. si Dumitras C, Tolerante si lanturi de dimensiuni in constructia de stante si matrite. Editura Tehnica Bucuresti , 1988. 5.,Dragut C. Aplicatii si probleme de prelucrare a metalelor prin aschiere. Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1981 6. Lazarescu .I s a Tolerante, ajustaje, Calibre , Bucuresti, Editura tehnica 1963. 7 Lazarescu, I. si Stetiu Cosmina Elena. Tolerante, Ajustaje calculul cu tolerante, Calibre. Editura tehnica Bucuresti 1984. 8 Picos C. s.a. Tehnologia constructiilor de masini Probleme. Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1976 9 Radulescu V s.a. Probleme de tehnologia constructiilor de masini, Bucuresti, Editura didactica si Pedagogica , 1979. 10 *Standarde de specialitate.

193

Tabelul 1. Relatii de calcul pentru rugozitatea suprafetei

194

195