P. 1
iNFARCTUL MIOCARDIC

iNFARCTUL MIOCARDIC

|Views: 56|Likes:
Published by Cojocaru Daniel

More info:

Published by: Cojocaru Daniel on Feb 16, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/30/2013

pdf

text

original

2007

GRUPUL SCOLAR

"GHEORGHE MARINESCU"
TARGU-MURES

LUCRARE DE DIPLOMA
INGRIJIREA BOLNAVULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT

CUPRINS CAPITOLUL I
Notiuni de anatomie si fiziologie Prezentarea teoretica a infarctului miocardic acut 1)Definitie 2)Etiologie 3)Patologie 4)Simptomatologie 5)Pronostic 6)Tratament
CAPITOLUL II

Supravegherea bolnavului din momentul internarii pina la externare si efectuarea tehnicilor impuse de infarctul miocardic acut

1)Internarea

bolnavului

2)Asigurarea conditiilor de spitalizare 3)Asigurarea igienei generale 4)Supravegherea functiilor vitale 5)Alimentatia bolnavului 6)Tratamentul medicamentos al bolnavului 7)Preagatirea,asistarea si efectuarea recoltarilor de produse bacteriologice si patologice 8)Educatia pentru sanatate a bolnavului *Profilaxia bolii *Externarea bolnavului
CAPITOLUL III

Prezentarea planurilor de ingrijire
CAPITOLUL IV

Analiza cazurilor de boala prezentate in lucrare Concluzii generale asupra lucrarii Bibliografie

MOTIVATIA LUCRARII

fibrele au o dispozitie mai complexa.Infarctul miocardic acut este o boala a carei frecventa este in crestere.evitand fumatul si alcoolul se pot preveni bolile cardiovasculare. Miocardul este partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este format din fibre musculare striate cu caractere speciale. Inima este un oragan cavitar si musculos alcatuit din patru cavitati:doua atrii si doua ventricule.Miocardul atriilor este relativ subtire.afecteaza din ce in ce mai multe persoane tinere.Avand in vedere ca este o urgenta medicochirurgicala am vrut sa cunosc cat mai multe lucruri despre cauze. CAPITOLUL 1 Notiuni de anatomie si fiziologie a inimii Inima este considerata ca organul central al aparatului cardiovascular.a limfei. Inima este invelita intr-o formatiune membranoasa care poarta denumirea de pericard.a carui functionare asigura circulatia sangelui.In peretii ventriculelor.fiind in concordanta cu forta pe care trebuie sa o dezvolte in circulatia sangelui. Peretele inimii este format din miocard si endocard.simptomatologie.care sunt mai grosi.Cu un regim de viata si alimentatie echilibrat. .Intre atrii si ventricule se afla septul atrioventricular.Acesta inveleste si vasele mari care pornesc din inima.a lichidului interstitial.etiopatogenie tratamentul IMA si mai ales profilaxia IMA.

Prezentarea teoretica a bolii Infarct miocardic acut 1.Endocardul sau tunica interna a inimii captuseste cavitatile inimii.prezentandu-se ca o membrana foarte neteda si transparenta. Din capilarele care iriga inima se formeaza venele coronare care duc sangele in atriul drept. Artera coronara dreapta vascularizeaza cea mai mara parte a peretelui inimii drepte.Definitie Infactul miocardic reprezinta o zona de necroza ischemica in miocard. .Prin venele coronare . Artera coronara stanga vascularizeaza prin ramurile ei cea mai mare parte a peretelui inimii stangi. Vascularizatia inimii Inima primeste sangele nutritiv prin doua artere coronare:artera coronara stanga si artera coronara dreapta.produsa prin obliterare unei ramuri coronariene.sinusul coronar colecteaza cea mai mare parte a sangelui care circula prin inima. Vascularizatia inimii este completata de numeroase vase limfatice si ganglioni limfatici.o parte a septului interventricular si o mica parte din ventriculul stang.fara vase sanguine.cea mai mare parte a septului interventricular si o mica parte din peretele ventriculului drept.

5-6% sunt cauze nonaterosclerotice multiple.PAN.insuficienta aortica -Tireotoxicoza. c)Traumatisme:disectie de aorta.Etiologie A.coagulare intravasculara diseminata. d)Anomalii congenitale coronariene e)Tromboze coronariene "in situ":trombocitoza.Factori determinanti In 90-95%din cazuri etiologia IMA este reprezentata de ateroscleroza coronariana.lues. -Compresie extrinseca:tumori.plagi penetrante.disectie in timpul angioplastiei si coronarografiei.fibroza dupa iradiere.mixom atrial.prolaps de valva mitrala.dintre cele mai frecvente amintim: a)Boli coronariene obstructive neaterosclerotice -Arterite.embolii intraoperatorii sau intracoronarografice. f)Spasme coronariene g)Disproportie cerere-oferta -Stenoza aortica.consum de contraceptive.boala Takayasu -Ingrosare parietala:amiloidoza.2.colagenoze.anevrism de sinus Valsalva b)Embolii coronariene:endocardita bacteriana subacuta.feocromocitom .cardiomiopatia hipertrofica obstructiva.mucopolizaharidoze.cord hipertensiv.

mandibula. .efort fizic.intoxicatii(cianuri.ambele coate.efort digestiv. Pacientii cu risc crescut de a dezvolta IMA sunt cei cu angina instabila. B.Tablou clinic Debutul IMA este brusc legat de anumite circumstante de aparitie sau fara o explicatie imediata.-Hipoxie.frig. Interventii chirurgicale la varstnici sau coronarieni cunoscuti sau in timpul interventiilor pe cord.in ambele brate.CO) de cauza pulmonara.printr-un proces de tromboza pe vas ateroslerotic in 95% din czuri. In aproximativ 50% din cazur nu se pot identifica factorii precipitanti.multiplii factori cu risc coronarian si cei cu angina Prinzmetal.sau proceduri de cardiologie invaziva.interscapulovertebral. 4. Incidenta maxima a IMA s-a inregistrat dimineata intre orele 5 si 10 in perioada de hipercatecolaminemie motivata. Durerea are sediu retrosternal si\sau epigastric cu iradiere catre umarul sau membrul superior stang(pe marginea cubitala).Patogenie In patogenia Infarctului miocardic acut intervine procesul de ocluzie coronariana durabila.pneumonii severe la varstnici.epigastrica.Factori favorizanti Factori care cresc alura ventriculara:stress.consum de droguri.anemie.tromboembolii pulmonare. In timpul unor afectiuni acute severe:accident vascular ce 232o149c rebral. Factori care cresc contractilitatea miocardica-simpatomimetice. 3.in ambii umeri.

diaree. Palpitatii prin tahiaritmii sau bradiaritmii. Fatigabilitatea si astenia fizica accentuata pot fi uneori singurele simptome ale unui infarct indolor.paloare.poate dura ore.transpiratii profunde.neliniste.nu cedeaza la analgetice uzuale sau in repaus. Manifestari neurologice reprezentate de sincope.Caracterul durerii este de apasare.Durerea poate lipsi la aproximativ 20% din pacienti sau este foarte stearsa(in special la pacientii cu diabet zaharat.la femei sau la varstnici). Manifestarile digestive sunt reprezentate de greturi. Semne generale .dispnee. Alte manifestari Dispnee(polipnee) care este semn de disfunctie de pompa. Factorii declansatori nu cedeaza la nitroglicerina sau la alti nitrati.sughit prin iritarea nervului frenic. Durata de obicei este de peste 30 minute.de regula dispare dupa 12-24 ore dupa definitivarea necrozei.greturi si varsaturi. Febra poate fi moderata in primele zile de la debut si se mentine 7-10 zile.constrictie. palpitatii. Fenomenele asociate durerii sunt anxietate.arsura. Modificarile tensiunii arteriale sunt hipertensiune sau hipotensiunea arteriala.strivire.varsaturi(prin reflex vagal).iar intensitatea este foarte mare.adesea de nesuportat.

Prevenirea extinderii necrozei 2.Tratament Obiectivele tratamentului 1.repus Calmarea durerii:Algocalmin.Mialgin. Sedarea se face cu Diazepam intravenos.puseu hipertensiv. Tratamentul antiaritmic cu Xilina 1% Tratarea complicatiilor(hipotensiune.transpiratii.Nitroglicerina sublingual la 15 minute. 5.IVS acuta) Transport de urgenta spre o unitate de terapie intensiva coronariana.Restabilirea fluxului coronarian 4.FIA.Fortral.Reabilitarea bolnavului Masuri generale Oxigenoterapie.in formele necomplicate:tahicardie sinusala sau bradicardie in functie de dominanta vegetativa.Anxietate.Limitarea intinderii necrozei 3.extremitati reci.Tratamenul complicatiilor 5. Pulsul si tensiunea arteriala pot fi normale sau modificate in functie de manifestarile sistemului nervos vegetativ. La aparatul cardiovascular nu exista modificari specifice.agitatie (in cautarea unei pozitii antialgice) Paloare. .

combaterea constipatiei.Mijloace de tratament Nitratii-Nitroglicerina perfuzie intravenoasa urmata de nitrat per oral dupa 24-48 de ore(izosorbit mononitrat sau dinitrat) -Nitroprusiatul de sodiu in Edem pulmonar acut cu hipertensiune importanta Tratament tromboembolic-Streptokinaza este antigenica.suprimarea fumatului. Dintre masurile generale necesare a fi luate subliniem:regim alimentar hipolipidic.supravietuitorul uni infarct miocardic va fi explorat prin coronarografie in vederea stabilirii unei eventuale indicatii de by-pass aorto-coronarian sau angioplastie transluminala percutana.Propranolol.Timolol. .cu instalarea unui stent.fractionat in 5-6 mese pe zilnice. 2.Repaus absolut la pat in prima saptamana. -Urokinaza Tratamentul anticoagulant si antiagregant plachetar se face cu Heparina.Esmolol.mentinerea greutatii corporale optime.In paralel se va aplica un program intensiv de recuperare a capacitatii de efort.evitarea stresului.Se utilizeaza Metoprolol.tratamentul nu poate fi repetat sub 1 an. Mobilizarea bolnavului 1.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor.Atenolol. Betablocantele se administreaza intravenos in primele 12 ore de la debut in IMA cu insuficienta de pompa sau tulburari de conducere. Tratamentul cronic In mod obligatoriu .

factor indispensabil pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnav si personalul de ingrijire. 2.sederea in fotoliu.ridicarea din pat).terapie intensiva sau cardiologie.vor fi trecuti in registrul de internari. CAPITOLUL 2 SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE 2.2Asigurarea conditiilor de spitalizare Scopul spitalizarii bolnavilor.li se intocmeste foaia de observatie clinica cu datele de identitate.Daca bolnavul nu are dureri. 4.initial in prezenta medicului. Bolnavii cu IMA sunt internati de urgenta. 5.Mobilizarea se face progresiv(sederea pe marginea patului.se pot face miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare.in majoritatea cazurilor.sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale.Vor fi luati in evidenta la serviciul de primire .Pentru a realiza acest lucru trebuie create conditii prielnice.el se desparte de mediul sau obisnuit si in stare de infirmitate sau semiinfirmitate este nevoit sa recurga la ajutorul cadrelor sanitare.febra sau alte complicatii.necesare ridicarii fortei de aparare si regenerare a organismului si scoaterii lui de sub eventualeleinfluente nocive ale mediului inconjurator.Acest prim contact este hotarator pentru castigarea increderii bolnavului.este vindecarea.miscari acive ale membrelor.Treptat se permit schimbarea pozitiei in pat. Bolnavii cu IMA vor fi internati pe sectia de medicina de interna .La serviciul de primire se pregateste bolnavul pentru examenul medical si li se preiau hainele si efectele pe baza de bon.3.fara bilet de trimitere. • Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul. Bolnavul trebuie sa simta atentia cu care este inconjurat si sa fie convins ca colectivul in mijlocul caruia a ajuns vrea sa-l ajute si ca va depune tot efortul pentru a-l vindeca. .1. Internarea pacientului in spital Internarea in spital constituie un eveniment important in viata bolnavului.incepand chiar din primele zile .in vederea recastigarii sanatatii celui internat.

sa pregateasca materialele necesare astfel ca ingrijirea sa se desfasoare in timp util.linistita pe sectie.Conditiile create in spital trebuie sa asigure bonavului un somn mai bun decat cel obisnuit.microbi care adera la piele.Acesta se curata de doua ori pe zi si de cate ori s-a murdarit cu sange.Se va respecta somnul bolnavului care prin inhibitia scoartei cerebrale constituie un factor terapeutic important.vizuali si olfactivi cu efecte negative asupra sistemului nervos. Scopul toaletei corporale este indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos. Observarea pozitiei pacientului in pat Bolnavul cu IMA va sta in pozitie semisezanda.ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate pentru a avea o tinuta decenta si pielea sanatoasa astfel incat aceasta sa-si poata indeplini functiile.Toaleta zilnica permite controlul regiunilor expuse escarelor si actioneaza in vederea prevenirii acestora. Saloanele.descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare. A fi curat. 2. Schimbarea pozitiei si mobilizarea pacientului Mobilizarea bolnavului se face progresiv.sederea pe marginea patului.Asistenta medicala va avea grija sa-i fie asigurat bolnavului un climat de liniste.Durata repausului la pat in pozitie semisezanda este 2-3 saptamani. Asistenta medicala are datoria de a verifica zilnic curatirea salonului.indiferen de solicitari.Repausul absolut la pat in prima saptamana este obligatoriu.alimente.ingrijit si aerisit.Atat lenjeria de pat cat si lenjeria bolnavului vor fi shimbate de cate ori este nevoie.Lenjeria de pat trebuie pastrata curata si bine intinsa pentru a evita escarele.febra sau alte complicatii incepand din prima saptamana se pot face chiar miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor.Baia generala si partiala se face la pat fara sa oboseasca bolnavul. Captarea eliminarilor . Asistenta va aseza bolnavul intr-o pozitie cat mai comoda in pat. Asistenta medicala are datoria de a vizita bonavul frecvent.in primele zile fara sa fie ridicat.sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale.3.sa actioneze rapid cu miscari sigure dar totodata blande pentru a scuti bolnavul de alte suferinte si oboseala. Bolnavii cu IMA transpira abundent.sederea in fotoliu.coridoarele si incaperile anexe trebuie astfel mobilate si amenajate ca sa se apropie cat mai mult de anturajul obisnuit al bolnavului. Tratamentul se face cu mare punctualitate deoarece intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile.Foile de observatie si de temperatura nu vor fi tinute in saloane.secretii din timpul procesului de ingrijire.ridicarea din pat.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati Toaleta bolnavului constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de vindecare. Pentru efectuarea toaletei bolnavului asistenta trebuie sa respecte urmatoarele:sa asigure o temperatura adecvata in salon pentru a feri bolnavul de raceala.asistenta va sterge mereu cu un prosop uscat regiunile transpirate.precum si vizitatorii care vin la bolnavi vor fi instruiti de asistenta pentru a pastra o comportare modesta.fara insa sa deranjeze odihna acestuia. Personalul administrativ care intra in sectie in interes de serviciu.este bine ca paturile sa fie prevazute cu somiere reglabile pentru a se evita pozitiile fortate.sa menajeze bolnavul protejandu-l cu un paravan fata de cei din jur.Se vor inlatura toti excitantii auditivi.salon bine incalzit.Daca bolnavul nu are dureri.initial in prezenta medicului.

supravegherea consta in masurarea tensiunii arteriale.supe.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare rosie.Se va servi bolnavul cu urinar si bazinet de cate ori este nevoie. In sectiile obisnuite de boli interne. 2. 2.oua moi dar si mai tarziu vor fi evitate alimentele care produc gaze sau intarzie tranzitul intestinal. Respiratia-are frecventa normala cuprinsa intre 16-18 respiratii/min.deoarece intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile.Se interzice total fumatul.sucuri de fructe.37.ceaiuri.a tensiunii arteriale si a ritmului cardiac.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion albastru.volumul de urina in 24 ore si caracterele calitative ale urinii.5-38.prezentand usoare variatii in functie de sex si varsta. Temperatura-are valori normale intre 36-37°C.pentru fiecare linie orizontala considerandu-se o respiratie/min.hipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cateva ore. Bolnavii cu IMA prezinta o usoara crestere a frecventei pulsului pana la 90-100 pulsatii/min.se obtine prin comprimarea arterei radiale pe un plan osos si se noteaza in foaia de temperatura cu un creion rosu.fara sa fie ridicat din pozitia sezanda.Asistenta va urmari tulburarile de mictiune.inregistrarea electrocardiogramei precum si a temperaturii de cate ori este indicat de medic.se masoara cu termometrul in axila.pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socotesc 10 mmHg.iar a tensiunii arteriale diastolice sau minime intre 70-80mmHg.Alimentarea bolnavului Se va evita consumul de cantitati mari la o masa prin servirea meselor fractionate.datorita substantelor piretogene produse in focarul de necroza.Cand tensiunea arteriala scade brusc pericolul socului cardiogen este iminent. Tensiunea arteriala-valoarea normala a tensiunii arteriale sistolice sau maxime variaza intre 120140mmHg.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului Administrarea medicamentelor se face cu mare punctualitate. 2.in lipsa aparaturii de monitorizare.lapte.Treptat se va trece la alimentatia activa in pat numai la recomandarea medicului in pozitie sezanda.Se va face alimentatia pasiva la pat in primele zile in decubit dorsal.Dupa mobilizarea bolnavului se poate servi masa in sala de mese.4.5°C.in functie de starea bolnavului. In cazul IMA.pentru fiecare linie a foii se socotesc doua diviziuni de grad.Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric.la nevoie mai des.semn de disfunctie de pompa.Supravegherea functiilor vitale si vegetative. . Pulsul-are valori normale la adult cuprinse intre 60-80 pulsatii/min. Bolnavii cu IMA prezinta dispnee cu polipnee.Masurarea tensiunii arteriale se face cu ajutorul tensiometrului.In primele zile va fi alcatuit din lichide si pireuri date lent cu lingura. Bolnavii cu IMA prezinta o crestere a temperaturii.5.precedata de o usoara crestere a tensiunii arteriale. Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare verde.frecventei pulsului si a respiratiei la o ora.o linie orizontala corespunzand la 4 pulsatii.Constipatia trebuie combatuta cu ajutorul clismelor uleioase sau cu laxative usoare.compoturi. Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea permanenta in primele zile a electrocardiogramei.6.cel mai frecvent.

Corectarea extrasistolelor se face cu Xilina de uz cardilogic. Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene se face prin aspiratie.Valorile normale sunt 1-10mm/1h.acid uric.Obiectivele tratamentului in IMA sunt repausul la pat. Heparina impiedica coagularea si se administreaza intravenos.5ml citrat de sodiu 3.Valorile normale sunt intre 4200-8000/mm³.Morfina poate provoca o hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei pulmonare.Concomitent e administreaza Trombostop 4-6 tablete pe zi in functie de timpul Quick.In IMA.02 g(1 fiola=0.Bolnavii cu IMA prezinta hiperglicemie in primele 24-48 ore.Tratamentul medicamentos se face la pat. Recoltarea pentru aceste analize de laborator se face prin punctie venoasa la nivelul plicii cotului in eprubete sterile si uscate sau prin punctie capilara prin inteparea pulpei degetului.Dextran.In cazul bolnavilor cu IMA.asistenta va trebui sa intervina cu unele medicamente cum este Nitroglicerina si oxigen. Pentru determinarea glicemiei se recolteaza 2 ml sange pe 4 mg florura de sodiu.leucocite.Valoarea normala este de 80-120g%.colesterol.incet diluat in ser fiziologic. Morfina se administreaza 0.8%.glicemie. Pentru determinarea fibrinogenului este necesar 0.VSH.eventual intravenos.10 g subcutanat sau intramuscular.02 g) subcutanat sau intramuscular eventual intravenos.transaminaze.VSH-ul este crescut.Valorile normale sunt 200-400 mg%.Asocierea cu Atropina 1 mg subcutanat sau intramuscular.6 ml sange intr-o seringa de 2 ml care contine 0.4 ml citrat de sodiu3. Pentru determinarea VSH-ului se recolteaza 1. Pentru determinarea colesterolului se recolteaza 5-10 ml sange.Recoltarea produselor biologice si patologice In cazul bolnavilor cu IMA.La bolnavii cu IMA fibrinogenul este crescut. 2.initial 10000 UI apoi 5000-10000UI la fiecare 4-6 ore.01-0.sub controlul respiratiei. Se urmareste tensiunea arteriala si pulsul.5mg intravenos poate preveni aceste fenomene. Fortral se administreaza 30mg intravenos sau intramuscular. In primele ore si zile se administreaza sedative si tranchilizante cum ar fi Diazepam 2-5 mg de 1-2 ori\zi si Meprobamat 0.Desi medicamentale se dau strict la indicatia medicului.colesterolul nu prezinta modificari.8% si 4.5-1 comprimat de 2-4 ori\zi.diluat in 10 ml ser fiziologic sau glucoza10%.200mg intramuscular sau intravenos.eventual 0.7.asistenta medicala va recolta sange pentru probe de laborator indicate de medic:fibrinogen.la nevoie se face oxigenoterapie.7-15/2h.5 ml de sange.Mentinerea tensiunii arteriale se face cu perfuziide Glucoza 5%.in pozitie orizontala. Sedarea durerii se face cu Mialgin 0. Pentru determinarea leucocitelor se recolteaza sange prin inteparea pulpeu degetului.Bolnavii cu IMA prezinta leucocitoza cu valori intre 10000-15000mm³.Valorile normale sunt intre 180-280 g %.in unele cazuri de urgenta.la femei valorile sunt cu 1-3mm mai mari. Tratamentul anticoagulant si trombolitic se face cu Streptokinaza care are proprietati trombolitice si se administreaza in primele 6 ore in perfuzie rapida 150000 UI in 45 minute. .combaterea durerii si tratamentul anticoagulant.

Valorile normale sunt intre 3-5 mg %.TGP 2-16 UI. Inregistrarea EKG se face cu aparate speciale numite electrocardiografe.se transporta bolnavul cu caruciorul in sala de inregistrare.natura produsului. 2.8.Intre doua cicluri cardiace se inscrie linia de 0 potential.Valorile normale sunt TGO 2-20 UI.diagnosticul clinic.iar eprubetele vor fi insotite de un buletin de analize care contine numele bolnavului.T.Bolnavii cu IMA prezinta TGO crescuta 25-40 UI.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune Electrocardiograma EKG Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. Pregatirea bolnavului Se pregateste psihic bolnavul pentru a-i inlatura emotiile.Pentru determinarea acidului uric se recolteaza 5-10 ml sange. .Se fixeaza 4 electrozi pe membre si 6 precordial.bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura.analiza ceruta.numarul salonului si al patului.R.Sub placa de metal a electrozilor se aseaza o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit. Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate in mod conventional cu litere P. Montarea electrozilor pe bolnav Se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale electrozilor. Montarea electrozilor pe membre Rosu la mana dreapta Galben la mana stanga Verde la piciorul stang Negru la piciorul drept Montarea electrozilor precordial V1-Spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului V2-Spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sernului V3-Spatiul intre V2 si V4 V4-Spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara V5-La intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga V6-La intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.EKG eset interpretata intotdeuna de medic in lumina datelor clinice.Q. Recoltarea sangelui se face dimineata pe nemancate.data recoltarii si numele celui care a efectuat recoltarea.o lingura de sare la un pahar de apa sau pasta speciala pentru electrozi.S.Acidul uric nu prezinta modificari in cazul bolnavilor cu IMA. Pentru determinarea transaminazelor sunt necesari 5-10 ml sange.

-Se va evita fumatul si alcoolul. Externarea bolnavului se efectueaza pe baza biletului de iesir din spital.Externarea bolnavului.in vederea formularii epicrizei. 2.9. -Se va respecta tratamentul medicamentos si modul de administrare a medicamentelor.10.glucide.iar modificarile undei T reflecta notiunea EKG de ischemie.EKG arata unde Q anormale acestea reprezentand cele mai importante semne electrocardiografice de infarct miocardic acut. -Se va reduce consumul de cafea.hidrocarbonate si fractionat 5-6 mese pe zi. Asistente medicala instiinteaza familia bonavului privind indicatiile primite de la medic cuprinse in biletul de iesire.fara sare.Bolnavul va fi condus pana la poarta spitalului de catre asistenta. . Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medic. -Sa aiba un program rational de munca si viata. -Sa respecte regimul dietetic rational hipolipidic.pentru a-i putea asigura alimentatia pana in ultimul moment.In cazul bolavilor cu IMA.Educatie pentru sanatate Profilaxia IMA La externare bolnavul este instruit asupra modului de viata: -Bolnavul trebuie sa duca o viata ordonata evitand suprasolicitarile.ele exprimand necroza. -Sa se prezinte la controale periodice. Asistenta va fixa cu bolnavul ora exacta a plecarii.Asistenta ajuta bolnavul la impachetarea lucrurilor.Pe baza acestui bilet se elibereaza hainele si efectele bolnavului. 2. -Sa practice sporturi usoare.undele R sunt mai putin ample.la imbracare si incaltare. Asistenta va aduna toata documentatia relativa a bolnavului si o va pune la dispozitia medicului de salon.

greata.Revolutiei.asociata cu anxietate.loc.cu antecedente de gastrita cronica.Tg-Mures Profesia:pensionar Anamneza medicala Antecedente-heredocolaterale:tata-HTA mama-sanatoasa -personale-HTA .durere violenta retrosternala cu iradiere in membrul superior stang prelungita peste 30 minute.CAPITOLUL 3 PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE PLAN DE INGRIJIRE 1 Culegerea datelor Nume:T Prenume:R Varsta:68 ani Sex:masculin Domiciliu:str.cu tratament neglijat. .nr 50.motiv pentru care solicita serviciul de urgenta.transpiratii reci.Prezinta in timpul serii.care nu cedeaza la Nitroglicerina sublingual.gastrita cronica Diagnostic clinic Infarct miocardic acut posteroinferior Istoricul bolii Bolnav cunoscut hipertensiv de aproximativ 6 ani.in timpul unui stress emotional.voma.

In urma interventiilor pacientul prezinta u ritm cardiac normal si tegumente normal colorate. 3.greutatatea corporala.neliniste.Motivele internarii -dureri retrosternale cu caracter de apasare.Administrez medicatia indicata de medic si urmaresc efectul acesteia.Efectue z masaj si miscari pasive si active ale membrelor.semnele de deshidratare.nu prezinta semne de deshidratare. Interventii Pentru ca pacientul sa respire liber pe nas voi umezi aerul din salon administrez oxigen pe masca.Circulatie deficitara datorita alterarii muschiului cardiac si peretilor arteriali manifestat prin bradicardie si tegumente usor cianotice. temperatura. Pacintul este echilibrat volemic.diureza. Supraveghez pulsul..T..a-sigur pozitia semisezanda Masor si notez zilnic in foaia de temperatura T.pulsul.bronhodilatatoare si antialgice la indicatia medicului.zdrobire -transpiratii reci -dispnee -iradierea durerii in membrul superior stang Problemele pacientului -dificultate in a respira -circulatie deficitara -deficit de volum lichidian -dificultate in a se odihni -alterarea integritatii fizice si psihice Diagnostic de ingrijire 1. 4.scaunul.A. Evaluare In urma interventiilor pacientul respira mai usor. Pacientul sa fie echilibrat volemic in decurs de 2-3 zile.Dificultate in a respira datorita durerii si anxietatii manifestat prin dispnee. Respect orele de somn ale Pacientul sa prezinte un ritm cardiac in limite normale. respiratia.Fac bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele eliminate.Dificultate in a se odihni Pacientul sa aiba un somn Pacientul prezinta un somn .A. 2.Administrez pe cale parenterala solutii perfuzabile prescrise de medic.bradipnee si hipoventilatie.dispneea se reduce.apetitul.scaunul. Obiective Pacientul sa prezinte o respiratie cu frecventa normala.Deficit de volum lichidian datorita transpiratiilor reci manifestat prin adinamie.

O5 115/70 N Examen cerut VSH Mod de recoltare 0.incredere in personalul medical.aerisesc salonul.A Puls Resp.Nu prezinta escare de decubit.05 150/100 1300 ml 1350 ml 1450 ml 1400 ml N 18. frica.8 1250 ml N 17.6 36.5 ml citrat de Na3.7 37 36.4 ml citrat de Na 3.Linistesc bonavul cu privire la starea sa. T°C Diureza Scaun 160/120 85 82 78 79 74 73 73 70 69 69 19 17 17 16 18 17 17 17 18 18 EXAMENUL DE LABORATOR 36. Voi schimba pozitia bolnavului in pat la fiecare 2 ore.9 37 36.Sa nu prezinte escare de decubit.Alterarea integritatii fizice si psihice datorita efectului bolii manifestata prin durere.punctie . 5.asigur o temperatura adecvata.limitarea miscarilor. Rezultate VSH=4/12mm Valori normale VSH=1-10mm/h 7-15mm/h L=4200-8000 Hgb=14-16g% T=150-400000mmc Htc=40-45% F=200-400mg% G=80-120mg% U=20-40mg% Leucocite Hemoglobina Trombocite Hematocrit Fibrinogen Glicemie Uree L=10000mmc Hgb=13% T=21500 Htc=42% F=180mg% G=130mg% U=80 mg% 0.Efectuez masaj pe regiunile predispuse la escare.8 36. Inteparea pulpei degetului. Pacientul sa-si recapete independenta de miscare.5 ml sange 2 ml sange pe florura de Na 4 mg 5-10 ml sange.administrez la indicatia medicului somnifere.8%. bolnavului.durerii si dispneei manifestata prin insomnie.9 36. SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE Data 2007 16.05 110/70 N 20.8% si 4. Pacientul prezinta o stare buna si colaboreaza activ. odihnitor din punct de vedere calitativ si cantitativ.05 T.05 140/80 N 19. odihnitor.8 37.se aspira sange pana la 2 ml.datorita anxietatii.se deplaseaza fara ajutor.Se recolteaza 2 ml sange pe cristale de EDTA.6 36.

5U/L ALIMENTATIA BOLNAVULUI C=0. 5-10 ml.05 18.05 Medicamente Dipiridamol Diazepam Mialgin Heparina Aspirina Betaloc Trombostop Diazepam Betaloc Aspirina Trombostop Nifedipin Captopril Betaloc Mod de administrare 3*1 tb/oral 1tb seara/oral 2ml iv 1300 UI/H ½ oral 100mg 0-0-2 oral 0-0-1 seara oral 100 mg ½ oral 0-0-2 oral 2*1 oral 10mg oral 100mg 17. In plus paine cu unt Lactate ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Alimente interzise Alimente hipercalorice.05 .U=1-2mg% Acid uric Colesterol Examen sumar de urina Enzime 5-10 ml sange.venoasa C=2.lapte.6-1. 18.4mg% Creatinina A.supe.compoturi.U=2-6mg% 180-280mg% TGO=2-20U/L TGP=2-16U/L Perioada 16.05 19.ceaiuri 10001500ml Ceaiuri.oua moi.pireuri.punctie venoasa 260mg Normal TGO=25U/L TGP=13.fainoase in cantitate mare Alimente care contin NaCl Alimente hipercalorice.punctie venoasa Recipiente sterile.05 19.alimente care contin NaCl Grasimi.din jetul mijlociu.05 Alimente permise In primele 24-48h regimul este strict:sucuri de fructe. Sucuri de fructe.05 Data 16.varza.2mg% A.05 17.prajeli.

isi va relaxa musculatura. Montarea electrozilor: -pe membre:rosu-mana dreapta galben-mana stanga negru-picior drept.05 Examene curente EKG Pregatire pt examen Bolnavul va fi asezat in decubit dorsal.pe linia medioclaviculara stg V5-sp 5 intercostal stg pe linia axilara anterioara V6-sp 5 intercostal stg pe linia axilara mijlocie. -precordial VI-sp 4 intercostal drept V2-sp 4 intercostal stang V3-intre V2 siV4 V4-sp 5 intercostal.05 19. 17.05 Data 16.05 Rtg toracic EKG EKG Rtg toracic EKG PLAN DE INGRIJIRE 2 Culegerea datelor Nume:V 18.Trombostop Diazepam Betaloc Trombostop Diazepam INVESTIGATII PARACLINICE 0-0-2 oral 0-0-1 seara oral 100mg 0-0-2 oral 0-0-1 seara oral 20. Ingrijiri dupa examen Nu necesita ingrijiri speciale.verde-picir stang.05 .

pulsul temperatura din 2 in 2 ore.str.resuscitat de acestia(IOT.Targu Mures.echilibrata.port discutii linistitoare.obez.Asigur pozitia semisezanda pt.zdrobire.Disconfort din cauza alterarii muschiului cardiac manifestat prin Obiective Pacientul sa fie echilibrat circulator si respirator..masaj cardiac extern). Educ pacientul sa aiba o viata ordonata.Administrez Evaluare Pacientul este echilibrat circulator si respirator. Interventii Supraveghez T. Pacientul sa fie echilibrat psihic.In timpul consultului efectuat de echipa salvarii bolnavul prezinta stop cardiorespirator.Nu au aparut complicatii.sa fie informat asupra regimului de viata si de alimentatie care trebuie respectat. Durerile se amelioreaza la administrarea medicatiei.A.Prenume:A Sex:M Varsta:60 ani Domiciliu:loc.ef-ectuez EKG. Sa se amelioreze durerile in 2-3 ore de la Pacientul este echilibrat psihic. Profesia:pensionar Anamneza-antecedente heredo-colaterale-tata(decedat)ulcer -mama astm bronsic -personale-neaga Diagnostic clinic -IMA anterior Motivele internarii-durere violenta retrosternala cu caracter de apasare zdrobire -transpiratii reci -dispnee -iradierea durerii in umarul stg si de a lungul marginii cubitale a membrului superior stg Istoricul bolii:bolnav fumator.teama.Anxietate din cauza necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin ingrijorare . Problemele pacientului-riscul alterarii circulatiei si respiratiei -anxietate -alterarea mobilitatii fizice -disconfort-durere -dificultate in a se odihni Diagnostic de ingrijire 1. 3. Asigur repaus fizic al bolnavului in perioada dureroasa. prezinta in cursul diminetii dureri retrosternale cu caracter de apasare.dar nu .Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatiilor bolii manifestate prin dispnee. 2.repiratia.De mentionat prezenta durerilor toracice cu caracter anginos in antecedente carora bolnavul nu le-a acordat importanta.hipotensiune arteriala.transpiratii reci.favorizarea respiratiei.Grivitei 20.

admin.5 36.04 145/95 950 ml N 13.Mobilizez pacientul la 2 ore.04 Puls 82 81 80 75 76 73 72 65 76 72 76 78 Resp 19 20 17 18 18 18 19 18 18 17 17 18 T.5 37.Dificultate in a dormi si a se odihni datorita durerii. 4.Se vor administra sedative la indicatia medicului. Pacientul sa-si recapete independenta de miscare afectata relativ.04 150/95 1150ml N 14. Se va favoriza odihna din timpul zilei prin creearea unui climat de liniste.anxietatii. SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE Data 2007 10.medicatiei de urgenta.4 37 36.6 36.04 145/90 1100ml N 15. dispare in totalitate.4 ml citrat de Na3.5 36.6 ml sange Inteparea pulpei degetului. 145/95 T 36.5 36.8 36. Asigur pozitia semisezanda in repaus absolut la pat a bolnavului.04 130/80 1100ml N 12.5 ml sange 2ml sange pe 4 mg florura de Na 5-10 ml sange prin punctie venoasa . Pacientul prezinta un somn odihnitor. Pacientul sa beneficieze de confort fizic si psihic pentru a se odihni.1.5ml citrat de Na 3.8%.A.7 Diu-reza 1000 ml Scaun N 11.oboseala.Alterarea mobilitatii fizice legate de deficitul motor si senzorial manifestata prin impotenta funcionala.04 145/90 1200ml N EXAMENE DE LABORATOR Examen cerut VSH Mod de recoltare 0. 5. sressului manifestat prin insomnie.4 37.4.2 36.dureri retrosternale fara cedare la NTG.Efectuez masaj al membrelor timp de 10 min.7 36.Supraveghez miscrile active ale bolnavului. Pacientul reuseste sa realizeze obiectivele impuse devenind mai optimist. medicatia indicata de medic.8%.2ml sange pe cristale de EDTA Rezultate VSH=10/23 Valori normale VSH=1-10/h VSH=7-15/2h L=4200-8000mmc Hgb=14-16g/ml T=150-400000mmc Htc=40-45% F=200-400mg% G=80-120 mg% U=20-40MG% Leucocite Hemoglobina Trombocite Hematocrit Fibrinogen Glicemie Uree L=8800 Hgb=14g% T=220000 Htc=45% F=180MG% G=110mg% U=27mg% 0.

varza Prima sapt.04 Examene curente EKG RTG toracic Pregatirea pt.examen Se explica bolnavului modul de desfasurare a examinarii.creme.04 Medicamente Glucoza 5% Xilina Heparina Propranolol Fortral Aspirina Mod de administrare 500 ml iv 200mg iv 140u/h iv 1mg iv 30mg iv 1-1-2 0-1/2-0 tb 11.Se cere bolnavului sa stea relaxat.prajeli. REGIMUL ALIMENTAR Perioada Primele 24-48 ore Alimente permise Regim strict hidric:suvuri de fructe.gradul de activitate.supe.2mg% GOT=2-20 UI GPT=2-16 5-10 ml sange prin punctie ven.67mg% C=0.6-1.U.legume cu ulei Regim practic care trebuie respectat tot timpul. INVESTIGATII PARACLINICE A treia sapt. Regim cu 800-1000 calorii.04 .carne tocata fiarta.sexul. 11-15. A doua sapt.lapte Regim normosau hiposodat.budinci.pireuri de legume. Data 2007 10.92mg% GOT=52 GPT=31.normoglucidic compus din pireuri de legume cu lapte.04 EKG RTGtoracic TRATAMET MEDICAMENTOS Data 2007 10.format din 55%glucide.examinarea se face in camere linistite la 20°C.iaurt. Ingrijiri dupa examen Nu necesita ingrijiri speciale.Acid uric Creatinina Enzime A.NaCl Vor fi evitate elimentele care produv gaze sau intarzie tranzitul intestinal Grasimi.U=2.15%proteine si30% lipide proportional cu varsta.hipoprotidic.ceaiuri 1000-1500ml Alimente interzise Alimente hipersodice si hipercalorice Fainoase in cantitati mari.3 A.hipolipidic.bolnav in repaus 20 min.=2-6mg% C=0.

HTA Istoricul bolii:Pacientul in varsta de 75 ani.Ghe.transpiratii reci.04 13.ameteli.adinamie.str.fara antecedente cardiace se prezinta de urgenta la clinica acuzand durere precordiala cu caracter constrictiv cu iraduere in membrul superior stang insotita de dispnee paroxistica.nr 124.Diazepam Propranolol Trombostop Acelasi tratament Nifedipin Propranolol Aspirina Dipiridamol Acelasi tratament PLAN DE INGRIJIRE 3 0-0-1 tb seara 1mg iv ½-1/2-o tb Aceeasi doza 0-1-1 Tb 1mg iv 3*1/zi 12. Profesia:pensionar Anamneza: Antecedente heredo-colaterale -mama decedata.04 Aceeasi doza Culegerea datelor Nume:A Prenume:S Sex:M Varsta:75 ani Domiciliu:loc. Motivele internarii-durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul superior stg -dispnee paroxistica -transpiratii reci .Targu Mures.04 14.Cardiopatie ischemica -tata decedat ulcer gastric Antecedente personale-apendicectomie 1965 Diagnostic:IMA anterior.Doja.

se va asigura confortul de noapte.Administrez medicatia indicata de medic. Durerile se amelioreaza la administrarea medicaTiei.9 37 3 36. Evaluare Pacientul este echilibrat circulator si respirator. Obiective Pacientul sa fie echilibrat circulator si respirator.linistit dupa 2 zile.asigur pozitia semisezanda pt favorizarea respiratiei.hipotensiune arteriala. Port discutii linistitoare si incurajatoare cu bolnavul. Interventii Supraveghez temperatura.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatilor bolii manifestata prin dispnee paroxistica.A.il educ cu privire la mentinerea unui mod de viata sanatos.Efectuez EKG. 2.04 130/95 1200 N 07.manifestat prin ore de odihna insuficiente. Pacientul prezinta un somn odihnitor.-adinamie Problemele pacientului -riscul alterarii circulatiei si respiratiei -proces inflamator -anxietate -disconfort -dificultate in a se odihni Diagnostic de ingrijire 1. 4.T.anxietatii.Disconfort din cauza alterarii muschilui cardiac manifestat prin dureri precordiale cu caracter constrictiv.9 Diureza 1000 Scaun N 06.Proces inflamator datorita focarului de necroza manifestat prin sufebrilitate. de urgenta 5. respiratia.04 140/95 60 17 1400 N . Starea generala a bolnavului s-a imbunatatit.Efectuez EKG. Pacientul sa prezinte o temperatura in parametri normali.senzatie de "moarte iminenta" din cauza lipsei de cunoastere a bolii manifestata prin agitatie si teama. La indicatia medicului se vor administra sedative si somnifere.8 36. 3. Pacientul sa prezinte o stare generala buna.pulsul la intervale egale de timp. Pacientul nu prezinta modifica-ri ale curbei termice.6 36.A 130/90 Puls 70 75 60 65 Resp 20 18 18 19 T 36.Anxietate. Bolnavul sa declare ca are un somn odihnitor dupa 2-3 zile.Dificultatea in a se odihni din cauza durerii.04 T. Sa se amelioreze durerile in 2-3 ore de la administrarea trat.se va diminua anxietatea prin discutii incurajatoare. SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE Data 2007 05. Administrez antipiretice: paracetamol Asigur repausul fizic si psihic al pacientului in perioada dureroasa.

94mg% 260mg% Densitate 1017 TGO=25U/L TGO23.9 37 1450 N 09.5 ml citrat de Na3.6 ml sange Inteparea pulpei degetului.lapte dulce sau acru.U=7.fructe si legume proaspete ALIMENTATIA BOLNAVULUI INVESTGATII PARACLINICE. 09-12.04 Alimente permise Ceaiuri.8%.1 37.4 36.pe 1.mezeluri necondimentate:parizer.peste.4 ml citrat de Na3.8%.2 37.6-1. Paine cu unt.04 Data 2007 Examene curente Pregatirea pt examen Ingrijiri dupa ex.alimente hipersodate si hipercalorice.lactate.pireuri de castane.vita.pe 4.sucuri de fructe.4% F=170mg% G=115mg% U=26mg% C=2.fainoase in cantitate mare.17 08.compoturi.4mg% A.04 150/90 1500 N Examen cerut VSH Mod de recoltare 0.se recolteaza 2 ml sange pe cristale de EDTA Rezultate 6/14 Valori normale 1/10mm/h 7-15mm/2h L=4200-8000mmc Hgb=14-16g% T=150-400000mmc Htc=40-45% F=200-400mg% G=80-120mg% U=20-40mg% C=0. 5-10 ml sange prin punctie venoasa 5-10 ml sange punctie venoasa Recipient curat 5-10 ml sange punctie venoasa Perioada 05.sunca.=2-6mg% C=180-280mg% Densitate 1015-1025 TGO=2-20 UI TGP=2-16 UI Leucocite Hemoglobina Trombocite Hematocrit Fibrinogen Glicemie Uree Creatinina Acid uric Colesterol Sumar de urina Enzime L=9700mmc Hgb=13g% T=200000 Htc=39.5 ml sange 2ml sange pe 4 mg florura de Na.2mg% A.supe Lapte. Alimente interzise Alimente care contin NaCl.cascaval branza topita.varza.carne slaba pasare.U.calorii si sunt solide ca consistenta Grasimi.prajeli.04 145/95 68 65 73 75 76 17 18 18 19 EXAMENUL DE LABORATOR 37. .5U/L 0.oua moi.

04 EKG RTG toracica Se explica bolnavului modul de desfasurare a examinarii.Se cere bolnavului sa stea relaxat.iar ulterior aparitia unei scleroze cicatriciale.definit ca necroza a muschiului cardiac intr-o prima faza.tratamentul. O6-09.L 1 tb/zi Aceeasi doza Aceeasi doza 1mg iv 3*1/zi 1tb/zi 0-1-1 SL 06.etiopatogenia.04 CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRARII Capitolul 1 al lucrarii se refera la IMA in general.prognosticul. Consider ca pt o buna cunoastere a bolii asistenta trebuie sa cunoasca simptomatologia.bolnav in repaus 20 min Nu necesita ingrijiri speciale.Deoarece este o urgenta necesita acordarea ingrijirilor imediate in momentul spitalizarii dar in faza prespitaldeosebit de important in evolutia bolii.complicatiile.04 09.la 20°C.formele clinice.04 08.examinarea se face in camere linistite. .04 07.04 EKG RTG toracica TRATAMENT MEDICAMENTOS Data 2007 05.investigatiile paraclinice si de lab.O5.04 Medicamente Glucoza 5% Propanolol Xilina Heparina Diazepam Mialgin Aspirina Dipiridamol Propanolol NTG Trombostop Acelasi tratament Acelasi tratament fara Dipiridamol Propanolol Aspirina Trombostop Nifedipin Mod de administrare 500 ml iv 1mg iv 200 mg iv 1400 u/h iv 1 tb seara 2 ml iv 3*1/zi 0-0-1 tb 1 mg iv 0-1-1 S.

educatia pt sanatate.Petricu. Bolnavul A.Anatomia si fiziologia omului.Capitolul 2 trateaza modul in care se ingrijeste un pacient cu IMA. in varsta de 60 ani.starea generale a bolnavului evolueaza spre ameliorare. in varsta de 68 ani se prezinta de urgenta la spital acuzand:durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul superior stg.prelungita cu peste 30 min care nu cedeaza la NTG sublingual.Voiculescu.profilaxia.Editura Medicala.vol.editura All.obez prezinta tabloul clinic al IMA complicat cu stop cardiorespirator.Urgente medico-chirurgicale.A.C.C.vitale.Medicina interna pentru cadre medii.adinamie.fumator .I.R.Corneliu Borundel.prin resuscitare si masaj cardiac extern se reuseste mentinerea ritmului cardiac spontan.2 4.Carol Mozes editura Medicala 2002 .pozitia pacientului in pat.In urma efectuarii examinarilor clinice si paraclinice s-a pus diagnosticul de IMA posteroinferior.Lucretia Titirca.iar sub tratament fibrinolitic anticoagulant si nitrati evolutia este favorabila fara complicatii.cu iradiere in membrul superior stg.alimentatia. Capitolul 3 Bolnavul T. Bolnavul V.Tehnica ingrijirii bolnavului.transpiratii reci.S in varsta 75 ani s-a internat in sectia de Terapie intensiva cu durere violenta precordiala.pregatirea si efectuarea tratamentelor.urmarirea faciesului si a functiilor vegetative.igienei personale.Dupa investigatiile clinice si de lab se pune diagnosticul de IMA anterior.In urma ingrijirilor specifice si a tratamentului aplicat durerea si anxietatea se remit.Bucuresti 2002 3.interventiile pe care le acorda asistenta la internare in vederea asigurarii conditiilor de spitalizare.dispnee paroxistica.recoltarea probelor de lab si investigatii paraclinice.parametrii functiilor vitale si culoarea tegumentelor se normalizeaza.externare. BIBLIOGRAFIE 1.I.editura Medicala 1964 2.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->