Modernism

Fenomen ce a aparut la inceputul secolului XX, dar isi are radacinile la sfarsitul sec. XIX. In Romantism echilibrul dintr consonanta si disonanta este rupt. In scoala germana (Liszt) raportul dintre consonanta si disonanta nu mai exista. Exista 3 date de aparitie in functie de context: 1884 Francezi premiera la Prelusiu la dupa-amiaza unui faun Debussy; 1908 Germania-Austria-Elvetia aparitia ideei de atonaliotate concertelor provate infiintata de Schonberg; 1913 Rusia Sacre de Printemps Stravinski Idei principale: 1. Modernismul reelaboreaza conditiile de existenta ale muzicii: a) respingerea narativitatii o muzica trebuie sa povesteasca de unde rezulta fragmentare (Cubism Picasso); b) includerea zgomotului in muzica Marinetti (copozitor italian de la inceputul sec XX) si Pendereki (care introduce bomfaierul electric in orchestra in 1967) c) spatialitatea Yves creeaza iluzia existentei mai multor spatii => spatializarea muzicii 2. Creatorul trebuie sa fie dublat de un critic 1949 Filozofia muzicii noi Adorno. 3. Creatorul trebuie sa se autocenzureze Subiectivizare: La sfarsitul secXIX apar scrieri importante ale unor compozitori sau muzicologi: Despre frumosul muzical Eduard Hanslik; Opera de arta a viitorului Richard Wagner; Necesitatea redefinirii muzicii. Societatea

Modernismul implica faptul ca creatorii trebuie sa aiba constiintacritica. Autorul (creatorul) trebuie sa se autocenzureze stilistic. Odata cu Modernismul apre nu nou tip de gandire istoricista orice opera de arta se plaseaza intr-o perspectiva progresista. Exista un progres de la Beethoven la Wagner Stravinski Boulez Claudiu Stroe. Theodor W Adorneo Filozofia muzicii noi; Istoria muzicii pana in 1949 Articolele lui Boulez afirma ca Modernismul incepe in 1984 odata cu premiera la Preludiu la supa-amiaza unui faun Debussy. Aceasta este varianta franceza. Varianta germana 1908 atonalismul inventat de Schonberg. In Rusia, debutul Modernismului se face in 1913 odata cu premiera poemului simfonic Sacre de Printemps. Reelaborarea conditiilor de realizare a muzicii are 2 elemente caracteristice muzicii moderne: 1

1. Respingerea romanticitatii gasirea esentei muzicii; 2. Includerea muzicii sursei sonore i se schimba locul; Modernismul muzical dupa al II-lea rasboi mondial se concentreaza pe un singur curent serialismul Yanis Xenakis muzica stchastica, sunete ordonate ochiometric si nu matematic ce se bazeaza pe hazard. John Case aleatorism libertate totala interpretului.

Curentul avangardist

Context Avangarda muzical este vrful de lance al modernitii dup 1894 n cel mai timpuriu caz .Nu orice modernism este avangard . Avangarda termen militar , avampasturile unei armate ; provine din limba francez . Coninutul acestui termen poate fii raportat la cele dou procese ale lui Adorno : procesul de progres i cel de reacie la progres . Prin avangard ai acces la un progres al materialului muzical . Orice epoc ce are o viziune a viitorului poate fii denumit o epoc avangardist ( ex. rzboiul dintre formele complexe i acela de dans : fuga vs. motetul ) . Haydn ncepe s predea compoziia pornind de la forma de motet i nu de fug o form de avangard . n sec. XVIII idealul umanitate a aristocraiei era frumuseea ca perfeciune formal , ca armonie interioar , elegan , frumuseea ca securitate psihologic distanat de nevoile materiale . n sec XIX are loc schimbarea structurii publice . Apar instituiile de concert i datorit revoluiei franceze ( 1789 ) a condus la mturarea clasei nobiliare . Aristocraia i a pierdut averea deci i posibilitatea de a plti pentru art . Burghezia , noul val de romantici germani se adun n asociaii muzicale ( Asociaia prietenilor muzicii ) artistice , grupuri bazate pe promovarea unei anumite estetici , societile filarmonice (iubitori de armonie ) ; iniial acestea sunt private apoi preluate de stat . Publicul devine eterogen , se constituie sli de concert cu un public pestri invitat sau pltitor de bilet . Astfel se schimb responsabilitile artistului .Nu mai este suficient invenia muzicii ci i afirmarea pentru anumite valori sociale i estetice . Trebuie introdus n repertoriu elemente recognoscibile pentru public i educarea lui n spiritul unor valori : umanitatea , frirea ( Beethoven simf. IX ) , natura , izvorul tuturor lucrurilor (Schumann - simf. Primvara ) . n momentul apariiilor acestor lucrri de concert , artitii ncep s fie ptruni de messiaenismul artei pe care o fac . Apare conceptul de geniu . Muzicianul echivaleaza cu un profet care ne mprtete din viziunea lui (Wagner , Liszt , Paganini) . Beethoven asurzete dup 33 de ani i continu i continu s compun , acest lucru ocnd publicul ( de aici i conceptual de geniu ) . Apare ideea de ascultare atent odat cu apariia slilor de concert . 2

Conceptul de geniu i a locul conceptului de frumos. n perioada romantic apare un fenomen . n cadrul publicului se face o separare ntre gusturile publicului i care se reflect apoi n conduita autorului , n modul de abordare . Anumii compozitori se despart de un anumit segment , de ce nu sunt capabili s neleag subtilitile de limbaj , ncrctura muzicii . Schumann a avut o mare influen asupra muzicii romantice . El mprea lumea ntre Davidieni i Filistini ( istoristirea din Biblie despre David i Galiat ) . Se nate polarizarea ntre exigena divertismentului i cea a angajamentului intelectual (,,ascult muzic ca s am un spor de cunoatere , s am acces la esen nu numai pentru divertisment ci pentru un angajament intelectual ) . Conceptul de geniu este extrapolat la conceptul de cluz a artistului . Apar dou tendine : 1. Denunarea critic : cei care spun lucrurilor pe nume , le arat aa cum sunt Zola REALISMUL - cu verismul italian n muzic : Mascagni , Leoncavalo 2. Refugiu ntr o lume nchis : d natere estitismului i simbolismului ( art pentru art ) . Apare micarea dendist (Botlaire personajul Dandy) ce inverseaz raportul dintre art i via. Dantism ideologie cu un tip de gandire specifica (iversarea dintre arta si viata, rezulta ca viata devine estetica si ia arta drept model). Dandy - brbat perchezuit , mbrcat dup mod , care ns are o conduit spiritual excentric, unic si nonconformist. Exist dou tipuri mari de compozitori : inovatori i de sintez . Debussy : primul compozitor novator al secolului XX . El mpletete tonalul cu modalul ( scrile pentatonice , gama sexatonic i din influenele despre Orient ) . Noutatea vine din preferina pentru sunet i timbru , cutarea plcerii sunetului . Muzica oriental este o muzic care sfinete sunetului , un cult al sunetului , sunet cu o via proprie . Acest lucru l a impresionat pe Debussy i ulterior pe ali compozitori ai sec XX . Revoluia armonic acorduri cu foarte multe sunete , acorduri disonante nerezolvate , etc. Este prima dat cnd timbrul capt aceeai valoare cu ceilali parametrii , la Debussy chiar mai mult - ,, Preludiul la dup amiaza unui faun . coala a dou vienez reprezint noutatea total prin conceptul de atonalism. Eric Satie face o muzic stranie i extrem de ciudat . ncercarea de a traduce n muzic plictisul pe post de mobilier, muzica exterioara ( 3 Gymnapedies, 6 Gnossiennes) Igor Stravinski : tradiia muzicii arhaice ruseti . Bella Bartok : folclorul arhaic din toat zona Balcanic ( inclusiv Maroc i Egipt ). Insist foarte mult pe lucrurile comune . Aceast dorin de observa rdcinile arhaie ae ritmului , mai ales pe o scar larg , nu l mpiedic s fie original . Charles Ives a ncercat s scape de reguli . Este printele poli muzicii , poli metrii , poli ritmii, - poli stilism (ntrebare fr rspuns trei melodii suprapuse).nglobeaz elemente aleatorice. Exist n muzica lui Ives o imagine caleidoscopic a ctorva fragmente de muzici ce nu se suprapun i apar mpreun ( simfonia IV partea II ) . Exista dou perioade ale Avangardei care se succed : 3

a. nainte de primul rzboi mondial b. Dup cel de al doilea rzboi mondial Trei aparitii ale curentului avangardist, in functie de zona geografica: 1894 - Debussy 1906 - A doua coal vienez 1913 - Stravinski : Sacre du Printemps Definiia avangardei spus de Mario Bsvoni : ,,Ruptura decisiv de tradiiile stilistice ale trecutului Caracteristica : ascensiunea organizat n grupuri artistice. Ex. grup al impresionitilor francezi (Boema) . Ideile comune devin manifestul lor ( manifest = credo,un text care conine ideile comune ale grupului respectiv ) .Aceste manifeste prezint ideile asupra strii critice de fapt . Ideea fundamental : arta denun pactul social nvechit ( idee neexprimat ) Scopul suprem al artistului : s releve valorile adevrate ale sufletului . Manifestul futurist din Italia Marinetti - ,,Muzica nu se face dect n Agomat. Agresivitatea avangardei se bazeaz pe ideea de a denuna societatea care nu era bun . Primul val al Avangarei - 3 elemente (idei) : 1. Stravinski n ,,Poetica muzical, conferinele de la Harvard : Compozitorii scriu note. Muzica sa are trei direcii : a. riguroas reia muzici ale trecutului de pe o poziie ironic i chiar parodic ( baletul Pulcinella ) b. formal formalismul stravinskian : muzici care fac referire la Baroc, Clasicism , Romantism distane , obiesctive cu o expresie formal c. o distrugere violent a vechiului poet romantic 2. Satie adopt aceeai luciditate critic: muzica este suport i constituie o activitate decorativ ca o mobil muzica de mobilier 3. Muzica de la Viena : Schmberg , Berg , Webern Valorile romantice sunt pstrate i radicalizate ajungndu se la o nflorire expresionist , cvasi religioas . Schmberg se considera un lider spiritual i credea c are o misiune de ndeplinit i face acest lucru adoptnd un ton profetic , el considera c trebuie s accesm angoasa ca s ieim din starea letargic n care ne aflm. 1918 Societatea concertelor private iniiat de Schmberg . n cadrul avangardei mai apare i problema limbajului. Contrastul cel mai mare este acela dintre tonal i atonal . Tonalitatea se bazeaz pe principiul legturii dintre tensiune i relaxare . Cnd aceste tensiuni nu se mai rezolv i nu mai sunt ierarhizate , nu mai avem posibilitatea s ne orientm spre un centru sau mai multe . Astfel apare un domeniu nou ce se bazeaz numai pe diferite tipuri de tensiune atonalitatea ce se bazeaz pe angoas , timpul , nghea ntr un continu prezent. -

Se nasc stimuli timbrali , alte tehnici componistice , instrumente noi atenia asupra a ceea ce ascut . A doua etap a avangardei dup cel de al doilea rzboi mondial Dup primul rzboi mondial are loc o restaurare a tradiiilor trecutului : neo Clasicism , neo Baroc . Prin 1929 are loc marea criz financiar prohibitie extinsa nu numai in America ci si in Europa (Hitler; la noi guvern nationalit) . Din 1929 rencepe din punct de vedere estetic o febricitate . Dup 1929 tinerii avangarditi orfani sau care fceau parte din familii care luptaser n rzboi ( Boulez , Stochausen ) motenesc de la primul val avangardist: 1. Criza publicului 2. Aventura extrem de constituire de noi limbaje ( Rmai de la a doua coala vienez ) . Ideea de a utiliza un limbaj fr compromis . Refractari complet la succes si notorietate.ncep s se formeze limbaje noi . Toate sunetele trebuie calculate n mod tradiional . Muzica este o art rationala. Aceast focalizare pe limbaj este dublat de o gndire dominat negativ . Definete lucruri nu prin ceea ce fac ci prin ceea ce nu fac ( aprofatic i catofalic ). n acest sens, compozitorul devine solitar i devine n imaginea public un fel de cercettor , un om de tiin . Scoala de la Darmstadt Stochausen, Luigi Nono, Boules. Fondata in 1951, scoala avangardista ce indreapta muzica europeana spre o ideologie dominanta Avangardista. Aici se naste muzica electronica prin Stochausen care scrie prima partitura de muzica electronica. Functia de ghid spiritual a compozitorului este in criza dar nu a disparut complet. Aceasta credinta se loveste de mediocritatea rezultatelor si de absenta dramei existentiale. De ce muzicienii de Avangarda se opun lumii? Din reflex, pentru ca asa au facut cei de la inceput (Bartok, Satie, Debussy, Stravinski). Din 1970 nu exista acelasi angajament existential al apocilor trecute pentru ca s-a schimbat sensul contextului social din cauza epocii capitaliste in care traim. In a doua jumatate a sec.XX, muzicienii s-au obisnuit sa fie originali, maestri saraciti ai vechilor traditii. Aceasta strategie a marginalului a fost anexata si altor genuri de muzica (jazz, blues, rock, muzica electronica). Avangarda n-a fost capabila sa iasa din izolarea sociala si din interesele de limbaj. Unii s-au reorientat spre o muzica mai accesibila, altii au ramas in acest proiect. Umberto Eco afirma: apocalipsa anuntat in anii 50 nu a avut loc , mai ales ca Avangarda s-a legat intotdeauna de gandire profetica. Ea a ramas suspendata undeva intre trecut si viitor. 1995 Bernoit Detertre Requiem pur Avangard: a) Arta nu mai denunta minciunile societatii capitaliste sau burgheze. Solutiile extreme dispar din constiinta noastra. b) Ideea de geniu incepe sa dispara.

5 idei despre Avangarda (Rezumat): 5

1. Fenomenul ce apare in Avangarda este ideea de geniu ce se substituie ideei de frumos. 2. Definitia Avangardei ruptura definitiva fata de traditiile trecutului; redarea contextului istoric, abundenta de grupuri organizate (la Viena si Paris) si manifeste (Paris). 3. Ideea centrala a Avangardei arta denunta pactul social romantic invechit: a)Paris Stravinski si Satie vampirizarea fantomelor trecutului (muzica de mobilier); b) Viena radicalizarea valorilor romantice, ideea de geniu, de ghidare spirituala ii are pe Shomberg si elevii sai in rolul profetic. 4. Avangarda dupa al II-lea razboi mondial: - criza publicului se adanceste; - ficalizarea aproape exploziva de limbaj si nu de expresie. 5. Schimbari: - schimbarea paradigmei la nivel de perceptie a creatorului de muzica compozitorul devine cercetator, om de stiinta, vanator de sunet; - critica societatii a devenit ineficienta. Avangarda a devenit marginala fata de societatea de consum.

Muzica funcionala

Muzica funcional este muzica realizat pentru un scop precis , altul dect cel muzical Muzica funcional are dou caracteristici : 1. Estetic : - muzica de film - video clipuri 2. Comercial - muzica ambiental - muzica publicitar I. Muzica ambiental n 1922 prima firm american care realizeaz sondaje de profil pentru a asigura o muzic de fundal n supermarket uri , astfel nct cantitatea de vnzri s creasc - firma ,,Muzak . Ulterior , cuvntul ,,muzak a devenit definiia muzicii ambiental , ,,muzak = fundal , ambient ,,Muzak = muzica este auzit , dar nu ascultat n anii 50 au aprut firme specializate care cerceteaz diferite modaliti de valabilitate crescut a muzicii . Din America provine i muzica ambiental - ,, Ambient Music. Compozitor: Brin Eno - ,,Music for airoports

Muzica ambiental este o muzic simpl , cu o tehnic minimal, repetitiv, se bazeaz pe o fluen a discursului care ncurajeaz ascultarea distrat , este o muzic non tematic , consonant . II . Muzica publicitar n sec XX s a dezvoltat o art publicitar iniial vizual , prezente n esen nc din sec. XIX . Arta publicitar face jonciune cu comercialul , dar nu rezult nici la statutul de art nalt . Sunt designeri specializai n afie publicitare . Odat cu apariia filmelor s a dezvoltat o art publicitar video . n muzica publicitar sunt 2 tactici : 1. Mesajele sunt cntate 2. Mesajele sunt vorbite , ilustrate ca muzic . Funciile muzicii publicitare : 1. Retorica : Figura retoric predominant : a. ANTONOMAZA : un exemplu izolat reprezint totalitatea genului sau speciei . b. PARODIA : are rol identificator i de modificare a mesajelor Cntecele publicitare , majoritatea , au un mare impact la public datorat repetrii . III. Video clipul Pies audio vizual realizat pornind de la o pies muzical preexistent . Poate fii neles ca spectacol sau publicitate . Reguli : atenia spectatorului s fie n mod egal distribuit ntre cntec i imagine . informaia vizual vs informaia muzical imaginile folosite s fie apreciate de un public cu vrste ntre 12 34 ani imaginile s trimit la imagini audio vizuale existente s invite spectatorul s imite comportamentele vizualizate utilizarea unui montaj alert , tehnici de manipulare a imaginilor , efecte ce conduc la emoii puternice - s existe o poveste n jurul interpretului Modele de personaje n video clip : - virtuozul - eroul eroina - starul nsui - vecinul de palier Efectele video clipului : scderea calitii muzicale fosilizarea audiiei muzicale prin asocierea de imagini invariabile prezena excesiv a scenelor de violen sau a celor cu conotaie sexual -

Este legat de un mediu inventat la grania dintre se. XIX XX . Filmul este singura art care se dezvolt datorit inveniei tehnologice .

Arta cinematografic , la nceputul a trebuit s aib un suport din teatru un teatru filmat i replicat . De aici a rezultate filmul mut care provine din vodevil i din melodramele de la sfritul sec IXI . Filmul mut simt nevoia unui suport auditiv adus sub form de muzic . n jurul anului 1890 exista un acompaniament susinut de ctre un pianist sau organist . Pianistul organistul avea funcia de a regla aciunea . n 1927 apare un ,,Tratat general de film al lui Giuseppe Becce i Ludvig Brav . Are trei volume i codific , pentru fiecare sentiment folosit un numr de secvene muzicale preluate din creaia clasico romantic . Conotaia muzical a clieului devine purttoare de semnificaii . Muzica de film = muzic acompaniat cu imagini n micare . Inca de la bun inceput, la aparitia filmului sonor, acesta devine un mediu mult mai realist . De aici se nate diferena dintre dou tipuri de muzic : 1. Muzica diegetic : - muzic narativ - muzic prezent n poveste 2. Muzica extradiegetic : - muzic de fundal - coloana sonor - amplific aciunea - explic dezvoltri dramaturgice - caracterizeaz un personaj i o atmosfer - poate fi de prim plan sau de fundal Dei tehnologia filmului sonor apare n 1920 , nti apar mixturi ntre cntarea live i cea pe disc . n 1927 apare primul film sonor : ,, The Jazz Singer al lui Al. Johson . Muzica era n ntregime asigurat de nregistrri pe disc . La finalul anului 1920 apare tehnologia de a nregistra sunetul direct pe banda de celuloid .n 1930 toate studiourile de la Hollywood trec pe aceast tehnic .n 1930 vor exista chiar mai multe piste pe care se poate nregistra ( vocea , efecte speciale , muzic) , fiecare apoi suprapuse . Un limbaj convenional al muzicii de film bazat pe romantismul secolului XIX ( Wagner , Strauss , impresionismul incipient ) este susinut i de imigraiile din America . Primul compozitor al muzicii de film a fost Max Steiner . Este primul care creeaz stilul post romantic hollywood ian ( coloana sonor la ,,Pe aripile vntului 1939 , ,,Casablanca 1943 ) . Epoca de aur a Hollywood ului a adus i observaia studiourilor MGM , 20 Century , Fox , de a avea departament muzical ( compozitori , orchestratori , etc. ) . A condus la apariia stereotipurilor filmice i muzicale . Compozitorii se mic ntre Romantism i jazz pe linia lui Steiner . Combin muzica diegetic cu cea extradiegetic ( Steiner - ,,Casablanca ), care ncep s comunice . Tot la Hollywood , urmaii lui Steiner sunt : Erick Wolfgang Korngold Corsarul , Robin Hood 8

 Franz Waxman Mireasa lui Franckestein . El introduce fuga i pasacaglia n muzica de film . Miklos Rozca . Este unul dintre cei mai importani compozitori dintre anii 1945 1965 , specialist al filmelor epice , introduce armonia bartokian . A scris muzic pentru Julius Cesar , Cidul , Ben Hur Bernard Harmann a lucrat cu doi regizori : Orwel i Hitchcosk . Sincronizeaz muzica serialismului lui Wagner i Bartok cu muzica de film . Folosete nontematism , economie de mijloace , armonii disonante , orchestraie minimal dar foarte inventiv , i formule ostinato . n 1958 muzica simfonic de film intr n criz din cauza lipsei banilor pentru orchestre . Prefere s se ndrepte ctre muzica pop i ctre compozitori care se pricep la asta pentru mai muli bani . Preferinele publicului se ndreapt ctre jazz , pop . n anii 1970 , odat cu succesul lui Spilberg i Lucas , intr n for muzica simfonic prin John Williams (Indiana Jons , Jurasik Park , Harry Potter ) i Jerry Goldsmith (Omar , Star Trek ) . n anii 1980 1990 , s a ajuns la reducii flagrante ale palierului muzical . Reprezentani : Hans Zimmer (Gladiatorul , Piraii din Caraibe ) Ali compozitori : A. Honegger Benjamin Britten Vonghon Williams Germania interbelic reprezinta un focar pentru muzica de film . Primul tratat a fost scris de doi mari muzicieni germani Th. W. Adormo i Hans Eisler Italia : dou fenomene componistice : Nino Rota ( filmul Naul ) i Enio Moricome . Grecia : Mikis Theodorakis Polonia : Wojeiceh Kitos Romnia : Tiberiu Olah ( peste 40 de filme ), Th. Grigoriu ( filme de rzboi ), Temistocle Popa, Adrian Enescu (muzic electronic ) coala rus i sovietic : Serghei Eisentein , Serghei Prokofiev , ostakovici , Alfred Smitke . Orientul ndeprtat : Akiro Korosava ( regizor ) i Ioro Tokemitsu ( compozitor )

Cultura muzical pop

I. Origini i istorii Prin termenul de ,,muzic pop = muzica realizat pentru i de ctre tineri . Originile ei se situeaz n Lumea Nou ( New York nc. sec XX ) n anumite medii sociale , influenate de tendinele lejere ale Clasicismului Europei Centrale tradiia dansurilor , valsului i a altor genuri desprinse din curentul central al muzicii clasico romantice : vodevilul , melodrama , etc . 9

Aceast prelungire a clasicismului lejer are loc la nc. sec XX . Dup al II lea rzboi mondial asistm la o multiplicare a acestui tip de muzic . Se nate sub influena industriei tehnologice ( apariia TV ului ) . n anii 54 56 adolescenii provenii din stratul social muncitoresc promovau acest tip . Se nasc staii de radio , TV , ncep s se difuzeze discurile , se practic un marketing specializat , se nate productorul care produce un fenomen de tip grup , band sau trup i care posed intuiia acestui curent . II. Elemente constitutive ale istoriei muzicii pop 1. Practica ascultrii Fenomen surprins prin dans sau ascultare ( Muzic de relaxare ) 2. Geografia localizarea este esenial . Centre care focalizeaz viaa muzical pop. Existena unei structuri tehnologice avansate i a unei reele de marketing bine dezvoltat . Dominaia limbii engleze contracarat de limba latin . 3. Stilul variaz n funcie de importana care se acord diferitelor elemente ale compoziiei: - textul dac textul este mai important dect muzica - mixajul piesei respective - personalitatea celui care o cnt , imaginea lui III. Principii generale de compoziie A. Straturile textului muzical 1. Groove o serie de pulsaii atribuite unu complex sonor de percuie fr nlimi sonore definite . Exist grooves pentru fiecare stil . - este un strat metric explicit care susine discursul sonor . 2. Basul cu sunete fundamentale ale armoniei 3. Liniile melodice melodii principale , melodii secundare , dublaje 4. Harmoning filing ( figuraia armonic ) plasat ntre bas i melodie , este susinut de chitar , org , etc. Prima funcie , groove , face diferena de sonoritate ntre muzica pop i restul . Funcia a 4a , figuraia armonic , definete stilul . B. Sonoritatea nregistrarea este de o importan vital . Mixajul , introducerea unor sunete din natur .

C. Principiul covering Se spunea despre o pies cnd e fcut n alt context ( remix ) . Groove 10

A. Funcii 1. Faciliteaz micarea de ansamblu are bti explicate 2. Ofer solitilor vocali posibilitatea de a i crea un stil personal utiliznd periodicitatea btilor 3. Ajut la definirea stilurilor particulare disco , rock , havy metal , house , etc. B. Forma i armonia - armonie tonal restrns la tonalitate - importuri voite sau incontiente - structurile pe care le gsim n 1963 n grila acordurilor , le gsim i n 1998 i n 2008 - exist dou practici de compoziie : a. se pornete de la text i o serie de armonii , evolundu se de la vers la vers b. pornind de la o form fix : 32 de ms. mprite n fraze bine definite , nlnuiri armonice clare , forme fixe ( forma de rondo cuplet + refren ; forma fix de blues ) IV. Percepii Audiia 1. Autenticitatea a. autenticitatea de expresie - convingerea c expresia respectiv este asumat i integr b. autenticitate de expresie interpretul ne d impresia c ceea ce cnt este fidel cu ideile pe care le exprim (cu partitura ) c. autenticitatea experienei experiena comunicat n pies este proprie piesa este autentic . 2. Virtuozitatea - rapiditatea extrem a execuiei sau la un nivel acrobatic la care se poate ajunge - virtuozitate instrumental sau vocal 3. Incintele acustice (boxele) Aceast muzic beneficiaz de tot aportul tehnologic mediul tactil n care aceast muzic se desfoar . 4. Tehnica crligelor (Hocks) - desemneaz melodii scurte , pregnante , uor memorabile - produse pe 3 paliere : a. elemente textuale parametrii sonori i de text b. elemente de interpretare improvizaie , etc. c. elemente de producie : montaj , efecte V. Concluzii n cadrul muzicii pop exist un echilibru ntre imobilism ( form ) i improvizaie ( mesajul , contextul pieei , melodie , etc. ) , influena i coerciia dat de pia este mai mare dect n muzica clasic . Muzica de jazz : schimbare de tempo , manier de

Swing muzica de baza de la care s-a pornit. Pana in 1940, jazz-ul era o muzica corporala. Dupa 1940 devine o stilizare a exprimarii trupesti. Jazz-ul are la baza o muzica ternara (in care predomina trioletul). Dificultatea majora e relatia notelor cu expresia si miscarea fizica. 11

Origini provine din New Orleans (port important in golful Mexic), unde incepe si se naste stilul de jazz.

Izvoarele jazz-ului: Muzica afro-caraibiana; Ragtime; Blues Muzica afro-caraibiana: D.p.d.v ritmic e centrata pe ciclul de accente neregulate. Accentele pe vocale si pe diferite silabe duc la virtuozitatea vocala => SCAT. Imitarea instrumentala d.p.d.v. vocal pe diferite silabe care pentru noi par fara sens. Celulele ritmice specifice devin schelet ritmic. Specific este si vocalizarea accentelor.

Ragtime-ul: Izvor al nasterii jazz-ului. Reinterpretarea negrilor americani facuta unui dans de origine europeana: cadrilul. Structura e relativ simpla: sectiuni de 16 masuri ce se succed, care au la inceput o introducere si un interludiu inainte de sectiunea trio (partea mediana). Aceste variatiuni poarta numele de strantes. Reprezentanti acestui gen au fost Scott Juplin si Jerry Roll Mirton

Blues: Gen tipic pentru negrii din coloni. Sunt multe stiluri din interiorul Africii.Caracteristici: -Texte ce exprima desperarea; - Utilizarea excluziva a gamei de blues; - Adaugarea efectelor expresive de vibrato, glissando, icnete, zbierete; - Pulsatie de regula ternara.

1935-1940 stilul ce se dezvolta la New Orleans se dezvolta si la Chicago si New York. Caracteristici: - libertate improvizatorica; - se schimba repertoriul; - Tin Pon Alley scot diferite albume si impun o forma unitara: cuplet si refren (chorus); - totul e construit pe 8 masuri; - structura AABA sau ABCA. Reprezentanti: - G. Gershwin; - Cole Porter; 12

- Hoggy Caermichael; - Jerome Karon; - Irving Berlin. Toti acesti compozitori duc aceasta muzica si pe Broadway. Si muzica de jazz adopta aceasta forma foarte prctica pentru introducerea de variatii si improvizatii. Solo-urile se vor numi chorus. Tema originala devine un pretext pentru interpretarea solistului. O tema de jazz trebuie sa aiba ceva memorabil. Formele de exprimare jazzistica sunt reprezentate de solist, aranjor si improvizator. Caracteristicile interpretarii muzicale de jazz in anii 20-25 : - variatia tematica; - figuratia arpegiata; - stilul de cant blues-ic. Aranjamentul este o reapropiere a unui material vechi intr-o forma noua.

Structura: - introducere; - expozitia melodiei; - interludiu; - solo-uri; - reexpozitia partiala; - coda. Reprezentanti: Luis Armstrong Duke Ellington simfonica. (anii 27-31) canta in orchestra de jazz transformata in orchestra

1941 Billy Stryhorm aranjor Art Tatum pianist genial in domeniul improvizatoric

Dupa anii 30 se folosesc acorduri si relatii mai stranii. Ele raman cele din muzica tonala numai ca mult mai relaxata. Stabilitatea ritmica si melodica se rupe => Be-bog. Aceasta muzica are un aspect fluid. 13

Exponenti: - Charly Parker (Bird) saxofonist. Foloseste ornamentatii melodice, decalaje ritmice, fluenta melodica, imprevizibilitate deosebita. - Thilarious Monk pianist. Principala lui caracteristica este indiferenta armonica. - Gil Evens aranjor. - Charles Mingus tendinte atonale, canoane, polifonii, schimbari de tempo, o deconstructie a improvizatiei de jazz.

Stilul Cool

Miles Davis foloseste tacerea ca intrument expresiv. John Coltrain Free jazz supraabundenta armonica.

In anii 60-70 apere presiunea scaderii vanzarilor din cauza dezvoltarii industriei muzicale. O alta generatie de vedete de culoare apar. Acestea combina jazz-ul cu blues si pop Jimmy Hendriks, Ray Charles. Apare jazz-rock-ul Chich Corea, Herbie Hancock, Cole Peter Richard Schanitzki Eugen Cicero (Ciceu) European Jazz jazz complex

14