P. 1
Leucocite Si Trombocite

Leucocite Si Trombocite

|Views: 62|Likes:
Published by Dana Chitoi
curs fiziologie medicina generala-elementele figurate ale sangelui-leucocite si trombocite
curs fiziologie medicina generala-elementele figurate ale sangelui-leucocite si trombocite

More info:

Published by: Dana Chitoi on Nov 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/03/2014

pdf

text

original

FIZIOLOGIA

LEUCOCITELOR
= elementefiguratesanguinenucleate
= 4000-9000/mm
3
VARIAŢII ALE NUMĂRULUI DE LEUCOCITE
• Leucocitoză(>10000/mm
3
)
- fiziologic: la sugari, gravide
- patologic: boli infecţioaseşi inflamatorii
leucemie, tumori
• Leucopenie(<4000/mm3)
- fiziologic: la vârstnici, în stări postinfecţioase
- patologic:
b. infecţioase(ex. febră tifoidă, parotidităepid.)
 afectarea măduvei hematogene (radiaţii, medicamente, substanţe
toxice)
LEUCOCITELE
CLASIFICARE
• granulocite: neutrofile, eozinofile, bazofile
• agranulocite: monocite
limfocite
Formulaleucocitară
Adult Copil - 1 an
Segmentate neutrofile 52 - 74% 25 – 40%
eozinofile 0 - 4% 1 – 4%
bazofile 0 – 1% 0 - 1%
Limfocite 25 – 35% 50 – 70%
Monocite 4 – 9% 4 - 9%
LEUCOCITELE
FROTIUL SANGUIN
FIZIOLOGIA SERIEI GRANULOCITARE
Seria granulocitară:
• precursori +
• celule adulte granulocitare N, Eo şi B
existente în:
• MH
• sânge
• ţesuturi.
HEMATOPOEZA
GRANULOPOIEZA
•micşorarea diametrului celular
•modificare forma, structura nucleu
•apariţia de granulaţii specifice
IL-4
Implica:
1.Factorul de stimulare a coloniilor granulo-monocitare
(GM-CSF)
= pp. produs de limfocite T, macrofage, celule endoteliale,
fibroblaşti
- stimulează creşterea + diferenţierea progenitorilor N, Eo
şi Mo
2.Factorul de stimulare a coloniilor de granulocite (G-CSF)
= polipeptid produs de macrofage, celule endoteliale,
fibroblaşti
- stimulează formarea de colonii de granulocite (N)
Reglarea granulocitopoiezei
Reglarea granulocitopoiezei
3.Interleukine
4. Hormoni:
- STH, TSH, h. tiroidieni, androgeni – ef. stimulator
- ACTH, glucocorticosteroizii –ef.inhibitor (Eo)
IL Surse Efecte
IL-3 Lf T stimulează producţia de N şi Eo
IL-4 Lf T stimulează producţia de B
IL-5 Lf T stimulează producţia de Eo
IL-6 Mo, N
Lf T
Stimulează granulopoieza
GRANULOCITELE NEUTROFILE
= 52-74%in formula leucocitara
•Ø=10-15 µm
•nucleu polilobat
•citoplasmă roz pal
•granulaţii N.
Neutrofile – granule citoplasmatice
Tipul granulelor Proteine continute
Granule specifice (“granule
secundare”)
- lactoferrina
- cathelicidina
Granule azurofilice (“granule
primare)
- mieloperoxidaze,
- bactericidal/permeability increasing protein (BPI),
- defensine si
- serine proteaze
- neutrophil elastaza,
- cathepsina G
Granule tertiare -cathepsina si
- gelatinaza
1. Etapa medulară= 12-14 zile
2. Etapa sanguină = câteva ore
• Neutrofile circulante = 1/2
• Neutrofile marginale = celulele care
aderă la endoteliul venular
3. Etapa tisulară = 4-5 zile
- începe după traversarea peretelui vascular
prin diapedeză
- migrează în zone de maximă expunere a
organismului cu mediul extern - mucoase
:
• tract respirator
• tract digestiv
• tract urinar
• piele
Cinetica granulocitelor neutrofile
3 etape:
Cinetica granulocitelor
• Dupa ce parasesc maduva hematogena PMN-urile trec in
circulatie unde raman in medie 7 ore dupa care le intalnim in
tesuturi
• In sange PMN-urile sunt distribuite aproximativ egal intre un
compartiment circulant si unul marginat Numararea leucocitelor
evidentiaza compartimentul circulant. Celulele marginate pot
intra in circulatie cand creste debitul circulator (efort, emotii,
administrare de epinefrina.
Intrarea PMN in tesuturi se face independent de prezentasau
absenta inflamatiei.
• Neutrofilele activate participa la procesul inflamator ca fagocite
si celule secretorii ale caror produsi de secretie pot contribui la
mecanisme secundare ale distructiilor tisulare.

Functiile si proprietatile neutrofilelor
1) Marginatie
2) Diapedeza
3) Chemotaxie
4) Mobilitate
Blood Capillary
Proprietăţile
granulocitelor
Marginaţia si rostogolirea= dispunerea de-a lungul pereţilor
vaselor mici (venule postcapilare) şi deplasarea lor prin
rostogolire.
Aderenţa= capacitatea de fixare la nivelul endoteliului
vascular; se realizează prin intermediul unor molecule
de adeziune exprimate atât de leucocite, cât şi de
celulele endoteliale(integrine, selectine).
Mobilitatea= funcţia de locomoţie; se realizează prin emitere
de pseudopode şi mişcări ameboidale
Functiile si proprietatile neutrofilelor
Leukocyte
locomotion
= funcţia principală, intervine în apărarea organismului contra infecţiilor
(= prima linie de apărare)
= inglobarea şi distrugerea de particule din mediul extracelular
Etape:)
1. Marginaţia şi aderarea granulocitelor de celulele endotelialede la
nivelul venulelor postcapilare
2) Diapedeza = traversarea printrecelulele endotelialespre ţesut
Funcţiile granulocitelor neutrofile
1. Fagocitoza
3) Chemotaxia = mişcarea direcţionată către focarul
inflamator (prin emiterea de pseudopode pe direcţia de
înaintare)
÷indusă de agenţi chemotactici sau chemoatractanţi:
• bacterii şi produse bacteriene
• complexe antigen-anticorp
• produşi de degradare tisulară (ai colagenului şi fibrinei)
• enzime ale coagulării şi fibrinolizei
• mediatori ai inflamaţiei: leucotriene, PAF(platelet activating
factor)
Funcţiile granulocitelor neutrofile
1. Fagocitoza
Funcţiile granulocitelor neutrofile
1.Fagocitoza
4) Fagocitoza propriu-zisă :
Opsonizarea= fixarea agentului bacterian de opsonine (IgG sau fracţiunea
C5) din ser; favorizează ingestia bacteriei.
Ingestia particulelor
- N emite pseudopode care înconjoară particula ¬veziculă citoplasmatică
digestivă (fagozom)
- lizozomii care conţin substanţe bactericide fuzionează cu fagozomul ¬
fagolizozom
Digestia si bactericidia
DIGESTIA ÷în fagolizozom: distrugerea ag. bacterieni fagocitaţi sub acţiunea
enzimelor lizozomale
BACTERICIDIA= distrugereaagentului ingerat, prin:
- mecanisme O
2
-dependente: prinRLO puternic bactericizi
- mecanisme O
2
-independente: sistemebactericide neoxidante
(proteaze, lizozim, lactoferină)
Functiile neutrofilelor
Bactericidia prin mecanisme O2 – dependente
1. NADPH + O2 ====> O2- + NADP + H+ ---NADPH oxidaza
2. O2- + O2- + 2H+ ====> O2 + H2O2 --superoxid dismutaza
3. H2O2 + Cl/Br/I- ====> HOCl/Br/I + OH- -- myeloperoxidaza
4. HOCl + O2- ===> Cl- + O2 + OH-
5. H2O2 + Fe+2 ===> Fe+3 + OH- + OH • Reactia Fenton
H2O2 + Hb-Fe+2 ===> Hb-Fe+3 + OH- + OH»» mediata de Hemoglobina
H2O2 + O2- ===> O2 + OH- + OH- Reactia Haber Weiss
6. HOCl + H2O2 ===> HCl + H2O + 1 O2 –oxigen singlet
7. NO • + O2- ===> ONOO- nitric oxide, peroxinitrit,
Functiile neutrofilelor
1. fagocitoza
Influentata de :
- Suprafata particulei (rugoasa- in favoarea procesului)
- Sarcina electrica ( pozitiva- in favoarea procesului, suprafata leucocitelor fiind
negativa)
- Actiunea opsoninelor, sistemului complement, componentelor sistemului
kininic si fibrinolitic toate cu rol chemotactic pozitiv
- in favoarea procesului:↑ *H++ (aciditatea -)
- Temperatura (↑T˚C-
- Ca++ (↑Ca++
- Hormoni (T3, T4, estrogeni
- Produsi de Inflamatie
• transcobalamină-I (o1-globulină care transportă vitamina
B12)
• interleukine (ex. IL-1, cu rol în inducerea febrei)
• mediatori lipidici
Funcţiile granulocitelor neutrofile
2. Funcţia de secreţie
Funcţiile granulocitelor neutrofile
• Mediatorii lipidici: PAF, acid arachidonic , thromboxan
leukotriene(LTB4), acid hidroxieicosatetranoic (HETE)
Reprezinta: - agenti chemotactici,
- activatori celulari
- modulatori ai raspunsului
Influenteaza:- reglarea proceselor trombotice
- vasoconstrictia si vasodilatia,
- febra,
- durerea
Variaţii ale numărului de
granulocite neutrofile
Neutrofilie
- fiziologic: nou-nascut, gravide
- patologic: infecţii şi inflamaţii acute,
- leucemie granulocitară cronică,
- intoxicaţii cu substanţe toxice sau medicamente,
- unele tumori
Neutropenie
- infecţii bacteriene şi virale (inclusiv septicemii)
- afectarea măduvei hematogene prin radiaţii, substanţe chimice
toxice sau medicamente
GRANULOCITELE EOZINOFILE
•Ø= 10-15 µm,
•nucleu bilobat,
•granulaţii Eo în toată
citoplasma
o 0-4% in formula leucocitara
Eosinofilele
• Continutul proteic al granulelor din citoplasma
eozinofilelor include urmatoarele elemente:
-Proteina bazica majora (MBP)
-Proteina cationica eozinofilica (ECP)
-peroxidaza eozinofilica(EPO)
-Eosinophil-derived neurotoxina
Eosinofilele
Actiunile proteinelor granulare :
1.MBP –induce degranularea mastocitelor si bazofilelor
- este implicata in remodelarea nervilor periferici
2.ECP - realizeaza pori toxici In membrana celulelor tinta prin care vor
patrunde alte molecule citotoxice in interiorul celulei
-poate inhiba proliferarea celulelor T
- are rol supresor asupra productiei de anticorpi de catre
limfocitele B s
-induce degranularea mastocitelor
-stimuleaza secretia de mucus si glicozaminoglicani a fibroblastilor
3.EPO - formeaza specii reactive ale oxigenului si azotului promovand
stresul oxidativ si implicit moartea celulara prin apoptoza si necroza
1) Etapa medulară = 11- 12 zile
2) Etapa sanguină = câteva ore
3) Etapa tisulară = câteva săptămâni
- începe după ce eozinofilele părăsesc circulaţia printr-un
proces de diapedeză
- sediile preferate = organele care au o suprafaţă de contact
cu mediul extern:
- piele,
- plămâni,
- tract gastro-intestinal.
Cinetica granulocitelor eozinofile
3 etape:
Cinetica granulocitelor eozinofile
• Se dezvolta si se matureaza in maduva hematogena
din precursori mieloizi ca raspuns la actiunea unor
citochine (IL3, IL5, GM-CSF)
• Inainte de a parasi maduva osoasa produc si
inmagazineaza in granulele secundare numeroase
prtoteine P
• Trec in circulatie unde raman 4-12 ore si apoi
migreaza in tesuturi la locul unor procese
inflamatorii sau in arii parazitate ca raspuns la
actiunea unor citochine (eotaxin-1, eotaxin-2) and
leucotrienes (LTB4)
• Activarea eozinofilelor o realizeaza citochine
eliberate din seturi specifice de limfocite T helper:
IL3, IL5, GM-CSF
Fuctiile eozinofilelor
1. Producere de:
- specii reactive ale oxigenului
- mediatori lipidici (eicosanoizi din leucotriene si prostaglandine,
- enzime(elastaza),
- factori de crestere (TGF beta, VEGF, PDGF),
- citokine (IL1, IL2, IL4, IL5, IL6, IL8, IL13, TNF alpha)
2. Activitate antivirala prin ARN-azele din granulele lor
3. Indepartarea fibrinei din zona inflamata prin producerea de
profibrinolizina
4. Fagocitoza;
5. Actiune antiparazitara
5. Mediatori ai raspunsurilor alergice cu implicare in patogenia asmului
bronsic alaturi de bazofile si mastocite
6. Implicate in rejectia alografelor, neoplazie, prezentarea antigenului
catre limfocitele T.
Fagocitoza - particularităţi:
• factorii care determină chimiotaxia eozinofilului sunt:
- complexele imune antigen-anticorp (¬ rol mai
mare în reacţiile imune)
- fibrina, enzime proteolitice, histamina
• activitate bactericidă mai redusă decât N
• eozinofilele pot fagocita şi bacterii sau fungi, dar sunt mai puţin atrase
de acestea decât N
• participă la distrugerea paraziţilor (chiar dacă nu îi poate fagocita,
eozinofilul se ataşează de aceştia şi eliberează la exterior granulaţiile
care conţin o substanţă cu puternică acţiune citotoxică (proteina
bazică majoră).
Funcţiile granulocitelor eozinofile
Eozinofilie
- în boli alergice (urticarie, astm bronşic alergic, rinite
alergice)
- în boli parazitare
- în afecţiuni dermatologice (eczeme, psoriazis)
- în leucemia cu eozinofile
Variaţii ale numărului de
granulocite eozinofile
GRANULOCITELE BAZOFILE
•Ø= 10-15µm
•nucleu reniform
•granulaţii mari
metacromatice, care acoperă
citoplasmaşi nucleul.
•0-1% in formula leucocitara
Basofilele
• Cineticagranulocitelor bazofile-
• Ciclul de viaţă al B - asemănător celui al N,
Eo
• Se dezvolta si se matureaza in maduva
hematogenadin precursori mielocitari ca
raspuns la actiunea unor citochine D (IL3,
IL5, GM-CSF( IL-3 participa la diferentierea
celor mai multe dintre leucocite dar are un
rol particular in formarea bazofilelor )
• Reprezintaaproximativ 0.01% 0.1% din
leucocitele circulante
• - Etapa tisulară implica patrunderealor in
piele, căi aeriene, tract gastro-intestinal,
membrane bazale epitelialeşi endoteliale.
Basofilele
In urma activarii elibereaza continutul granulelor:
• histamina,
• proteoglicani (e.g. heparina si condroitina),
Histamina si proteoglicanii sunt depozitate in granule in
timp ce alti compusi vor fi generati in urma activarii.
• enzime proteolitice (e.g. elastaza si lisofosfoflipaza.
• secreta mediatori lipidici , leukotriene si citokine,
fiecare contribuind in procesul inflamator.
• sunt o importanta sursa de citochine , ( IL4 care este
considerata a avea un rol critic in evolutia alergiilor si in
producerea de Ig E)
Basofilele
• Functii:
-prin continutul in heparina se opun coagularii
-prin continutul in histamina promoveaza aprovizionarea cu sange a
tesuturilor
-contribuie la severitatea reactiilor alergice; datorita prezentei unui
receptor pe suprafata celulara ce leaga strans IgE se confera un
raspuns selectiv al acestor celule fata de substante straine
-participa in reactiile inflamatorii
-par sa participe la controlul activitatii limfocitelor T mediind
magnitudinea raspunsului imun secundar
-au putere redusa de fagocitare
Variaţii ale numărului de
granulocite bazofile
Bazofilie - în reacţii inflamatorii,
- reacţii alergice (ex. Urticarie)
- leucemii acute şi cronice
Bazofilele
= celule specializate
în apărarea organismului
- include:
• precursorii din MH
• monocitele din sânge
= 4-9%
• macrofagele din ţesuturi
SERIA MONOCITO-MACROFAGICĂ
Monocitele
Morphologie:
• Sunt mononucleare mari, cu citoplasma
abundenta, albastra-gri in coloratia Gimsa,
continand granule mici roz si uneori discrete
vacuole
• Nucleul are forme variate de la cea ameboidala la
cea de bob de fasole sau chiar de potcoava uneori
segmentata.
• Cromatina este reticulara sau usor condensata
• Cele mai multe sunt mai mari decat leucocitele
invecinate putand avea dimensiuni intre 10 si30
µm in diametru)
Monocitele
Cinetica:
• Se formeaza in maduva osoasa
hematogena din precursori numiti
monoblasti
• Trec apoi in sange ramanand in
torentul circulator 1-3 zile dupa
care migreaza in tesuturi. In sange
reprezinta intre 3 si 9% din totalul
leucocitelor circulante
• Aproximativ jumatate sunt
depozitate in splina
• In tesuturi se matureaza
devenind diverse tipuri de
macrofage
Celulă stempluripotentă
Celulă stemmieloidă
CFU-GM, CFU-M
Monoblaşti = celulă “cap de serie”
Promonocite
Monocite = celule cu Ø 10-15m,
nucleu mare,
citoplasmă fumurie
granulaţii fine, azurofile
MONOCITOPOIEZA
Etape
Reglarea monocitopoiezei
Surse Efecte
GM-CSF limfocite T
macrofage
celule endoteliale
fibroblaşti
stimulează creşterea şi
diferenţierea Mo
G-CSF macrofage
celule endoteliale
fibroblaşti
stimulează formarea de
colonii monocitare
IL
IL-4
IL-13
limfocite T
limfocite
produce şi activarea
macrofagelor
modulează morfologia şi
activitatea monocito-
macrofagelor
1) Etapa medulară = 5-6 zile
2) Etapa sanguină = 3 zile - 2 compartimente
• central, circulant
• marginal: celule care vor migra în ţesuturi (prin diapedeză)
3) Etapa tisulară
- sub influenţa micromediului local - proces de postmaturaţie al Mo
=> macrofage:
- dimensiunile cresc de aproximativ 5 ori
- creşte capacitatea de fagocitoză
Cinetica monocitelor
3 etape:
Macrofagele fixe, tisulare
= o populaţie heterogenă de celule
- Exemple:
celulele Kupffer din ficat
macrofagele alveolare din plămâni
celulele Langerhans din piele
celulele microgliale din creier
celulele mezangiale din rinichi, etc.
1. Apărare – fagocitoză
= sistemul de apărare antimicrobiană (imunitate nespecifică)
- Macrofagele fagocitează:
• microbi, inclusiv microbi intracelulari (ex. bacilul tuberculozei)
• unele virusuri
• paraziţi cu dimensiuni accesibile macrofagelor.
. Fagocitozaelementelor figurate
- macrofagele de la nivelul splinei - rol în eritrofagocitoză,
îndepărtareaL şi T alterate
- macrofageledinmăduvă şi ficat - rol în eritrofagocitoză
FUNCŢIILE SISTEMULUI
MONOCITO-MACROFAGIC
Fagocitoza
Macrofag
Fagocitoza
microb
Fagozom
Fagolizozom
Degradare
agent
bacterian
sub
acţiunea
hidrolazelor
lizozomale
Lizozomi
Expunerea de
fragmente
antigenice
pe suprafaţă
¹
Prezentare Ag
Pentru Lf
Iniţierea răspunsului imun
Monocite
Caracteristici ale
fagocitozei monocitare
:
-ingrra particule mari sau un
numar mare de particule
-pastreaza informatia
antigenica in vederea
cooperarii cu limfocitele B si T
-permit refolosirea proteinelor
serice
-depoziteaza fierul rezultat din
degradarea Hb
-participa in procesele de
vindecare si de reabsorbtie
tisulara
-fagociteaza celule tumorale
2. Iniţierea răspunsului imun
- macrofagele funcţionează ca celule prezentatoarede antigen: inglobare Ag
÷prelucrare Ag ÷expunere Ag pe suprafaţa ÷recunoaşterea
antigenului de către limfociteleT (care recunosc numai antigene
prelucrate)
3. Modularea răspunsului imun
- macrofagele produc substanţe care stimulează producţia de limfokine (ex.
IL-1, TNF) de la nivelul limfocitelor T; limfokinele la rândul lor modulează
activităţile macrofagelor
- macrofagele produc IL-1, care stimulează transformarea limfocitelor B în
plasmocitesecretoarede anticorpi
FUNCŢIILE SISTEMULUI
MONOCITO-MACROFAGIC
4. Funcţie secretorie şi de modulare a reacţiei inflamatorii
- secretă mediatori pro-inflamatori:
\ PG
\ PAF
\ enzime proteolitice
- secretă IL-1 şi factorul de necroză tumorală (TNF) care provoacă febra
(acţiune asupra centrului reglator al t
o
din hipotalamus)
- secretă factori care stimulează formarea granulocitelor şi monocitelor
(GM-CSF, G-CSF, M-CSF), precumşi a limfocitelor (IL-1, IL-6, TNF)
FUNCŢIILE SISTEMULUI
MONOCITO-MACROFAGIC
Variaţii ale numărului de monocite
Monocitozaîn
• boli infecţioase (ex. endocardita bacteriană, tbc, febră
tifoidă),
• convalescenţă după boli inf. Acute
• Neoplazii
Monocitopenie
• după corticoterapie,
• în aplazia medulară
= componenta celulară
majoră din ţesuturile
limfatice
= celule mici/mijlocii/ mari,
în funcţie de gradul lor
de maturare;
- nucleul mare, rotund sau
oval
- citoplasmă redusă,
culoare albastru deschis.
!recirculă între sânge şi
organele limfatice
SERIA LIMFOCITARĂ
= 25-35%
SERIA LIMFOCITARĂ
• Leucocite cu rol fundamental in raspunsul imunologic,
• Clasa neunitara morfologic si functional de celule
mononucleare
• Formate in maduva hematogena, se matureaza in organele
limfoide
• Circula intre sange si tesuturi in cateva randuri independent
de prezenta antigenelor; reprezinta 25-35 % din leucocitele
circulante; Intr-un moment 2% dintre limfocite se afla in sange
si 50% in splina; Timpul lor de circulatie = 30 min. astfel cele
mai multe dintre limfocite trec prin sange intr-o singura zi.
sange → organe limfatice periferice (splina,ganglioni
limfatici,tesutul limfatic al mucoaselor), mai putin tesuturi
nelimfatice →ganglioni limfatici regionali→ vase limfatice
eferente→ ductul toracic→inapoi in circulatia sanguina
SERIA LIMFOCITARĂ
• Caracteristici morfologice
• Pe frotiul de sange colorat Giemsa limfocitele au un
nucleu mare violet inconjurat de o banda fina de
citoplasma albastra ca cerul senin.
• Nucleul-central, rotund sau usor incizat, cu cromatina
in benzi groase,neregulate, ce mascheaza nucleolii
• Citoplasma- redusa cantitativ, mai abundenta la
formele mari;
• pot prezenta halou perinuclear
• Dimensiunile lor variaza intre 7 si 20 microni;
• 80-90%sunt limfocite mici, 10-20%limfocite mari
SERIA LIMFOCITARĂ
Caracteristici citochimice
Citoplasma limfocitelor
Contine
- cantitati mari de ARN
- Fosfatazaacida
- Esteraza acida
- Beta-glucuronidaza
Nu contine
-Lipide neutre
-Oxidaze
-Peroxidaze
Permite diagnosticul diferential cu
seria mielocitara
-Fosfatazealcaline
Permite diagnosticul diferential cu
seria monocitara
SERIA LIMFOCITARĂ
Functional exista trei tipuri majore: limfociteleT, limfociteleB si limfocitele
NK
Fenotipul imun
Markeri de identificare permit diferentierea intre limfocitele T si B precumsi
diferitele lor subclase functionale
- Markeri panantigenici pesuprafata membranelor tuturor subpopulatiilor
limfocitare indiferent de stadiul de dezvoltare
- Markeri de maturare, sintetizati si represati succesiv
- Markeri de activare exprimati in timpul raspunsului imun
- Flow citometria identifica subclasele limfocitare in functie de prezenta pe
suprafata celulara a unor combinatii de proteine-imunoglobuline sau a
unor markeri de diferentiere (CD- cluster of differentiation )
SERIA LIMFOCITARĂ
• Limfopoeza=proces de diferentiere si maturare de la celule stem
la limfocite B, T si NK, dependent de interactiunile intre
elementele celulare si umorale ce formeaza micromediul
limfopoetic
• Organele limfatice primitive sau centrale sunt reprezentate de
maduva si timus; aici se produce diferentierea de la celule
precursoare la limfocite “virgine” sau “de repaus, independent de
prezenta antigenelor”
• Limfocitele “de repaus sunt eliberate in circulatie si vor migra in
organe limfatice secundare sau periferice, arii burso sau timo-
dependente (ganglioni limfatici, splina, amigdale, T. limfatic
asociat mucoaselor
• In organele limfatice secundare sau periferice se produc in urma
stimularii antigenice :
-completareamaturarii limfocitelor,
-activarea lor cu expansiune clonala si manifestari functionale
SERIA LIMFOCITARĂ
Stadiile de diferentiere si maturare limfocitara:
• Progenitori
• Precursori limfocitari
• Limfocite mature virgine sau de repaus
• Limfocite mature activate de antigene
• Limfocite diferentiate terminal cu exprimare functionala
SERIA LIMFOCITARĂ
Diferentierea si maturarea limfocitelor B
1. Celula stem limfoida
- capacitate mare de proliferare
- prezinta la suprafata membranei anumite antigene
, sintetizate si represate succesiv pe parcursul
procesului de proliferare
2. Etapa de precursor B
3. Etapa de limfocit B de repaus
-se matureaza independent de prezenta Atg.
-isi secreta Ig M de suprafata
-nu poate sintetiza Ig M anticorpica
-are panantigene,exprima molecule de adeziune,
receptori pentru factori de crestere, pentru
complement, etc
-nu se mai divid
SERIA LIMFOCITARĂ
Diferentierea si maturarea limfocitelor B
• 4. Etapa de limfocit matur
-se produce in organele limfatice periferice
-maturizarea se face dependent de antigen
-implica: recunoasterea Atg.,
activarea limfocitara,
diferentierea terminala
h
SERIA LIMFOCITARĂ
Diferentierea si maturarea limfocitelor B
Recunoasterea antigenului
implica sinteza si exprimarea receptorului de recunoastere (Ig D).
Exista Atg. ce pot fi recunoscute direct de limfocitul B si altele
ce pot fi recunoscute doar prin cooperare cu limfocitul T
helper si macrofage
Activarea limfocitara
e declansata de legarea Atg. de receptorul B de recunoastere,
prin intermediul celulelor prezentatoare de Atg. care vor
secreta IL-1→ stimuleaza Lf Th→produce IL-2 si IL-
4→stimuleaza proliferarea Lf B producand 5-15 generatii de
limfocite B- fiice.
Limfocitele activate exprima alti receptori pentru factori de
crestere, citochine, noi interactiuni celulare
SERIA LIMFOCITARĂ
Diferentierea si maturarea limfocitelor B
• Diferentierea terminala implica:
-generare de efectori B, plasmocite cu viata scurta, specializate
in sinteza unor mari cantitati de Ig anticorpice
-generare de celule B cu memorie imuna, viata lunga. Acestea
recircula prin sange si tesuturi si la un nou contact cu acelasi
antigen asigura raspuns anticorpic rapid, eficient, secundar
Imunoblast B → plasmoblast → preplasmocit → plasmocit
SERIA LIMFOCITARĂ
Diferentierea si maturarea limfocitelor T
-celula progenitoare din maduva osoasa hematogena populeaza
timusul
-In timus, in lf T se codifica receptorul de recunoastere
antigenica (TCR-Tcell receptor) care dobandeste specificitate,
se diversifica interactionand cu antigenele proprii, invata sa
tolereze antigenele proprii si sa le recunoasca pe cele straine
In functie de antigenele pe care le exprima exista doua
subpopulatii cu profil functional diferit
- limf T helper/inducer CD4+
- limf T supresoare/citotoxice CD8+
SERIA LIMFOCITARĂ
Diferentierea si maturarea limfocitelor T
In organele limfaticeperifericese realizeaza:
• -legarea antigenului
• -activare
• -exprimareafunctiilor efectorii
Fixarea antigenelor se face pe receptorii specifici de recunoastere
ceea ce declanseaza modificari biochimice, fenotipice si
morfologice
Activarea conduce la: proliferari celulare
producere de limfochine
amplificarea raspunsului imun
Celulele efectorii sunt imunoblastii T care dupa 5-10 cicluri mitotice
formeaza 2 compartimente:
-Limfocite T efectoare
-Limfocite T de memorie
Limphocytes
SERIA LIMFOCITARĂ
Roluri
• LimfociteB – producere de anticorpi
• LimfociteT
1.Limfocite T helper
- sunt limfocitereglatoare, care modulează activitatea Lf B şi T
- recunosc Ag prelucrat de macrofageşi alte celule prezentatoarede
antigen
- cooperează cu Lf B => favorizează activarea, proliferarea,
diferenţierea Lf B
2.limfocite T supresoare
3.Limfocite T citotoxice
= Lf T efectoare, mediază răspunsul imun celular
intervinîn:
- citoliza celulelor infectatecu ag. patogeni intracelulari
(virusuri)
- citoliza celulelor neoplazice
4.Limfocite NK
Limfocite
• Se numesc limfocite B pentru ca la pasari se matureaza in
bursa lui Fabricius '.
• In urma activarii, limfocitele B cells se multiplica si se
diferentiaza I n plasmocite si celule cu memorie.
• Celulele cu memorie pastreaza informatia unei agresiuni
astfel incat o noua intalnire cu aceasta bsa le gaseasca
pregatite. Sunt mai multe celule cu memorie decat celula
originala B din care au provenit fiin astfel o rezerva folositoare
si eficienta.
• Plasmocitele produc anticorpi, proteine care se leaga de
antigene inactivandu-le si impiedicand efectul lor nociv.
Limfocite
Secretia de anticorpi
• La prima intalnire cu antigenul-raspuns primar- limfocitele B
secreta cantitati mici de Ig M monomera iar plasmocitele secreta
cantitati mici de Ig M polimera
• Dupa indepartarea antigenului limfocitele B de memorie raman
inactive pana la un nou contact cu acelasi antigen
• La un nou contact plasmocitul diferentiat sintetizeaza si secreta
cantitati mari de Ig de diferite clase in cadrul raspunsului imun
secundar.
• Un limfocit B respectiv un plasmocit produc numai anticorpi cu o
singura specificitate. Se pot produce anticorpi specifici impotriva
tuturor determinantilor antigenici existenti
• Tipurile principale de anticorpi sunt Ig M, Ig D, Ig G, Ig A, Ig E, cu
proprietati biologice diferite
Limphocite
Tipuri :
1.limfocite.T-Helper ,cu efect stimulator. Prezinta la suprafata
membranei o proteina de suprafata CD4, si de aici denumirea
acestora de limfocite T CD4+ .
Activarea lor necesita prezentarea antigenului de catre
moleculele de histocompatibilitate MHC Class II de pe
membrana celulei prezentatoare de antigen
In urma activarii produc interleukin-2 (IL-2) ce activeaza
limfocitele B inducand un raspuns specific.
Role of the helper T cell -
Recognition
SERIA LIMFOCITARĂ
Efectul helper induce:
-proliferarea limfocitelor B, diferentierea in plasmocite si secretia
de anticorpi
-expansiunea clonala a limfocitelor T, exprimarea functionala a
limfocitelot T citotoxice, de hipersensibilitate tardiva si
supresoare
-activarea macrofagelor
Limphocite
2. lymphocite T Supresoare
• Au rol in blocarea imunitatii mediata de limfocite T
spre sfarsitul reactiei imune inhiband limfocite T
autoreactive ce au scapat procesului de selectie
negativa in timus .
• Secreta limfochine care inhiba activitatea
limfocitelor B si T impiedicad sistemul imun a se
autodistruge.
SERIA LIMFOCITARĂ
• Efectul supresor implica:
-prevenirea reactiilor imune excesive
-protectie fata de reactii autoimune
-pastrarea tolerantei imunologice
se manifesta atat legat de imunitatea umorala scazand productia
de anticorpi cat si in imunitatea celulara reducand proliferarea
celulara dar si exprimarea citotoxicitatii
Limphocite
3.Limfocite T de memorie pot lua nastere prin
activarea celulelor T primare sau prin
transformarea limfocitelor T helper sau
supresoare dupa ce acestea si-au indeplinit
functia
• Limfocitele T de memorie asteapta o noua aparitie a
unui antigen specific moment in care vor putea asigura
un raspuns rapid si specific.
Limphocite
4.Limfocite T citotoxice, omoara celule.
• Prezinta pe suprafata membranei proteina de
suprafata CD8 si de aici denumirea de limfocite T
CD8+
• Aaaceste celule recunosc antigenele prezentate de
moleculele de histocompatibilitate MHC Class I ,fiind
activate de antigenele prezentate de orice celula
infectata de bacterii sau virusuri.
• Cand sunt activate distrug celula care le-a prezentat
antigenul.
LimphociteT
• Celule T citotoxice specifice
-intervin tardiv in imunitatea tumorala sau alogena
-actioneaza specific pe celula tinta ce poarta antigene fata de
care a fost sensibilizata
-dupa recunoasterea antigenului se diferentiaza in celula
efectoare
-coopereaza cu un subgrup de limf Th
-sunt inhibate de limf Ts
-produc citoliza prin contact direct cu celula tinta prin procese
enzimatice ce determina fragmentarea AND, citoscheletului,
mitocondriilor, suprimarea pompei ionice
-dupa liza se desprind de celula tinta, raman activate si produc
alte lize
Limphocite T
• Efectul citotoxic
Este raspunsul celular declansat de:
-celule straine alogene
-celule tumorale
-celule proprii modificate prin infectii virale sau bacteriene
Efectorii sunt celule NK si limf T citotoxice
SERIA LIMFOCITARĂ
• Celule NK
-Au activitate citotoxica spontana antivirala, antitumorala (previn
dezvoltarea tumorilor incipiente, limiteaza metastazarea,
elimina tumorile iradiate).
-Au actiune nespecifica, independenta de recunoasterea
antigenelor
-Nu poseda compartiment de memorie imuna
-Activitatea lor este amplificata de actiunea unor citochine: IFN-
gama, IL2, factor stimulator NK
Limphocytes
• Sunt parte a sistemului imun inascut ,
• Actiunea lor nu este legata de prezenta unui antigen specific.
• distrug oricare celula care prezinta caracteristicile unei celule
periculoase . simt ca este ceva in neregula si hotarasc
transformarea ei in tinta I
• O concentratienscazuta a moleculelor de histocompatibilitate
MHC Class I poate reprezenta un astfel de semnal.
• Fiecare celula nucleata prezinta in mod normal aceste
molecule si absenta lor este considerata un semnal ca ceva nu
este in ordine
• -daca celula a fost infectata de un virus va produce mai
putine MHC Class I.
-o celula canceroasa care are un ritmde divizare accentuat va
produce mai putine astfel de proteine .
SERIA LIMFOCITARĂ
Celule NK- mecanism de actiune:
• Se leaga de celula tinta prin molecule de adeziune
• Produce liza celulei tinta sub actiunea unor enzime litice din
granulele continute (perforine)
• In prezenta ionilor de calciu perforina perforeaza membrana
celulei tinta cu formare de pori prin care vor patrunde in
celula factori citotoxici (TNF) care activeaza endonucleazele ce
fragmenteaza acizii nucleici si factori litici ce produc liza
osmotica.
Alte functii ale NK:
• -secreta limfochine implicate in reglarea raspunsului imun si a
hematopoezei
FIZIOLOGIA TROMBOCITELOR
= cele mai mici elemente figurate ale
sângelui
= fragmente citoplasmatice
anucleate de megacariocite cu
origine în măduva osoasă
hematogenă.
- au capacitatea de a adera la pereţii
vaselor sanguine lezate şi de a
forma agregate celulare => rol în
hemostază.
Trombocitele
CSP
Celulastemmieloidă
CFU-Meg (unităţi formatoarede col. megacariocitare)
Megacarioblastul
Megacariocitul bazofil (promegacariocitul)
Megacariocitul granular
Megacariocitul trombocitogen
prin fragmentare
Trombociteleadulte.
•Un megacariocit trombocitogen eliberează între 2000-10000 de
trombocite.
TROMBOCITOPOIEZA = 4-5 zile
Etape
TROMBOCITOPOIEZA
- este dependentă de masa şi numărul de trombocite
circulante.
- Scăderea numărului de trombocite circulante
• reglare rapidă - mobilizarea depozitului splenic de
trombocite (= 1/3 din nr. total trombocite circulante)
• reglare întârziată - cu durata de 3-5 zile;
= stimularea formării de trombocite sub actiunea unor
factori stimulatori ai trombocitopoiezei
Reglarea trombocitopoiezei
1. Trombopoietina (Tpo)
- este produsă în principal de ficat
- în circulaţie se fixează pe receptorii specifici de la nivelul trombocitelor
circulante, după care este rapid inactivată.
- + nr. trombocite circulante => |Tpo libera => activarea trombopoiezei.
- | nr. trombocite circulante => fixarea excesivă a Tpo ¬ ↓ efectelor Tpo asupra
trombocitopoiezei.
- Rol: orientează celulele stem spre linia megacariocitară.
2. Citokine
• Citokine cu efect de stimulare a trombocitopoiezei:
- IL-3, GM-CSF - efect de stimulare asupra cel. progenitoare;
- IL 3, IL-6, IL-7 şi IL-11- potenţează efectul Tpo de “orientare” a celulelor stem
spre linia megacariocitară.
• Citokine cu efect de inhibare a trombocitopoiezei:
- factorul de creştere şi transformare (TGF)
- factorul de necroză tumorală (TNF)
- interferon (IFN)
Reglarea trombocitopoiezei
- Nr. trombocite circulante = 150.000-400.000/mm
3
- Durata de viaţă = 8-10 zile
- La subiectul normal:
•2/3 ÷în circulaţia generală
•1/3 ÷în splină = rezervor de trombocite
La nivelul splinei:
- trombocitele cu volum şi funcţii trombocitare +, sunt degradate de către
macrofagele splenice
- fiziologic, sunt distruse doar trombocitele îmbătrânite
- patologic: în caz de splenomegalie: intensificarea distrucţiei plachetare
splenice => splenectomia = manevră terapeutică
CINETICA TROMBOCITARĂ
Trombocitele = fragmente citoplasmatice
anucleate
 C= 2 - 5 µm,
 grosimea = 0.5 - 1 µm,
 volumul mediu = 5.8 µm
3
.
La MO
- zonă centrală – granulomerul (cromomerul),
cu granulaţii azurofile
STRUCTURA MORFOFUNCŢIONALĂ
-zonă periferică- hialomerul,
-clară, aparent omogenă.
Trombocite dispuse izolat sau grupate
La ME - 3 zone
1. Zona periferică este alcătuită din:
• glicocalix = GP cu rol de receptori (pentru ADP, trombină, serotonină,
adrenalină, PG, factori plasmatici ai coagulării)
• atmosfera periplachetară - deasupraglicocalixului
= factori plasmatici ai coagulării adsorbiţi pe suprafaţa membranei
plachetare
• membrana celulară
• Zonasubmembranoasă
• sistemul de membrane
STRUCTURA MORFOFUNCŢIONALĂ
o sistemul de membrane
- Sistemul canalicular deschis = invaginaţii tubulare ale membranei care se
răspândesc în citoplasmă; permite schimburile dintre celulă şi mediu
- Sistemul tubular dens - este asociat sist. canalicular deschis; are rol de
reticol endoplasmatic (stocare calciu intracelular)
2. Zona citoplasmatică= zona contractilă
- conţine proteine cu rol în
• menţinerea formei de disc a trombocitelor neactivate
• modificarea formei trombocitelor activate (disc ÷ formă sferică cu
prelungiri),
• în secreţia plachetară şi
• retracţia cheagului (actina, miozina, trombostenina)
STRUCTURA MORFOFUNCŢIONALĂ
STRUCTURA MORFOFUNCŢIONALĂ
3. Zona organitelor = zona cu funcţia
predominant secretorie
Sistemul granulaţiilor plachetare - cuprinde:
•Granulele dense = rol de stocare a factorilor agreganţi trombocitari (Ca2+,
ADP, ATP, serotonină, catecolamine)
•Granule alfa - conţin:
- proteine adezive (fibrinogen, f. von Willebrand);
- factori procoagulanţi (factori I, V şi XI, PAF)
- modulatori de crestere (factor de crsterederivat din trombocit PDGF,
peptida de activare a tesutului conjunctiv CTAP III, factorul de crestere si
transformare β TGF β, factorul4 plachetar)
•Granule cu glicogen
Lizozomi - conţin enzime (hidrolaze acide, elastaza, colagenază) eliberate în caz
de stimulare intensă.
Alte organite - peroxizomi, mitocondrii, ribozomi
Granulele dense
Rolul unor componente:
• Adenosine diphosphate (ADP) este important in recrutarea
si activarea trombocitelorin locul destinat adeziunii
trombocitare .
• Serotoninareduce sangerarea la nivelul leziunii vasculare
prin inducerea vasoconstrictiei.
• Ionii de Calciu induc schimbarea formei trombocitelor
stimuland contractia scheletului acto-miozinic si reprezinta
un cofactor esential in cascada coagularii.
• Ionii de Calciu reprezinta si un cofactor pentru
phospholipasa C, implicata in producerea de catre
trombocite a thromboxaneuluiA2, un inductor potent al
agregarii trombucitare si al vasoconstrictiei.
• Fosfolipidele membranelor trombocitare se pot transforma sub actiunea
phospholipazei C. in acid arachidonic care poate fi convertit sub actiunea
ciclooxigenazei trombocitare in endoperoxizi iar acestia, sub actiunea
tromboxansintetazei dau nastere tromboxanului A2.
• Aspirina (acidul acetilsalicilic ) inhiba activarea trombocitara acetiland
ireversibil cyclooxygenazasi impiedicand formarea de catre trombocite a
thromboxanului A2 .
• Celulele endoteliale inhiba activarea trombocitelor si vasoconstrictia
convertind endoperoxizii la prostaciclina, un potent inhibitort rombocitar
si vasodilatator prin actiunea enzimei prostacyclinsintetazei. Prostacyclina
celulelor endoteliale activeaza adenylate cyclaza crescandconcentratia
intracelulara de cyclic adenosine monophosphate(cAMP), care va
scadea cantitatea de calciu intracelular inhiband astfel activarea
trombocitara .
• Un alt medicament, dipiridamol, un inhibitor al fosfodiesterazei ,inhiba
activarea trombocitara prin crestereaconcentratiei trombocitare a cAMP
inhiband degradarea cAMP sub actiunea fosfodiesterazei .
Granulele alfa
Rolurileunor componente:
• Factorul 4 plchetar (PF4) contribuiela formarea
cheagului prin inactivarea heparan sulfatului endogen
la nivelul celulei endoteliale
• PDGFeliberat de trombocite la locul leziunii vasculare
intensificaprocsele reparatorii prin stimularea
fibroblastilor si a cresterii celulelor musculare netede.
• factorul de cresteresi transformare TGFβ si factorul de
crestereendotelial vascular (VEGF) induc reparatia
peretelui vascular stimulandproliferarea celulelor
endotelialesi a miofibroblastelor.
Roluri:
1. în hemostaza primară - oprirea iniţială a
sângerării şi formarea dopului hemostatic
plachetar.
2. in hemostaza secundară (coagulare) - activitatea
procoagulantă
3. în reglarea fibrinolizei
4. în menţinerea integrităţii peretelui vascular
FUNCŢIILE TROMBOCITULUI
1. Rol în hemostaza primară - oprirea iniţială a sângerării şi
formarea dopului hemostatic plachetar.
÷aderare, agregare şi metamorfoză vâscoasă
FUNCŢIILE TROMBOCITULUI
ADERARE TROMBOCITARA
AGREGARE TROMBOCITARA
Functiile trombocitare
2. Rol în hemostaza secundară (coagulare) - activitatea procoagulantă –prin:
a) adsorbţia la nivelul atmosferei periplachetare a factorilor plasmatici
activaţi implicaţi în mecanismul intrinsec al coagulării (XII, XI, X, VIII, V)
¬rol de protecţie (împiedică inactivarea lor de către proteazele
plasmatice)
b) eliberarea factorilor trombocitari conţinuţi în compartimentul granular
în cadrul procesului de secreţie plachetară.
c) Prin factorii trombocitari,trombociteleintervin în :
- susţinerea mecanismul intrinsec al coagulării (ex.fosfolipide, fibrinogen
trombocitar)
- retracţia cheagului (trombostenina)
- repararea leziunii vasculare (ex. Factori de creştere – PDGF)
FUNCŢIILE TROMBOCITULUI
3. Rol în reglareafibrinolizei
- pe suprafaţa lor are loc interacţiunea dintre plasminogen şi
activatorii acestuia
- în cursul secreţiei plachetarese eliberează PAI-1
4. Rol în menţinereaintegrităţii peretelui vascular
Trombocitul aprovizionează endoteliul cu:
• metaboliţi ai acidului arahidonic
• factori de creştere (ex. PDGF) care cresc viabilitatea celulelor
endoteliale
FUNCŢIILE TROMBOCITULUI
1. MODIFICĂRI CANTITATIVE
• Trombocitopenii- sub100.000/mm
3
.
=> tendinţă crescută de sângerări spontane, mai ales hemoragii cutanate
(peteşii, echimoze) şi mucoase (epistaxis, gingivoragii)
• hipoplazie/aplazie medulară: Rx, medicamente, toxice
• deficit de trombopoietină
• distrucţie accelerată
• Splenomegalie
• Trombocitoze- peste 400.000/mm
3
=> risc crescut de fenomene trombotice
- fiziologic: în efortul fizic,
- patologică: după intervenţii chirurgicale majore, în procese inflamatorii şi
neoplazice, în splenectomie
MODIFICĂRILE PATOLOGICE
ALE TROMBOCITELOR
Peteşii şi
purpura
Tromboza
2. MODIFICĂRI CALITATIVE (TROMBOPATIILE)
pot fi
• ereditare sau
• câştigate (boli mieloproliferative cronice, renale, hepatice, după
administrarea unor medicamente - aspirină, antiinflamatoare,
antibiotice).
Ex.
• defecte de activare
• defecte de aderare - boala von Willebrand
• defecte de agregare - trombastenia Glanzmann
• defecte de secreţie - a corpusculilor denşi sau a granulaţilor .
MODIFICĂRILE PATOLOGICE
ALE TROMBOCITELOR

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->