Sunteți pe pagina 1din 13

Curs 1 diabet 22 noiembrie 2013 Definitia, diagnosticul si clasificarea diabetului zaharat Definitie Grup de boli metabolice cu etiologie multipla,

caracterizate prin hiperglicemie si alterarea metabolismului glucidic, lipid, proteic, ce rezulta din defecte ale secretiei si/sau actiunii insulinei. Hiperglicemia cronica din diabet duce la complicatii microvasculare (ochi, rinichi, nervi, inima), si risc cardiovascular. Afectare functiei pancreatice incepe din stadiul de prediabet. Diagnosticul de DZ Il banuiesc daca am simptome clasice o Poliurie o Polidipsie o Polifagie o Scadere ponderala Daca la aceste semne clasice fac oricand glicemia si o gasesc egala sau peste 200 mg/dl, nu mai este nevoie sa fac altceva, am clar dg de DZ Dar poate fi DZ care dpdv clinic este asimtpomatic, marea maj a DZ e decoperit intamplator o Vin cu simptomatologie DZ 1 o DZ 2 de ob vin cu complicatii Glicemie a jeun >= 126 mg/dl TTGO glicemia in plasma venoasa > sau = 200 mg/dl HbA1c = Hb glicozilata a jeun mai mare sau egala cu 6,5% Daca nu ies, se repeta TTGO Dupa un post caloric de minim 8 ore Se face dimineata inainte de ora 9 Inainte de a face un TTGO, luam pretest o glicemie nu se face la cei cu glicemie a jeun peste 126!! Se administreaza 75 g glu in 300 ml apa La copii doza este de 1,75 g/kgc Masor normal a jeun glicemia, apoi masor glicemia la 2 ore, iar in aceste 2 ore pac se plimba, dar nu fumeaza si nu face efort fizic (pt ca ef fizic stimuleaza secretia de insulina), nu tb sa manance sau sa bea ceva dulce in timpul testului Cateodata, ii dam sa manance ceva (pranz standard) si putem sa ii luam dupa ce a mancat glicemia

Nu e atat de imp pt dg; reproductibilitatea lui nu este perfecta imi atrage atentia ca este o problema Dg doar pe TTGO si glicemii a jeun apropiate de 126 il tin in observatie si la inceput doar il pun pe dieta; daca e obez, posibil si medicamente

Starile de prediabet Glicemia a jeun modificata (impaired fasting glucose IFG) intre 100 si 125 mg/dl o TTGO glicemia la 2 h sub 140 Toleranta alterata la glucoza (IGT) o Glicemia a jeun sub 125 o Glicemia la 2 h TTGO intre 140 si 199 mg/dl (peste 200 ar fi DZ; sub 140 = toleranta N la glucoza) HbA1c intre 5,7 si 6,4%

IFG mai mare decat 110 de obicei. Nu se mai clasifica in juvenil/de maturitate sau insulinodependent/insulinoindependent. Clasificarea actuala dupa etiologie: I. II. III. IV. DZ de tip 1 (cifre arabe!!) DZ de tip 2 DZ secundar (secundar) DZ gestational (care apare in timpul sarcinii)

Absolut toate trec prin perioada de normoglicemie, apoi prin perioada de prediabet (IFG, IGT). Daca nu isi fac glicemiile si nu sunt evaluati, nu sunt dg in acest stadiu. Cei de la tip 1 au o perioada cand nu necesita insulina si ei ajung sa necesite apoi insulina pt supravietuire (trecerea e f rapida) debut rapid, la copii. DZ tip 2 mult mai indelungat. Il gasim in stadiu de prediabet daca pac are un anumit istoric (obez de ex). Reusesc sa isi mentina glicemia cu antidiabetice orale, dieta, ef fizic. Cateodata ajung sa aiba nevoie de insulina pt controlul glicemiei, nu pt supravietuire. Celelalte tipuri e nev pt control de insulina. Si ele pot trece prin stadiul de prediabet si stadiu in care glicemia e controlata de antidiabetice orale, dar se poate aj si la control prin insulina DZ tip 1: Apare prin distrugerea celulelor beta 10% din cazurile de diabet Are 2 tipuri o 1 autoimun Necesita insulina pt supravietuire

Cea mai frecv forma de tip 1 Necesita insulina pt supravietuire Pot detecta Ac; se asociaza cu alte boli autoimune, cu HLA particulare Daca nu au insulina fac cetoacidoza, care poate fi letala daca nu e tratata o 2 idiopatic La anumite comunitati din Asia si din Africa Fara autoimunitate si HLA particulare Mec de distrugere este necunoscut Apare la orice varsta, mai des sub 30 ani Simtpome mereu poliurie, polidipsie, scadere ponderala, polifagie, astenie fizica Perioada predg scurta Normoponderali/subponderali, ant au scazut in greutate 6% risc ca o ruda de gradul I sa dezv diabet (in DZ 2, in schimb, agregare familiala imp) HLA particulare DR4, DR3 care predispun si oarecum protejeaza pt DZ Au autoanticorpi prezenti GAD-uri, ICA, antiinsulinici Dozarea peptidului C bazal si stimulat - are o valoare f mica nu se face in mod obisnuit

DZ tip 2 90% din cazurile de diabet F heterogen, f multi factori pot explica patogenia Mecanismele sunt 2: insulinorezistenta (in principal), si disfunctie beta celulara (si in DZ1, desi mec principal e de distrugere beta celulara, poate aparea si un oarecare grad de insulinorezistenta) Mai frecvent peste 30 ani, a crescut prevalenta DZ2 la copii deci poate fi si mai devreme 80% supraponderali sau obezi 40% risc ca o ruda de gradul 1 sa faca diabet Se asociaza cu factori de risc c-v Descoperit intamplator sau cu ocazia complicatiilor cronice

*carte de Lichiardopol Alte tipuri specifice de DZ A. Cele cu defecte genetice la celula beta pancreatica - Exista un tip special de DZ MODY (maturity onset diabetes of the young) = diabet de maturitate care apar la persoanele tinere mutatie la niv unei singure gene o Putem sa ne gandim la un MODY daca are in familie bunici, parinti, copii (transmitere genetica de tip autozomal dominant) cu DZ Hiperglicemie sub 25 ani la cel putin 1 membru al fam Nu necesita insulina cel putin primii 5 ani la debut Secretie de insulina prezenta, inadecvata fata de niv glicemiei Normoponderali, fara elemente ale sdr metabolic

HNF factori de transcriptie nucleara hepatica (hepatic nuclear factor) 3 gene (nu tb neaparat stiute): HNF1A maj pac cu MODY au mutatie pe aceasta gena HNF4A GCK gena glucokinazei

B. Cele cu defecte genetice ale actiunii insulinei - Anomalii ale receptorilor de insulina o Rezistenta la insulina de tip A o Leprechaunism o Sdr Rabson Mendenhall o Diabetul lipoatrofic - Forme rare - Se insotesc de acanthosis nigricans = rezistenta mare la insulina

C. Endocrinopatii Acromegalie Sdr/b Cushing Feocromocitom Hiperaldosteronism primar Glucagonom/somatostatinom Hipertiroidia

D. Boli ale pancreasului exocrin Pancreatita acuta Pancreatitectomie Fibroza chistica Talasemie majora -> Hemocromatoza Pacreatopatia fibrocalculoasa Adenocarcinom pancreatic

E. DZ indus de medicamente sau chimic - Glucocorticoizii - Streptozotocin care distruge celulele beta poate fi util in insulinom! Daca nu poate fi tratat chir, daca face recidiva

Alfa interferon (pot afecta fct tir Hashimoto si ajung sa faca mixedem; altii pot ajunge la diabet, mult mai rar) F. Forme rare de DZ autoimun

G. Sdr genetice asociate cu DZ - Klinefelter, Down, Prader Willi etc Diabetul zaharat gestational La prima vizita prenatala se va evalua prezenta DZ dupa criterii standard Poate fi DZ1 , DZ2, sa aiba acromegalie si sa fie gravida, Cushing si gravida sau alta cauza de DZ secundar Cand in sapt 24-28 fac TTGO cu 75 g glucoza = DZ gestational cel putin 1 valoare din 3: o A jeun mai mare sau egal cu 92 mg/dl o La 1 ora mai mare sau egal cu 180 mg/dl o La 2 ore are mai mare sau egal cu 153 mg/dl Evaluarea pacientului cu DZ Respecta tipicul unei evaluari a unui pac din specialitatile medicale, dar are anumite particularitati sistematic tb sa cautam anumite lucruri Anamneza, ex fizic, foaia de observatie - fisa de dispensarizare , pt ca pac cu diabet este un pac cronic Ingrijirea mare parte in ambulator; procent mai mic in spitale, cu internari Intotdeauna va exista o evaluare initiala; evaluari succesive de regula la 3 luni

Etapele evaluarii 1. Motivele prezentarii - Simptome tipice poliurie, polidipsie, scadere ponderala in general, la debut si pacientul afla ca este diabetic si pot fi ori tip 1 ori tip 2; sau pot aparea pe parcurs stie ca este diabetic, dar se agraveaza controlul glicemic valorile glicemiei incep sa creasca din diverse motive (infectii de ex o pneumonie sau o pielonefrita sau o infectie de cai resp sup - pot dezechilibra un DZ2 si fac glicemie 300 sau mai mare) - Greata, varsaturi, respiratie acidotica de tip Kussmaul = complicatie acuta a diabetului --cetoacidoza diabetica o Poate fi inaugurala la debut pac se prezinta direct in cetoacidoza diabetica (termenul de coma nu e justificat, pac e constient) o Respiratia Kussmaul este polipneica, pattern : inspir, pauza, expir, pauza; respiratia are miros caracteristic de acetona sau mere verzi (halena acetoneeica) o Sau cetoacidoza poate fi pe parcursul unui diabet, de ex DZ1 care din diverse motive si-a intrerupt insulina in 24-36 ore intra in cetoacidoza, in lipsa insulinei stare generala alterata, greata , varsaturi, polipnee, halena acetoneeica

Simptome cronice parestezii de membre inferioare, claudicatie intermitenta, plaga la nivelul piciorului Simptome atipice ameteli, oboseala, senzatia de fatigabilitate, val mari de glicemie cronic pot da aceste simptome atipice Pac se poate prezenta pt evaluarile anuale

2. Istoric personal si heredocolateral Cum a debutat DZ Varsta DZ1 poate exista la orice varsta!! Cu simptome tipice; val glicemiei la inceput 250-300 Daca a debutat cu cetoacidoza diabetica de regula DZ1 debuteaza cu cetoacidoza diabetica; nu e exclus si in cazul DZ2; Descoperire intamplatoare (analize de laborator) debut asimptomatic , DZ care evolua de ceva timp Glicemia la debut

3. Antecedente personale fiziologice Nu este bine sa prescriem o dieta pana nu evaluam obiceiurile alimentare. Evaluam pattern alimentar are mic dejun, mananca noaptea etc. Baza DZ = modificarea stilului de viata dieta si activitatea fizica. Activitatea fizica zilnica muschii sunt mari consumatori de glucoza in timpul activitatii. Statusul nutritional obligatoriu de evaluat. Istoricul greutatii (greutatea maxima, crestere/scadere in greutate, ritmul de crestere/scadere in greutate). Cresterea si dezvoltarea la copii si adolescenti defectuoasa la DZ. 4. Istoricul medical Ii evaluam educatia privind diabetul ce cunoaste, cum obtine informatia. Revizuirea regimurilor terapeutice pana la momentul actual si raspunsul la tratament (A1c). Tratamentul actual (medicatie, aderenta, obstacole, planul de dieta, activitatea fizica in prezent). Evaluam medicatia schemele de insulina, ce tip de insulina, ce HbA1c a avut in DZ1. In DZ2 cum a evoluat med antiadiabetica orala, daca face insulina, cum s-a introdus, cum a mers tratam, cum au fost Hb glicozilate, daca omite dozele.

Pac cu diabet vine cel putin 1 data la 3 luni pt control, pt a-si reiinoi reteta. Reevaluam valorile de glicemie. Fiecare pac diabetic ar tb sa aiba un carnet in care sa isi noteze val de glicemie. Putem sa il invatam sa isi faca ajustari in tratament, depinde de educatie, sa isi creasca sau sa isi scada dozele. Complicatii acute si complicatiile cronice la prima evaluare sau cand se interneaza in spital. Acute : de cate ori a facut cetoacidoza diabetica, daca a facut vreodata, severitatea cetoacidozelor, cauza episoade de hipoglicemie frecventa, cauze, hipoglicemii asimptomatice, hipoglicemii severe (=hipoglicemia in care pac este incapabil singur sa isi revina, are nevoie de o pers din exterior). Sunt pers care nu au nici un simptom la glicemie de 40. Tb sa lamurim f bine care este niv la care are simptomatologie, daca are simptomatologie, daca a facut coma hipoglicemica, care este frecv acestor hipoglicemii. Cu atat Hb glicata e mai mica, cu atat riscul de a face hipoglicemii este mai mare.

Cronice: DZ tip 1 , nou descoperit la debut nu au compl cronice; dupa min 5 ani au DZ tip 2 asimptomatic ani de zile ma astept sa aiba compl cronice inca de la debut Microvasculare o Retinopatia diabetica cand a facut ultima oara fund de ochi, daca a facut vreodata, ce au descoperit la FO, daca a avut vreodata tulb de vedere o Daca are nefropatie diabetica sau daca s-a evaluat vreodata in acest sens de ob pac spun ultima creatinina, daca au avut microalbuminurie o Neuropatia diabetica periferica daca are furnicaturi, intepaturi, dureri la niv MI; daca nu are nici un simptom la nivelul MI hipoestezie/anestezie; o Neuropatie autonoma disfunctie sexuala, tulburari de tranzit intestinal (alternanta diareeconstipatie; episoade de greata si varsaturi matinale), hipoTA ortostatica, cadere, traumatisme craniene in istoric simptomele depind de localizarea neuropatiei autonome Macrovasculare nu sunt caracteristice, dar apar mai frecv, sunt mai extensive, si femeile si barbatii au risc similar de a face boala macrovasculara o Din istoric daca are simpt in sfera c-v durere precordiala, infarct, episoade de decompensare cardiaca cu insuf card, EPA, tulb ritm , palpitatii o AVC , AIT o Arteriopatie obliternata de MI cu claudicatie intermitenta, amputatii, rani, alte leziuni

Fumat, consum de alcool (creste riscul de hipoglicemie!), gradul de insertie sociala, probleme psihosociale, alergii la medicamente. AHC daca are rude cu DZ faca fac insulina de la debut sau nu, daca exista risc c-v mai mare in fam respectiva. Daca un pac cu DZ are rude diabetice, intrebam ce complicatii au facut rudele. De ob exista agregare familiala a acestora unii predispusi la boala macrovasculara, altii la microvasculara predisp

genetica pt compl cronice. DZ1 fiind autoimuna, se asociaza cu alte boli autoimune intrebam daca are el alte boli, daca in fam exista, cautam de alte boli autoimune. 5. Alergii 6. Examinare fizica Starea generala, starea de constienta daca este sau nu modificata. Curba de temperatura, diureza, starea de nutritie. Antropometrie eval status nutritional. Inaltime, greutate, IMC. Circumferinta abdominala talie. Circumferinta peritrohanteriana sold. Pliuri cutanate. Tegumente si mucoase sunt hidratate/deshidratate? --- viteza de revenire a pliului cutanat, sa deschida gura si ne uitam la limba; Daca e palid sau teros anemie, boala renala, a pierdut sange. Cautam acanthosis nigricans in axila, in regiunea nucala, sub sani, coate = semn de insulinorezistenta. Putem vedea alte b autoimune vitiligo. Tes subcutanat daca are edeme, daca stratul de grasime e in exces, daca exista dispozitie sau predispozitie a stratului de grasime obezitate centrala/periferica. Evaluare locuri de adm a insulinei (nu e bine sa isi faca intr-un singur loc, nu roteste acul, echimoze, cicatrici, ne uitam sa nu fie noduli, deformare a locului lipoatrofii si sa dispara tes adipos la locul de adm sau lipodistrofii). Ne uitam la palme vedem daca are Dupuytren (retractia aponevrozei palmare). La pac diabetic cu o neuropatie periferica severa, putem observa atrofia musculaturii membrelor inferioare. Exista forme care evolueaaz cu asa ceva. Apreciem troficitatea musculaturii. Evaluam daca exista amputatii, ce cauze au avut, daca au fost traumatice sau au fost secundare unor plagi care s-au suprainfectat si au ajuns la osteita. Evaluarea apartului c-v : inspectie, palpare, percutie , ausc. TA in clino si ortostatism!!! Pac poate avea neuropatie vegetativa manif prin hipoTA ortostatica. In clinostatism 15 si in ortostatism 9 de ex nu plusam med antihipertensiva, s-ar putea sa facem mai mult rau decat bine risc de ameteli, caderi, traumatism. Palparea tiroidei. Fund de ochi - oftalmolog cu experienta in patologia pacientului diabetic.

F imp evaluarea MI: Inspectie degete deformate in gheara, in ciocan --- pt ca se modifica statica piciorului si sunt suprasolicitate zone care in mod fiziologic nu ar suporta atata presiune, micoza, fisuri interdigitale, durinoame, fisuri plantare --- porti de intrare pt bacterii; inspectia pilozitatii Palpare puls la pedioase dorsale si tibiale post, poplitee, femurala dinspre distal spre proximal o Puls prezent in periferie la pedioase si tibiale nu e absoluta nev sa merg spre proximal o Daca nu gasesc , merg din aproape in aproape spre proximal ROT rotuliene si ahileene Teste pt evaluarea prezentei neuropatiei : diapazon 128 Hz, monofilament de 10 g, thioterm

Dg de neuropatie perif este pus in marea maj a cazurilor de diabetolog. 7. Evaluare de laborator Glicemii profil glicemic Hb glicata la 2-3 luni Profil lipidic postprandial, la culcare, noaptea exista anumite tinte de LDL, HDL, TG la pac diabetic Teste hepatice Raport albumina/creatinina urina sau urina pe 24 ore pt microalbuminurie Creatinina serica, calculare RFG prin formule Sumar de urina glicozurie, leucocite, corpi cetonici, proteine TSH - obligatoriu la debut in DZ1 = standard de evaluare a pac cu DZ1; apoi se face anual

DZ1 screening compl cronice dupa 5 ani. DZ2 screening de la debut, din mom dg. Microalbuminurie toti pac cu DZ2, inca de la debut! EKG Index glezna-brat evalueaza circulatia periferica ; daca nu exista puls si index glezna-brat modificat -> Doppler de aa periferice -> mai departe arteriografie periferica Colaborare cu alti specialisti managementul DZ se realizeaza in cadrul unei echipe multidisciplinare

Evaluarea statusului nutritional = proces complex prin care se colecteaza, sorteaza si integreaza informatiile privitoare la starea de nutritie a unui individ Pt a putea realiza eval completa a starii de nutritie: Anamneza o Tb sa cuprinda info referitoare la comportament alimentar, atitudine fata de alimente, obiceiuri alimentare traditionale/legate de religie, regimuri particulare vegetarian, nr si orarul meselor, posibilitati financiare, preferinte alimentare, daca exista suport din partea familiei , nivelul educational pt a sti modalitatea de abordare fata de pacient o Niv de activitate fizica sedentara, activitate fiz usoara , medie; o Modif de apetit calitative sau cantitative o Afectiuni dentare sau tulb digestive greata , varsaturi, diaree o Modif greutate o Alergii alimentare o Istoria familiala in ceea ce priveste obezitatea sau supraponderea la rudele de gr 1 sau 2 o Istoric personal vedem care este curba personala (dupa modif de greutate), daca a urmat cure de slabire (ce tip, daca a existat medicatie, suplimente alim), consum de alcool, comorbiditati daca exista Ancheta alimentara o Incercam sa calculam aportul caloric si nutritiv individual o Poate avea o larga accesibilitate o Are dezavantaj info obtinute pot fi relative o Urmarim sa apreciem care este ingestia calorica si nutritiva medie pe o anumita per de timp si sa urmarim modul in care sunt preparate alimentele (gastrotehnie) tb sa avem tabel de compozitie a alimentelor calculare nr de calorii si nr de principii nutritive pe care le consuma o Metode de realizare Jurnal alimentar, prin enumerarea felurilor si cant de alimente si lichide consumate intr-o zi Zi de lucru, zi libera sau zi speciala Chestionar alimentar De frecventa alimentara apreciem control incrucisat este intrebat de frecv cu care consuma anumite grupe de alimente pe o per stabilita 1 zi/1sapt/1luna Interviu structurat alimente consumate in ultimele 24 ore, cu accent pe metode de preparare si comportam alimentar o Nr de calorii si principii nutritive Calculam aport caloric si nutritiv din tabele de compozitie Ex clinic general o Distributia tes adipos o Determinarea masei mm o Ascite, edeme o Aprecierea starii de hidratare

Masuratori antropometrice o Greutatea ideala Acea greutate care asigura o speranta maxima de viata Calc pe loturi f mari de pac si pac care au fost f aproape de greutea estimata au avut o supravietuire mai lunga Copii G = greutatea ideala kg; varsta - ani G= 9 + (2 x varsta) Adulti Formula Broca o Greutatea in kg = inaltimea in cm 100 o Nu tine cont de varsta pacientului Formula societatii americane de asigurari o G in kg = 50 + 0,75 (Inaltimea in cm 150) + [(Varsta 20)/4] --- barbati o Femei toata aceasta suma se inmulteste cu 0,9 o Tine cont si de varsta pacientului Formula Lorentz mai putin folosita o G ideala in kg = inaltimea in cm 100 (inaltimea 150)/sex o Impartit la 2,5 la femei o Impartit la 4 la barbati o G normala = G ideala +- 10% o Exces ponderal care depaseste 20% se incadreaza in obezitate o Incadrare pac intr-o anumita stare de nutritie: IMC G in kg impartita la patratul inaltimii (exprimata in m) In fct de rezultat, incadram pac in stare de nutritie Subponderal IMC sub 18 Normopodeneral 18,5 24,9 Peste 25 si pana in 29,9 supraponderal Peste 30 obezitate o Grad I 30-34,9 o Grad II 35 - 39,9 o Grad III peste 40 - obezitate morbida o Procentul de modif a greutatii Daca anamneza a decela o modif ponderala recenta Formula G uzuala G actuala / G uzuala x 100 G uzuala = greautatea pe care o avea la un moment dat si cea uzuala cea masurata in cabinet o Interpretarea modif greutatii 1 luna peste 5% = modif ponderala imp

6 luni peste 10% = imp 1 an peste 20% = imp o Masurarea pliului cutanat tot din masuratori antropometrice Evaluam tes adipos subcutanat Se poate face cu lipocalibrator (compas) sau prin comprimarea tes sc intre index si police la niv bicipital/tricipital/subscapular/suprailiac/abdominal Cel mai frecv pliu cutanat tricipital sub 3 cm F, sub 2 cm la B (masa musculara mai bine repr la B) o Masurarea circumf bratului la jum bratului apreciaza masa musculara Femei 28 +- 6 cm B 32 +- 5 cm o Circumf taliei cu pac in poz ortostatica, la jum distantei dintre rebordul costal si creasta iliaca sup Se def ca perimetru abdominal Pa Apreciaza adipozitate viscerala Pac in ortostatism, la sf unui expir N Val N sub 80 la F, sub 94 la B Risc c-v creste treptat cu cresterea circumf taliei Moderat Crescut peste 88 cm F, peste 102 B o Ajustarea IMC in fct de talie B IMC + 0 sub 94 IMC + 2 94-101 IMC + 4 daca avem mai mare sau egal cu 102 talia F IMC + 0 sub 80 IMC + 2 80-87 IMC + 4 - ... => IMC corectat o Indice talie-inaltime Parametru asociat cu risc cardiometabolic Valori de peste 0,5 = risc mai mare o Masurare circumf sold Pac in poz ortostatica, la niv marelui trohanter Raport talie/sold Peste 0,85 F repartitie android, de tip abd Peste 0,95 B - la fel Evaluarea biochimica o Teste pt eval aport energetic si aport de proteine o Biomarkeri sdr inflamator care nu se dozeaza curent , ci in cercetare

o o o -

Screening colesterol, alb plasmatica, limfocite Confirmare nu se efect de rutina Prot C reactiva poz se asociaza de multe ori cu denutritie proteica malnutritie, inflamatie, ATS Analiza compozitiei corporale o Masa grasa cat repr cantitativ, dpdv procentual, cum e dispusa topografic o Info despre masa mm si despre retentia hidrica o Masa grasa repr acea rezerva energetica mobilizabila, care poate fi modif prin strategii de tratam/ajustare dieta o Masa slaba e fixa apa, proteine, minerale Metode paraclinice laborioase, cercetare monitorizare pac din programe de monitorizare greutate cabinete de nutritie o Metode indirecte Densitometrie hidrostatica Determinare densitate corp uman scufundat in compartiment cu apa Densitate = masa impartita la vol dizlocat de tes uman Se poate calcula un procentaj al grasimi corporale cu o formula si se apreciaza ult masa slaba Absorbtiometrie duala a razelor X DXA Analiza care are ca principiu absorbtia in proportii dif a razelor X, cand trec prin tes osos ske si determina gradul de mineralizare osoasa si ne poate da info val despre procentul de masa grasa si masa slaba; infl de hidratare Impedanta bioelectrica Rezistenta corpului la trecerea unui curent electric, care trece cu frecv variabile in anumite compartimente si astfel rezulta repartitia dif a acestora si se mas in final faza electrica CT Det compozitia regionala a corpului, diferente de densitate fizica a corpului la trecerea particulelor de raze X RMN Fara exp la radiatii, se bazeaza pe propr de a migra in camp magnetic a unor tes izotopice

La femeie predomina tes adipos subcutanat. La sexul masc predomina adipozitate de tip visceral. Eval status nutritional imp pt a det daca exista dezechilibru fie in exces fie in deficit in raport cu starea de nutritie optima. Ulterior va tb sa luam masuri igienodietetice sau terapeutice.