P. 1
etapele procesului decizional

etapele procesului decizional

|Views: 218|Likes:
Published by Luchian Oana-Maria
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV
FACULTATEA DE DREPT ŞI SOCIOLOGIE
SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE












SOCIOLOGÍA ORGANIZAŢIEI
Etapele procesului decizional









Studenţi:

Anul IV, SO, Gr.3




Braşov
14 martie 2008


DECIZIA ÎN ORGANIZAŢIE


INTRODUCERE

Definirea deciziei în general:
„ A decide înseamnă a alege dintr-o mulţime de variante de acţiune, ţinând cont de anumite criterii, pe cea care este considerată cea mai avantajoasă pentru atingerea unor obiective”

Definirea deciziei de management:
„ Decizia de management reprezintă procesul de alegere a unei căi de acţiune, din mai multe posibile, în vederea realizării unor obiective, a carei aplicare influenţează activitatea şi/sau comportamentul a cel puţin unei alte persoane decăt decidentul”

Definirea procesului decisional
Procesul decizional este definit ca ” un ansamblu de activităţi pe care le desfăşoară un individ şi/sau un grup, confruntaţi cu un eveniment care generează mai multe variante de acţiune, obiectivul activităţii fiind alegerea unei variante care corespunde sistemului de valori al individului şi/sau grupului” [DOBR99]

COMPONENTELE PROCESULUI DECIZIONAL :

- Decidentul – este individul sau mulţimea de indivizi, care urmează să aleagă varianta cea mai avantajoasă din mai multe posibile; acesta trebuie să deţină în procesal decizional următoarele elemente:

Logică Experienţă





Intuiţie






- Variante decizionale ( sau de acţiune) – pot fi finite sau infinite şi constau în ansamblul alternativelor ( soluţiilor) posibile pentru realizarea unui obiectiv.
- Criteriile decizionale ( sau de analiză) – reprezintă punctele de vedere ale decidentului, cu ajutorul cărora se izolează aspecte ale realităţii în cadrul procesului decizional; Din acest punct de vedere există:
-decizii unicriteriale
-decizii multicriteriale

- Obiectivele decizionale –sunt reprezentate de nivelurile criteriilor decizionale, care se pot realiza prin aplicarea variantelor decizionale în fiecare stare a naturii sau a condiţiilor obiective.

- Mediul ambiant ( factorii de influenţă) – e reprezentat de ansamblul condiţiilor interne şi externe organizaţiei care sunt influenţate şi influenţează decizia. In raport cu starile naturii există:
- decizii in condiţii de certitudine ( Sau relativa certitudine)
- decizii in condiţii de incertitudine şi de risc

- Mulţimea consecinţelor – cuprinde ansamblul rezultatelor potenţiale ce s-ar obţine fiecărui criteriu decizional

Calitatea deciziei
În orice domeniu de activitate soluţionarea problemelor are drept deziderat îmbunătăţirea funcţionării sistemului, rezultatele fiind dependente de calitatea deciziilor luate.
Exista 4 cerinte de calitatea deciziei:




ETAPELE PROCESULUI DECIZIONAL

Luarea unei decizii la nivel organizaţional este foarte importantă deoarece deciziile greşite pot genera pierderi în organizţie; pagubele pot fi cu atât mai mari cu cât greşelile sunt asociate nivelurilor superioare ale conducerii, putand duce la disparitia întreprinderii (Ex: iei credite pe care nu le mai poţi inapoia)
În literatura de specialitate există multe teorii despre structura procesului decizional din punctul de vedere al elementelor, etapelor, momentelor şi rolurilor actorilor (factorul uman). Dintre acestea prezentăm următoarele:

 Procesul decizional al abordarii normative de fundamentare şi de elaborare a deciziilor strategice şi tactice :

1. Identificarea şi definirea problemei
Rolul decidentului în această etapă constă în a identifica o problemă decizională şi a o diferenţia de una nedecizională prin operaţia de constatare a existenţei a mai multor căi de acţiune în realizarea unui obiectiv.
După identificarea problemei decizionale, deciden
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV
FACULTATEA DE DREPT ŞI SOCIOLOGIE
SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE












SOCIOLOGÍA ORGANIZAŢIEI
Etapele procesului decizional









Studenţi:

Anul IV, SO, Gr.3




Braşov
14 martie 2008


DECIZIA ÎN ORGANIZAŢIE


INTRODUCERE

Definirea deciziei în general:
„ A decide înseamnă a alege dintr-o mulţime de variante de acţiune, ţinând cont de anumite criterii, pe cea care este considerată cea mai avantajoasă pentru atingerea unor obiective”

Definirea deciziei de management:
„ Decizia de management reprezintă procesul de alegere a unei căi de acţiune, din mai multe posibile, în vederea realizării unor obiective, a carei aplicare influenţează activitatea şi/sau comportamentul a cel puţin unei alte persoane decăt decidentul”

Definirea procesului decisional
Procesul decizional este definit ca ” un ansamblu de activităţi pe care le desfăşoară un individ şi/sau un grup, confruntaţi cu un eveniment care generează mai multe variante de acţiune, obiectivul activităţii fiind alegerea unei variante care corespunde sistemului de valori al individului şi/sau grupului” [DOBR99]

COMPONENTELE PROCESULUI DECIZIONAL :

- Decidentul – este individul sau mulţimea de indivizi, care urmează să aleagă varianta cea mai avantajoasă din mai multe posibile; acesta trebuie să deţină în procesal decizional următoarele elemente:

Logică Experienţă





Intuiţie






- Variante decizionale ( sau de acţiune) – pot fi finite sau infinite şi constau în ansamblul alternativelor ( soluţiilor) posibile pentru realizarea unui obiectiv.
- Criteriile decizionale ( sau de analiză) – reprezintă punctele de vedere ale decidentului, cu ajutorul cărora se izolează aspecte ale realităţii în cadrul procesului decizional; Din acest punct de vedere există:
-decizii unicriteriale
-decizii multicriteriale

- Obiectivele decizionale –sunt reprezentate de nivelurile criteriilor decizionale, care se pot realiza prin aplicarea variantelor decizionale în fiecare stare a naturii sau a condiţiilor obiective.

- Mediul ambiant ( factorii de influenţă) – e reprezentat de ansamblul condiţiilor interne şi externe organizaţiei care sunt influenţate şi influenţează decizia. In raport cu starile naturii există:
- decizii in condiţii de certitudine ( Sau relativa certitudine)
- decizii in condiţii de incertitudine şi de risc

- Mulţimea consecinţelor – cuprinde ansamblul rezultatelor potenţiale ce s-ar obţine fiecărui criteriu decizional

Calitatea deciziei
În orice domeniu de activitate soluţionarea problemelor are drept deziderat îmbunătăţirea funcţionării sistemului, rezultatele fiind dependente de calitatea deciziilor luate.
Exista 4 cerinte de calitatea deciziei:




ETAPELE PROCESULUI DECIZIONAL

Luarea unei decizii la nivel organizaţional este foarte importantă deoarece deciziile greşite pot genera pierderi în organizţie; pagubele pot fi cu atât mai mari cu cât greşelile sunt asociate nivelurilor superioare ale conducerii, putand duce la disparitia întreprinderii (Ex: iei credite pe care nu le mai poţi inapoia)
În literatura de specialitate există multe teorii despre structura procesului decizional din punctul de vedere al elementelor, etapelor, momentelor şi rolurilor actorilor (factorul uman). Dintre acestea prezentăm următoarele:

 Procesul decizional al abordarii normative de fundamentare şi de elaborare a deciziilor strategice şi tactice :

1. Identificarea şi definirea problemei
Rolul decidentului în această etapă constă în a identifica o problemă decizională şi a o diferenţia de una nedecizională prin operaţia de constatare a existenţei a mai multor căi de acţiune în realizarea unui obiectiv.
După identificarea problemei decizionale, deciden

More info:

Categories:Types, Presentations
Published by: Luchian Oana-Maria on Jan 21, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/21/2014

pdf

text

original

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV FACULTATEA DE DREPT ŞI SOCIOLOGIE SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE

SOCIOLOGÍA ORGANIZAŢIEI Etapele proces l ! "ec!#!o$al

Studenţi: Anul IV, SO, Gr.3

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO !ra"o# $% &artie '(()

Etapele procesului deci ional

DECIZIA %N ORGANIZAŢIE
INTRODUCERE De&!$!rea "ec!#!e! '$ (e$eral: * A decide +nsea&n, a alege dintr-o mulţime de variante de acţiune, ţinând cont de anumite criterii, pe cea care este considerată cea mai avantajoasă pentru atingerea unor obiective-$ De&!$!rea "ec!#!e! "e )a$a(e)e$t* * .eci ia de &ana/e&ent repre int, procesul de alegere a unei căi de acţiune, din mai multe posibile, în vederea realizării unor obiective, a carei aplicare influenţează activitatea şi/sau comportamentul a cel puţin unei alte persoane decăt decidentul-' De&!$!rea proces l ! "ec!s!o$al+ Procesul deci ional este de0init ca - un ansamblu de activităţi pe care le desfăşoară un individ şi/sau un grup, confruntaţi cu un eveniment care generează mai multe variante de acţiune, obiectivul activităţii fiind alegerea unei variante care corespunde sistemului de valori al individului şi/sau grupului- 1.O!2334 CO,PONENTELE PROCESULUI DECIZIONAL-* 5 Decidentul 6 este indi#idul sau &ulţi&ea de indi#i i, care ur&ea , s, alea/, #arianta cea &ai a#anta7oas, din &ai &ulte posi8ile9 acesta tre8uie s, deţin, +n procesal deci ional ur&,toarele ele&ente:

Lo/ic,

E:perienţ,

Intuiţie

$'
'

, , %Eu/en !urdu" 6 Fundamentele managementului organizaţiei $;%
3
%

Ed. Econo&ic,, !ucure"ti, '((;, p/.

2olul siste&elor suport de deci ie +n procesul deci ional din a0aceri

'

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO

Etapele procesului deci ional

5

!ariante decizionale < sau de acţiune= 6 pot 0i 0inite sau in0inite "i constau +n ansa&8lul alternati#elor < soluţiilor= posi8ile pentru reali area unui o8iecti#. 5 "riteriile decizionale < sau de anali ,= 6 repre int, punctele de #edere ale decidentului, cu a7utorul c,rora se i olea , aspecte ale realit,ţii +n cadrul procesului deci ional9 .in acest punct de #edere e:ist,: 5deci ii unicriteriale 5deci ii &ulticriteriale 5 #biectivele decizionale 6sunt repre entate de ni#elurile criteriilor deci ionale, care se pot reali a prin aplicarea #ariantelor deci ionale +n 0iecare stare a naturii sau a condiţiilor o8iecti#e. $ediul ambiant < 0actorii de in0luenţ,= 6 e repre entat de ansa&8lul condiţiilor interne "i e:terne or/ani aţiei care sunt in0luenţate "i in0luenţea , deci ia. In raport cu starile naturii e:ist,: 5 deci ii in condiţii de certitudine < Sau relati#a certitudine= 5 deci ii in condiţii de incertitudine "i de risc $ulţimea consecinţelor cuprinde ansa&8lul re ultatelor potenţiale ce s5ar o8ţine 0iec,rui criteriu deci ional

5

5

Cal!tatea "ec!#!e! >n orice do&eniu de acti#itate soluţionarea pro8le&elor are drept de iderat +&8un,t,ţirea 0uncţion,rii siste&ului, re ultatele 0iind dependente de calitatea deci iilor luate. E:ista % cerinte de calitatea deci iei:

3

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO

Etapele procesului deci ional

AALIATTEA .EAI.ENTULUI

AOBPLETC DI ALA2C AALIATTEA .EAIGIEI

EUN.ABENTA2EA DTIINFIEIAC

LUATA LA TIBP TIBP

ETAPELE PROCESULUI DECIZIONAL Luarea unei deci ii la ni#el or/ani aţional este 0oarte i&portant, deoarece deci iile /re"ite pot /enera pierderi +n or/ani ţie9 pa/u8ele pot 0i cu at?t &ai &ari cu c?t /re"elile sunt asociate ni#elurilor superioare ale conducerii, putand duce la disparitia +ntreprinderii <E:: iei credite pe care nu le &ai poţi inapoia= >n literatura de specialitate e:ist, &ulte teorii despre structura procesului deci ional din punctul de #edere al ele&entelor, etapelor, &o&entelor "i rolurilor actorilor <0actorul u&an=. .intre acestea pre ent,& ur&,toarele:  Proces l "ec!#!o$al al a.or"ar!! $or)at!/e "e & $"a)e$tare 0! "e ela.orare a "ec!#!!lor strate(!ce 0! tact!ce1*

23 I"e$t!&!carea 0! "e&!$!rea pro.le)e! 2olul decidentului +n aceast, etap, const, +n a identi0ica o pro8le&, deci ional, "i a o di0erenţia de una nedeci ional, prin operaţia de constatare a e:istenţei a &ai &ultor c,i de acţiune +n reali area unui o8iecti#. .up, identi0icarea pro8le&ei deci ionale, decidentul #a pre enta +ntr5un scurt re u&at, principalele sale caracteristici. O scurt, sta8ilire a situaţiei per&ite o &ai 8un, co&unicare a ideilor +ntre &e&8rii /rupului decident. 43 Sta.!l!rea /ar!a$telor pos!.!le Aceste #ariante sunt cercetate +n a&,nunt prin in#entarierea alternati#elor posi8ile de reali are a o8iecti#elor deci ionale. In#entarierea se 0ace +n 0uncţie de /radul de participare al decidentului: • inventariere pasivă c?nd decidentului +i sunt pre entate #ariantele, 0,r, ca el s, depuna un e0ort pentru a le o8ţine
@ %

Eu/en !urdu" 6 Fundamentele managementului organizaţiei

Ed. Econo&ic,, !ucure"ti, '((;, p/ $))

%

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO

Etapele procesului deci ional

• inventariere activă c?nd +nsu"i decidentul sta8ile"te #ariantele Bulţi&ea #ariantelor deci ionale poate 0i 0init, sau in0init,, decidentul ale/?nd #arianta opti&,. +3 Sta.!l!rea cr!ter!!lor 0! o.!ect!/elor "ec!#!o$ale Ariteriile de deci ie sunt puncte de #edere ale decidentului. La ela8orarea deci iilor pot 0i ela8orate nu&eroase criterii precu&: profitul, calitatea, gradul de încărcare a capacităţii de producţie, durata de realizare a unui obiectiv, volumul de investitii, etc. O8iecti#ul unui proces deci ional, din punctul de #edere al unui criteriu, este ni#elul propus a 0i reali at pentru acel criteriu. .e e:e&plu daca criteriul de deci ie este pro0itul, se poate sta8ili ca o8iecti# &a:i&i area pro0itului. >naceast, 0a ,, decidentul tre8uie s, ţin, cont de proprietatea de independenţ, al criteriilor "i de posi8ilitatea di#i ,rii criteriilor.

-3 Caracter!#area /ar!a$telor "ec!#!o$ale Aonst, +n sta8ilirea pentru 0iecare #ariant, a consecinţelor < re ultatelor potenţiale = o8ţinute +n ur&a aplic,rii acestora. Au c?t se pot sta8ili &ai corect aceste consecinţe, cu at?t calitatea procesului deci ional #a 0i &ai 8un,. 13 Ale(erea /ar!a$te! opt!)e Eiec,rei #ariante ii corespund anu&ite consecinţe. Bulti&ea consecinţelor constituie 8a a pentru ale/erea #ariantei opti&e. 53 Apl!carea /ar!a$te! alese .up, ce deci ia a 0ost adoptat,, ur&ea , redactarea, trans&iterea "i aplicarea acesteia. Au c?t decidentul reu"e"te &ai &ult s, &oti#e e din punct de #edere al e0icacit,ţii acelei deci ii luate, cu at?t aplicarea deci iei respecti#e se #a des0,"ura +n condiţii &ai 8une. 63 E/al area re# latelor E#aluarea presupune co&pararea re ultatelor o8ţinute cu o8iecti#ele propuse, +n #ederea depist,rii a8aterilor. >n aceast, 0a , se tra/ conclu ii pentru #iitor pentru un nou ciclu de &ana/e&ent, care tre8uie s, se des0,"oare la un ni#el superior.  ,o"el l l ! S!)o$ "e re#ol/are a pro.le)e! >n $3H@, Si&on 1TU2!3)4 identi0ic, trei etape +n procesul deci ional: i= identificarea şi formularea problemei% ii= proiectarea <identi0icarea "i anali a= iii= alegerea <selectarea unei alternati#e=. Bodelul lui Si&on pre int, procesul de re ol#are a pro8le&ei ca un 0lu: de e#eni&ente ce pot 0i sec#enţiale sau iteracti#e. Bodelul ori/inal al lui Si&on nu conţinea

@

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO

Etapele procesului deci ional

etapa de i&ple&entare, etap, care a 0ost &ai t?r iu ad,u/at, de Spra/ue "i Aarlson <$3)'= <0i/ura $5$=.

I

Etapa "e !"e$t!&!care 0! &or) lare a pro.le)e! "ec!#!o$ale Aceasta etap, cuprinde: 5identi0icarea o8iecti#elor or/ani aţiei, 5identi0icarea pro8le&ei, 5de0inirea ei, 5sta8ilirea tipului <structurat,, se&istructurat, sau nestructurat,=, 5sta8ilirea unei priorit,ţi O pro8le&, este de0init, ca percepţia unei diferenţe între starea curentă a afacerii şi o stare dorită. A de0ini co&plet o pro8le&, +nsea&n, a identi0ica "i descrie: i= starea curent, a a0acerii9 ii= starea dorit, a a0acerii9 iii= "i o8iecti#ul central <o8iecti#e= ce deter&in, di0erenţa +ntre cele dou, st,ri. >n procesul deci ional este 0oarte i&portant de a di0erenţia pro8le&a de si&pto&ele sale. Se poate de0ini un si&pto& ca un e0ect &ani0estat al unei cau e, pune +n e#idenţ, e:istenţa unei pro8le&e. Trata&entul unui si&pto& duce la eli&inarea lui <a e0ectului= dar nu conduce la eli&inarea pro8le&ei <cau a=. In#ers dac, se de0ine"te co&plet "i corect pro8le&a, #o& 0i capa8ili s, /,si& o soluţie care #a duce la eli&inarea pro8le&ei dar "i a si&pto&elor asociate. >n /eneral scopul pro8le&ei #a 0i deter&inat de cerinţele decidentului. >ntre8,ri ca :  JA?ţi oa&eni sunt a0ectaţiK-,  JAare sunt costurile realeK-,  JAe s5a +ncercat p?n, acu& pentrusoluţionarea pro8le&eiK-,  JAine cunoa"te 0oarte 8ine aceast, pro8le&,K-,  JAine &ai lucrea , la soluţionarea acestei pro8le&eK-,  JAare este &a/nitudinea real, a pro8le&eiKJ, +l a7ut, pe decident s, deter&ine scopul pro8le&ei.

H

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO

Etapele procesului deci ional

IEtapa "e pro!ectare Aea &ai creati#, parte a procesului deci ional este identificarea alternativelor şi evaluarea lor. Generarea alternati#elor depinde de #ala8ilitatea in0or&aţiilor "i de costurile de o8ţinere a in0or&aţiilor supli&entare "i cere &ult, e:perienţ, +n do&eniu. Ao&pararea "i e#aluarea alternati#elor este uneori &ai &ult La ard dec?t un proces structurat. Pre0erinţele de risc nu sunt de o8icei incluse +n &od e:plicit +n procesul deci ional. Pentru &ulţi &ana/eri co&pararea "i e#aluarea alternati#elor este o co&8inaţie de 7udecat,, anali , li&itat, "i ne/ocieri politice. .e ase&enea, &ana/erii pri&esc uneori in0or&aţii inco&plete "i incorecte sau se con0runt, cu #olu&e &ari de in0or&aţii /reu e &anipulat sau cu presiunea ti&pului. .eci iile pot 0i a0ectate "i de interesele personale.. .ecidentul tre8uie s, ţin, cont de structura pro8le&ei. Structura unei pro8le&e poate 0i &odelat, +n 0uncţie de trei ele&ente co&ponente: i= alternati#e ii= incertitudine iii= o8iecti#e Pentru a lua o deci ie corect,, decidentul tre8uie s, dispun, de toate cuno"tinţele teoretice "i de in0or&aţiile despre starea &ediului econo&ic +n care deci ia respecti#, ur&ea , a 0uncţiona. .i0icultatea lu,rii unei deci ii nu st, nu&ai +n inco&pletitudinea cuno"tinţelor ci "i +n 0ra/ilitatea lor. .e ase&enea, din punctul de #edere al co&porta&entului u&an +n procesul deci ional apare o !$cert!t "!$e o.!ect!/7 "i una s .!ect!/7.  J&ncertitudinea obiectivă poate fi considerată drept o măsură a cunoaşterii reale de care decidentul dispune, e'primată printr-un raport dintre calitatea şi cantitatea cunoştinţelor necesare luării unor decizii şi cunoştinţele pe care decidentul le deţine în mod efectiv()  &ncertitudinea subiectivă se referă la percepţia pe care decidentul o are asupra gradului său de certitudine/incertitudine) "*iar dacă nu poate estima în mod riguros propria sa incertitudine, decidentul poate face însă o estimare apro'imativă a acesteia) Eiecare etap, a procesului deci ional este caracteri at, printr5un tip de incertitudine. Au alte cu#inte +n procesul deci ional, decidentul se con0runt, nu cu o Jsin/ur, incertitudine-, ci cu J&ai &ulte incertitudini-. Eiecare etap, a procesului deci ional se +ncLeie printr5o deci ie particular, <deci ie de etap,= "i care per&ite trecerea la etapa ur&,toare, ca ur&are decidentul +"i pune +ntre8,rile: JAceasta este pro8le&a care ur&ea , a 0i re ol#at,K-, JAcestea sunt alternati#ele +ntre care s, ale/K- etc. IEtapa "e ale(ere 8sta.!l!rea sol 9!e!:a "ec!#!e!; >n aceast, etap,, decidentul selectea , una dintre alternati#ele #ala8ile /enerate "i anali ate +n etapa anterioar,. Si&on consider, c, li&it,rile co/niti#e ale o&ului 0ac practic i&posi8il, identi0icarea tuturor alternati#elor posi8ile. ALiar dac, s5ar putea identi0ica toate alternati#ele rele#ante, o&ul nu este capa8il s, asi&ile e toate in0or&aţiile ce ar putea ;

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO

Etapele procesului deci ional

deter&ina o deci ie corespun ,toare. Si&on considera c, oa&enii si&pli0ic, realitatea prin /,sirea unei soluţii accepta8ile "i utili a ter&enul de satis0acere pentru a se re0eri la strate/ia de li&itare a c,utarii. Teoretic decidentul ar tre8ui s, caute "i s, teste e 0iecare soluţie posi8il, "i s, identi0ice cea &ai 8un, soluţie. >n realitate nu se +nt?&pl, acest lucru +ntr5un proces deci ional. .ecidentul nu cLeltuie"te ener/ia necesar, pentru a colecta toate in0or&aţiile rele#ante, #ala8ile pentru o anu&it, deci ie. ALiar dac, in0or&aţiile sunt #ala8ile, decidentul pro8a8il nu le #a 0olosi. O alt, pro8le&, este strate/ia utili at, de decident +n e:plorarea spaţiului pro8le&ei "i selectarea soluţiei 0inale. Si&on su/era c, decidenţii de #olt, un set de euristici <ce pro#in din e:perienţa lor, opinii, intuiţie= pentru a +&8un,t,ţi e0icienţa procesului de c,utare, care adesea reduc e0icacitatea decidentului. Procesele co/niti#e ale decidentului sunt li&itate +n &ulte &oduri "i anu&e: i= oa&enii pot reţine nu&ai o cantitate &ic, de in0or&aţii +n &e&orie, pe ter&en scurt9 ii= decidenţii au di0erite /rade de inteli/enţ,9 iii= decidenţii care risc, cer &ai puţine in0or&aţii dec?t cei care e#it, riscul9 i#= ni#elul de aspiraţie al decidentului este corelat cu dorinţa pentru in0or&aţie9 #= +n /eneral, decidenţii &ai 8,tr?ni par s, 0ie &ai li&itaţi dec?t cei &ai tineri 1BA2A334. #i= decidenţii adesea i&pun restricţii sau re/uli ce nu e:ist, +n realitate, ceea ce &ic"orea , setul de soluţii. IEtapa "e !)ple)e$tare .up, ce s5a sta8ilit cea &ai 8un, soluţie pentru re ol#area pro8le&ei, se declan"ea , acţiuni +n or/ani aţie ce pun accentul pe i&ple&entarea soluţiei "i re ol#area pro8le&ei <crearea consensului, ne/ocierea etc=. Aomunicarea, e'plicarea şi justificarea deciziilor sunt 0oarte i&portante, decidentul 0iind cel &ai i&portant 7uc,tor. Succesul sau insuccesul i&ple&ent,rii unei soluţii depinde +n 0inal de decident. IEtapa "e e/al are B,surarea "i e#aluarea consecinţelor unei deci ii ce a 0ost i&ple&entat, +nsea&n, pentru decident s, accepte responsa8ilitatea pentru deci ia luat,. >n ti&pul e#alu,rii, noi pro8le&e pot sau nu s, apar,. >n unele ca uri, sunt necesare &ici &odi0ic,ri sau acţiuni corectoare, deoarece situaţiile deci ionale nu sunt statice, iar &ana/erii sunt adesea o8li/aţi s, &odi0ice soluţiaMdeci ia luat,. .e"i si&plu, &odelul lui Si&on a ser#it ca inspiraţie pentru celelalte &odele propuse de a lun/ul ti&pului. .e e:e&plu 1PONE((4 <0i/ura $5'= sau 1.O!2334 <0i/ura $53=. >n 0i/ura $5', etapele +tabilirea decidentului "i "olectarea informaţiilor corespund la etapa de &dentificare şi formulare a problemei decizionale din &odelul lui Si&on.

)

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO

Etapele procesului deci ional

>n 0i/ura $53 etapa de ,roiectare din &odelul lui Si&on corespunde la su8etapele: +tabilirea stărilor naturii, +tabilirea probabilităţilor asociate stărilor naturii "i -laborarea variantelor de decizie, deoarece se consider, c, se i&pune o structurare c?t &ai detaliat, a proceselor deci ionale co&ple:e 1.O!2334, pentru ca decidentul s, le +nţelea/, &ai 8ine.

3

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO

Etapele procesului deci ional

$(

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO

Etapele procesului deci ional

 Anali a etapelor prin perspecti#a &odelului Jdecide- "i identi0icarea erorilor posi8ile

<D< 8De&!$!re;

$$

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO

Etapele procesului deci ional

$. De&!$!rea pro.le)e! care $eces!t7 (7s!rea $e! sol 9!! <presupune ca pas iniţial identi0icarea pro8le&ei=. Se&ni0ic, recunoa"terea <identi0icarea= situaţiei care i&pune luarea deci iei "i deter&inarea o8iecti#elor prin aceasta. Aceast, etap, i&portant, are ca pas inter&ediar, +ns, 0oarte i&portant pentru e0icienţa lu,rii deci iei preci area corespun atoare a o8iecti#ului, ast0el +nc?t acesta s, 0ie real, &o8ili ator "i sti&ulator. Sarcina &ana/erului este de a e#alua situaţia. Tre8uie e#itat, tendinţa de a trata nu&ai si&pto&ele 0,r, a se cauta ade#arata pro8le&a. Tipuri de /reseli: $O de0inirea prea lar/, sau prea restrans, a pro8le&ei 'O concentrarea asupra si&pto&elor "i nu asupra cau elor reale 3O concentrarea asupra unei pro8le&e 0ara prioritate <de0inirea unor o8iecti#e secundare= PE< 8E$ )erare; '. Enu&erarea #ariantelor de acţiune posi8ile. >n aceasta etap,, at?t creati#itatea dar "i e:perienţa &ana/erial, tind s, 7oace un rol 0oarte i&portant +n luarea deci iei. Erori posi8ile: $O i/norarea unor alternati#e considerate Pa prioriP ca secundare sau i/norarea acestora din cau a e0ectelor ne/ati#e9 'O adoptarea 0acila a unei Pliste de solutii M #arianteP care nu e su0icient de co&pleta in co&paraţie cu cea care ar 0i 0ost /asit, daca e0orturile de c,utare ar 0i 0ost &ai &ari. <C< 8C le(ere; 3. Aule/erea in0or&aţiei pri#ind #ariantele posi8ile de acţiune "i esti&area e0ectelor acestora. Esenţial +n aceasta etap, este adunarea principalelor in0or&aţii ce caracteri ea , 0iecare curs preala8il de acţiune "i ordonarea lor lo/ic,. >n acest scop se +ntoc&esc liste cuprin ?nd ele&ente necesare e#alu,rii alternati#elor identi0icate, e#idenţiind +n acela"i ti&p li&itele, a#anta7ele, de a#anta7ele "i e0ectele 0iecarei alternati#e. Pentru a nu se /enera erori +n cadrul acestei etape, criteriile principale utili ate +n e#aluarea e0ectelor tre8uie s, respecte ur&atoarele cerinţe: $O 0e a8ilitate 5 alternati#a aleas, suport, contr?n/erile or/ani aţionale: ti&p, 8u/et, teLnolo/ie, strate/ia 0ir&ei, etc9 'O 8ene0icii9 3O costuri 5 care sunt costurile i&ple&ent,rii unei anu&ite alternati#e, inclu ?nd at?t cLeltuielile directe c?t "i e0ectele ne/ati#e secundare potentiale9 %O durata 5 procesul care #a conduce la adoptarea unei anu&e alternati#e este &ult prea +ndelun/at +n raport cu o alta #arianta considerata cu o pondere &ai &ic,9 @O accepta8ilitatea 5 alternati#a #a 0i acceptat, "i spri7init, de cei care #or participa la i&ple&entare9 HO caracterul etic 5 alternati#a corespunde criteriilor etice ale staQeLolderilor9 <I< 8I"e$t!&!care;

$'

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO

Etapele procesului deci ional

%. Identi0icarea <"i ale/erea= celei &ai con#ena8ile dintre alternati#e, adic, a deci iei. >n preala8il tre8uie sta8ilite criteriile de e#aluare a 0iec,rei #ariante posi8ile "i de aceea pentru adoptarea deci iei, se cere 0olosirea &odalit,ţilor participati#e de luare a deci iei. >n teoria &ana/erial, se pot identi0ica &ai &ulte &odele deci ionale: $O &odelul deci ional clasic 5 pre&isa ca &ana/erul acţionea a +ntr5un &ediu cert <se cunosc alternati#ele "i consecinţele lor=. 'O &odelul deci ional ad&inistrati# 5 oa&enii acţionea , nu&ai +n 0uncţie de percepţia lor +ntr5o anu&ita situaţie. .eoarece aceste perceptii sunt 0rec#ent i&per0ecte, decidentul nu cunoa"te dec?t parţial alternati#ele "i consecinţele posi8ile. Bodelul se poate aplica +n ca ul +n care costul a&?n,rii unei deci ii sau al cautarii unei alternati#e &ai 8une dep,"e"te costul aplic,rii i&ediate a unei deci ii satis0acatoare <e:: dac, o persoan, conduce pe o autostrad, "i ur&ea , s, i se ter&ine 8en ina cel &ai 8ine e s, ali&ente e de la pri&a 8en inarie dec?t s, +ncerce s, a7un/a la una cea cu cele &ai 8une preţuri, calitate, etc=. $O &odelul deci ional al a&elior,rii 5 ale/erea soluţiei care reduce pro8le&a la un ni#el tolera8il. Este destinat, re ol#arii pro8l&elor pe ter&en scurt. 'O &odelul deci onal aleatoriu 5 ur&,rirea unui siste& aleatoriu +n luarea deci iilor nepro/ra&ate. Se pot atin/e scopurile +ns, se poate a7un/e "i la di0icult,ţi serioase. Testul etic: este necesar datorit, &ediului co&ple: "i dina&ic. Poate conduce la o deci ie &ai 8un, "i la reducerea costurilor le/ate de e#entualele liti/ii. PD< 8De#/oltare; @. .e #oltarea "i i&ple&entarea #ariantei adoptate. Aceast, etap, necesit, luarea +n preala8il a unui ansa&8lu de &,suri siste&ati ate su8 0or&a unui Plan de Acţiune "i M sau pre/,tirea cli&atului psiLosocial +n ca ul +n care deci ia antrenea , scLi&8,ri radicale +n acti#itatea a/entului econo&ic. Pentru a adopta o deci ie nu este su0icient ca &ana/erii s, dea do#ada de deter&inare "i creati#itate, ei tre8uie s, do#edeasc, "i c, au capacitatea "i dorinţa de a le i&ple&enta. Bodul +n care au 0ost parcurse etapele anterioare are un puternic i&pact asupra etapei de i&ple&entare. I&plicarea +n procesul de deci ie "i soluţionare a pro8le&ei cLiar de la +nceput a persoanelor interesate poate 0ace ca i&ple&entarea s, se reali e e rapid, 0ar, di0icult,ţi "i cu spri7inul celor i&plicaţi. <E< 8E/al are; H. E#aluarea re ultatelor o8ţinute. .eter&in, &,sura +n care o8iecti#ele 0i:ate au 0ost +ndeplinite "i se sta8ilesc cau ele care au /enerat e#entualele a8ateri. .aca nu s5au o8ţinut re ultatele a"teptate, procesul deci ional tre8uie re#i uit. E#aluarea re ultatelor i&plic, colectarea continu, a in0o&aţiilor re0eritoare la per0or&antele o8ţinute. Se pot aduce ast0el +&8un,t,ţiri soluţiei iniţiale, se poate continua sau opri procesul de i&ple&entare a soluţiei pentru a e#ita capcana Jan/a7arii +n cascada-.

$3

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO

Etapele procesului deci ional

E#aluarea se poate 0ace &ai 0acil dac, soluţia adotpat, pre#ede o8iecti#e clare, e:pri&ate +n indicatori &,sura8ili "i ter&ene de ti&p 0i:e.

5 5 5 5 5 5 5 5

 D3 Ba=er . !arQer identi0ic, ur&atoarele etape ale procesului deci ional:H de0inirea pro8le&ei, de0inirea constr?n/erilor <+n interiorul carora tre8uie re ol#ata pro8le&a deci ionala= sta8ilirea o8iecti#elor, identi0icarea alternati#elor, de0inirea criteriilor, selectarea instru&entelor deci ionale, e#aluarea alternati#elor con0or& criteriilor sta8ilite, #alidarea soluţiei.

Di +n literatura ro&?n, e:ist, 0oarte &ulte a8ord,ri pri#ind structurarea procesului decisional:  O/3 N!colesc "i I3 Ver.o$c O/3 N!colesc "i I3 Ver.o$c identi0ic, ur&atoarele "ase etape:; 5 identi0icarea si de0inirea pro8le&ei, 5 preci area o8iecti#elor, 5 sta8ilirea alternati#elor sau #ariantelor deci ionale, 5 ale/erea celui &ai 0a#ora8il curs de actiune, 5 aplicarea deci iei, 5 e#aluarea re ultatelor o8tinute  ,3 Pr!cop B .Pricop "i colecti# descriu un proces deci ional cu ur&atoarea structurare:) 5 perceperea necesitatii si oportunitatii de a decide, 5 e#aluarea a#anta7elor 0iecarei #ariante de acţiune, 5 ale/erea c,ii sau a c,ilor de acţiune ce tre8uie ur&ate, 5 aplicarea "i ur&,rirea re ultatelor deci iei  >n opinia noastr,, procesul deci ional ar tre8ui sa cuprind, ur&atoarele etape: &onitori area &ediului, captarea tuturor se&nalelor <cLiar "i a celor &ai discrete= "i identi0icarea pro8le&ei9 +ntele/erea "i apro0undarea pro8le&ei9

5 5 5

H ;

.. !aQer, .. !rid/es, 2. Runter, G. SoLnson, S. Trupa, S. BurpLU, T. Sorenson, Guide 8ooQ to .ecision5 O#. Nicolescu, I. Ver8oncu, Bana/e&ent, Editura Econo&ica, !ucuresti, $33;, pa/. '$H. ) B. Pricop, A. !?/u, E. P?r#u, Bana/e&entul +ntreprinderii, Editura Tri8una Econo&ica, !ucuresti, '((3, pp.'H'5'H%.

$%

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO 5 5 5 5 5 5 5 5 5

Etapele procesului deci ional

identi0icarea decidentului autori at 0or&al pentru e0ectuarea ale/erii <deci iei=, a celor responsa8ili pentru reali area di#erselor etape necesare, precu& "i a tuturor staQeLolderilor procesului deci ional9 sta8ilirea o8iecti#elor9 sta8ilirea criteriilor "i a i&portanţei relati#e a 0iec,rui criteriu9 /enerarea alternati#elor9 e#aluarea alternati#elor9 e0ectuarea ale/erii9 co&unicarea deci iei9 i&ple&entarea cursului de acţiune ales9 controlul "i e#aluarea i&ple&ent,rii.

CONCLUZII FINALE I&portante +n procesul decisional sunt: ela8orarea &ai &ultor alternati#e de acţiune "i de0inirea criteriului de opti&i are sau raţionali are. .intre toate ele&entele de anali ,, intuiţia, cuno"tinţele "i e:perienţa conducVtorului sunt de ne+nlocuit pentru deci iile ce tre8uiesc luate 0VrV a dispune de su0icient ti&p pentru prelucrarea in0or&atiilor necesare unei LotVr?ri stiinţi0ice 0unda&entate sau pentru deci iile ce tre8uiesc luate +n conditii de incertitudine. Tre8uie de ase&enea luatV +n considerare e0icienţa procesului deci ional, raţionalitatea utili Vrii unor &i7loace costisitoare +n condiţiile unor deci ii &inore din punct de #edere al e0ectelor lor asupra &odului cu& or/ani aţia condus, +"i atin/e scopurile sale.

!I!LIOG2AEIE:  .a#id !o/dan 5 $odel mnemote*nic utilizat in definirea etapelor procesului decizional - erori posibile ce pot distorsiona rezultatele acestui proces Eu/en !urdu" 6 Fundamentele managementului organizaţiei Ed. Econo&ic,, !ucure"ti, '((; B,r,cine V., Decizii manageriale, Ed. Econo&ic,, !ucure"ti, $33) Popescu ., ,rocesul decizional în intreprinderile mici şi mijlocii , Ed Econo&ic,,!ucure"ti, '(($ Popescu, B., Antonoaie N., State I., $anagement- procesul decizional,Ed. Lu: Li8ris, !ra"o#, '((' .olul sistemelor suport de decizie în procesul decizional din afaceri

    

$@

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->