Electrocardiografia

Electrocardiografia reprezinta o metoda de investigare a activitatii electrice a cordului in vederea aprecierii starii de sanatate a inimii, a calitatilor sale morfofunctionale (excitabilitate, conductibilitate, automatism) si a modificarilor aparute in urma antrenamentului, respectiv capacitatea de adaptare a cordului. Determinarile se fac in conditii de repaus, de efort standard sau specific si dupa efort, in perioada de revenire, prin folosirea in mod curent a celor 12 derivatii clasice, bipolare ale membrelor, unipolare ale membrelor si precordiale. Pentru EK !ul de efort se utilizeaza inregistrarile bipolare, deoarece inregistrarile electrice ale contractiei musculare pot induce deformari ale traseului. "nterpretarea se bazeaza pe criteriile de apreciere a starii normale sau patologice ale e#g!ului cunoscute din clinica. Exista insa si o serie de aspecte la limita, caracteristice sportivului, care cer o buna cunoastere a specificului adaptarii cardiace in functie de tipul de efort prestat. Examinarea se face in dinamica, prin compararea mai multor trasee e#g in diferite etape de antrenament. $riteriile de apreciere caracteristice sportivilor sunt diferite, in raport cumomentul efectuarii examenului. %stfel, pentru e#g de repaus criteriile sunt& ritmul ' sinusal sau atrial inferior( frecventa cardiaca ' bradicardie( pozitia electrica ' cord orizontalizat in cazul sportivilor ce practica eforturi de rezistenta sau cord verticalizat in cazul sportivilor care practica eforturi cu )iperpresiune toracica( axele electrice ' * +, * -, grade unda P , * ., grade complexul /01, diferenta 2 fata de /01 pana la 3, grade( atriograma ' unda P aplatizata in repaus si ampla dupa efort intervalul P0 la limita( ventriculograma ' complexul /01 cu amplitudine crescuta 12 usor supradenivelat oblic ascendent, concave, 2 amplu si asimetric, intervalul /2 usor alungit. "n functie de tipul sportului practicat apar particularitati ale traseului EK . %stfel in cazul sportivilor care practica eforturi de viteza, la care predomina )ipertrofia de cordul drept, apar unde 0 inalte in derivatiile 45 si 43, iar indicele cardiac este mai mic de ,,5. "n cazul sportivilor care practica eforturi de rezistenta apare bradicardia sinusala marcata si predominanta cordului stang, cu )ipertrofie si dilatatie ventriculara stanga, exprimate prin devierea axei /01 spre stanga si unde 0 inalte in derivatiile 41 si 42. "n cazul e#g ' ului de efort criteriile de apreciere sunt& amplificarea modificarilor, proportional cu intensitatea efortului revenirea rapida dupa efort, fara aparitia unor elemente supraadaugate de tipul tulburarilor de excitabilitate (extrasistole) sau de conductibilitate (blocuri).

Teleradiografia
Teleradiografia reprezinta determinarea radiografica a volumului cardiac, practicata curent in medicina sportiva in scopul aprecierii capacitatii de anduranta. Ea se realizeaza prin executarea a doua imagini radiografice, prima imagine executata in decubit ventral, iar a doua imagine (cord profil stang) executata in decubit lateral stang, dupa administrarea prealabila a unei ing)itituri de sulfat de bariu. %mbele radiografii se executa in inspir profund.

Este foarte importanta compararea datelor obtinute in aceleasi conditii de determinare si raportarea valorilor la greutatea in #g a sportivului. Pentru interpretare se aplica formula & 4.$. 6 ( D71 x D17 x P ) x ,,+8+ , unde& D71 ' diametrul longitudinal pe radiografia de fata D17 ' diametrul transversal pe radiografia de fata P ' diametrul de profunzime pe radiografia de profil. Prin raportarea datelor la greutatea corporala se obtin 9 tipuri de volume cardiace & 2"P:; 4<;:=:; $%0D"%$ 4%;<%0E% (ml > #g) " ="$ ? 11 "" =ED": 11 ' 19 """ =%0E 19 ' 18 "4 @<%02E =%0E A 18. 0aportul dintre volumul cardiac si oxigen!puls, denumit ec)ivalentul volumului cardiac (E4$), poate prognoza rezervele de performanta cardiaca, permitand predictia capacitatii aerobe. %stfel un volum cardiac mic si un E4$ mediu (9, ' 5,) indica posibilitati de crestere a capacitatii aerobe, un volum cardiac mediu si un E4$ mic (sub 9,) indica sanse mari de crestere aeroba, un volum cardiac mare si un E4$ mare (5, ' 3,) indica sanse mici de imbunatatire a capacitatii aerobe, iar un volum cardiac foarte mare si un E4$ foarte mare (peste 3,) indica plafonarea puterii aerobe.

Ecocardiografia

Ecocardiografia, metoda neinvaziva de investigare care foloseste sunete cu frecventa inalta neionizate pentru a crea imagini, permite atat evaluarea anatomica a cordului, cat si aprecierea dinamicii cordului, a valvelor, peretilor si a marilor vase, apreciere obtinuta altfel numai prin angiografie. Evaluarea anatomica se face prin masurarea diametrelor telediastolice (;4"Dd) si telesistolice (;4"Ds) ale ventriculului stang, grosimea peretelui ventriculului stang (;4B2) si masa ventriculului stang (;4=ass). Pentru calcul se foloseste formula& ;4=ass 6 ( (;4"Dd ' 2 ;4B2) ' ;4"Dd ) x 1,,5 , in care 1,,5 reprezinta greutatea specifica a musc)iului cardiac. 4alorile parametrilor anatomici cardiaci ecografici la sportivi, comparativ cu nesportivii, sunt& P%0%=E20: 1P<02"4" > CE1P<02"4" ;4"Dd 2,-8 *>! ,,23 cm > m 2,55 *>! ,,25 cm > m ;4B2 ,,59 *>! ,,,8 cm > m ,,98 *>! ,,,8 cm > m ;4=ass 1+2 *>! 2, g > m -- *>! 13 g > m.

Cateterismul cardiac
Cateterismul cardiac este o metoda invaziva de investigatie a aparatului cardiovascular, realizata prin introducerea unor sonde (catetere) in cavitatile inimii. $alea de introducere poate fi o vena periferica, pentru investigarea inimii drepte, sau o artera periferica, pentru investigarea inimii stangi. =etoda permite masurarea presiunilor din vase si cavitatile inimii, efectuarea angiocardiografiei, a oximetriei sanguine si obtinerea curbelor de dilutie pentru

substante indicator. @olosind sondeelectrod pot fi inregistrate potentialele intracavitare. Masurarea presiunilor Tehnica. =asurarea presiunilor se face conectand capatului extern al cateterului la un traductor de presiune, care permite inscrierea continua a curbelor de presiune in functie de E$ , care reprezinta traseul de referinta. De pe aceste curbe se calculeaza apoi presiunile maxime, minime si medii corespunzatoare ciclului cardiac. Importanta. Presiunile din cavitatile inimii se modifica caracteristic in cazul malformatiilor congenitale, functionarii anormale a valvelor cardiace (stenoze sau insuficiente) sau tulburarilor de contractilitate miocardica( gradul acestor modificari are importanta diagnostica si prognostica.

Angiocardiografia

Tehnica. %ngiocardiografia se realizeaza prin inDectarea pe cateter a unei substante de contrast radioopace si inregistarea imaginii obtinute pe film, cu aDutorul razelor 0Entgen. Importanta. %ngiocardiografia permite studierea anatomiei radiologice a cordului si marilor vase, servind pentru diagnosticul malformatiilor congenitale si a functionarii anormale a valvelor cardiace. Pe baza imaginii radiologice a ventriculului stang se pot calcula volumele ventriculare. Valorile normale obtinute prin aceasta metoda, raportate la suprafata corporala sunt& Volumul telediastolic (42D)& 8,F2, ml>mp( Volumul telesistolic (421)& 29F1+ ml>mp( Volumul sistolic (41)& 95F1+ ml>mp( Fractia de ejectie (@E)& ,.38 F ,.,-.

Coronarografia
Coronarografia reprezinta o varianta angiografiei care consta in inDectarea selectiva a substantei de contrast in vasele coronare, in scopul aprecierii integritatii acestora.

Electrocardiograma intracavitara
Tehnica. "nregistrarea electrocardiogramei intracavitare se face prin te)nica cateteris!mului cardiac, folosind sonde cu unul sau mai multi electrozi, conectate la un aparat de amplificare si inscriere grafica a variatilor de potential. eneza undelor electrocardiogramei intracavitare se bazeaza pe aceleasi principii ca si la electrocardiograma de suprafata. Importanta. "nregistrarea electrocardiogramei intracavitare aDuta la diagnosticul tulbu!rarilor de ritm. Prin intermediul sondei intracavitare se poate practica si stimularea cardiaca in scop diagnostic sau terapeutic. Concluzii: Efortul fizic efectuat sistematic contribuie la pastrarea calitatilor pozitive cardio!vasculare. $u cat activitatea fizica se incepe la varste mai tinere si se executa de o maniera mai sustinuta si sistematica, cu atat performantele biologice ale inimii si sistemului vascular sunt de durata mai mare, contribuind astfel la profilaxia imbatranirii ' G<mul are varsta arterelor sale H. Electrocardiograma ofera relatii pretioase in cadrul evaluarii starii de sanatate si a starii de antrenament, respectiv gradul de adaptare cardiaca la un anumit efort, si de asemenea poate pune in evidenta aparitia starilor de suprasolicitare cardiaca din timpul oboselii

cronice patologice, reprezentand astfel un miDloc eficient de diriDare a antrenamentului sportiv. "n multitudinea metodelor de investigare care au fost propuse se dovedesc a fi mai utile, si deci si valabile, acele metode care se caracterizeaza prin accesibilitate, in sensul aparaturii si a complexitatii te)nicii de lucru, prin reproductibilitate si comparabilitate cu un model biologic sau cu date specifice de teren. Probele functionale cardio!vasculare prezinta interes atat in evaluarea cardiaca propriu!zisa, cat si in diriDarea antrenamentului sportiv si reprezinta teste simple care folosesc eforturi standard (in laborator) dozate sau nedozate si care urmaresc evolutia parametrilor functionali frecventa cardiaca si tensiune arteriala in repaus, in efort si in perioada de revenire.