Sunteți pe pagina 1din 28

1.Notiuni generale privind administrarea sociala.

Statul este scopul immanent al societatii civile , fiind un subiect strict necesar, fata de care indivizii au obligatii si care la rindul saugaranteaza anumite drepturi.Administrarea in general este o coordonare de ativitate a doua sau mai multe persoane colective sau organizatiirelizate p\u primirea unui rezultat concret. Administrare exista obiectiv in orice asociatie omeneasca avind functia istorica permanenta inorganismul social . . Adm.soca aparut odata cu aparitia societatii, are loc acolo unde se desfasoara activitatea omului. Administrareasociala poate fi: statala si nestatala. notiunea de adm.sociala include in sine 4 elemente:1-subiectul administatrii; -obiectul adm; !-legatura directa dintre subiect si obiect"patrunderea comenzilor de adm.#; 4-legatura indirecta dintre subiect si obiect"raportul privindexecutarea comenzilor primite#. Semnele adm.sociale sunt:- administrarea sociala este numai acolo unde exista activitatea in comun a persoanelor; -obiectul actiunii administrarii sociale este comportamentul participantilor activitatii collective a raporturilor dintre ei; -bazaadm.sociale este subordonarea dorintei participantilor administrarii; -mecanismul realizarii adm.sociale intruc$ipeaza subiectii administrariiadica organele adm. %unctiile de baza a administrarii sociale sunt: colectarea si prelucrarea informatiei; prognozarea; planificarea;organizarea; coordonarea si colaborarea; controlul si inregistrarea. &in punct de vedere a structurii procesul adm.sociale reprezintarealizarea logica a subiectilor adm.sociale in fazele: 1-pregatirea de luare a deciziei; -luarea unei decizii administrative; !organizarearealizarii deciziei adm.luate; 4- controlul asupra procesului realizarii deciziei adm. !. administrarea po'( %) *+),)'A in sens larg ca conducere cu cineva sau cu ceva. -onducerea cu cineva reprezinta, conducerea sociala, dar fenomenul administrarii poarta un caracter universal fiind caracteristic nu doar sistemelor sociale dar si sistemului administrativ, de alta natura cum ar fi sistemul biologic te$nic. %enomenul administrativ, are urmatoarele trasaturi: 1. adm.funct. in cadrul unor sisteme care pot fi in primul rind de forma sociala cit si de alta natura, asigurind regimul optimal de activitate a sistemului respectiv. .administrarea ca calitatea interna a unui sistem are ca elemente principale, subiectul administrarii sau elementul conducator , si obiectul administrarii sau elementul conndus. !.adm. presupune nu numai interactiunea dintre subiect si obiectin cadrul sistemului dar si interactiunea dintre sisteme din diferite nivel ierar$ic. )n ultimul caz sistem de rang superior apare ca subiect al admin. %ata de sistemde rang inferior care reprezinta obiectul administrarii. 4.adm.conform esentei sale se reduce la influenta subiectului asupra obiectului admin. )n vederea punerii in ordine a sistemului respectiv. .. adm. (ste reala doar atunci cind exista subordonarea obiectului fata de subiectul administgrarii. 2. conducerea statala ,partea componenta a conducerii sociale. 'ermenul cond.statala este un termen general ce semnifica o activitate parte componenta a conducerii sociale, dar deosebita de conducerea obsteasca sau nestatala pentru a intelege esenta conducerii statale este necesar de pornit de la premiza sau axioma ca orice activitate umana consta din decizie executarea ei si controlul executarii. )n esenta pe aceasta baza este creat si aparatul de stat, adica totalitatea organelor ce exprima puterea de stat si exercita conducerea statala, in cadrul aparatului de stat are loc o diviziune a muncii, care in statele contemporane , se mai numeste si principiu separatiei puterii de stat. /rganele puterii executive executa in practica deciziile sau normele respective pe cind organele puterii 0udecatoresti efectuiaza de functie de ocrotire a valorilor stabilite si solutionarea problemelor aparute. *uterea de stat totdeauna este unica in manifestarile sale principale: -legislatia, executarea legislativa, 0ustitie. -onducerea statala intr-o tara democratica nu poate sa apartina unei singure persoane deoarece apare premiza instituirii unui regim totalitar sau antidemocratic. )nclusiv puterea de stat funct.in baza unei specializari binedeterminate cu conditia ca aceasta specializare sa nu incalce putere de stat astfel puterea de stat serveste ca baza pentru solutionarea subiectelor care reflecta o ramura sau alta conducerii statale in acelasi timp puterea care formeaza conducerea statala , are un grad de independenta un loc distinct in cadrul puterii de stat si conditii statale il ocupa care tine de ramura dr, administrativ. )n general este inadmisibil ca legislatia singura sa execute legile acelasi lucru poate fi spus si despre puterea 0udecatoreasca sarcina carea este de a respecta executarea legilor. Astfel puterea executiva reprezinta de sine o influenta cu caracter administrativ in scopul realizarii sarcinilor statale. *rin urmare, conducerea statala intr-o societate democratica se efectueaza prin intermediul puterii legislative puterii executive si puterii 0udecatoresti care conlucreaza intr-o anumita interdependenta. ............................................................................... 3.Esenta si particularitatile de baza ale administratiei publice. )n legislatia statului \ &estinatia si sarcina principala a administrartiei publica, este organizarea si executarea legei. *rin aceasta distinatie administratia publica este foarte mult apropiata de puterea executiva a statului. Administrarea publica este o modalitate a adm. sociale,unde calitatea de subiect al adm. permanent este reprezentant al organului executival statului. Adm.publica nu este doar forma de executare si organizare , ci este o activitate exercitata de autoritatile publice prinfunctiponarii sai, in scopul realizarii sarcinilor si functiilor statului in interesul general al societatii. Subiectii adm.publ.sunt numai organellede stat si cei isarcinati cu putere care sunt imputerniciti de catre cei ce detin puterea. /biectul adm.publ.sunt interprinderile, organizatiile,cetatenii care nu dispun de putere deplina . *articularitatile adm.publice:1 subiectul adm.activeaza in numele statului. 1p\u realizareaatributiilor sale el este dotat suplimentar cu unele imputerniciri inclusive aplicarea masurilor de constringere statala; 1deciziile subiectuluiau caracter de prescriptie unilaterala a vointei 0uridice; 1indicatiile subiectului administarii sunt obligatorii p\u obiectul administrat; puterea executive-este instrumental de prote0are si asigurare a intereselor societatii ctatenilor si celorlalti membri. %unctiile puteriiadm.sunt realizarea legii in practica p\u care se foloseste o anumita parte a obligatiilor puterii de stat.semnele puterii executive sunt2:-universalitatea; -obiectivitatea; -constringerea; -caracterul organizatoric.scopurile de baza a puterii executive sunt:1-garantarea siguranteicetatenilor, societatii sia statului; -alcatuirea unor conditii care contribuie la bunastarea cetatenilor societatii si a statului; !-alcatuirea unor conditii in realizarea dr.si libertatilor cetatenilor si organizatiilor p\u o viata sociala libera din punct de vedere politic, economic, social sicultural. *rincipiile:1. fiecare put.are o distincta competenta fara ca alta putere sa intervina; . suspendarea sau anularea actelor put.executive, puterea 0udecatioreasca are dreptul numai in cazul de incalcare a constitutiei si legilor;!. realizarea controlului put.executive 0udecatoresti si legislative cu scopul ca una din put. san u depaseasca atributiile fata de alta putere; 4. garantia relatiilor dintre put. o executa put. 0udecatoreasca care poate permite unele neintelegeri intre puteri conform constitutiei; .. pentru put. executiva este c$aracteristic inspecial aplicarea legala cu caracter pozitiv infaptuirea directa a cerintelor legislative in scopul unei normale si effective lucrari. 4.principiile admin publice 1# principii fundamentale ale administratiei publice # principii organizatorii si functionale !# principii de perspectiva ale administratiei publice care de cele mai multe ori nu sunt reflectate sau sunt reflectate partial in legislatia din domeniu. 1# *rincipiile fundamentale au o deosebita importanta pentru administratia publica fiind niste inceputuri initial consfintite3prevazute in constitutia +4,legea fundamentala a statlui si societatii.(vident ca aceste principii servesc in acelasi timp in calitate de principii si pentru alte , ramuri de drept iar altele reprezinta principii generale ale dreptului,cum ar fi principiul legalitatii,egalitatii in drepturi,etc.)n calitate de principii fundamentale ale administratiei publice ar putea fi mentionate urmatoarele : a# principiul legalitatii Acest principiu rezulta din prevederile art. 1. al constitutiei +4 si are ca scop asigurarea suprematiei legii in toate sferele vietii sociale si in rezultat intarirea ordinii de drept.Astfel nici o autoritate publica sau factor de decizie , nici o persana nu este eliberata de obligatia de a respecta legea.+espectiv autoritatile administratiei publice trebuie sa actioneze in stricta conformitate cu legea si nu vor lua masuri arbitrare exclusive cind isi exercita puterea lor de apreciere. b# *rincipiul democratismului si pluralismului politic in administratia publica Acest principiu este prevazut in art . al constitutiei +4.Astfel, conform acestor principii cele mai importante autoritati ale administratiei publice locale cum ar fi consiliile si primarii sunt alese de populatia localitatii respective sau unitati administrative-teritoriale in conditiile democratismului si pluralismului politic.&e asemenea ca o manifestare directa a democratismului cele mai importante probleme ce tin de viata locala pot fi supuse unui referendum local.*rincipiile respective sunt realizate indirect si in cadrul administratiei publice centrale,astfel guvernul este un organ constituit in baza votului de incredere acordat de parlament adica,de o autoritate reprezentativa care de asemenea este formata in baza principiilor democratismului si plualismului politic.

c#*rincipiul egalitatii in drepturi a tuturor cetatenilor in domeniul administratiei publice Acest principiu este prevazut de asticolul 15 al constitutiei +4, fiind un principiu fundamental pentru toate ramurile de drept.)n domeniul administratiei publice acest principiu presupune urmatoarele : 1autoritatile administrative sunt obligate sa respecte drepturile si interesele legitime ale cetatenilor si altor personae conform legii,indifferent de rasa,nationalitate,origine etnica,sex,opinie,etc 1cetatenii pot participa la formarea sau constituirea si activitatea autoritatilor administrative indiferent de rasa,nationalitate,origine etnica,etc 1in caz de incalcare a drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor de catre unele sau altele autoritati administrative,acestia au dretul sa depuna reclamatii sau sa se adreseze in 0ustitie,indifferent de rasa,nationalitate,religie,etc d#principiul descentralizarii serviciilor publice Aest principiu este prevazut in articolul 167 din constitutia +4 si el indica cum este creat sistemul administratiei publice,adica se refera la raporturile si limitele de interactiune dintre administratia publica centrala si administratia publica locala.)n general in lume pe parcursul timpului sau manifesttat categorii de sisteme administrative : 1# sisteme administrative centralizate8in perioada sovietica spre ex.9 # sisteme administrative descentralizate Sistemele administrative descentralizate presupun ca toate autoritatile si functionarii sunt numiti de autoritatile centrale,inclusiv acestea le determina atributiile si resursele financiare necesare.:a rindul lor sistemele administrative descentralizate presupun independenta organizatorica,functionala si financiara a autoritatilor adminitratiei publice locale in raport cu autoritatile administratiei publice centrale,adica principalele autoritati administrative locale sunt create de populatia din teritoriu,competentele acestora sunt stabilite prin lege si acestea dispun de bugete proprii.)n +4 este stabilit principiul descetralizarii serviciilor publice adica putem vorbi intr-o masura mai mare sau mai mica de un sistem administrativ descentralizat. &e asemenea in cadrul acestui principiu urmeaza a face distinctie de principiul desconcentrarii serviciilor publice care se refera doar la autoritatile administrative centrale si anume posibilitatea acestora de a forma servicii ale lor desconcentrate in unitatile administrative teritoriale. e#*rincipiul autonomiei locale Acest principiu este o continuare a principiului precedent si de asemenea este prevazut in art 16 din consttitiutia +4.conform :egii privind descentralizrea administrative din ;.1 . 665 precum si cartei europene pentru autoadministrarea locala ratificata prin $otarirea parlamentului +4 din 15.6<.7< prin autonomia locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a reglmementa si gestiona in conditiile legii sub propria lor raspundere si in interesul populatiei locale o parte importanta din treburile publice.Acest principiu include urmatoarele ! elemente : a# autonomia organizationala b# autonomia decizionala c# autonomia financiara # principiile functionale si organizatorice sunt caracteristice in temei administratiei publice si domeniului dreptului administrativ, adica ar putea fi considerate niste principii ramurale.)n calitate de asemenea principii ar putea fi mentionate urmatoarele : a# principiul diferentierii si fixarii functiilor si atributiilor in cadrul administratiei publice. acest principiu presupune ca a instituirea unei noi autoritati administrative este necesar sas e faca o evaluare pentru a exclude dublarea cu functiile si atributiile autoritatilor de0a existente.=lterior functiile si atributiile autoritatii respective trebuie sa fie fixate in lege sau conform legii. b# principiul imbinarii,conducerii colegiale cu conducerea individuala in domeniul administratiei publice astfel conducerea colegiala si unipersonala sunt forme de activitate a unei structuri administrative. &e ex guvernul sau consiliu local sunt niste colegii , adica are loc o conducere colegiala, insa ministerele sunt niste structuri unipersonale avind in vedere faptul ca deciziile finale le aproba ministrul,care si este responsabil de activitatea organului respective.*rin urmare in administratia pulica se incearca de a efectua o imbinare optimala a conducerii colegiale si conducerii unipersonale\individuale tinind cont de faptul ca cele mai importante probleme urmeaza a fi rezolvate in mod colegial. c#principiul subsidiaritatii Acest principiu presupune execrcitarea responsabilitatilor publice de catre autoritati care sunt cel mai aproape de cetateni,cu exceptia cazurilor in care interventia autoritatilor de nivel superior prezinta avanta0e evidente ce rezulta din volumul si natura responsabilitatilor si necesitatea de a asigura actiuni eficiente .*rin urmare autoritatile administrative trebuie sa fie descentralizate sau desconcentrate astfel ca particulaii\cetatenii sa suporte cit mai putine c$eltuieli,resurse de timp,financiare pentru as-si realize un drept sau interes legitim. d#principiul imbinarii conducerii ramurale, interramurale,si locate8teritoriale9 in domeniul administrtiei publice. avind in vedere fapttul ca relatiile social-economice nu se manifesta izolat si pentru a nu deregla mersul firesc al acestora este necesara o imbinare a conducerii ramurale si interramurale cu specificul local.Aceasta imbinare se exercita prin creaarea comisiilor,etc e#principiul raspunderii in limitele competentei acest principiu are o mare importanta pntru functionarea eficinta a administratiei publice. Astfel de fiecare data cind se savirseste un pact administrativ, exclusiv se emite un act administrativ trebuie sa fie clar cine va purta raspundere pentru eventualele consecite nefavorabile ale dispozitiilor ilegale. !#principiile de perspectiva ale dreptului administrativ reiesind din literaura de specialitate precum si reiesind din recomandarile structurilor internationale cu ar fi consiliul europei ar putea fi mentionate un sir de principii de perspectiva ale administratiei publice si dreptului administrativ care sunt mai putin sau deloc reglementate in legislatia statului nostru.Asadar in afara de principiile legalitatii si egalitatii in drepturi ar putea fi mentionate urmatoarele principii : a#principiul respectarii scopului si a obiectivelor lansate de lege b# principiul proportionalitatii care presupune utilizarea mi0loacelor adecvate pentru atingerea scopurilor si exstenta unui ec$ilibru 0ust dintre interesul publicsi cel privat pentru a evita inalcarea inutila a drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor c# princiiul obiectivitatii presupune uarea in consideratie la 0usta lor valoare tuturor circumstantelot adecvate a emiterea uneii decizi administrative iar circumstantele neadecvate la fondul problemei nu trebuie sa fiei luate in consideratie d#principiul impartialitatii )n general conform acestui principiu functionarii trebuie sa-si indeplineasca sarcinile in mod impartial indifferent de convingerile personale. e# principiul bunei credinte conorm acestui principiu administraia trebuie sa actioneze onest sis a fie consecventi in deciziile si declaratiile facute de o maniera menite sa respecte increderea legitima acordata de cetateni. f# principiul securitatii 0uridice conform acestui principiu autoritatile publice nu pot lua masuri retroactive cu exceptia unor circumstante 0ustificate in mod legal8ex . cind se impugn obligatii noi trebuie sa fie prevazute dispozitii tranzitorii care ar acorda timp rezonabil pentru intrarea in vigoare a acestor obligatii9 g# princiiul de a lua masuri intru-n termen rezonabil $# principiul participarii i# pr. )ntimitatii8respecatrii vietii private9 0# pr. transparentei *r. emiterii deciziei in intersul particularilor dreptul de a prezenta demersuri utoritatilor administrative ># dr de a fi reprezentat sau asistat l# dr persoanei private de a fi audiate u privire al deciziile individuale m# obligativitatii autoritatii administrative de a informa despre procedra administrative n# pr contributiei corecte si rezonabile a persoanei rivate la costurile pentru deciziile administrative o# pr accesului la informatie

p# ?# r#

pr obligatvitaii de a luao decizie dreptul persoanei private de a se implica in anumite decizii nonreglementare dr la despagubiri

5. notiunea obiectul de reglem si metod de reglem a dr admin 1./biectul de reglementare a dr administrativ ar putea fi identificat reiesind din subiectele paticipante la aporturile sociale,reglementate de normele dreptului administrtiv,astfel, dreptul administrativ reglementeaza organizarea si funcionarea autoritatilor administratiei publice organizate in sistem; raporturile ce apar intre autoritatile administratiei publice precum si intre acestea si structurile organizatorice8organizatiile9 subordonate sau care tin de competenta lor.)n al !-lea rind dr administrativ reglementeaza raporturile dintre autoritatile administratiei publice si particulari8persoane fizice si 0uridice9 ; raporturile cu caracter de organizare interna si de alta natura ce apar in procesul activitatii altor autoritati publice, cum ar fi cele ale puterii legislative sau 0udecatoresti. %acind o generalizare a celor mentionate se poate afirma ca dr. administrativ este acea ramura a dr. administrativ care cuprinde o totatilitate de norme de dr. ce reglementeaza in principal organizarea si functionarea autoritatilor administratiei publice, iar in subsidiar activitati de natura administrativa a altor entittati statale, de asemenea reglementeaza raporturile dintre aceste autoritati precum si dintre acestea si particulari. &e asemenea in literatura de specialitate exista si definitii mai generale a dr administrativ cum ar fi : &reptul administrativ este acea ramura de srept care reglementeaza in temei organizarea si activitatea autoritatilor administrative pe baza si pentru executarea legii . dreptul admistrativ ca ramura adreptului publica are urmatoarele particularitati: -dr administrativ ca ramura distincta a dr public s-a format mai recent comparativ cu alte ramuri de drept -dr administrativ reglementeaza domenii foarte variate ale vietii sociale avind in vedere ca si activitatea executiva a statului este multipla.@ici o alta ramura de drept nu cuprinde in obiectul de reglementare domnii atit de variate si ca rezultat este foarte dificil de codificat aceasta ramura de dr -dr administrativ are un pronuntat caracter de mobilitate.@ormele de drept administrativ se inocuiesc sau se modifica destul de repede dupa adoptare.Acest fapt se datoreaza caracterului dinamic al puteri executive -dr administrativ este format in principal din norme ce se bazeaza pe principiul inegalitatii 0uridice a subiectelor raportului administrativ. -in dr administrativ unele litigii3conflicte 0uridice ce apar intre autoritatile administrative si particulari se solutioneaza de autoritati proprii8pe cale administrativa9, de regula autoritati ierar$ic superioare -actele si faptele in dr administrativ sunt supuse controlului in instanta de 0udecata si in special in conenciosul administrativ. 6. Norme de drept administrativ. a#definiti normele de drept admin si trasaturile lor caracteristice: @orma de drept administrativ este o regula 0uridica ce reglementeaza relatiile sociale care fac obiectul &reptului administrativ, ca ramura de drept. Aceste relatii apar An procesul de executare a legii, de catre organele administratiei de stat, An care acestea se manifesta ca autoritati publice, An realizarea puterii de stat. @ormele de drept administrativ sunt extrem de variate, An concordanBC cu multitudinea de domenii An care este implicatC administraBia publicC. Dn funcBie de domeniul de reglementare pot fi identificate: E@orme prin care se reglementeazC AnfiinBarea, organizarea Fi funcBionarea organelor administraBiei publice, competenBa lor materialCFiteritorialC, raporturile cu alte organe de stat, controlul ce se poate exercitaasupra activitCBii lor; E@orme prin care sunt reglementate raporturile organelor administraBiei publice cu persoane fizice Fi 0uridice nestatale, privind drepturile Fi obligaBiile acestora An relaBiile lor cu autoritCBile administrative. Dn aceastC reglementare sunt incluseFi normele care prevCd rCspunderea participanBilor la asemenea raporturi, consecinBele AncClcCrii drepturilor Fi obligaBiilor lor reciproce; E@orme care reglementeazC procedura activitCBii administraBiei publice G acele norme care prevCd An ce condiBii se desfCFoarC activitatea realizatC de administraBie, atHt An interiorul sCu, cHt Fi An raporturile cu subiecBi din afara acesteia.

b#determin structura si clasific de drept admin Structura normei de drept administrativ @orma de drept administrativ are o structura tri$otomica, respectiv ipoteza, dispozitie si sanctiune. )poteza normei de drept administrativ ca regula, este foarte dezvoltata, datorita specificului administratiei de a pune An practica vointa politica a legiuitorului si de a se adapta la situatiile foarte variate din societate si se refera la: - Ampre0urarile, conditiile, situatiile An care se aplica norma 0uridica; - subiectele de drept, persoane fizice sau 0uridice, care cad sub incidenta normei; - definitii; - principii; - explicarea semnificatiei unor termeni. Dn functie de atitudinea impusa administratiei printr-un act cu caracter normativ, ipoteza: - are caracter absolut determinat, fiind vorba despre asa numita Icompetenta legata2, cHnd norma legala impune un anumit comportament; - are caracter relativ determinat, lasHnd posibilitatea administratiei sa decida, An functie de circumstante, daca va face sau nu ceea ce legea consacra An termeni generici. .&ispozitia normei de drept administrativ &eoarece administratia publica se desfasoara An regim de putere publica si are ca scop realizarea unui bine general, este normal ca dispozitia normei administrative sa fie imperativa, categorica, impunHnd o anumita prestatie sau interzicHnd o anumita activitate. (xista trei categorii de dispozitii ale normei de drept administrativ: a# onerative, prin care se impune o anumita conduita subiectului de drept; b# pro$ibitive, prin care se interzice a anumita conduita subiectului de drept; c# permisive, cHnd se prevede o anumita actiune, lasHndu-se la latitudinea subiectului de drept daca va face sau nu ceea ce norma Ai permite, dar nu Al obliga. @ormele permisive nu constituie o exceptie de la caracterul imperativ al normei 0uridice de drept administrativ, deoarece odata adoptata o anumita conduita, trebuie sa se respecte An mod strict reglementarile 0uridice privind acea conduita. Aceasta clasificare a dispozitiei normei de drept administrativ nu Anseamna ca un izvor de drept contine numai un anumit tip de dispozitie, din cele sus mentionate. Sanctiunea normei de drept administrativ -$iar daca o anumita norma de drept administrativ nu prevede expres An cuprinsul ei care este sanctiunea An cazul nerespectarii ei, aplicarea Ai este garantata An permanenta si asigurata la nevoie prin coercitia statala, apelHndu-se la regulile generale An materie. -lasificarea sanctiunilor de drept administrativ dupa obiect: a# sanctiuni cu privire la acte 0uridice "anulari, suspendari etc.# b# sanctiuni cu privire la persoane, institutii, autoritati publice "amenda, avertisment#; c# sanctiuni cu privire la bunuri "demolarea unei constructii ilegale#; d# sanctiuni mixte "destituirea si anularea actului emis de un functionar public#. -lasificarea sanctiunilor din punct de vedere al temeiului obiectiv: a# sanctiuni administrativ - disciplinare "intervin An cazul savHrsirii unui ilicit administrativ propriu-zis#; b# sanctiuni administrativ - contraventionale "intervin An cazul savHrsirii ilicitului contraventional#; c# sanctiuni administrativ - patrimoniale "atunci cHnd s-a savHrsit o fapta cauzatoare de pre0udicii materiale si morale#. -lasificarea normelor de drept administrativ a#&upa obiectul de reglementare : 1.norme organice " reglementeaza infiintarea , organizarea sifunctionarea structurii administrative# ,

.norme de drept material " reglementeaza drepturile si obligatiileunor structuri administrative # !.norme de drept procesual " reglementeaza aspecte procesuale indomeniul contraventilor si al contenciosului#. b#&upa crietriul sferei de cuprindere a normei administrative : 1.norme generale .norme speciale !.norme exceptionale c#&upa criteriul specificului raporturilor sociale pe care le reglementeazanormele de drept administrativ : 1.norme care reglementeaza organizarea si raporturile dintreautoritatile publice pe de-o parte si privati pe de alta parte .norme referitoare la statutul functionarului public !.norme care reglementeaza raspunderea administrativa 4.norme care reglementeaza controlul administrativ ..norme care reglementeaza contenciosul administrativ d#dupa criteriul gradului de impunere : 1.norme cu caracter imperativ .norme cu caracter pro$ibitiv !.norme cu caracter permisiv -lasificarea respective prezinta importanta pentru interpretarea si aplicarea normelor de drept administrative- AS'%(: / @/+4A S*(-)A:A SA= =@A (J-(*')/@A:A poate deroga &( :A @/+4(:( generale de acelasi rang aplicinduse in princiupiul prioritatii normelor speciale. -ele mentionate reiese de asemenia si din legea privind actele legislative nr.<;6. din < decembrie 661. -ontinutul 0uridic al normelor de drept administrative normele de drept administrative se impart in urmatoarele categorii: 1.norme obligatiuni "onerative#-aceste norme prescriu ca in conditiile prevazute de aceasta sa fie effectuate actiuni concrete .norme interdictii "proxibitive#-Aceste norme prevad o interdictie in savirsirea unor sau altor actiuni in conditiile determinate de norma. *ot avea c$aracter general sau pot avea c$aracter special !.norme permisive Gaceste norme prevad posibilitatea adresatului de a actiona in limitele prevazute de norma la aprecierea sa. c# KKKKKKK

7. raportu juridic administrativ a# notiunea de raport 0ur admin si trasaturile lui caracteristice &efinitia raporturilor 0uridice de drept administrativ. +eprezinta relatiile sociale care au fost reglementate An mod direct sau indirect prin interventia unor fapte 0uridice de catre normele de drept administrativ. +aportul 0uridic administratib reprezinta o varietate a raporturilor 0uridice si difera de alte raporturi 0uridice reesind din caracterul sau continutul 0uridic subiecvtele participante etc. Asadar raportul 0uridic administrativb poate fi definit ca o relatie sociala de administrare reglementata de normele dreptului administrativ in cadrul careia partile apar ca purtatori de drepturi si obligatii tabilite si garantate de normele de drept administrative. +aporturile 0uridice administrative se deosebesc de alte 0uridice reesind din alte trasaturi 0uridice : 1. cel putin unul din subiectele raportului 0uridic administrative este o autoritate a administratiei publice sau o alta autoritate publica. . obiectul raportului 0uridic administrative este determinat de domeniul de activitate al autoritatilor administrative, adica realizarea sarcinilor puterii executive in stat. sfera obiectlui raportului 0uridic administrative e destul de larga si variata. !. de regula raporturile 0uridice administrative apar se modifica sau inceteaza pe baza unei manifestari unilaterale de vointa cu precizarea ca aceasta vointa se manifesta din oficiul sau la cerere. Apar din oficiu acele raporturi 0uridice administrative care stabilesc in temeiul unui act normative anumite drepturi sau obligatii insa de regula obligatii pentru particulari"ac$itarea amenzi ,taxe..# b#structura si clasificarea raporturilor 0urid administrat +aportul administrativ G 0uridic si structura lui. +aporturile de drept administrativ sunt relatii sociale reglementate de normele dreptului administrativ care se formeaza An legatura cuorganizarea si functionarea administratiei publice. -a orice raport 0uridic, raportul de drept administrativ are trei elemente componente:subiecte,obiect, continut. %iecare din cele trei elemente componente are trasaturi specifice care Al deosebesc de alte raporturi 0uridice. Dnceea ce priveste subiectele raporturilor de drept administrative se cuvine a mentiona ca unul dintre ele este fie o autoritate a administratiei publice, fie un functionar public.-elalalt subiect de drept administrativ poate fi o autoritate a administratiei publice sau un functionar public,o autoritate publica din sfera altei puteri sau un particular, persoana fizica sau 0uridica./biectul raporturilor de drept administrativ Al constituie acele actiuni sau fapte materiale care se realizeaza An cadrul administratiei publice sicare, prin natura lor sunt extrem denumeroase si variate.Astfel, pot constitui obiect al raportului 0uridic administrativanumite activitati, precum: executarea actelor 0uridice, executarea unor lucrari publice, prestarea unor servicii publice, controluladministrativ etc. -ontinutul raporturilor de drept administrativ este format din drepturile si obligatiile partilor. / caracteristica a acestor raporturi, din punct de vedere al continutului o constituie faptul ca exercitarea drepturilor autoritatilor administratiei publice este o obligatielegala a acestora si nu o facultate. +aporturile 0uridice administrative pot fi clasificate dupa statutul 0uridic al participantilor astfel pot fi deosebite urmatoarele categorii ale raporturilor 0uridice administrative:: 1. raporturi in care ambele subiecte sun autoritati administrative . raporturi 0uridice in care un subiect este autoritate publica iar cel de-al doilea un particular adica o persoana fizica sau 0uridical. :a prima categorie de raporturi pot ) evidentiate situatii: 1#cele doua subiecte autoritati administrative sunt plasate pe locuri diferite in ierar$ia autoritatilo administrative "raportul dintre govern si minister# in asemenia caz este vorba de raporturi de subordonare #cele subiecte autoritati administrative sunt plasate pe acelasi loc in sistemult autoritatilo administrative "raporturile dintre ministere# in asemenia caz de regula este vorba de raporturi de colaborare, adica aceste subiecte conclucreaza la indeplinirea unor activitati ce tin de competenta ambelor subiecte insa pot exista situatii cind unul dintre subiecte este indreptatit conform legii sa ceara de la celalalt subiect savirsirea anumitor actiuni sau activitati. )n asemenia caz vom fi in prezenta unor raporturi de subordonare. c#decideti asupra specificului raporturilor 0ur admin KKKKKKKKKKKKK.. .notiunea si sistemul subiectilor dreptului administrative a#definiti si enumerate subiectele dr admin *rin subiect al dreptului administrative se intelege persoana fizica sau organizatia care ,conform legislatiei +4 poate fi parte la raporturile sociale reglementate de normele de drept administrativ.-ercul subiecteleo al dreptului administrtiv este destul de variatsi principalul moment care caracterizeaza posibilitatea de a fi subiect a raportului 0uridic administrativ este capacitatea 0uridica administrativa.-apacitatea de a fi subiect de drept administrativ rezulta din prevederile legii. Subiectii dreptului administrativ in general pot fi divizati in urmatoarele categorii: 1subiecti individuali 1subiecti colectivi b#clasific subiectele dr admin

- )n calitate de subiecti individuali apar cetatenii +4 ,cetatenii straini si apatrizii.&e asemenea subiectii individuali specifici sunt considerati si functionarii publici,particularitatea acestora din urma consta in faptul ca manifestindu-se individual ca cetateni ei concomitent sunt si functionari publici.4omentul c$eie in ceea ce priveste subiectii individuali este de a sti din ce moment aceste subiecte pot avea calitatea de subiect a dreptului administrativ.Astfel se identifica categoriile de capacitate de folosinta administrativa si capacitatea de exercitiu administrativa. -)n calitate de subiecti colectivi sunt considerate diferitele asociatii de persoane,adica anumite structuri organizatorice cu ompetente proprii.Subiectii colectivi,dupa scopul si statutul lor se impart in urmatoarele grupe: 1organizatii statale 1organizatii nestatale /rganizatii statale ca subiecte ale dreptului administrativ pot fi considerate autoritatile administratiei publice,in anumite cazuri alte unitati publice inclusiv unitatile structurale ale acestora cu competenta proprie. /rganizatiile nestatale ca subiecte a dreptului administrativ include organizatiile social-politice8partidele9,asociatiile obstesti,asociatiile religioase,sindicatele,patronatele, fundatiile,societatile comerciale,cooperativele, institutiile private si alte structuri similare private.Aceste organizatii devin subiecte a drepului administrativ ca regula din momentul inregistrarii de stat. c#formulati din ce moment persoana devine subiect a dr administrat. KKKKKKK !.izvoarele dr admin a#definiti si enumerate izvoarele de dr admin 1. -onstitutia si alte legi constitutionale - -onstitutia este sursa directa sau indirecta a tuturor actelor 0uridice emise deadministratia publica . :egile organice *ot privi administratia publica, organizarea si functionarea Luvernului, statutulfunctionarilor publici, etc !. :egile ordinare si $otaririle parlamentului Aceste legi cuprind norme ce reglementeaza raporturile 0uridice administrative si potavea caracter normativ sau individual 4. &ecretele prezidentiale Acte 0uridice ce pot avea caracter normativ sau individual .. /rdonantele si $otararile Luverunului - (mise in baza legii de abilitare sau de urgenta a Luvernului 5. /rdinele si instructiunile ministrilor - &e asemenea reprezinta izvoare ale dreptului administrativ <. Actele normative ale administratiei publice locale - Motarari, dipozitii ale primarului si presedintilor consililor 0udetene, ordinele prefectului ;. Actele unor institutii publice centrale - *ot constitui surse ale dreptului administrativ cu conditia ca acestea sa contine norme 0uridice de drept administrativ 7. -onventiile si tratatele internationale - Au stranit discutii si controverse.&ar in masura in care din conventiile internationalerezulta nemi0locit drepturi si obligatii pentru organele administrative, aceste conventiisunt izvoare ale dreptului administrativ 1. -utuma - @ormele cutumiare nu sunt recunoscute ca izvor de drept administrativ dar trebuie saadmitem ca practica normativa de la noi din tara, demonstreaza ca si cutuma poatedeveni izvor de drept. -onditiile cutumei sunt: a# practica indelungata si b# formareaconvingerii opiniei publice asupra caracterului obligatoriu . &octrina - +eprezinta un ansamblu de opinii si conceptii si nu poate constitui un izvor formal aldreptului. / data cu redactarea si codificarea regulilor de drept, rolul doctrinei apierdut din importanta constituind doar un izvor interpretativ. !. Nurisprudenta - (ste constituita din $otararile pe care instantele 0udecatoresti de toate gradele le-audat in spetele ce le-au avut de 0udecat, spre a rezolva conflictele de orice natura cucare au fost sesizate. Nuridprudenta nu constituie izvor de drept, deoarece instanteleaplica si interpreteaza legea, nu o creeaza.- Nuridprudenta are un caracter aparte nascut din argumente:a# / instanta nu are dreptul sa se pronunte decat intr-o cauza dedusa 0udecatii ei,deci intr-un caz particularb# )n organizarea noastra 0udecatoreasca o instanta nu este legata de $otarareaunei alte instante superioare in grad si nici c$iar de propriile sale $otararianterioare&e aici concluzia ca 0urisprudenta nu poate prezenta aspectul de generalitate ininterpretare, de sistematizare si stablitate ce i-ar permite sa devina ansolutobligatorie. b#clasificati izv dr admin )zvoarele nescrise 1. -onstitutia si alte legi constitutionale . :egile organice !. :egile ordinare si $otaririle parlament 4. &ecretele prezidentiale .. /rdonantele si $otararile Luverunului 5. /rdinele si instructiunile ministrilor <. Actele normative ale administratiei publice locale ;. Actele unor institutii publice centrale 7. -onventiile si tratatele internationale )zvoarele scrise 1. -utuma . &octrina !. Nurisprudenta c#KKKKKKKKKKKK 1".sistem dr admin a#descrieti sist dr admin Sistemul dreptului administrativ. Sistemul de drept include in sine urmatoarele elemente: ramura de drept - este elementul principal fiind constituit din normele de drept cereglementeaza relatiile socile.institutii de drept reglementeaza relatii sociale de tip special. Scopurile de baza a drept.adm.sunt: 1.realizarea conditiilor pentru activitatea efectiva a put.adm ca un instrument important in garantarea sigurantei cetatenilor societatii,aparatului de stat si insusi statul. .garantarea democratiei organizatiei put.executive. !. realizarea conditiilor pentru realizarea de catrecetateni a drepturilor libertatilor sale garantarea carora este legata de functionarea put.executive. 4. garantarea sigurantei cetatenilor sisocietatii de la administrarea dupa bunul plac, de la abuzuri negli0enta necompetenta a subiectilor put.executive. b#determin partile component ale sist dr admin Structura dreptului adm.este compusa din parte generala si cea speciala si de procedura. *arte generala G cuprinde institutiile dreptului adm. grupele de norme ceregleaza relatiile sociale nationale care: -intaresc principiile adm. pub; - regleaza statutul adm-0ur al cetatenilor; - regleaza treburile de stat sidetermina statutul 0uridic al functionarilor municipali de stat.

G determina formele si metodele adm.pub printer care o mare parte o aunormele ce reglementeaza ordinea primirii actelor adm si incetarea actiunilor procesuale. *arte speciala regleaza administrarea anumitor ramuri ale dreptului admin."transport, invatamint si din sfera metodologiei, statisticii# se imparte in urm. grupe ce reglementeazaadministrarea in sfera:- social politica; - garantarii sigurantei cetatenilor societatii si statului; - activitatea social- culturala a statuluil; -activitatea gospodareasca a statului. *artea de procedura cuprinde normele adm. din -odul -ontraventional al +4 care infaptuiesccontinutul incalcarilor adm si raspunderea de incalcare a lor, numesc organelle si functionarii insarcinati cu urmarirea incalcarilor adm. c#KKKKKKKKKK. 11.corelatia dr admin cu alte ramuri de drept a#determin ramur de drept cu care coreleaza dr admin &+(*'=: -/@S')'=')/@A: &+(*'=: %)@A@-)A+ &+(*'=: %=@-)A+ &+(*'=: -),): &+(*'=:4=@-)) b#determin corelat dr admin cu alte ramuri de dr in dependenta de gradul de interactiune &reptul adm are trasaturi comune cu urmatoare ranuri de drept. &+(*'=: -/@S')'=')/@A:- care contine toate principiile tututror ramurilor de drept inclusiv si al dreptului adm. (l regleaza relatiile sociale ce apar in sfera aparatului de stat, raporturilor dintre persoana sistat, realizarea puterii prin separarea celor ! puteri de stat. &+(*'=: %)@A@-)A+reglementeaza relatiile sociale din sfera activitatiifinanciare a statului, relatiile sociale aparute in procesul acumularii si repartizarii veniturilor banesti ce formeaza venitul national al rm. &+(*'=: %=@-)A+- normele dreptului funciar regleaza relatiile dintre stat si cei ce exploateaza pamintul astfel statul prinorg.adm.pub.da lucratorilor loturi de pamint in arenda sau le confista. &+(*'=: -),):- regleaza problemele de proprietate, insa metodelereglarii sunt diferite. &reptul adm regleaza relatiile de proprietate in ordine organizatorica a metodei de subordonare a put. &+(*'=:4=@-))- multe relatii de munca ale lucratorilor si subordonatilor reglementeaza drept adm si cel al muncii, ca exemplu ar veni relatiileaparute in procesul muncii al functionarilor org.de stat, asigurarea sociala a lucratorilor la batrinete, in caz de boala, invaliditate precum siintrebarile legate de securitatea muncii a lucratorilor toate acestea sunt reglementate de dreptul muncii. @ormele dreptului admreglementeaza obligatiile muncitoresti si drepturile functionarilor lucratori in sfera adm de stat. &+(*'=: *(@A:- normele dreptului admdetermina faptele care sunt incalcari adm si masurile de sanctionare a persoanelor ce leau savirsit. &reptul penal determina care fapte suntinfractiuni si masurile de pedeapsa. :imitele dintre drept adm si cel penal ia sfirsit in cazul savirsirii unor actiuni care sunt legate de faptelece pot constitui infractiuni si invers. c#apreciati specificul dr adminca ramura de dr reiesind din corelatia cu alte ramuri de dr &aca exsta asemanari si deosebiri intre dreptul administrativ si celelalte ramuri aledreptului public, deosebirile cele mai mari sunt intre dreptul administrativ si dreptul privat.Aceste deosebiri pornesc, in primul rand, de la deosebirile care exista intre dreptul public sidreptul privat. . 4entionam ca o serie de acte ce produc efecte in dreptul privat sunt emise deorgane ale administratiei publice, ca de exemplu, actele de stare civila, care produc efecte indomeniul dreptului familiei, iar alte acte de drept privat se inc$eie pe baza unor acte emise deorganele admiistratiei publice, cum ar fi contractul de contruiere a unui imobil care se inc$eiedupa obtinerea autorizatiei de construire emise. 12. stiinta dr admin a#de$inti si determin obiectul de cercet al stiintei dr admin %tiinta dr aministrativ ete parte componenta a stiintelor juridice ce poate $i de$inita, ca o totalitate de cunostinte,sau prevederi teoretice depre dr administrativ ca ramura de dr. &t$el stiinta dr administartiv studiaza problematica administratiei publice si puterii executive,principiile de baza adica toate relatiile sociale reglementate de normele dr administrativ. )n ba acestor cercetai sint elaborate coceptii stiintifice referitor la prfectionarea anumitor institutii ale dr administativ. *rin intermediul stiintei sint elaborate propuneri si recomandari privind perfectionarea nr de dr administrativ pu a rdica eficienta acestora. )n doctrina se face referinta si la stiinta adinistratiei ca o stiinta de sintezza care include prevederi a mai multor stiinte sociale, care au ca obiect, fenomenul administartiv. )nsa consideram ca celmai profisionist in anaiza institutiilor 0uridice raine a fi stiinta dr administrativ de rind cu alte stiinte 0uridice. /biectu stiintei dr administrativ e destul de larg avind in vedere ca ea include atit izvoarele dr administrativ cit si diferite conceptii stiintiice cuprinse in monografii, articole stiintifice si alte lucrai stiintifice, adica totul ce e numeste doctrina.&erind cu stiinta dr administartiv, e neceat de mentionat si disciplina dr administrativ, care cuprinde cele mai importante cunostinte despre dr administartiv necesare pu formarea sau perfectionarea specialistilor in domeniu. 4ulte institutii ale dr administrativ sint intr-o continua dezvoltare si transfoare iar stiinta dr administrativ treb sa serveasca prin cercetarile sale drept suport diferitor autoritati publice pu a stabili un cadru 0uridic care sa corispunda necesitatilor societatii. b#determin corelatia dintre ramura dr admin si stiinta dr admin ............. c#apreciati import dr admin KKKKKK. 13. notiunea autoritatii admin'tei publice a#definiti autorit ad-tiei publice si enumerate trasat caracterist 1.Activitatea fiecaria dintre cele ! puteri in stat este infaptuita de autoritati publice proprii. &aca puterea legislativa se exercita in temei de parlamen, iar presedintele +4 are doar unele atributii in domniu, iar puterea 0udecatoreasca se infaptuieste de instantele 0udecatoresti, organizate in sistem atunci puterea executiva se exercita de guvern, unele atributii in domeniu avind si preseditele +4, precum si aceasta se exercita de o varietate de autoritati administrative care activiazafie la nivel general statal,fie la nivelul unor unitati administrativ teritoriale. /rganele administratiei publice sunt acele structuri infiintate prin lege sau in bazalegii care isi desfasoara activitatea in vederea executarii legii, actele 0uridice adoptate sauemise de aceste organe fiind supuse unui control de legalitate , prevazut de lege,activitatea acestora fiind realizata in practica de un personal de specialitate, intreaga activitate desfasurandu-se in interesul statului, al 0udetului , al comunei sau al particularilor. -lasificarea organelor administratiei publice -dupa modul de formare avem organe alese " presedinte, parlamentari , primari#,organe numite " guvern# -dupa natura lor avem organe ale administratiei publice colegiale , si organeadministrative individuale " presedinte, primar# -dupa competenta lor avem : organe ale administratiei publice centrale si locale" competenta teritoriala #, organe cu competenta generala si speciala " competentamateriala#

b#determin trasaturile ce deosebes> autoritatea ad-tiei publice de alte autoritati publice Autoritatile administratiei publice, intrunesc un sir de trasaturi care le deosebesc de alte autoritati publice,sau organe statale cum ar fi: 1# organele administartiei publice int un gen de organe statale ceea ce imlica posibilitatea de a folosi, forta de constringere a statului. # autoritatile administratiei public sint infiintate prin lege sau in baza legii, dearece infiintarea in alt mod liar lipsi de autoritate publica, de care au nevoie la indeplinrea atributiilor.

!# intreaga activitate a acestor autoritati, se desfasoara pe baza si vederii executarii legii. 4#intreaga actiitate a acestor autoritati e desfasoara in interesul statului, sau al unitatii administratv teritoriale precum si a cetatenilo. Activitatea organului administratiei publice e realizata in practica de un personal de specialitate numiti functionari publici. .# actele 0uridice doptate sau emise de autoritatilor administartei publice sint supuse unui control de regula de legalitate inclusiv controlului 0udecatoresc 5#autorit administratiei publice activeaza conform competenti sau aributiilor stabilite de lege sau cnf legii. -onform literaturii de specallitatea ntiunea competentei ar fi mailarga decit notiunea atributii. *rin atributii se intelege totalitatea imputernicirilor si obligatiilor autoritatior, iar prin competenta- totalitatea atributiilor plus domeniu de activitate. &( (J: doua ministere au in temei cam acelasi gen de atributii insa competenta lor va fi diferitadeoarece activiaza in domenii diferite. <# /rice organ al administratiei publice are o structura interna care e formata din asa elemente cum ar fi; sectii si directii, servicii, departamente si alte unitati structurale. ;# aceste organe au un statut 0uridic independent care e stabilit pin lege sau in ba legii si care includ rolul si locul organului in sistemul diministrativ, modul lui de constituir, competenta, inclusiv relaatiile cu alte autoritati si persoane precum si modul de incetare a activitatii 7# org administratiei publice sin formate intr-un sistem care constituie administartia publica in +4 si acest sstem de descris inc aptolul ; al constitutiei +4. p+)@ =+4A+(, +((S)@& &)@ -(:( 4(@')/@A'(, /+L A&4)@)S'+A')() *=O:)-( sint o categorie de autoritati publice care infaptuiesc functiile si sarcinile puterii executive in cadrul statului. c#apreciati rolul si locul admin publice in cadrul sistemului autoritatilor publice 14.clasific autoritatilor admin publice a#enumerate criteriile de casificare a autorit admin publice Autritatile administartiei ublice se caracterizeaza prin mai multe trasaturi comun dar in acelasi timp, intre ele exista deosebiri determinate de modul de formare, activitate, competenta si alte criterii. *rin urmare, autoritatile administratiei publice pot fi claificate, in mai muulte categorii conform urmatoarelor criterii: 1# ordinea de formare a organelor sau autoritatilor administratiei publice # modul de formare a organelor administr. publice !# natura sau modul de activitate al autoritatii administratiei publice 4# -iteriu competentei b#clasific autorit admin publice conform citeriilor stabilite *rin urmare, autoritatile administratiei publice pot fi claificate, in mai muulte categorii conform urmatoarelor criterii: 1# ordinea de formare a organelor sau autoritatilor administratiei publice- potrivit acetui criteriu deosebim urmatoarele categorii de autoritati administratiei publice 1# organe a administratiei publice formate de cetateni"consiliile locale#; # organe a administartiei publice formate de org legislatv si presedintele +4 " guvernul, ministerele# !# organe formate de insasi autoritatile administratiei publice"comsii, inpectorate de stat# # modul de formare a organelor administr. publice- potrivit acestui criteriu, autoritatil admis-ve sint de doua feluri: organe administrative alese "consiliile locale, primarii# organe ale administratiei publice numite"guvernu, ministerele# !# natura sau modul de activitate al autoritatii administratiei publice, potrivit acstui criteiu avem urmtoarele categorii: 1# organe colegiale alcatuite din mai multe persoane"guvernul, consiliile locale # # rgane individuale sau unipersonale"acele organe care sint cnduse de o singura persoana"ministerele, primariile# 4# -iteriu competentei-competenta se imparte in urmatoarele:competenta teritoriala, competenta materiala, si comp. temporala. &in punct de vedere al competentei teritoriale, autoritatile administratiei publice pot fi urmatoarele: organe centrale, care au competenta pe inrteg teritoriu tarii, cum ar fi guvernul, ministerele, agentiile -organe locale sau teritoriale-au competenta in limitele unei sau citeva unitati administrativ teritoriale"consiliile locale# c#estimati importanta clasific autorit admin publice 15. sistemul autorit admin publice a#descrieti sitemul autorit admin publice *rin sistem al autoritatilor administratiei publice se intelege totalitatea de autoritati publice ce realizeaza activitatea de organizare a executarii si de executare in concret a legii, si intre care exista, legaturi prin care se asigura, functioalitatea sitemului respectiv. Sistemul administr publice, include in 1 rind guvernul +4 care prin natura sa este expreia puterii executve a statului, fiind cea mai importanta autoritatea publica prin intermediul careia se asigura,legatura dintre diferite autoritati ale administratiei publice care in totalitate formeaza sistemul administartiei publice. -elelalte autoritati care form. sistemul administratiei publice, pot fidivizate in urmatoarele categorii: -minsterele, gentiile, srviciile, birourile, inspectoratele de stat, comisiile si consiliile precum si structuri suboronate ale acestora inclusiv deconcentrate in unitatile administrativ tertoriale. '/ate aceste autoritati poarta denumirea generica, de administratie publica centrala de specialitate - consiliile locale, si raionale,primaii si primariile satelor, comunelor, or, municipiilor presedintii raioanelor si aparatul acestora .'oate aceste autoritati poarta denumrea generica de administratie publica locala. b#determin partile component ale sistemului autorit admin publice *CrBile componente ale autoritCBilor administrative publice, respectiv elementele ce le alcCtuiesc structura, sunt formate din personalul acestora, mi0loacele materiale Fi cele financiare cu care sunt Anzestrate, precum Fi competenBa decare dispun , dupC caz, capacitatea 0uridicC pe care oexercitC .Studiul acestor componente structurale se face atHt deFtiinBa dreptului administrativ, mai ales sub aspectul 0uridic al problematicii funcBiei, competenBei Fi capacitCBii adminis-trative, cHt Fi de FtiinBa administraBiei sub aspectul recrutCrii,repartizCrii Fi promovCrii personalului, a sarcinilor organelor administrative Fi a mi0loacelor materiale din dotare, An timp ceFtiinBa dreptului financiar Fi unele FtiinBe economice abordeazCaspectele economico-financiare ale acestor instituBii bugetare. c#apreciati gradul de a autoritatilor administrative di cadrul statului sistemului autorit admin publice 16. locul si rolul presedintelui (.) in sistemul autoritatilor publice a#determinati natura atributiilor presedint +4 AtribuBiile *reFedintelui +epublicii 4oldova sunt: -onvocarea *arlamentului *reFedintele +epublicii 4oldova, convoacC *arlamentul An cel mult !6 de zile de la alegeri "articolul 5! alineatul " # din -onstituBie#. &reptul la iniBiativC legislativC *reFedintele +epublicii 4oldova are dreptul la iniBiativC legislativC "articolul <! din -onstituBie#. 4esa0e *arlamentului *reFedintele +epublicii 4oldova poate lua parte la lucrCrile *arlamentului. *reFedintele +epublicii 4oldova adreseazC *arlamentului mesa0e cu privire la principalele probleme ale naBiunii "articolul ;4 din -onstituBie#. &izolvarea *arlamentului Dn cazul imposibilitCBii formCrii Luvernului sau al blocCrii procedurii de adoptare a legilor timp de ! luni, *reFedintele +epublicii 4oldova, dupC consultarea fracBiunilor parlamentare, poate sC dizolve *arlamentul, dacC nu a acceptat votul de Ancredere pentru formarea Luvernului, An termen de 4. de zile de la prima solicitare Fi numai dupC respingerea a cel puBin douC solicitCri de AnvestiturC. -oncomitent cu aceste posibilitCBi, existC Fi anumite restricBii asupra dizolvCrii :egislativului. Astfel, *arlamentul poate fi dizolvat numai o singurC datC An cursul unui an. (l nu poate fi dizolvat An ultimele 5 luni ale mandatului *reFedintelui +epublicii 4oldova, cu excepBia cazului prevCzut la art. <; alin. ".# "dacC Fi dupC alegerile repetate *reFedintele +epublicii 4oldova nu va fi ales, *reFedintele An exerciBiu dizolvC *arlamentul Fi stabileFte data

alegerilor An noul *arlament#, Fi nici An timpul stCrii de urgenBC, de asediu sau de rCzboi "articolul ;. din -onstituBie#. AtribuBii An domeniul politicii externe *reFedintele +epublicii 4oldova, care personificC statul Fi este c$emat sC-l reprezinte An relaBiile cu alte state, la cel mai Analt nivel, AFi exercitC funcBia de reprezentant oficial al statului An colaborare cu *arlamentul Fi Luvernul Fi are urmCtoarele atribuBii An domeniul politicii externe: - poartC tratative Fi ia parte la negocieri, Anc$eie tratate internaBionale An numele +epublicii 4oldova Fi le prezintC, An modul Fi An termenul stabilit de lege, spre ratificare *arlamentului; - la propunerea Luvernului, acrediteazC Fi rec$eamC reprezentanBii diplomatici ai +epublicii 4oldova Fi aprobC AnfiinBarea, desfiinBarea sau sc$imbarea rangului misiunilor diplomatice; - primeFte scrisorile de acreditare Fi de rec$emare ale reprezentanBilor diplomatici ai altor state An +epublica 4oldova "articolul ;5 din -onstituBie#. AtribuBii An domeniul apCrCrii *reFedintele +epublicii 4oldova este comandantul suprem al forBelor armate. (l poate declara, cu aprobarea prealabilC a *arlamentului, mobilizarea parBialC sau generalC. &e asemenea, An caz de agresiune armatC AndreptatC Ampotriva BCrii, *reFedintele +epublicii 4oldova ia mCsuri pentru respingerea agresiunii, declarC starea de rCzboi Fi le aduce, neAntArziat, la cunoFtinBa *arlamentului. &acC *arlamentul nu se aflC An sesiune, el se convoacC de drept An 4 de ore de la declanFarea agresiunii. *reFedintele +epublicii 4oldova poate lua Fi alte mCsuri pentru asigurarea securitCBii naBionale Fi a ordinii publice, An limitele Fi An condiBiile legii "articolul ;< din -onstituBie#. *reFedintele +epublicii 4oldova este responsabil personal de securitatea statului. -adrul 0uridic pentru constituirea Fi activitatea organelor ce asigurC securitatea statului este creat de *arlament, iar instituirea organelor securitCBii statului, stabilirea structurii, funcBiilor Fi finanBarea lor Bine de competenBa Luvernului. *reFedintelui i se rezervC dreptul de a institui Fi administra, An conformitate cu legislaBia, organe consultative pentru problemele asigurCrii securitCBii statului - -onsiliul Suprem de Securitate "articolul 5 din :egea cu privire la apCrare#. Alte atribuBii *reFedintele +epublicii 4oldova AndeplineFte Fi urmCtoarele atribuBii: a# conferC decoraBii Fi titluri de onoare; b# acordC grade militare supreme prevCzute de lege; c# soluBioneazC problemele cetCBeniei +epublicii 4oldova Fi acordC azil politic; d# numeFte An funcBii publice, An condiBiile prevCzute de lege; e# acordC graBiere individualC; f# poate cere poporului sC-Fi exprime, prin referendum, voinBa asupra problemelor de interes naBional; g# acordC ranguri diplomatice; $# conferC grade superioare de clasificare lucrCtorilor din procuraturC, 0udecCtorii Fi altor categorii de funcBionari, An condiBiile legii; i# suspendeazC actele Luvernului, ce contravin legislaBiei, pAnC la adoptarea $otCrArii definitive a -urBii -onstituBionale; 0# exercitC Fi alte atribuBii stabilite prin lege "articolul ;; din -onstituBie#. @umirea 0udecCtorilor *reFedintele +epublicii 4oldova numeFte 0udecCtorii, la propunerea -onsiliului Superior al 4agistraturii "articolul 115 alineatul " # din -onstituBie#. b#stabiliti locul presed +4 in sitemul autorit publice KKKKK. c#apreciati rolul presd +4 in cadrul sistemului autoritatilor publice KKKKKKKKK. 17. modul de constituire , activitatea si actele pred () a# determin modul de constituire in functie a pred +4 4odalitatea de investire in functie de presedinte al +4. -a rezultat al unei lupte de ambitii dintre legislative si executiv care a durat mai mult de doi ani sub genericul modificarii regimului deguvernamint *arlamentul a adoptat in 666 o modificare la -onstitutie cu privire la modul de alegere a *resedintelui +epublicii .Astfelart.<; al -onstitutiei prevede ca seful statului este ales de *arlament prin vot secret.poate fi aleasa in aceasta functie persoana care a implinit46 de ani cetatean al +4,a locuit sau locuieste permanent pe teritoriul +4 nu mai putin de 16 ani ,poseda limba de stat.este ales deputatulcare a obtinut votul a !3. din numarul deputatilor alesi.in cazul unor neintelegeri se organizeaza al doilea tur de scrutinP intre primii doicandidati,in cazul in care nici in acest tur nimeni nu intruneste numarul necesar de voturi dse organizeaza alegeri repetate .daca acesteaesueaza presedintele in exercitiu dizolva parlamentul si stabileste data laegerilor parlamentare repetate. &urata mandatului presedintelui estede 4 ani de la data depunerii 0uramintului si aceasta functie poate fi exercitata cel mult pentru mandate consecutive. +ezultatele alegerilor presedintelui sunt validate de -urtea -onstitutionala.mandatul poate fi prelungit in caz de catastrofa sau de razboi.*resedintele poate fidemis in cazul savirsirii unor fapte care incalca prevederile -onstitutiei cu votul a 3! din deputati. Alegerea *reFedintelui "1# *reFedintele +epublicii 4oldova este ales de *arlament prin vot secret. " # *oate fi ales *reFedinte al +epublicii 4oldova cetCBeanul cu drept de vot care are 46 de ani AmpliniBi, a locuit sau locuieFte permanent pe teritoriul +epublicii 4oldova nu mai puBin de 16 ani Fi posedC limba de stat. "!# (ste ales candidatul care a obBinut votul a trei cincimi din numCrul deputaBilor aleFi. &acC nici un candidat nu a Antrunit numCrul necesar de voturi, se organizeazC al doilea tur de scrutin Antre primii doi candidaBi stabiliBi An ordinea numCrului descrescCtor de voturi obBinute An primul tur. "4# &acC Fi An turul al doilea nici un candidat nu va Antruni numCrul necesar de voturi, se organizeazC alegeri repetate. ".# &acC Fi dupC alegerile repetate *reFedintele +epublicii 4oldova nu va fi ales, *reFedintele An exerciBiu dizolvC *arlamentul Fi stabileFte data alegerilor An noul *arlament. "5# *rocedura de alegere a *reFedintelui +epublicii 4oldova este stabilitC prin lege organicC. b#stabiliti specificul actelor presedintelui +4 Dn exercitarea atribuBiilor sale, Feful statului emite decrete, obligatorii pentru executare pe Antreg teritoriul statului. Acestea se publicC An 4onitorul /ficial al +epublicii 4oldova. &e asemenea, decretele emise de *reFedinte An exercitarea atribuBiilor sale prevCzute An articolul ;5 alineatul " # , articolul ;< alineatele " # , "!# Fi "4# se contrasemneazC de cCtre *rimul-ministru "articolul 74 din -onstituBie#. &ecretale sunt acte care produc efecte 0uridice .acestea pot fi individuale sinormative.deasemenea presedintele poate emite si acte individualecare nu imbraca forma decretului"de numire a consilierilor #.inexercitarea atributiilor sale acesta poate recurge si la acteexclusiv politice si la acte care nu produc efecte 0uridice.astfel de actesunt:mesa0ele adresate parlamentului,declaratii apeluri,demersuri etc.

c# apreciati gradul de perfectiune a legislatiei privind constituirea si activitatea presed +4 KKKKKK. 1 . incetarea mandatului si responsabilitatile presed () a#determinati termenul de incetare a mandatului presed () &urata mandatului "1# 4andatul *reFedintelui +epublicii 4oldova dureazC 4 ani Fi se exercitC de la data depunerii 0urCmAntului. " # *reFedintele +epublicii 4oldova AFi exercitC mandatul pAnC la depunerea 0urCmAntului de cCtre *reFedintele nou ales. "!# 4andatul *reFedintelui +epublicii 4oldova poate fi prelungit, prin lege organicC, An caz de rCzboi sau de catastrofC. "4# @ici o persoanC nu poate Andeplini funcBia de *reFedinte al +epublicii 4oldova decAt pentru cel mult douC mandate consecutive. &emiterea

"1# Dn cazul sCvArFirii unor fapte prin care AncalcC prevederile -onstituBiei, *reFedintele +epublicii 4oldova poate fi demis de cCtre *arlament cu votul a douC treimi din numCrul deputaBilor aleFi. " # *ropunerea de demitere poate fi iniBiatC de cel puBin o treime din deputaBi Fi se aduce neAntArziat la cunoFtinBa *reFedintelui +epublicii 4oldova. *reFedintele poate da *arlamentului Fi -urBii -onstituBionale explicaBii cu privire la faptele ce i se imputC. b#stabiliti caracterul si modalitatile responsabilitatii presed +4 +aspunderea presedintelui +4. *resedintele +4 ca si toti cetatenii statului poarta raspundere in fata legii in caz de inclcare a normelor de drept el trebuie sa poarteraspundere 0uridica. / particularitate a raspunderii este procedura de aplicare a raspunderii. &efinirea incompatibilitatii decurge dinconstitutie care stipuleaza ca indatorirea *resedintelui +4 este incopatibila cu oricare alte functii retribuite. @u se discuta asupra intrebariide raspundere a indatoririlor presedintelui +m, nu este compatibila cu alta functie publica sau de stat si cu afacerile private. *arlamentul poate $otari punerea sub acuzare a presedintelui +4 cu votul a cel putin 3! din nr deputatilor alesi in cazul in care savarseste o intractiune.-ompetenta de 0udecata apartine curtii supreme de 0ustitie in conditiile legii. *resedintele este demis de drept la data ramanerii definitive asentintei de condamnare. *rocedura de demitere a presedintelui presupune un numar de conditii in ceea ce priveste garantarea legalitatii siefectivitatea luarii : propunerea de demitere din functie trebuie adusa la cunostinta imediata a presedintelui +4; in cazuri exceptionale seconvoaca comisia parlamentara pentru a cerceta impre0urarile cazului; presedintelui poate da parlamentului si curtii constitutionaleexplicatii in ceea ce priveste acuzatiile aduse la adresa lui; decizia de demitere a presedintelui o ia curtea constitutionala; acesta decizie seconsidera definitiva daca a fost votata de cel putin 3! din nr deputatilor alesi. c#evaluate gradul de perfectiune a legislatiei referitor la incetarea mandatului si responsabilitpresd +4

1!.modul de constituire si $unctionare a guvernului a#descrieti modul de constituire si componenta guvern. -omponenta Luvernului. 4odalitatea de formare. +aspunderea. Luvernul se formeazC An urmCtoarea componenBC: *rim-ministrul, prim-viceprim-ministrul, viceprim-miniFtrii, miniFtrii Fi alBi membristabiliBi prin lege. 4embri ai Luvernului pot fi numai persoanele care deBin cetCBenia +epublicii 4oldova Fi au domiciliul An BarC.*reFedintele +epublicii 4oldova, dupC consultarea fracBiunilor parlamentare, desemneazC un candidat pentru funcBia de *rim-ministru.-andidatul pentru funcBia de *rim-ministru, An termen de 1. zile de la desemnare, cere votul de Ancredere al *arlamentului asupra programului de activitate Fi a Antregii liste a Luvernului. *reFedintele +epublicii 4oldova, An baza votului de Ancredere acordat de*arlament, numeFte Luvernul. Dn termen de trei zile de la data numirii Luvernului, *rimministrul, viceprim-miniFtrii, miniFtrii Fi ceilalBimembri ai Luvernului vor depune individual, An faBa *reFedintelui +epublicii 4oldova, 0urCmAntul. Dn caz de remaniere guvernamentalC saude vacanBC a postului *reFedintele +epublicii 4oldova revocCFi numeFte, la propunerea *rim-ministrului, pe unii membri ai Luvernului.Luvernul AFi exercitC mandatul din ziua depunerii 0urCmAntului de cCtre membrii lui An faBa *reFedintelui +epublicii 4oldova Fi pAnC lavalidarea alegerilor pentru un nou *arlament. 4embrii Luvernului, numiBi An funcBie conform alineatului <, dupC depunerea 0urCmAntului AFiexercitC atribuBiile An acelaFi mod. 4embrii Luvernului vor depune declaraBie cu privire la venituri Fi proprietate.Q Luvernul, An cazulexprimCrii votului de neAncredere de cCtre *arlament, al demisiei *rim-ministrului sau An cazul alegerilor unui nou *arlament, AndeplineFtenumai funcBiile de administrare a treburilor publice, pAnC la depunerea 0urCmAntului de cCtre membrii noului Luvern. Luvernul rCspunde AnfaBa *arlamentului pentru activitatea sa. Luvernul cel puBin o datC pe an, Bine An faBa *arlamentului o dare de seamC despre activitatea sa.4iniFtrii Fi conducCtorii altor autoritCBi administrative centrale, An baza unei $otCrAri a *arlamentului, Bin An faBa lui dCri de seamC asupraactivitCBii lor. 4embrii Luvernului sAnt obligaBi sC rCspundC la AntrebCrile formulate de deputaBi referitor la activitatea Luvernului Fi aorganelor din subordinea lui An modul stabilit. Luvernul examineazC deciziile comisiilor *arlamentului vizAnd activitatea Luvernului Fi aorganelor din subordinea lui, comunicC comisiilor rezultatele examinCrii deciziilor sau mCsurile luate pe marginea lor. b#determinati modul de functionare a guvern %uncBionarea Luvernului +epublicii 4oldova *otrivit art. din :egea cu privire la Luvernul +4 "nr.54-J)) din !1 mai1776#, Luvernul +4 se cClCuzeFte An activitatea sa de -onstituBie, de celelalte legiale republicii, de decretele *reFedintelui +epublicii 4oldova. Dn aceeaFi lege "art.!# se stipuleazC urmCtoarele direcBii principale ale activitCBii Luvernului: - creeazC condiBii pentru stabilirea Fi asigurarea suveranitCBii economiceFi politice a 4oldovei;- elaboreazC concepBia dezvoltCrii social-economice a republicii, pro-gramul Fi mecanismul trecerii la economia de piaBC;- asigurC libera iniBiativC, privatizarea, demonopolizarea economiei Fidezvoltarea relaBiilor de piaBC; - elaboreazC strategia dezvoltCrii te$nico-FtiinBifice, promoveazC o politicC naBionalC An domeniul FtiinBei, te$nicii, te$nologiei, rezolvC problemelereglementCrii de stat a progresului te$nico-FtiinBific; - garanteazC tuturor subiecBilor proprietCBii libertatea activitCBii econo-mice, diversitatea formelor de proprietate Fi egalitatea lor An drepturi, are gri0C de pCstrarea proprietCBii; -prote0eazC interesele naBionale An activitatea economicC, financiarC FivalutarC; -realizeazC colaborarea economicC cu BCrile lumii An condiBiile dez-voltCrii relaBiilor contractuale, formCrii infrastructurii de piaBC, integrCrii generaleuropene Fi mondiale; - asigurC prote0area intereselor naBionale An activitatea economicC ex-ternC, promoveazC politica liberului sc$imb sau politica protecBionismului, pornindde la interesele naBionale etc. RedinBele Luvernului Dn art. . al :egii cu privire la Luvernul +4, intitulat IRedinBeleLuvernului Fi modul de adoptare a $otCrArilorS, se spune cC FedinBele Luvernului sedesfCFoarC dupC caz, dar nu mai rar decAt o datC pe trimestru. RedinBele LuvernuluisAnt prezidate de *rim-ministru sau de unul dintre viceprimminiFtri. *reFedintelerepublicii poate lua parte la FedinBele Luvernului. RedinBele sAnt deliberative, dacCla ele participC ma0oritatea membrilor Luvernului. MotCrArile se adoptC cu votulma0oritCBii membrilor Luvernului prezenBi la FedinBC. decideti asupra structurilor organizatorice care activeaza pe linga guvern +(:AT)):( L=,(+@=:=) -= A:'( /+LA@( &( S'A' Articolul 17. +elaBiile Luvernului cu organele administraBiei publice locale Luvernul: 1# promoveazC An viaBC Fi exercitC controlul asupra respectCrii Fi executCrii legilor +epublicii 4oldova, $otCrArilor *arlamentului, decretelor *reFedintelui +epublicii 4oldova, $otCrArilor Fi ordonanBelor Luvernului de cCtre organele administraBiei publice locale; # administreazC, AmpreunC cu organele administraBiei publice locale obiectivele Fi ramurile de importanBC statalC; !# coordoneazC activitatea organelor administraBiei publice locale An vederea traducerii An viaBC a politicii de stat An domeniul asistenBei sociale, ocrotirii sCnCtCBii, AnvCBCmAntului public, tineretului Fi sportului, culturii Fi protecBiei mediului ambiant; 4# contestC $otCrArile autoritCBilor administraBiei publice locale, dacC ele contravin legislaBiei. Articolul 6. -onducerea ministerelor +epublicii 4oldova Fi altor organe de pe teritoriul republicii Luvernul: 1# conduce, coordoneazC Fi controleazC activitatea ministerelor, a altor autoritCBi administrative centrale, a inspectoratelor de stat, a comisiilor Fi consiliilor guvernamentale, altor autoritCBi din subordinea sa; # aprobC regulamentele ministerelor, ale altor autoritCBi administrative centrale, ale inspectoratelor de stat, comisiilor Fi consiliilor 1 guvernamentale; # numeFte Fi demite din funcBie viceminiFtrii +epublicii 4oldova. )ntrarea An funcBie a noului ministru are ca efect Ancetarea activitCBii viceministrului, cu excepBia cazului An care acesta a fost reconfirmat An funcBia respectivC de cCtre Luvern la propunerea ministrului; !# numeFte Fi demite din funcBie conducCtorii Fi ad0uncBii conducCtorilor celorlalte organe din subordinea sa, confirmC Fi elibereazC de exercitarea obligaBiilor de membri ai colegiilor ministerelor +epublicii 4oldova Fi ai altor organe din subordinea sa. Articolul 1. 4inisterele +epublicii 4oldova

4inisterele sAnt organele centrale de specialitate ale statului. (le sAnt conduse de miniFtri, care poartC rCspundere personalC pentru Andeplinirea sarcinilor puse An seama lor. Dn activitatea sa de conducere a ministerului, ministrul este asistat de unul sau de mai mulBi viceminiFtri. 4inisterele transpun An viaBC, An baza legilor republicii, decretelor *reFedintelui +epublicii 4oldova, politica Luvernului, $otCrArile Fi ordonanBele lui, conduc An limitele competenBei domeniile AncredinBate Fi sAnt responsabile de activitatea lor. Luvernul poate delega prin $otCrAre unele funcBii din competenBa sa cCtre ministerele de domeniu. Acest drept se realizeazC prin adoptarea de acte normative departamentale, Anregistrate An modul stabilit Fi publicate An 4onitorul /ficial al +epublicii 4oldova. 4inisterele promoveazC o politicC statalC de cadre AndreptatC spre completarea propriului aparat central Fi a organelor de resort cu specialiFti de AnaltC calificare, creeazC sistemul ramural de instruire continuC a cadrelor, organizeazC pregCtirea specialiFtilor cu studii superioare Fi medii de specialitate, asigurC pregCtirea cadrelor, inclusiv An strCinCtate. Dn virtutea sarcinilor, ministerele au dreptul de a face remanieri An aparatele lor prin reAnnoirea contractelor de muncC sau prin atestarea funcBionarilor de stat. Articolul . Alte autoritCBi administrative centrale, inspectoratele de stat, comisiile Fi consiliile guvernamentale AutoritCBile administrative centrale de pe lAngC Luvern se formeazC de *arlament la propunerea *rim-ministrului An scopul conducerii, coordonCrii activitCBii Fi exercitCrii controlului An domeniul organizCrii economiei Fi An alte domenii, care nu intrC nemi0locit An atribuBiile ministerelor. AutoritCBile administrative centrale sAnt conduse de directori generali sau de directori, numiBi An funcBie Fi eliberaBi din funcBie de Luvern. )nspectoratele de stat se formeazC de cCtre Luvern An scopul exercitCrii controlului asupra executCrii legilor republicii, a $otCrArilor Fi a altor acte emise de *arlament, a decretelor *reFedintelui +epublicii 4oldova, a $otCrArilor Fi ordonanBelor Luvernului. )nspectoratele de stat sAnt conduse de directori, numiBi An funcBie Fi eliberaBi din funcBie de Luvern. AutoritCBile administrative centrale Fi inspectoratele de stat emit, An limitele competenBei lor, acte normative departamentale. Luvernul poate sC creeze comisii Fi consilii permanente Fi provizorii pentru studierea unor probleme Fi elaborarea $otCrArilor An vederea dezvoltCrii economiei, politicii An domeniile finanBelor, creditelor, preBurilor, valutei, circulaBiei monetare, precum Fi An domeniile politicii sociale, AnvCBCmAntului public, culturii Fi din alte sfere ale vieBii. -omisiile se formeazC din lucrCtori ai ministerelor, precum Fi din savanBi Fi specialiFti de frunte, la propunerea *rim-ministrului, a prim-viceprimministrului sau a viceprim-miniFtrilor. Activitatea comisiilor Fi consiliilor este condusC de *rim-ministru, de miniFtri sau de alte persoane, numite de Luvern. 2". atributiile guvernului a#enumerate atrinutiile guvernului AtribuBiile Luvernului -onstituBia +epublicii 4oldova prevede cC Luvernul, potrivit programuluisCu dc activitate acceptat dc *arlament, IasigurC realizarea politicii interne Fiexterne a statului Fi exercitarea conducerii generale a administraBiei publiceS,operAnd An acest scop prin organismele sociale interesate. Luvernul are o multitudine de atribuBii Fi anume: - promovarea in viata a legilor,$otar parlam,decretelor presed +m si exercit control asupra execut propriilor $otar si ordonante - exercitC conducerea generalC a administraBiei publice; - asigurC executarea de cCtre organele administraBiei publice a legilor Ficelorlalte dispoziBii normative date An aplicarea acestuia; - conduce Fi controleazC activitatea ministerelor Fi celorlalte organecentrale Fi locale ale administraBiei publice; -elaboreazC proiecte de legi Fi le AnainteazC spre adoptare*arlamentului,ia An dezbatere propunerile legislative, privitor la activitatea executivC, primite din partea *arlamentului; - asigurC, prin adoptarea Fi aplicarea mCsurilor necesare, apCrarea or-dinii de drept Fi liniFtii publice, drepturilor Fi libertCBilor cetCBeneFti An condiBiile prevCzute de lege; - ia decizii cu privire la negocierea de tratate, acorduri Fi convenBii internaBionale An care se anga0eazC statul; -aprobC acordurile interguvernamentale care se vor putea semna numai prin Amputernicirea *rim-ministrului. -atri in doeniul de dezvolt econom so sociala a stat,crearee de conditii pt funtion autoadministrarii in asa directii cum ar fi:domeniul econ,domeniul dezvolt sociale,invatamitul,tineretul si sport,cultur si ocrot sanatatii.&omeniul stiintei si te$nicii,finantelor,preturilor si cirultiei monetare, domeniul muncii si politicii de cadre in erviciul public,domen asig liberatii. -atrib in domeniul poli externe reesind din princiiile -onst si cele ale dr )nternational,cum ar fi sabil de rel cu stat straine,organismele internationale si asigur promovarii unui curs unic si coerent in domen pol externe. b#clasificati atributiile guvernului Atrib guvern pot fi clasif in mai ulte categorii, cmf criteriuluil exercit atri in spatiu,atrib guvern pot fi casif in urmt categorii: a#atrib pri politica interna b#atrib priv pol extern

c#apreciati corelatia dintre atributiile guvernului si atributiile prim-ministrului si vice-prim-ministrului *rim-ministrul conduce Luvernul Fi coordoneazC activitatea membrilor acestuia, respectAnd atribuBiile ce le revin; *rim-ministrul +epublicii 4oldova: 1# prezideazC FedinBele Luvernului Fi ale *rezidiului lui; # An cazuri excepBionale ia decizii An problemele conducerii +epublicii 4oldova An limitele competenBei Luvernului Fi informeazC despre aceasta Luvernul la FedinBa lui ordinarC; !# asigurC colegialitatea An activitatea Luvernului; 4# formeazC Luvernul Fi propune componenBa lui An modul stabilit; .# acordC Amputerniciri pentru negocierea Fi semnarea tratatelor internaBionale ale +epublicii 4oldova; <# prezintC spre examinare *rezidiului Luvernului sau pune An faBa *reFedintelui +epublicii 4oldova c$estiunea cu privire la stimularea sau aplicarea unor sancBiuni disciplinare faBC de membrul Luvernului; ;# An cazul An care unul din miniFtri nu AFi exercitC atribuBiile conform legislaBiei, este An drept sC Anainteze *reFedintelui +epublicii 4oldova propunere privitor la revocarea acestui ministru; 7# informeazC *reFedintele +epublicii 4oldova An problemele deosebit de importante pentru BarC. Dn conformitate cu -onstituBia ":egea %undamentalC a +epublicii 4oldova#, *rim-ministrul este Anvestit Fi cu alte Amputerniciri prevCzute prin prezenta :ege Fi prin alte legi ale +epublicii 4oldova. Dn cazul An care *rim-ministrul este An imposibilitatea de a-Fi exercita atribuBiile, *reFedintele +epublicii 4oldova va desemna un alt membru al Luvernului ca *rim-ministru interimar. )nterimatul AnceteazC dacC *rim-minisrul reia activitatea An Luvern. *rim-viceprim-miniFtrul Fi viceprim-miniFtrii +epublicii 4oldova *rim vice priministru si viceprim ministri la rindul lor exercita urmatoarele atributii. 1#coordoneaza activitatea ministerelor a altor autoritati administrativ centrale si a altor org din subordinea guvernului. #exercita controlul si dau in mod operativ indicatii autoritatilor adminitrative centrale, in vederea asigurarii indeplinirii $otaririlor, ordonantelor, si dispozitiilor guvernului !# solutioneaza alte prob ce tin de activitatea autoritatilor administratiei publice centrae de specialitate inclusiv examineaza in prealabil proiectele de $otariri, ordonante si dispozitii ce urmeaza a fi prezentate la sedintele guvrnului. )n general activitatea vicepriministrilor este orgaizate pe compartimente.

21. actele guvernului a#identi$icati actele guvernului

-nf const +4 art 16 aln 1, guvernul adopta urmatoarele acte: $otariri, ordnante si dispozitii. 1#Motaririle sint cele mai rapindite acte ale guvernului, deoarece corespund caracteruui sau executoriu, i sint adoptate pu organizarea executaii legilor. Motaririle guvernului pot avea atit caraternormativ cit si caracter individual. Motaririle guvern cu caracter normativ pot fi clasificate in urm categorii: 1#$otariril ce contin ele insele norme 0uridice pe baza si in vederea executarii legii, adica sint niste acte de reglementare a anumitor rel sociale afenUrente administr publice # $otairile prin care se aproba alte acte 0uridice, cum ar fi $otaririle de aprobare, a unor regulamente, "regulamentele ministerelor#. :a rindul lor $otairile guver cu caracter individual se refera la persoane si situatii 0uridice concrete"numirea unor functionari publici...# #/rdonantele- adoptarea lor de catre guver tine de institutia constitutionala a delegarii legislative, astfel intru realizarea programului de activitate si cnf art 165 " # din -/nst +4, guvernul adopta ordonante in conformitate cu o lege speciala de abilitare,prin urmare, ordonantele sint acte normative cu putere de lege ordinara ce sint adoptate intr-o anumita perioada de timp in domenii care nu fac obiectul legilor organice. :a cerere guvernului, parlamentul adopta o lege de abilitare a guverului de aadopta ordonante, pu o perioada definita. )@ lege respectiva se indica, domeniile si data pina la care pot fi adoptate ordonantele de catre guvern. :egile de abilitare pot di de doua feluri: 1#cele care solicita arobarea ulterioara a ordonantelor de catre parlament # legi de abiliatre ce nu solicita aprobarea ulterioara a ordonantei. )n primul caz guvernul examineaa si proiectul lii privind aprobarea ordnantei prezentind parlamentului spre adoptare in termenul prevazut de legea de abilitare.)n situatiain care parlamentul respinge proiectul legii privind aprobarea ordonantei,ordonanta isi pierde efectele 0uridice de la data intrarii in vigoare a legii de respingere.*rin urmare ordonantele pot fi abrogate,suspebdate sau modificate de guvern prin adoptarea de ordonante doar in limitele termenului de abiliare.&upa expirarea termenului de abilitare ordonantele pot fi abrogate ,suspendate sau modificate numai prin lege de catre parlament.*rin urmare institutia delegarii legislative este destul de eficienta in cazurile cind in conditile principiului legalitatii sunt necesare de intrprins masuri urgente de catre executiv,insa in condtiile statului nostru aplicarea ordonantelor ca instrument 0uridic nu si-a gasit o larga rasindire. !#&ispozitii conform art 16 ".# al const +4 si art!6 din legea cu privire la guver dispozitiile ca acte sunt emise de catre prim-ministru pentru organizarea activitatii interne a guvernului.)n cea mai mare parte dispozitiile sunt niste acte cu caracter individual ce se refera la situatii si persoane concrete,efectiv dispozitiile ar fi acte ale prim-ministrului,iar actele guvernului ar fi $otaririle si ordonantele.

:egea cu privire la govern"conform legislatiei# Articolul !6. MotCrArile Fi dispoziBiile Luvernului *entru exercitarea atribuBiilor constituBionale Fi celor ce decurg din prezenta lege, precum Fi pentru organizarea executCrii legilor, Luvernul adoptC $otCrAri. &ispoziBiile se emit de cCtre *rim-ministru pentru organizarea activitCBii interne a Luvernului. MotCrArile Fi dispoziBiile Luvernului se semneazC de *rim-ministru. =nele $otCrAri se contrasemneazC de miniFtrii, care au obligaBia punerii lor An aplicare: - $otCrArile privind executarea bugetului, utilizarea Amprumuturilor Fi creditelor interne Fi externe, desfCFurarea reformelor financiar-economice Fi sociale, administrarea proprietCBii publice - respectiv, de ministrul finanBelor, ministrul economiei; - $otCrArile cu privire la asigurarea securitCBii statului, ordinii publice, capacitCBii de apCrare, activitatea %orBelor Armate - respectiv, de ministrul afacerilor interne Fi de ministrul apCrCrii; - $otCrArile privind politica externC - de ministrul afacerilor externe; - $otCrArile privind exercitarea de cCtre Luvern a dreptului de iniBiativC legislativC, elaborarea programelor de activitate legislativC, aprobarea proiectelor de legi Fi prezentarea lor *arlamentului spre examinare - respectiv, de ministrul 0ustiBiei; - $otCrArile cu caracter complex, care reglementeazC funcBionarea diferitelor ramuri ale economiei naBionale - se contrasemneazC, la decizia *rimministrului, de cCtre un ministru responsabil pentru punerea acestora An aplicare. - MotCrArile Fi dispoziBiile Luvernului, cu excepBia celor care conBin secret de stat, se publicC An 4onitorul /ficial al +epublicii 4oldova An termen de 16 zile de la data adoptCrii sau emiterii. - MotCrArile Fi dispoziBiile Luvernului intrC An vigoare la data publicCrii An 4onitorul /ficial al +epublicii 4oldova sau la data indicatC An textul acestora, dar care nu poate precede data publicCrii lor. Articolul !6 . /rdonanBele Luvernului - /rdonanBele sAnt acte normative cu putere de lege ordinarC, adoptate Antr-o anumitC perioadC de timp Fi An domeniile care nu fac obiectul legilor organice. -/rdonanBele se semneazC de *rim-ministru Fi se contrasemneazC de miniFtrii care au obligaBia punerii lor An aplicare, An procedura stabilitC An articolul !6 pentru $otCrArile Luvernului. -/rdonanBele se publicC An 4onitorul /ficial al +epublicii 4oldova Fi intrC An vigoare An modul stabilit pentru actele oficiale. -/rdonanBele se abrogC, se suspendC sau se modificC de Luvern prin adoptarea de ordonanBe An limitele termenului de abilitare. &upC expirarea termenului de abilitare ordonanBele pot fi abrogate, suspendate sau modificate numai prin lege. *rocedura elaborCrii, examinCrii Fi adoptCrii ordonanBelor este stabilitC de Luvern. b#comparati diferitele categorii de acte ale guvernului KKKKKKK

c#decideti asupra coraportului dintre actele guvernului si si actele prim-ministrului KKKKK.. 22. incetarea mandatului si responsabilitatea guvernului a#determin durata mandatului si temeiurile de incetare inainte de termen a mandatului Luvern -onform prevederilor constituttionale incetarea mandatului guvernului are loc de regula la data validarii alegerilor pentru un nou parlament ,adica in mod ideal mandatul guvernului ar fi de 4 ani,desi nu este expres mentionat nicaieri.*revederile legislatiei in vigoare sunt destul de incerte in special in ceea ce priveste incetarea mandatului guvernului inainte de termen. Articolul 5. &emisia Luvernului Luvernul are dreptul sC demisioneze din propria iniBiativC. %iecare membru al Luvernului are, de asemenea, dreptul de a demisiona. -&emisionarea *rim-ministrului conduce la demisionarea Luvernului An componenBC deplinC. - -ererea de demisie a *rim-ministrului Fi a Antregii componenBe a Luvernului se prezintC *arlamentului, care se pronunBC asupra ei. - -ererile de demisie a unor membri ai Luvernului se prezintC *rim-ministrului Fi se aduc la cunoFtinBa *reFedintelui +epublicii 4oldova. Luvernul AFi dC demisia An cazul An care: 1# *arlamentul Fi-a exprimat neAncrederea An Luvern conform art.165 Fi 165 1 din -onstituBie; # *rim-ministrul a demisionat sau a decedat; !# a fost ales un nou *arlament "la prima lui FedinBC#. Articolul <. (xprimarea votului de neAncredere Luvernului *arlamentul, la propunerea a cel puBin o pCtrime din deputaBi, poate exprima vot de neAncredere Luvernului. (xprimarea neAncrederii Luvernului se $otCrCFte cu votul ma0oritCBii deputaBilor.

b#stabiliti modalitatile si caracterul responsabilitatii guvern -----+esponsabilitatea Luvernului -onform art 164 din constitutia +4 guvernul este responsabil in fata parlamentului si prezinta informatiile si documentele cerute de acesta,de comisiile parlamentare si de deputati.4embrii guvernului au acces la lucrarile parlamentului iar in cazul cind li se solicita prezenta ,participarea lor este obligatorie. Luvernul rCspunde An faBa *arlamentului pentru activitatea sa. Luvernul cel puBin o datC pe an, Bine An faBa *arlamentului o dare de seamC despre activitatea sa. 4iniFtrii Fi conducCtorii altor autoritCBi administrative centrale, An baza unei $otCrAri a *arlamentului, Bin An faBa lui dCri de seamC asupra activitCBii lor. 4embrii Luvernului sAnt obligaBi sC rCspundC la AntrebCrile formulate de deputaBi referitor la activitatea Luvernului Fi a organelor din subordinea lui An modul stabilit. Luvernul examineazC deciziile comisiilor *arlamentului vizAnd activitatea Luvernului Fi a organelor din subordinea lui, comunicC comisiilor rezultatele examinCrii deciziilor sau mCsurile luate pe marginea lor. *rin urmare guvernul poarta in principal o raspundere politica doar in fata parlamentului pentru intreaga sa activitate si ceamai severa sanctiune consta in acordarea votului de neincredere de catre parlament si demiterea guverului ca rezultat,respectiv fiecare membru al guvernului raspundepolitic solidat cu ceilalti membri pentru activitatea si actele guvernului c#evaluate gradul de peflectiune a legislatiei referitor la incetarea mandatului govern si decideti asupra posibilitatii de influinta a govern asupra organului legislative KKKKKKKKKKK.. 23.organizarea si $unctionarea a organelor central de specialitate ale admin publice a#determin modul de organiz si structura organelor central de specialitate ale admin publiceVVV -onducerea generalC Fi ierar$ia administraBiei publice centrale de specialitate "1# AdministraBia publicC centralC de specialitate se compune din totalitatea ministerelor Fi altor autoritCBi administrative centrale, care diferC dupC organizare Fi atribuBiile acestora, prin intermediul cCrora se exercitC sarcinile puterii executive An vederea asigurCrii satisfacerii intereselor generale ale societCBii Fi ale statului, An domeniul AncredinBat. " # Luvernul asigurC unitatea de acBiune a autoritCBilor administraBiei publice centrale de specialitate pentru executarea dispoziBiilor legii Fi sarcinilor ce revin acestor autoritCBi. "!# AutoritCBile administraBiei publice centrale de specialitate funcBioneazC Antr-un sistem unic An baza subordonCrii instituBionale Fi funcBionale Fi a supraveg$erii din partea organului ierar$ic superior. b#detrmin modul de function a organelor central de specialitate ale admin publiceVVV

c#evaluati gradul de perfectiune a legislatiei privind organizarea si functionarea organelor central de specialitate ale admin publice KKKKKKKKKKKKKK. 24.atributiile si actele organelor central de specialitate ale admin publice a#determin categoriile de atributii ale organelor central de specialitate ale admin publice AtribuBiile administraBiei publice centrale de specialitate "1# AdministraBia publicC centralC de specialitate, executC sarcini administrative generale care servesc Andeplinirii funcBiilor acestuia, Fi anume: a# participarea la elaborarea politicilor publice Fi actelor normative, precum Fi monitorizarea Fi evaluarea acestora; b# coordonarea, controlul Fi supraveg$erea domeniului AncredinBat; c# aplicarea actelor normative; d# controlul de stat; e# prestarea serviciilor publice; f# administrarea patrimoniului de stat. " # AdministraBia publicC centralC de specialitate exercitC Fi alte sarcini administrative delegate de Luvern, An condiBiile legii. "!# &elegarea sarcinilor administrative, altele decAt cele de elaborare a politicilor publice, cCtre alte persoane 0uridice publice sau private se face An temeiul legii, la propunerea Luvernului prin contract administrativ, atunci cAnd sarcina administrativC este AndeplinitC mai eficient de cCtre acestea. b#determin categor de acte ale organelor central de specialitate ale admin publice . Actele autoritCBilor administraBiei publice centrale de specialitate "1# Dntru exercitarea atribuBiilor ce le revin, autoritCBile administraBiei publice centrale de specialitate, An condiBiile legii, emit acte cu caracter normativ Fi individual. Actele cu caracter individual se emit numai pentru organizarea Fi funcBionarea organelor ce Bin de domeniul de activitate a acestuia. AutoritCBile administraBiei publice centrale de specialitate pot emite acte cu caracter normativ obligatorii pentru terBi, doar An cazul An care acest fapt nu contravine legii sau altor acte normative de o forBC superioarC. " # Actele cu caracter normativ ale autoritCBilor administraBiei publice centrale de specialitate se emit Antru executarea legilor Fi $otCrArilor *arlamentului, decretele *reFedintelui +epublicii 4oldova, ordonanBelor Fi $otCrArilor Luvernului. "!# Actele autoritCBilor administraBiei publice centrale de specialitate, ce nu corespund legilor, ordonanBelor Fi $otCrArilor Luvernului, se suspendC sau se abrogC, An condiBiile legii, de cCtre Luvern. "4# Actele cu caracter normativ Fi individual ale autoritCBilor administraBiei publice centrale de specialitate pot fi atacate An instanBele de contencios administrativ, dacC legea nu prevede altfel. c#apreciati gradul de perfectiune a legislat privind identificarea si si delimitarea diferitor categorii de acte ale organelor central de specialitate ale admin publice KKKKKKKKKKKKK 25.notiuni generale privimd admin public locala a#definit A*: si enumerate principiile de organiz si function a acesteia AdministraBie publicC localC - totalitatea autoritCBilor publice locale constituite, An condiBiile legii, pentru promovarea intereselor generale ale locuitorilor unei unitCBi administrativ-teritoriale; *rincipiile de bazC ale administrCrii publice locale "1# Administrarea publicC An unitCBile administrativ-teritoriale se AntemeiazC pe principiile autonomiei locale, descentralizCrii serviciilor publice, eligibilitCBii autoritCBilor publice locale Fi consultCrii cetCBenilor An probleme locale de interes deosebit. " # AutoritCBile administraBiei publice locale beneficiazC de autonomie decizionalC, organizaBionalC, gestionarC Fi financiarC, au dreptul la iniBiativC An tot ceea ce priveFte administrarea treburilor publice locale, exercitAndu-Fi, An condiBiile legii, autoritatea An limitele teritoriului administrat. "!# Aplicarea principiilor enunBate An prezentul articol nu poate afecta caracterul unitar Fi indivizibil al statului.

b#stabiliti sistemul autorit A*: Dn calitate de autoritCi ale admin. pub. loc. apar urmCtoarele categorii 1- consiliile sCte ti , comunale , orC Cne ti , municipale denumite i consilii locale precum i consiliile raionale ca autoritCi deliberative , An ceea ce prive te autoritatea teritorialC cu statut special LCgCuzia activeazC adunarea popularC a LCgCuziei, a -a categorie o formeazC primarii satelor, comunelor, ora elor , municipiilor, inclusiv aparatul lor de lucru denumit primCrie precum i preedinii raioanelor i aparatul de lucru al acestora ca autoritC i executive , An cazut unit. cu statut special LCgCuzia activeazC guvernatorul gCgCuziei i comitetul executiv al gCgCuziei, de asemenea An unitC ile administrativ teritoriale An special de nivelul al -lea activeazC structurile teritoriale ale cancelariei de stat, care exercitC controlul administrativ al activitC ii autoritC ilor administra iei publice locale , precum i activeazC diferite servicii publice desconcentrate ale ministerelor i altor autoritC i administrative centrale. c#estimate nivelul de respectare a principiilor privind A*: KKKKKKKKKK. 26.caracteristica generala a statutului autoritatiloe &*+ a#determin modul de constituire si activitate a autorit A*: /rganizarea activitCBii autoritCBilor publice locale "1# AutoritCBile publice locale AFi desfCFoarC activitatea An domeniile stabilite de :egea privind descentralizarea administrativC, dispunAnd An acest scop de competenBe depline care nu pot fi puse An cauzC sau limitate de nici o autoritate publicC, decAt An condiBiile legii. " # -ompetenBele autoritCBilor publice locale sAnt delimitate An condiBiile prezentei legi Antre competenBele autoritCBilor publice deliberative Fi executive de nivelurile AntAi Fi al doilea. "!# AutoritCBile administraBiei publice centrale nu pot sC stabileascC ori sC impunC competenBe autoritCBilor publice locale fCrC o evaluare prealabilC a impactului financiar pe care aceste competenBe l-ar putea genera, fCrC o consultare a autoritCBilor locale de nivelul corespunzCtor Fi fCrC ca colectivitCBile locale sC fie asigurate cu mi0loacele financiare necesare. b#determin categori de acte si modul de incetare a mandatului autoritatilor A*:VVVVVVVVVVVVV Dn activitatea sa autoritCile administraiei publice locale adoptC acte administrative cu caracter normativ i individual. (J(+-)'A+(A 4A@&A'=:=) Articolul ; . Statutul alesului local "1# Dn exercitarea mandatului, consilierii locali, primarii Fi viceprimarii, preFedinBii Fi vicepreFedinBii raioanelor sAnt An serviciul colectivitCBii locale Fi se bucurC de protecBia Fi garanBiile acordate prin :egea privind statutul alesului local. " # *ersoanele enumerate la alin."1#, cu excepBia consilierilor, au dreptul la concediu de odi$nC anual, An condiBiile legislaBiei An vigoare. -oncediul de odi$nC anual se acordC conform programCrii aprobate de consiliul respectiv. Articolul ;!. +Cspunderea 0uridicC *rimarii Fi viceprimarii, preFedinBii Fi vicepreFedinBii raioanelor, consilierii, secretarii Fi personalul primCriilor Fi aparatelor preFedinBilor raioanelor poartC rCspundere 0uridicC An conformitate cu legislaBia An vigoare pentru faptele ilegale comise An exerciBiul funcBiunii. Articolul ;4. )ncompatibilitCBi "1# *reFedintele Fi vicepreFedintele raionului, guvernatorul unitCBii teritoriale autonome cu statut 0uridic special, preFedintele Fi vicepreFedinBii adunCrii populare a unitCBii teritoriale autonome cu statut 0uridic special, primarii Fi viceprimarii, pe parcursul mandatului lor, nu au dreptul sC deBinC alte funcBii retribuite sau sC cumuleze o altC funcBie, prin contract sau acord, An Antreprinderi strCine sau Antreprinderi Fi organizaBii mixte, An Antreprinderi, instituBii Fi organizaBii cu orice formC de organizare 0uridicC, cu excepBia activitCBilor FtiinBifice, didactice Fi de creaBie. " # %uncBia de preFedinte Fi vicepreFedinte al raionului, de primar Fi viceprimar este incompatibilC cu calitatea de consilier. Articolul ;.. Suplinirea mandatului predecesorilor -onsiliile locale Fi primarii aleFi An cadrul alegerilor anticipate desfCFurate ca urmare a dizolvCrii unor consilii sau devenirii vacante a unor posturi de primari, Anc$eie mandatul predecesorilor. c#apreciati gradul de perfectiune a legislat privind statutil 0uridic al autoritatilor A*:

27.caracteristica controlului administrative al activitatii autoritatilor administrat publice locale a#identifact categoriile de control al activitatii autorit A*: --ontrolul administrativ- -ontrolul administrativ al activitCBii autoritCBilor administraBiei publice locale vizeazC respectarea -onstituBiei, a tratatelor internaBionale la care +epublica 4oldova este parte, a prezentei legi Fi a altor acte normative atAt de cCtre autoritCBile administraBiei publice locale de nivelurile AntAi Fi al doilea, cAt Fi de cCtre funcBionarii acestora. --ontrolul de legalitate: -ontolul obligatoriu -ontrolul facultativ -ontrolul solicitat de autorit publice locale -ontrolul solicitat de persoanele vatamat --ontrolul de oportunitate b#determinati subiectele si obiectele controlului administrative al autorit A*: SubiecBii controlului administrativ -&e organizarea controlului administrativ al activitCBii autoritCBilor administraBiei publice locale este responsabilC -ancelaria de Stat, acesta fiind exercitat nemi0locit de -ancelaria de Stat sau de oficiile sale teritoriale, conduse de reprezentanBii Luvernului An teritoriu. -SubiecBi ai controlului de oportunitate sAnt Luvernul, autoritCBile de specialitate ale administraBiei publice centrale, alte autoritCBi administrative, care acBioneazC An unitCBile administrativ-teritoriale, inclusiv prin intermediul serviciilor lor desconcentrate, potrivit competenBelor ce le revin An condiBiile legii. c#estimate gradul de perfectiune a legislat privind controlul administrat al activitatii autorit A*: KKKKKKKKKKK.. 2 .notiunea categoriile de servicii publice si principiile de baza ale serviciului public a#de$init notiunea de serviciului public. &efiniia serviciului public: serviciul public reprezintC o structurC organizatoricC Anfiin atC prin lege sau An baza legii de cCtre stat inclusiv unitatea administrativ teritorialC pentru satisfacerea An mod continuu sau sistematic a unor interese specifice ale membrilor societC ilor, aceastC structurC organizatoricC fiind AncadratC cu personal de specialitate i finan atC ca regulC din bugetul statului sau bugetul uniitC ii administrativ teritoriale. )n sens legal noiunea de serviciu public poartC un caracter mai restrAns decAt An aspect doctrinal. astfel din punct de vedere al legisla iei serviciile publice sunt considerate doar autoritCile publice , adicC acele organe instituite prin lege sau printr-un alt act normativ care ac ioneazC An regim de putere publicC An scopul realizCrii unui interes public b#determin categoriile de servicii publice -lasificarea serviciilor publice &upC interesul general pe care Al realizeazC Fi gradul de extensie se disting:

servicii publice descentralizate; Serviciile publice de interes naBional pot avea caracter de servicii publice centralizate An cazul 4inisterului ApCrCrii, 4inisterului de (xterne, Serviciului de )nformaBie Fi Securitate, deoarece sAnt organizate la scara Antregului teritoriu naBional Fi servicii desconcentrate ale ministerelor Fi departamentelor An unitCBile administrativ-teritoriale de nivelul doi. Aceste servicii sAnt conduse de prefect, An calitate de reprezentant al guvernului An teritoriu. Serviciile publice descentralizate, la rAndul sCu, se disting An servicii publice locale Fi servicii publice 0udeBene. An funcBie de forma de organizare, serviciile publice pot fi clasificate An trei categorii 1: a# organe ale administraBiei publice locale "consiliul local, primCria#; b# instituBii publice "instituBii de AnvCBCmAnt, de asistenBC medicalC#; c# regii autonome de interes public "An literatura de specialitate pot fi AntAlnite Fi sub denumirea de stabilimente publice, An aceastC categorie pot fi incluse Antreprinderile municipale, care beneficiazC de o autonomie administrativC Fi financiarC relativC#; Asumarea rCspunderii pentru asigurarea diferitelor servicii nu AnseamnC obligatoriu cC serviciile respective trebuie sC fie furnizate efectiv de cCtre organisme aparBinAnd sau fiind conduse de autoritCBile locale. 4a0oritatea serviciilor, cu excepBia celor de administrare generalC, pentru care sAnt re sponsabile autoritCBile locale, pot fi furnizate efectiv pe o bazC parBial sau integral contractualC, de cCtre agenBi economici privaBi, autoritCBile locale menBinAndu-Fi rolul de supraveg$ere Fi reglementare, iar, An funcBie de aran0amentele contractuale, c$iar Fi unele c#decideti asupra gradului de perfectiune a legislatieii referitor la definirea srviciului public responsabilitCBi financiare. &upC natura serviciilor oferite, la nivel local serviciile publice pot fi AmpCrBite convenBional An patru categorii de bazC : 1. Servicii publice cu caracter general administrativ sau de reglementare (stare civil, autorizaii de construcie, etc.). 2. Servicii care nu au un caracter exclusiv, adic serviciile de care beneficiaz ntreaga comunitate !i de la care nimeni nu

a) b)

servicii publice de interes naBional;

poate fi exclus, din motive de ordin social sau te"nic (securitate, iluminare stradal, ngri#irea spaiilor publice). $. Servicii cu caracter exclusiv, adic servicii care constituie a!a zisele %monopoluri naturale% !i s nt furnizate consumatorilor individuali, potrivit unor aran#amente contractuale !i n sc"imbul unei pri convenabile (aprovizionarea cu ap potabil, energie termic, salubrizarea teritoriului, etc.).
4.Servicii de naturC pur comercialC "locuinBe, reparaBii, afaceri c#KKKKKK-------------------------2!.notiunea clasi$icarea $unctionarilor publici si $unctiilor publice a#defin not de functionar public si identific criterile de clasific a acestora funcBionar public G persoanC fizicC numitC, An condiBiile prezentei legi, Antr-o funcBie publicC; %uncBiile publice se instituie An temeiul actelor *arlamentului, *reFedintelui +epublicii 4oldova, Luvernului Fi ale altor autoritCBi publice,emise An limitele competenBei lor, stabilite de -onstituBie Fi de alte legi. -onform nivelului atribuBiilor titularului, funcBiile publice seclasificC An urmCtoarele categorii: a# funcBii publice de conducere de nivel superior %uncBionarii publici de conducere de nivel superior realizeazC managementul nivelului superior An autoritCBile publice. *entru a ocupa o funcBie publicC de conducere de nivel superior, persoana trebuie sC AndeplineascC urmCtoarele cerinBe: b# sC aibC studii superioare, absolvite cu diplomC de licenBC sau ec$ivalentC; c# sC aibCcel puBin . ani vec$ime An specialitatea3profilul funcBiei publice respective.si sa fie cetatean al +4, sa nu aiba antecedebte penale etc. b# funcBii publice de conducere %uncBionarii publici de conducere organizeazC, coordoneazC, AndrumC Fi controleazC activitCBile subautoritatea unui funcBionar public ierar$ic superior sau a unei persoane ce exercitC funcBie de demnitate publicC. c# funcBii publice deexecuBie. -ategoria funcBionarilor publici de execuBie include persoanele numite An alte funcBii publice decAt cele prevCzute pentru primeledoua niveluri de functii publice. Dn raport cu complexitatea Fi natura sarcinilor, cu nivelul de importanBC Fi responsabilitate, fiecarecategorie de funcBii publice se Amparte An grupuri. b#determin categoriile de functii publice si functionari publici conform legilatiei in vigoare Articolul <. -lasificarea funcBiilor publice "1# -onform nivelului atribuBiilor titularului, funcBiile publice se clasificC An urmCtoarele categorii: a# funcBii publice de conducere de nivel superior; b# funcBii publice de conducere; c# funcBii publice de execuBie. " # Dn raport cu complexitatea Fi natura sarcinilor, cu nivelul de importanBC Fi responsabilitate, fiecare categorie de funcBii publice se Amparte An grupuri, specificate An -lasificatorul unic al funcBiilor publice, aprobat de *arlament. Articolul ;. %uncBionarii publici de conducere de nivel superior "1# %uncBionarii publici de conducere de nivel superior realizeazC managementul nivelului superior An autoritCBile publice. " # -ategoria funcBionarilor publici de conducere de nivel superior include persoanele care sAnt numite An una din urmCtoarele funcBii publice de conducere de nivel superior: c# ad0unct al conducCtorului autoritCBii administrative; d# conducCtor Fi ad0unct al conducCtorului aparatului autoritCBii publice "*arlamentul, *reFedintele +epublicii 4oldova, -onsiliul Superior al 4agistraturii, -urtea -onstituBionalC, -urtea SupremC de NustiBie, *rocuratura LeneralC, -urtea de -onturi#. "!# /cuparea funcBiei publice de conducere de nivel superior vacante se face prin concurs. "4# *entru a ocupa o funcBie publicC de conducere de nivel superior, persoana trebuie sC AndeplineascC cumulativ urmCtoarele cerinBe: a# sC respecte condiBiile prevCzute la art. <; b# sC aibC studii superioare, absolvite cu diplomC de licenBC sau ec$ivalentC; c# sC aibC cel puBin . ani vec$ime An specialitatea3profilul funcBiei publice respective. ".# @umirea An funcBie a funcBionarilor publici de conducere de nivel superior, modificarea, suspendarea Fi Ancetarea raporturilor de serviciu se fac, An condiBiile legii, de cCtre: a# Luvern, pentru funcBiile publice specificate la alin." # lit.c#; b# conducCtorii autoritCBilor publice respective, pentru funcBiile publice specificate la alin." # lit.d#. Articolul 7. %uncBionarii publici de conducere "1# -ategoria funcBionarilor publici de conducere include persoanele numite, An condiBiile prezentei legi, An una din urmCtoarele funcBii publice de conducere: a# conducCtor Fi ad0unct al conducCtorului organului din subordinea ministerelor Fi altor autoritCBi administrative; b# conducCtor Fi ad0unct al conducCtorului subdiviziunii interioare a autoritCBii publice; c# conducCtor Fi ad0unct al conducCtorului serviciului desconcentrat al autoritCBii publice; g# conducCtor Fi ad0unct al conducCtorului serviciului descentralizat, organizat An unitatea administrativ-teritorialC Fi An unitatea teritorialC autonomC cu statut special; $# secretar al consiliului satului "comunei#, sectorului, oraFului "municipiului#, raionului Fi secretar al preturii; i# pretor Fi vicepretor al sectorului municipiului -$iFinCu. " # %uncBionarii publici de conducere organizeazC, coordoneazC, AndrumC Fi controleazC activitCBile specificate la art.! sub autoritatea unui funcBionar public ierar$ic superior sau a unei persoane ce exercitC funcBie de demnitate publicC. Articolul 16. %uncBionarii publici de execuBie

1 2

-ategoria funcBionarilor publici de execuBie include persoanele numite, An condiBiile prezentei legi, An alte funcBii publice decAt cele prevCzute la art.; Fi 7. c#evaluate gradul de perfectiune a notiunii de functonar public si calasificarea functionari publici conform legilatiei in vigoare -----------------------------------------------------3".instituirea $unctiei publice si conditiile de ocupare a ei a#determin premisile de aparitie a functiei publice si categoriile de conditii privind ocuparea functieii publice . KKKKKKKKKKKKK. b#comparati diferitele conditii la ocuparea functiei publice si consecintele nerespectarii acestora. Articolul ;. /cuparea funcBiei publice vacante "1# /cuparea funcBiei publice vacante se face prin: a# concurs; b# promovare; c# transfer. " # -oncursul se organizeazC, de regulC, dupC aplicarea modalitCBilor de ocupare a funcBiei publice vacante specificate la alin."1# lit.b# Fi c#. Articolul 7. -oncursul pentru ocuparea funcBiei publice vacante "1# -oncursul pentru ocuparea funcBiei publice vacante are la bazC principiile competiBiei desc$ise, transparenBei, competenBei Fi meritelor profesionale, precum Fi principiul egalitCBii accesului la funcBiile publice pentru fiecare cetCBean. " # -oncursul se organizeazC, An condiBiile legii, de cCtre: a# comisia de concurs prevCzutC la art.; alin."5#, pentru funcBiile publice specificate la art.; alin." # lit.c#; b# comisiile de concurs prevCzute la art.; alin.";#, pentru funcBiile publice specificate la art.; alin." # lit.d#; c# comisiile de concurs instituite de cCtre autoritCBile publice, pentru funcBiile publice de conducere Fi de execuBie din aceste autoritCBi. "!# -ondiBiile de desfCFurare a concursului se publicC Antr-o publicaBie periodicC, pe pagina Web a autoritCBii publice iniBiatoare, precum Fi se afiFeazC pe panoul informaBional la sediul autoritCBii publice, Antr-un loc vizibil Fi accesibil publicului, cu cel puBin 6 de zile calendaristice Anainte de data desfCFurCrii concursului. "4# *rocedura de organizare Fi desfCFurare a concursului se stabileFte de Luvern. ".# :itigiile cu privire la concurs se soluBioneazC de instanBa de contencios administrativ competentC.

c#evaluate gradul de corespundere necesitatilor zilei a legislatiei privind instituirea functiei publice si condtiile de ocupare a ei ---------------------------------------------3".instituirea $unctiei publice si conditiile de ocupare a ei. O#-ondiiile de ocupare a funciilor publice pot fi divizate An: --ondiii de bazC sau generale de ocupare a func iei publice --ondiii speciale de ocupare a funciei publice. -ondiiile de bazC sunt aplicabile tuturor funcionarilor publici, ele rezultC din prevederile -onst +4, art.!7, cAt i din prevederile legii cu privire la func . publicC. Astfel la o funcie publicC poate candida persoana fizicC care Andepline te condi iile: 1- deine cetCenia +4 - *osedC limba de stat i limbile oficiale de comunicare interetnicC conf. legii. !-*ersoana are capacitatea deplinC de exerci iu 4- persoana nu a Amplinit vArsta necesarC obinerii dr. la pensie pentru limita de vArstC. .- *ersoana este aptC din punct de vedere al sCnCtC ii pentru exercitarea func iei publice, conf. certif. medicale cu condi ia cC pentru func ia respectivC nu sunt stabilite cerine speciale de sCnCtate. 5-*ersoana are studiile necesare prevCzute pentru func iepublicC respectivC. <- *ersoana nu are antecedente penale nestinse pentru infrac iuni sCvAr ite cu inten ie. ;-*ersoana nu este privatC de dr. de a ocupa anumite func ii sau de a exercita o anumitC activitate ca pedeapsC de bazC sau complementarC. Aceste cerine sunt puin diferite An cazul persoanelor ce ocupC func ie de demnitate pub-cC, dar i a persoanelor ce ocupC func ie An cabinet cu funcie de demnitate publicC. -ondiiile speciale rezultC din specificul funciei inclusiv al domeniului de activitate al viitorului func ionar, unele sunt necesare cerin e suplimentare, de ex. pentru ocuparea anumitor funcii pot fi stabilite criterii suplimentare de vArstC, experien C " func ie de conduc.# , starea excelentC a sCnCtC ii .a. @erespectarea acestor condiii are ca consecinC imposibilitatea ocupCrii func iei publice. 31. modurile de ocupare a $unctiei publice si temeiurile de aparitie a raporturilor de serviciu A#Dn general , conform legislaiei An domeniu func iile publice An autoritC ile publice se ocupC prin urmCtoarele modalitC i: )- alegere ))- numire ) i )) Se referC An temei la funciile de demnitate publicC i pentru personalul Ancadrat pe bazaAncrederii persoanei An cabinetul persoanei ce exercitC funcie de demnitate publicC. )))- -oncurs ),- promovare ,- transfer )))-, Se referC la funcionarii publici propriuzi i. 'emeiul reprezintC stabilirea legalC a unor fapte ce determinC existen a dintre func ionarii publici i autoritatea publicC. -a temeiuri de apariie a raporturilor de serviciu servesc: -(miterea actului administrativ de numire An func ie publicC, actul administrativ trebuie sC fie An formC scrisC. -&epunerea 0urCmAntului -*erioada de probC O#Alegerea- este reglementatC prin diferite acte normative . Dn actele respective sunt prevCzute i condi iile ce trebuie Andeplinite ca persoana sC candideze i sC ocupe funcia publicC respectivC. pentru ocuparea func iei prin alegere sunt necesare: -existena unei funcii eligibile vacante. -&eclanarea procedurii de alegere -Alegerea i stabilirea rezultetului alegerilor -validare alegerilor -investirea An funcie @umirea- reprezintC emiterea sau adoptarea unui act administrativ al eutoritC ii competente sau persoane cu func ie derCspundere ce determinC momentul atribuirii cetCeanului posibilitatea de a exercita atribu iile determinate de func ia respectivC. -oncursul- *rincipalul mod de ocupare a funciei vacante care are la bazC principiile competi iilor desc$ise trensparen ei precum i principiul egalitC ii accesului la funcie publicC pentru fiecare cetCean se organizeazC de cCtre comisia de concurs instituitC de autoritatea publicC respectivC sau de cCtre guvern An cazul funciilor de conducere de nivel superior-ad0unct de conducCtor. +ezultatele se publicC pe pagina Web a autoritC ii publice, dar i pe panoul informaional de la sediul informaiilor publice, cel pu in 6 de zile calendaristice de la data desfC urCrii concursului. *rocedura de desfC urare concursului este stabilitC An regulament cu procedura de ocupare a func iei publice vacante prin concurs aprobat prin $otCrArea guvernului nr. 61 alin. martie 667, privind punerea An aplicare a prevederii legilor cu privire la func ia publicC de stat . -a regulC cooncursul include proba scrisC i interviul ear litigiile cu privire la concurs se solu ioneazC de instan a de contencios administartiv.*romovarea- o modalitate aplicabilC persoanelor care au de0a statul de func ionar public aceastC modalitate reprezintC o cale de

dezvoltare a carierei funcionarului prin ocuparea unei func ii publice superioare celei exercitate. Astfel promovarea func ionarului se face An baza de merit de autoritatea care dispune de funcia publicC vacantC. Dn situaia An care sau mai muli funcionari publici Andeplinesc condi iile promovCrii, selectarea acestora de0a se face An bazC de concurs.'ransferulreprezintC o modalitate pentru persoane care de0a sunt func ionari publici, transferul are loc Antre diferite autoritC i publice sau Antre subdiviziunile anterioare aceleeai autoritCi. Se efectueazC An baza a douC temeiuri: -An interesul serviciului -la cererea funcionarului public. 'ransferul se dispune de conducCtorulautoritC ii, AnsC dintre autoritC ile publice An care activeazC func ionarul public i prin numirea acestuea prin funcie de conducCtor An interesul cCruea se efectueazC tranferul. Acceptarea transferului se dispune ca urmare a solicitCrii An scris din partea autoritCii din interesul cCruea se efectueazC transferul. (l An interesul serviciului se face doar An acordul Anscris al func ionarului public Antr-o func ie publicC ec$ivalentC cu funcia deinutC de funcionarul public. 'ransferul la cererea func ionarului public se face Antr-o func ie publicC ec$ivalentC sau paote fi Antr-o funcie publicC de nivel inferior. reie ind din cele men ionate principala modalitate ar fi concursul, ear promovarea i transferul G modalitCi de modificare a raportului de serviciu a func ionarului public. ca teneiuri de apariie servesc: emiterea actului administrativ de numire An func ia publicC. conform art. !6 din l cu privire la func ia cu privire la func ia publicC. Apar An baza actului administrativ de numire An func ie. Acestea in sC fie An formC scrisC i con ine compartimentele: 1- temeiul legal al numirii - referina la una din modalitCile de ocupare a func iilor publice !- numele funcionarului public 4- atribuia publicC ce va fi deinutC .- data de la care urmeazC sC se exercite func ia publicC 5- drepturile salariale <- perioada de probC .a. la actul administrativ se anexeazC fia, iar o copie se AnmAneazC func ionarului public. @umirea se face de conducCtorul autoritC ii publice respective. &epunerea 0urCmAntului funcionarului public demune 0urCmAntul o singurC datC An termen de 1. zile A prezen a conducCtorului i An fa a simbolurilor de stat. %uncionarul depune un 0urCmAnt de credin C conform legii cu privire la func ionarul pubic. semneazC faptul depunerii 0urCmAntului i aceasta se pCstreazC An dosarul lui personal. +efuzul depunerii 0urCmAntului are ca efect AnlCturarea func ionarului din func ia publicC. *erioada de probC G temei suplimentar este stabilitC pentru func ionarul public debutant adicC pentru cetC enii care exercitC o func ie publicC pentru prima datC , aceastC perioadC are drept scop verificarea cuno tin elor, abilitCr ilor i alte aptitudini An Andeplinirea func iei publice. Are loc formarea practicC a funcionarului public i cunoa terea de ale acestuia a exigen elor serviciului public. -onform legii perosada de probC nu poate fi stabilitC funcionarilor publici de nivel superior, durata perioadei G 5 luni i la expirarea func ionarului public debutant este confirmat An func ia publicC dacC obline la evaluarea activitCii profesionale cel pu in calificativul satesfCcCtor, func ionarul public este eliberat dacC la evaluarea capacitC ii profesionale obine calificarea nesatesfCcCtor. procedura de organizare a perioadei de probC de evaluare a capacitC ii sunt stabilite An regulamentul aprobat prin $otCrArea guvernului, nr. 61 din 11 martie 667 privind punerea An aplicarea prevederilor legii cu privire la func ia publicC i statutul funcionarului public. 32.drepturile si obligatiile a $unctionarilor publici A#&repturile i obligaiile funcionaului public reprezintC o altC etapC An reglementarea serviciul>ui public. &repturile i obliga iile func ionarului public pot fi generale i anume rezultC din lege sau alte acte normative i de asemenea? pot fi speciale , adicC reiese din reglementCrile interne ale autoritC ii publice inclusiv fia de post a funcionarului public concret. -onform legii cu privire la func ia publicC i statutul func ionarului public , func ionarul public are urmCtoarele drepturi cu caracter general: &reptul de a examena probleme i de a lua decizii An limitele competen ei sale . &reptul de a solicita i de a primi informaia necesarC de la alte autoritC i publice precum i la diferite persoane fizice sau 0uridice. &reptul de a-i cunoate atribuiile stipulate An fi a de post. &reptul de a beneficia de condiii normale de muncC i de igienC. &reptul de a beneficia de un salariu corespunzCtor conform complexitC ii atribu iilor func iei de inute. &reptul funcionarului de a se adresa guvernului sau autoritp ii publice respective, privind cazurile de AncClcare a legisla iei referitoare la func ia publicC i statutul funcionarului public. &reptul de a beneficia de stabilitate An funcia publicC de inutC. &reptul de a fi promovat Antr-o funcie publicC superioarC. &reptul la opinie cu urmCtoarele condi ii: astfel func ionarul public poate exprima opinia oficialC a autoritC ii publice numai dacC este abilitatC An acest sens , adicC AmputernicitC. &e asemenea funcionarul public poate participa la activitC i sau dezbateri publice avAnd obliga ia sC aducC la cuno tin C cC opinia exprimatC An procesul dezbaterilor nu reprezintC punctul de vedere oficial al autoritC ii publice An care activeazC. Dn timpulexercitCrii atribu iilor, funcionarul public trebuie sC se abinC de la eexprimarea sau manifestarea publicC a preferin elor sale politice. &reptul funcionarului public de a avea calitatea de membru a partidului politic sau a organiza iei social politice. &reptul la asociere. &reptul de acces la informaia de ordin personal, adicC func ionarul public are dreptul la acces liber la dosarul sCu personal i datele sale personale incluse An registrul funciilor i funcionarilor publici. &reptul funcionarului public la o duratC normalC a timpului de muncC i anume conform legii e de ; ore pe zi sau 46 ore pe sCptCmAnC. &reptul funcionarului la protecia 0uridicC An cadrul func iei adicC autoritatea publicC este obligatC sC asigure protec ia func ionarului p ublic i a membrilor familiei lui Ampotriva ameninCrilor i violenelor cCror ar putea fi victimC An exerci iul func iei publice. dreptul funcionarului public la grevC, AnsC existC anumite excep ii, se interzice greva func ionarului dacC func ia e de importan C vitalC. DnafarC de drepturi funcionarul public are i un ir de obliga ii cu caracter general cum ar fi : /bligaia de a respecta constituia, legislaia An vigoare , tratatele interna ionale la care +4 este parte. /bligaia de a respecta drepturile i libertCile cetC enilor. /bligaia de a Andeplini cu responsabilitate, obiectivitate i proctitudine a atribu iilor de serviciu. /bligaia de a fi loeal a autoritCii publice An care activeazC. /bligaia funcionarului public de a pCstra conform legii secretul de stat precum i confiden ialitatea An legCturC cu faptele, informa iile sau documentele de care esunt considerate de interes public. /bligaia de a respecta regulamentul intern al autoritC ii publice. /bligaia funcionarilor publici de conducere de a a0uta propunerile i ini iativele motivate ale personalului din dubordinie referitor la AmbunCtC irea activitCii autoritCii publice. /bligaia funcionarului public de a executa dispozi iile conducCtorului inAnd cont de urmCtoarele garan ii, astfel func ionarul public are dreptul sC refuze ,motivat An scris Andeplinirea dispoziiilor primite de la conducCtor pe care le considerC ilegale. *rin dispoz ie ilegalC se considerC acea dispoziie care este An contradicie cu actele normative An vigoare, depC e te competen a autoritC ii publice sau necesitC ac iuni pe care func ionarul public are dreptul are dreptul sC le AndeplineascC, An cazul An care func ionarul public are dubii An ceea ce prive te legalitatea unei dispozi ii, el este obligat sC comunice autorului dispoziiile dubiile sale i de asemenea sC conducC la cuno tin a pentru sesizarea cu privire la dispozi iile ilegale ale conducCtorului. /bligaia de a depune declaraia cu privire la venituri, proprietate i de interese personale conform legii privind declararea i controlul veniturilor i al proprietCiipersoanelor cu funcie de demnitate publicC, 0udecCtorilor, procurorilor, func ionarilor publici i a unor persoane cu func ie de conducere din 17 iulie 66 precum i a legii cu privire la conflictul de interese din 1. februarie 66;. 33. incompatibilit,ile sau restriciile $a, de $uncionarii publici . *rin incompatibilitate se An elege impossibilitatea prevCzutC de lege ca un func ionar public sC exercite anumite ac iuni, activitC i sau profesii, scopul acestor interdicii sau restricii este de a asigura buna func ionare a serviciului astfel ca func ionarul sC- i consacre capacitC ile personale exercitCrii funciei pe care o deine. )ncompatibilitCile prevCzute pentru func ionarii publici sunt stabilite An -onst. +4 Antr-o mCsurC mai micC precum i An legile ce reglementeazC activitatea autoritCilor publice An care func ionarii A i desfC oarC activitatea, precum i legisla ia ce reglementeazC serviciul public An general. Astfe incompatibilitCi generale ce se referC la func ia publicC i func ionarul public rezultC din legea cu privire la func ia publicC i statutul funcionarului public, art. ., 5. -um ar fi : 1- calitatea de funcionar public este incompatibilC cu orice altC func ie publicC decAt cea An care func ionarul a fost Ancadrat, adicC un funcionar nu poate deine funcii publice.

- funcionarul public nu are dreptul sC desfCoare alte activitC i remunerate An cadrul autoritC ii publice cu excep iile prevCzute de lege, An al -lea rAnd cu funcie de demnitate publicC sau An funcie din cadrul canbinetului persoanei care exercitC func ia de demnitate publicC, cu excep ia cazurilor cAnd raporturile de serviciu sunt suspendate pe erioada respectivC. @u pot exercita func iile reunerate prin contract fie de muncC fie civil An cadrul societCilor sociale, Antreprinderilor de stat sau municipale, precum i organiza iilor comerciale a cCror activitate este controlatC, subordonatC sau ine de competena autoritCii An care funcionarul este anga0at cu excep ia activitC ii tiin ifice, didactice, de crea ie i de reprezentare a statului An societCile economice. 4odul de cumulare a acestor activitC i se stabilesc conform regulelor privind remunerarea muncii prin cumul a func ionarului publici, aprobate prin $otCrArea guvernului +4 nr. 61 11.6!. 667 privind punerea An aplicare a prevederilor legii cu privire la func ia publicC i statutul funcionarului public. &e asemenea funcionarul public poate cumula An cadrul autoritC ii publice An cadrul autoritC ii publice An care activeazC atribu iile funciei sale cu atribuiile unei funcii publice temporar vacante ceea ce se confirmC printr-un act administrativ al conducCtorului autoritC ii publice. !- %uncionarul public nu poate fi sau i se interzice a fi mandatar al unor ter e persoane An autoritatea publicC An care- i desfC oarC activitatea inclusiv efectuarea unor acte An legCturC cu funcia publicC pe care o exercitC. Situa iile de incompatibilitate men ionate trebuie sC cedeze pe parcursul unei luni din momentul apariiei. &acC funcionarul public nu eliminC situa ia de incompatibilitate An termennul prevCzut estedistituit din func ie. 4- %uncionarul public nu poate exercita o func ie publicC An subordinea nemi0locitC a unei rude directe " pCrinte frate sorC fiu fiicC# sau unei rude prin afinitate, An cadrul aceleiaia utoritCi publice. )@terdic ia respectivC se aplicC i An situa ia cAnd conducCtorul nemi0locit al conducCtorului public are funcia de demnitate publicC. %uncionarii ce se aflC An situaiile date vor interprinde ac iuni An vederea AncetCrii raporturilor respective An termen de luni. Dn caz contrat func ionarul public se transferC Antr-o funcie publicC care exclude o astfel de subordonare, ear dacC transferul nu e podibil, func ionarul este eliberat din func ie. &e assemenea alte incompatibilitCi, inclusiv conflicte de interese atAt a func ionarilor publici cAt i a altor persoane sunt stabilite prin legi speciale cum ar fi legea cu privire la conflictul de interese din 1. februarie 66;. AltC lege e legea cu privire la prevenirea i combatearea corup iei .. 64. 66;. carereglementeazC modul de evitare a faptelor ce constituie conportament corup ional. 34.avansarea in serviciu a $unctionarilor publici A#*rin avansarea funcionarului public se An elege transferarea func ionarului public cu acordul sCu Antro func ie superioarC sau conferirea unui grad superior. O#Avansarea funcionarului se face An rezultatul evaluCrii perforan ilor profesionale ale func ionarului public, evaluarea performan elor ale funcionarului public se realizeazC prin comparea rezultatelor ob inute An perioada evaluatC cu perspectivele stabilite conform unor criterii de evaluare. Astfel obiectivele pentru fiecare funcionar pubic se stabilesc anual de cCtre conducCtorul autoritC ii publice An care func ionarul public activeazC, respectAndu-se urmCtoarele cerine. 1-*rima cerinC- sC fie specifice obiectivele respective, activitC ilor ce implicC exercitarea prerogatielor de putere publicC. - /biectivele trebuie sC fie mCsurabile. !- ele trebuie sC reflecte termenele de realizare. 4- obiectivele trebuie sC fie realiste .- /biectivele trebuie sC fie flexibile, adicC sC poatC fi revizuite An func ie de modificCrile intervenite An prioritC ile autoritC ii publice. Astfel revizuirea obiectivelor stabilite pentru funcionarul public se poate fi efectuatC simestrial. 4odificCrile respective se consemneazC Antr-un proces verbal semnat de conducCtorul autoritCii publice i de func ionarulpublic care urmeazC sC fie evaluat. +espectiv evaluare perfrman elor profesionale An baza obiectivelor stabilite se efectueazC anual. 4odalitatea de evaluare a performan elor anuale a func ionarului public se efectueazC conform regulamentului cu privire la evaluarea performan elor profesionale a func ionarului public, aprobat prin $otCrArea guvernului +4 nr. 61 din 11.6!. 667 privind punerea An aplicare a prevederilor legii cu privire la func ia publicC i statutul func ionarului public. Astfel evaluarea performanelor profesionale ale func ionarilor publice de conducere de nivel superior se efectueazC de cCtre o comisie de evaluare a cCrei membri se numesc de prim-ministru, ear evaluarea performan elor profesionale ale func ionarilor publici de conducere de nivel superior din alte autoritCi publice decAt cele guvernamentale se efectueazC de cCtre comisiile de evaluare instituite de conducCtorii autoritC ii publice respective. *ersoana care exercitC funcie sau dupC caz Antocme te un raport de evaluare , ear func ionarul public Antocme te un raport de activitate pentru perioada respectivC. &e asemenea o etapC a evaluarii poate fi i interviul , acesta este obligatoriu An cazul An care informa iile cuprinse An raportul de activitate a funcionarului i raportul de evaluare a conducCtorului sunt diferite. -omisia de evaluare poate cere furnizarea de cCtre funcionar despre activitatea sa An perioada respectivC. %iecare evaluare se consemneazC An fi a de evaluare, un exemplar al acesteia se transmite conducCtorului, ear alta se pCstreazC An dosarul personal al func ionarului public evaluat. &acC func ionarul public considerC cC aprecierea nu corespunde aprecierii, acesta poate cere revizuirea calificativului acordat. *rocedura de evaluare a performan elor profesionale men ionatC este aplicabilC i An cazul funcionarilor publici de conducere i de execu ie. Dn urma evaluCrii performan elor profesionale, func ionarului public i se acordC unul din urmCtoarele calificative, deci foarte bine , bine, satesfCcCtor i nesatesfCcCtor, respeciv An rezultatulevaluCrii performan elor profesionale pot fi luate urmCtoarele decizii. *rima variantC este cu privire la avansarea profesionarului sau men inerea An trepte de salarizare, a doua este cu privire la conferirea unui grad ce calificare superior a treia, cu privire la promovarea Antr-e o funcie publicC superioarC a patra, cu privire la distituirea din funcia publicC. &e asemenea An cadrul procedurii de evaluare a performan elor func ionarului public se indentificC i necesitC ile de dezvoltare profesiona C a acestuea, astfel funcionarul public , are atAt dreptul cAt i obliga ia de a- i rWspectiv fiecare autoritate publicC trebuie sC- i asigure organizarea a unui sistem planificat de dezvoltare planificatC continuC a funcionarului public care include aprofundarea i actualizarea cuno tin elor, dezvoltarea abilitC ilor necesare pentru exercitarea eficientC , pentru exercitarea atribuiilor funciei respective. -onform legii sunt stabilite un anumit numCr de ore de dezvoltare func ionalC continuC i anume conform legii este prevCzut 46 de ore anual. 4odul de dezvoltare i perfecionare continuC a fuinc ionarului public se aprobC de guvern , An anumite cazuri prevCzute de lege i anume legea privind statutul public, i anume cAnd durata este mai mare de 76 de zile pe an, func ionarul public poate fi obligat sC- i anume prin anga0ament scris cC dupC terminarea cursurilor va activa An funcionarea publicC Antre i . ani. *rin urmare legislaia An vigoare prevede condi iile necesare ca func ionarii publici sC aibC posibilitatea de avansare An serviciul public cAt i An trepre de salarizare. 35. )odi$icarea sau suspendarea raportului de serviciu $unctionarilor publici A#4odificarea sau suspendarea raportului de serviciu reprezintC o etapC a reglementCrii administrativ 0uridice a raporturilor de serviciu ce determinC criteriile i mecanismele de intervenire a unor sc$imbCri permanente sau provizorii An statutul func ionarului public. -onform legii cu privire la func ia publicC i statutul funcionarului public, modificarea raporturilor de serviciu se face din urmCtorii temei : 1 din interesul serviciului, la cerereafuncionarului public. Suspendarea raportului de serviciu presupune Ancetarea Andeplinirii pe o anumitC perioadC a atribu iilor de cCtre func ionarul public i a plC ii drepturilor salariale de cCtre autoritatea publicC. Suspendarea raporturilor de servicu poate interveni din urmCtoarele nmotive: 1- circumstane cerute de voina pCrilor. - la iniiativa autoritCii publice. !- la iniiativa funcionarului public. O#@emi0locit , modificarea raporturilor de serviciu ale func ionarului publicare loc prin urmCtoarele modalitC i 1- *romovarea An funcie -avansarea An salarizare !- detaarea 4-transferul " i interimatul unei funcii publice de conducere#. *romovarea An funcie se referC la dezvoltarea carierei func ionarului public, se efectueazC prin ocuparea unei func ii superioare, celei exercitate, promovarea se face prin urmare An bazC de merit, i nemi0locit este efectuatC prin autoritatea publicC, An care func ia publicC este vacantC, conform legii poate fi promovat Antr-o funcie publicC superioarC func ionarul public care An rezultatul evaluCrii performan elor personale a ob inut calificativul foarte bine la ultema evaluare, sau calificativul bine la ultemele evaluCri. - Avansarea dreptului de salarizare a funcionarului public se efectueazC de asemenea An func ie de performan a acestuea, i anume cu condi ia obinerii la performanele personale cel puin a calificativului bine. Dn cazul n care func ionarul ob ine calificativul satesfCcCtor, el rCmAne An aceea treaptC de salarizare. !- &etaarea An interesul serviciului reprezintC modificarea temporarC a raporturilor de serviciu i se dispune de cCtre conducCtorul autoritC ii publice la solicitarea autoritCii publice An interesul cCreia se efectueazC deta area. &eta area poate fi efectuatC pe o perioadC de cel mult un an, ear cu acordul

funcionarului public, perioada detaCrii mai poate fi prelungitC cu AncC un an, legea stabile te anumite restric ii, i anume deta area func ionarului public nu poate fi efectuatC mai des de o datC la . ani. *e perioada deta Crii, func ionarul public A i pCstreazC func ia publicC, AnsC el este salarizat de cCtre autoritatea publicC la care este detaat, respectiv salariul func ionarului nu poate fi mai mic decAt salariul de la locull de muncC precedent. &acC funcionarul este detaat Antr-o altC localitate, autoritatea publicC beneficiarC suportC costul integral al transportului tur-retur, cel pu in o datC pe lunC, precum i costurie de cazare. %uncionarul public nu are dreptul sC refuze deta area decAt din motive Antemeiate prevCzute de lege cum ar fi graviditatea, creterea de unul singur a unui copil minor, starea sCnCtC ii confirmatC prin certificat medical care interzice deta area ... Dn alte cazuri organul dispune de eliberarea din serviciu a func ionarului public. 4- 'ransferul, reprezintC o modalitate de modificare a raporturilor de serviciu care poate avea loc Antre autoritC i publice sau Antre subdiviziunile superioare din aceea autoritate publicC. 'ransferul se face An interesul serviciului sau la cererea func ionarului public. 'ransferul An cadrul aceleea autoritCi publice se efectueazC de cCtre conducCtorul autoritC ii respective, pe cAnd An cazul transferului Antre autoritC ile publice, acestea se efectueazC prin acceptarea transferului de cCtre conducCtorul autoritC ii An care lucreazC func ionarul public, i numirea An func ie An interesul autoritCii cCreia se efectueazC transferul. 'ransferul se face numai cu acordul ascris a funcionarului public, Antr-o func ie ec$ialentC cu func ia efectuatC de func ionarul public. +espectiv An cadrul transferului de serviciu Antr-o altC localitate, func ionarul are dreptul la acoperirea tuturor c$eltuielelor de transport i la un concediu suplimentar plCtit de < zile calendaristice de cCtre autoritatea la care se face transferul. &e asemenea transferul poate fi efectuat la cererea func ionarului public, AnsC acest transfer poate fi efectuat atAt Antr-o func ie de inutC atAt i Antr-o func ie de nivel inferior, autoritC ile publice pot da publicitC ii func iilor publice care pot fi ocupate prin transfer la autoritC ile pub, prin cerere. %unc ionarii publici de confucere de nivel superior pot fi transfera i An interesul serviciului Antr-o funcie de serviciu de nivel superior care este vacantC An cazul An care este necesarC coordonarea unor activitC i complexe sau coordonarea unor proiecte sau programe de importan C ma0orC. Dn cazul acestor func ionari, transferul An interesul serviciului nu poate fi realizat mai des decAt odatC pe an. +efuzul funcionarului de a accepta transferul An interesul serviciului din motive neAntemeiate condi ioneazC eliberarea acestuea din funcia publicC. &e asemenea o varietate a transferului este interimatul func iei publice de conducere care reprezintC exercitarea temporarC a unei funcii publice de conducere de cCtre un funcionar care Antrune te condi iile necesare pentru ocuparea acestei func ii i nu are sanc iuni disciplinare nestinse. -onform legii nu se considerC interimat situa ia cAnd func ia publicC de conducere este exercitatC temporar de cCtre ad0unctul titularului funciei publice An cauzC. )nterimatul se aplicC pe o perioadC de cel mult 5 luni pe an, i aceastC perioadC poate fi prelungitC cu AncC cel mult 5 luni dacC a fost organizat concursul AnsC funcia publicC nu a fost ocupatC. &acC func ia publicC este temporar vacantC, interimatul se dispune pAnC la data expirCrii termenului de suspendare de serviciu. Dn legislaia An vigoare ar fi necesarC o reglementare mai clarC a modalitC ilor de modificare a de serviciu, de exemplu a func ionarilor publici de nivel superior sau interimatul funciei publice de conducere ar fi de temei o modalitate de deta are ca mod de modificare temporarC a raporturilor de serviciu. +aporturile de serviciu se suspendC An urmCtoarele circumstan e cerute de voin a pCr ilot cum ar fie: Algerea? saun numirea pe o anumitC perioadC An func ia de demnitate publicC sau Ancadrarea unei anumite persoane a , concediul de maternitate, motiv de boalC, forC ma0orC confirmatC An... i alte circumstan e. +espectiv raporturile de serviciu pot fi suspendate de cCtre autoritatea publicC An urmCtoarele cazuri: 1- funcionarul public este supus arestului preventiv sau este aplicat arest contraven ional, - pe durata anc$etei de serviciu dacC exercitarea An continuare a atribu iilor ar putea afecta desfC urarea respectivC a anc$etei i rezultatele acesteia. !- recunoaterea funcionarului An calitate de bCnuit sau emiterea An privin a acestuea a ordonan ei , depunerea sub Anvinuire pAnC la rCmAnerea definitivC a sentinei 0udecCtoreti. :a cererea funcionarului public raporturile de serviciu se suspendC An a a cazuri cum ar fi de Anregistrare de concurent electoral sau persoana de Ancredere a concurentului electoral, concediu de Angri0irea copilului de pAnC la 5 ani, condeciu de Angri0ire a unui membru a familiei de pAnC la un an, de asemenea poate fi solicitat concediul neplCtit pAnC la 56 de zile. -ererea de suspendare a raporturilor de serviciu se depune An scris cu cel pu in . zile calendaristice Anainte de data de la care se solicitC suspendarea. respectiv suspendarea raporturilor de serviciu se aprobC sau dupC caz se onstatC de actul administrativ al persoanei sau organului cu competena legalC, denumirea An funcie. Suspendarea raporturilr de serviciu se contrasemneazC An dosarul personal i carnetul de muncC cu excepia concediului de materniatate, boalC, traumatism sau concediul neplCtit. Dn situa ia An care motivele ce au provocat suspendarea raporturilor de serviciu AnceteazC Anainte de termen sau la sfAr itul perioadei la care a fost , func ionarul este reAncadrat An func ia publicC sau este Ancadrat Antr-o funcie publicC ec$ivalentC dacC funcia anterioarC nu mai existC, excep ie de la regula men ionatC facef situa ia An care autoritatea publicC a fost lic$idatC. &acC An cadrula utoritCoo publice nu existC func ie ec$ivalentC vacantC, cu acordul scris al acestuea el poate fi incadrat Antr-o func ie publicC de nivel inferior ear An cazul lic$idCrii func ionarului public se restabile te. 36. incetarea a raporturilor de serviciu a $unctionarilor publici A#Dncetarea rap. de serviciu este ultema etapC i se referC la Antraruperea definitivC a raporturilor Antre func ionarul public i autoritate publicC, ca i An cazul suspendCrii raportului de serviciu, Ancetarea rap de serv. are loc din urmCtoarele motive: 1- circumstane cerute de voina pCrilor - Ancetarea rap. de serv. la iniiativa !- Ancetarea rap se serv. la iniiativa funcionarului public. O#-onform legii, raporturile de serviciu An circumstan e cerute bine de voin a pCr ilor AnceteazC An a a cazuri cum ar fi: 1- rCmAnerea definitivC a $otCrArii 0udecCtoreti An care func ionarul este dispCrut fCrC urmC sau decedat - func. pub. nu mai are cetCenia +4 sau nu are capacitate 0uridicC deplinC de exerci iu. !- %unc. pub. a Amplinit vArsta necesarC ce-i dC dreptul la pensi pentru limita de vArstC. 4- prin $otCrArea 0ud-C definitivC sa constatat nulitatea definitivC a actului de numire An func ie. .- funcionarul public a fost condamnat la privaiune de libertate sau a fost privat de dreptul de a ocupa anumite func ii sau de a ocupa anumite func ii. 5- A expirat termenul pentru care funcia publicC a fost ocupatC pe o perioadC determinatC. <- Dn caz de forC ma0orC sau decesul func pub. Dncetarea acordului de servicu An circumstane cerute de voin a pCr ilor se face An termen de . zile lucrCtoare din intervenirea sau aducerea la cunotinC a aut. pub. a cazului respectiv prin actul admin-v a persoanei sau organului ce are ca competen C legalC de numire An func ie. -onform legii cu privire la funcia publicC i statutul func ionarului public , Ancetarea rap. de serv. An ini iativa aut. pub. are loc prin urmCtoarele modalitCi: 1- eliberarea din funcia publicC i G destituirea din func ia publicC. *rima modalitate An deosebire de a doua nu dispune ca regulC a aut. pub. An cazula ut. pub. astfel persoana cu compenen C legalC dispune de eliberearea din funcie printrun act administrativ care se comunicC func ionarului public An termen de . zile lucrCtoare An urmCtoarele situa ii. 1- aut. pub. sa Ancetat - aut pub este mutatC Antr-o altC localitate ear func ionarul public refuzC sC o urmeze !- aut. pub. Ai modificC efectivul de personal 4- admiterea cererii de restabilire a cererii de admitere a func ionarului public care a fost eliberat sau a fost destituit ilegal. .- obinere de cCtre funcionarul public debutant a calificativului nesatesfCcCtor. 5- starea sCnCtCii constatatC prin decizie a organelor de expertizC medicalC a competen ei vitilC ii care nu- i <- refuzul neAntemeiat a funcionarului public de a accepta deta area An interesul de serviciu. ;- i alte perioade Dn cazul eliberCrii din funcia publicC An baza lic$idCrii , mutarea autoritC ii sau reorganizarea statelor de personal, autoritatea publicC este obligatC sC acorde funcionarului public un prealiz cu o duratC de !6 de zile, An restul cazurilor de 1. zile, inclusiv An acestC perioadC, func ionarului public i se reduce orele de muincC pAnC la ore zilnic. &e asemenea An cazurile menionate dacC An cadrul aut. pub dacC existC func ii vacante, func ionarul public poate fi transferat din cerere sau Dn cazul reducerii sau modificCrii statutului de personal nu poate Anfiin a posturi func ionale timp de 1 a?n de la data sc$imbCrii efectuate. *ersoana sau organul cu competena legalC de numirea An func ie dispune distituirea func ionarului public a func pub. printr-un act administrativ vare deasemenea se comunicC funcionarului public An termen de . zile de la emitere. . An urmCtoarele cazuri: 1dacC anterior func ionarului public au fost aplicare sanc iuni disciplinare sestinse An modul stabilit. - -a rezultat al aplicCrii a sanciunii disciplinare pentru o singurC abatere disciplinarC care a avut consecin e grave, existC un motiv legal de incompatibilitate, ear funcionarul public nu a ac ionat An vederea AncetCrii acesteea An termenul stabilit de lege. )ncompeten C profesionalC prin obinerea calificativului nesatesfCcCtor a performan elor func ionale a func ionarului public.

!- refuz de a depune 0urCmAntul. 4 din iniiativa funcionarului public. Dncetarea fin iniiativa funcionarului public are loc prin demisie , adicC comunicarea An scris persoanei sau organului care are ca competen C legalC de numire An funcie despre intenia de Ancetare a raporturilor de serviciu. -ererea de demisie nu trebuie sC fie motivatC i efectele se produc dupC 14 zile calendaristice de la comunicare. -u acordul pCrilor demisia poate fi acceptatC la data solicitatC de func ionarul public, dar nu mai tArziu de 14 zile calendaristice. i o excepie: An cazul demisiei funcionarului public An legCturC cu pensionarea , stabilirea gradului de validitate, trecerea cu traiul An altC localitate, Angri0irea copilului pAnC la 14 ani, alegerea An func ia electivC, autoritatea publicC este obligatC sC accepte demisia An termenul indicat An cerere An limita perioadei de 14 zile calendaristice. 37.stimularea ale $unctionarilor publici A#Stimularea funcionarilor publii pare a fi la prima vedere un aspect nu atAt de important comparativ cu prevederile ce reglementeazC incompatibilitCile i mecanismele de performanC ale func ionarilor publici. DnsC reie ind din specificul firii umane, aplicarea mCsurilor de stimulare servete drept imbold ca funcionarul sC depunC eforturi noi An realizarea sarcinilor serviciului public, reie ind din legisla ie i tiin a An domeniu, stimularea poate fi stimulatC An urmCtoarele categorii: 1- Anlesnirile Dnlesnirile reprezintC beneficii pentru tou funcionarii publici An scopul de a face mai atractivC i mai comodC activitatea An cadrul serviciului public. - mCsuri de Ancura0are sau stimularea propriuzisC :a rAndul lor poartC un caracter astfel reieind din coninutul acestora avem mCsuri de Ancura0are cu caracter moral i cu caracter material. &upC ordinea de acordare , pot fi mCsuri de Ancura0are cu caracter general, i cu caracter special. O#Stimularea funcionarilor publii pare a fi la prima vedere un aspect nu atAt de important comparativ cu prevederile ce reglementeazC incompatibilitCile i mecanismele de performanC ale func ionarilor publici. DnsC reie ind din specificul firii umane, aplicarea mCsurilor de stimulare servete drept imbold ca funcionarul sC depunC eforturi noi An realizarea sarcinilor serviciului public, reie ind din legisla ie i tiin a An domeniu, stimularea poate fi stimulatC An urmCtoarele categorii: 1- Anlesnirile Dnlesnirile reprezintC beneficii pentru tou funcionarii publici An scopul de a face mai atractivC i mai comodC activitatea An cadrul serviciului public. Dn legislaie Anlesnirile sunt denumite i garanii sociale, Astfel func ionarului public Ai pot fi acordate autoare materiale An vederea solu ionCrii problemelor sociale i de trai conform legislaiei An vigoare. &e asemenea func ionarul piblic beneficiazC de pensie , inclusiv are dreptul pensionCrii anticipate, plus dreptul la o indemnizaie unicC An proporie de .6X din salariul func iei stabilit pentru func ia de inutC la momentul depunerii cererii pentru fiecare an complet de activitate la momentul depunerii cererii. &e asemenea func ionarii publici beneficiazC de Andemniza ii An cazul func pub, i se ac$itC salariul pe 5 luni, Are concediul anual pe o duratC de . zile calendaristice, nu se iau An considera ie zilele nelucrCtoare, func ionarii pot beneficia i de alte forme de Anlesniri prevCzute de lege. - mCsuri de Ancura0are sau stimularea propriuzisC :a rAndul lor poartC un caracter astfel reieind din coninutul acestora avem mCsuri de Ancura0are cu caracter moral i cu caracter material. &upC ordinea de acordare , pot fi mCsuri de Ancura0are cu caracter general, i cu caracter special. 4Csuri de Ancura0are cu caracter moral influeneazC asupra stCrii psi$ice a func ionarului public, de exemplui conform art 46 din legea cu privire la funcia publicC i statutul funcionarului public, stimularea func ionarului poate fi sub formC de mul umire, diploC de onoare, ear pentru succese deosebite, funcionarul public poate fi decorat cu destinc ii de stat conform legii cu privire la distinc iile de stat ale +4 din !6 iulie 177 . :a rAndul lor mCsurile de Ancura0are cu caracter material are o expresie bCneascC sau o anumitC valoare cum ar fi premii, cadouri de pre , etc. StimulCrile menionate se aplicC de regulC de cCtre persoana sau organul care are competen a legalC de numire An func ie printrun act administrativ. de asemenea stimulCrile se Anscriu An dosarul personal al func ionarului public i carnetul de muncC al acestuea. &e asemenea mCsurile de Ancura0are cu caracter general se aplicC conform legislaiei conform serviciului public i altui act normativ aferent, ear mCsurile de Ancura0are cu caracter special se aplicC An cazuri de excepie cum ar fi de exemplu trecerea Anainte de termen An gradul de calificare superior sau An gradul ce Al depC e te pe cel inferior cu un grad, precum i trecerea la o altC func ie superioarC, adicC mCsurile de Ancura0are cu caracter special au loc An situa iile cAnd func ionarul a Andeplinit misiuni de importanC deosebitC i An asemenea cazuri are loc o Ambinare dintre mCsurile de Ancura0are cu caracter moral i cele cu caracter material. -oncluzie, *rin urmare stimularea reprezintC o apreciare sau o aprobare a activitC ii func ionarilor publici avAnd ca scop cre terea eficien ei activitC ii serviciilor publice sau autoritCilor publice. unii autori din doctrinC considerC cC mCsurile de aplicare a rCspunderii 0uridice de asemenea stimmuleazC funcionarii sC AndeplineascC mai bine atribuiile de serviciu, AnsC putem men iona cC mCsurile de rCspundere 0uridicC nu asigurC eficien a i spiritul caracteristic AnsC efectueazC efectul opus, AnsC asigurC ca func ionarii sC activeze An limitele legii i sC nu treacC sub nivelul minim de comportare necesarC. &e asemenea aplicarea rCspunderii 0uridice fa C de func ionarii publici este destul de importantC i de necesarC deoarece AncClcCrile admise de funcionarii publici aduc atingere sau lezeazC interesele societC ii i statului, inclusiv pot leza drepturi, libertC i, i interese legitime ale cetCenilor concrei. conform art .5 din legea cu privire la func ia publicC i statutul func ionarului public pentru AncClcarea Andatoririlor de serviciu a normelor de conduitC pentru pagube materiale pricinuite, pentru contraven ii sau infrac iuni sCvAr ite An timpul serviciului sau An urmC cu exercitarea funciei publice, funcionarul public poate purta urmCtoarele forme de rCspundere 0uridicC: rCspundere disciplinarC , civilC, contravenionalC, penalC. (ste necesar de men ionat cC prevederile legii cu privire la func ia publicC i statutul func ionarului public nu stipuleazC expres aa formC de rCspundere , cuma r fi rCspunderea materialC care paote surveni An situa ia cAnd func ionarul public cauzeazC pre0udiciul autoritCilor An funcie cu exercitarea funciei de srviciu. DnsC aceastC formC de rCspundere 0uridicC poate fi dedusC reie ind di art <5 din legea cu privire la funcia publicC i statutul funcionarului public, care prevede cC dispozi iile date se completeazC cu regementCri din cod civ, i reglementCri contravenionale sau penale , An caz cC ..... 3 .raspunderea disciplinara si raspundera civila a $unctionarilor publici +Cspundere disciplinarC a funcionarilor publici survine pentru comitereaunor abateri disciplinare , adicC AncClcarea discipinei de serviciu, aceastC formC de serviciu 0uridicC, este reglementatC conform legii cu privire la func ia publicC i statutul func ionarului public, precum i conform regulamentelor i statutelor disciplinare pentru statutele speciale de func ionari, cum ar func ionarii organelor afacerilor interne, militare, etc. Art. .< din legea cu privire la funcia publicC i statutul func ionarului public, stabile te care fapte constituie abateri disciplinare cum ar fi: AntArzierea sistematicC de la serviciu, absena sistematicC de la serviciu mai mult de 4 ore , mCsuri ne0ustificate de Andeplinire a sarcinilor fun iei. *entru comiterea abaterilor de la serviciu a funcionarului public Ai pot fi aplicate urmCtoarele sanc iuni disciplinare :avertismentul,mustrare, mustrare asprC, suspendarea dreptului de a fi promovat An func ie An decursul unui an, suspendarea ddreptului de a fi avansat An drepturi de avansare An perioade la de 1 la ani, i cea mai severC mCsurC distituirea din func ie. Sanciunile disciplinare enumerate se aplicC An termen de 5 luni de la data sCvAr irii abaterii cu excep ia sanc iunii disciplinare pentru privind declararea de interese, care poate fi aplicatC An termen de 5 luni de la data rCmAnerii definitive a actului prin care se constatC sCvArirea abaterii disciplinare. Sanciunea disciplinarC, cu excepia avertismentului poate fi aplicatC doar dupC cercetarea prealabilC a faptei, i dupC audierea ex$itabilC a funcionarului public de cCtre comisia de disciplinC, Aceste ac iuni disciplinare urmeazC a fi efectuate An cel mult o lunC de la data constatCrii faptei. -omisia de disciplinC este formatC dontr-un organ al organiza iei sindicate sau An cazul An care func ionarii nu sunt organiza i An sindicat trebuie sC fie un reprezentat reprezentat prin votul ma0oritCii func ionarilor publici pentru a fi An cadrul comisiei de disciplinC, activitatea comisiei de disciplinC este reglementatC prin regulamentul cu privire la comisia de disciplinC aprobar ptin regulamentul guvernului nr. 61 din 11martie 667, privind punerea An aplicare a ...... Dn situaia An care fapta funcionarului public conine An acela i timp componentele unei abateri dicipplinare i componentele unei iinfrac iuni, procedura de examinare a cazului se suspendC de comisia .... pAnC An momentul cAnd se Ancepe scoaterea urmCririi penale scoaterea urmCririi penale sau pAnC An ,momentul cAnd instana Ancetarea procesului penal. astfel comisia este obligatC sC cearC func ionarului public privind fapta comisC. &e asemenea la stabilirea sanciunii disciplinare s eva ine cont de cauzele i gravitatea abaterii disciplinare de circumstan ele An care aceasta a fost sCvAritC de comportamentul funcionarului public An cadrul serviciului public, precum se va ine cont i a altor sanc iuni disciplinare a cCror termen nu a expirat. &upC cercetarea peaabilC comisia de disciplinC propune autoritC ii publice sanc iunea ce ar putea fi aplicatC func ionarului public vinovat, nemi0locit, sanciunea disciplinarC se aplicC de persoana sau organul ce are competen a legalC de numire An func ie, actul normativ cu privire la aplicarea sanciunii disciplinare se aduce la cuno tin a func ionaruluipublic An termen de . zile contra semnCturC. 'ermenu de ac iune, sanciune disciplinarC nu poate depCi un an de la dta aplicCrii cu excep iile prevCzute de lege, adicC dupC expirarea unui an de la aplicarea sanc iunii

se considerC cC funcionarul public nu a fost supus rCspuderii disciplinare, func ionarul public sanc ionat poate fia tacat actul de rCspuindere disciplinarC An instana de contecios administrativ conform modului stabilit prin lege. +Cspunderea civilC ca formC de rCspundere 0uridicC are ca temei cauzarea unui pre0udiciu persoanei ter e de cCtre autoritatea publicC iclusiv cu atragerea la rCspunderea solidarC a funcionarului public vinovat. AceastC formC de rCspundere 0uridicC rezultC din art .! const +4 i anume acest articul spune:... &e asemenea conform art 1464 din cod civ al +4 din 5 iunie 66 , pre0udiciul cauzat printrun act administrativ , sau nesolu ionarea unei cereri de cCtre o autoritate publicC sau de cCtre o persoanC cu func ie de rCspundere din cadrul acesteia se reparC integral de autoritatea publicC, persoana cu funcie de rCspundere va rCspunde solidar , An cazul inten iei sau culpei grave. &e asemenea persoanele fizice au dreptul sC cearC repararea pre0udiciului moral prin aciunile menionate, AnsC autoritatea publicC nu rCspunde pentru pre0udiciul cauzat prin adoptarea unui act normativ sau omisiunea de al adopta precum i omisiunea de a pune An aplicare o lege. Dn contextul celor men ionate, art. 6 din legea conteciosului administrativ din 16 februarie 666 prevede cC cererea de c$emare An 0udecatC poate fi formulatC i Ampotriva func ionarului public din autoritatea publicC care a elaborat actul administrativ sau care a refuzat sC solu ioneze cererea dacC se solicitC despCgubiri, An cazul An care despCgubirea este admisC, funcionarul este obligat sC plCteascC despCgubirile solidar cu autoritatea publicC, la rAndul sCu autoritatea publicC poate c$ema An garan ie superiorul sCu care ia ordonat sC soluionaze actul normativ sau solu ionarea cererii, prin urmare subiect al rCspunderii civile poate fi atAt autoritatea publicC cAt i autoritatea publicC, precum nu exisC reglementarea privind a func ionarului public. &e rAnd cu rCspunderea civilC este necesar de men ionat rCspunderea materialC care An literatura de specialitate, atAt sCspunderea civilC cAt i cea sunt combinate An rCspunderea pecuniarC. +Cspunderea materialC survine pentru pre0udiciul cauzat autoritC ii publice de cCtre func ionatul public, i aceastC formC de rCspundere este reglementatC de codul muncii din ; martie 66! cum ar fi art !!!, !!4 din codul muncii etc. +Cspunderea materialC poate fi de feluri: rCspundere materialC limitatC i rCspundere materialC deplinC. 3!. raspunderea penala a $unctionarilor publici A#+aspunderea functionarului public pentru infractiunile savarsite in timpul serviciului sau in legatura cu atributiile functiei publice pe care o ocupa se anga0eaza potrivit legii penale. +Cspunderea penalC este cea mai severC formC de rCspundere 0uridicC aplicabolC func ionarilor publici pentru comiterea unor infrac iiuni pentru exeritarea unor atribuii de serviciu. O#+Cspunderea penalC conform condi iilor de aplicare este apropiatC de rCspunderea contraven ionalC, adicC func ionarul public este atras de rCspundere penalC dacC Antrunete urmCtoarele condi ii, func ionarul Cn temei sau caregulC are calitatea de persoanC cu func ia de rCspundere sau persoanC publicC i persoanC cu funcie de demnitate publicC, precum i persoanC publicC strCinC ori func ionar interna ional. i a doua condiie: infraciunea ine de neAndeplinirea sau Andepllinirea necorespunzCtoare a tribu iilor de serviciu. @o iunile de persoane cu func ie de rCspundere, persoanC publicC, pesoanC cu func ie de demnitate publicC i persoanC publicC sunt prevCzute An art 1 !, i 1 !prim al codului penal din 66 . i cod penal nou. -onform capitolului 1. di partea specialC a codului penal , funcionarii publici pot purta rCspundere penalC pentru urmCtoarele componen e de infrac iuni: 1- coruperea pasivC , art !4 cod penal - coruperea activC, art ! . !- traficul de influenC art ! 5 4- abuzul de putere sau abuzul de serviciu, art ! < .- excesul deputere sau depCirea atribuiilor de serviciu , art ! ; 5- negli0ena An serviciu art ! 7 <- AncClcarea regimului de confidenialitate a informa iilor de venituri i proprietate art. !!6 cod penal, ;- falcul An acte publice ! cod penal -onform al codului penal al +4 nr !! din 14mai 66!, pentru func ionarii publici Anvinui i de unele infrac iuni poate fi dispusC func ionarea provizorie a funcionarului din funcie sau de a suspenda din activitC i sau ... &eci persoanei suspendate provizoriu i se intrerupe remunerarea , AnsC An suspendare se pCstreazC vec$imea An funcie. Suspendarea provizorie An func ie este efectuatC de la demersul procurorului care conduce sau efectueazC urmCrirea penalC, $otCrArea autoritC ii privind suspendarea poate fu atacatC la conform prevederilor din codul de procedurC penalC. +Cspunderea contravenionalC a funcioarului public survine An cazul unei contraven ii partea specialC a codului nr. 4 octombrie 66;. -onform arlin 15 funcionarul public rCspunde contra. An cazul cAnd are calitatea de persoanC cu func ie de rCspunde i i contraven ia are calitatea a atribuiilor de serviciu, cu persoanC cu funcie de serviciu se An elege persoana cCreiaunei persoane An autoritate publicC sau centralC i se acordC obligaii An exercitarea funciei publice sau aciunilor administrative de sispozi ie organizatorice ori economice. Dn ceea ce prive te cC condi ia cAnd contravenia ine de exercitarea funciei de servicu aceasta presupune urmCtoarele situa ii: folosirea inten ionatC a atribu iilor contrar situa iei de serviciu, depCirea atribuiilor acordate de serviciu alt caz neAndeplinirea sau Andeplinirea necorespunzCtoare a obliga iilor de serviciu, An lipsa condiiilor menionate, persoana vinovatC va rCspunde ca persoanC fizicC.*rintre formele de constrAngere statalC "cercetate An capitolul ),#, ca reacBie la fapta contravenBionalC ilicitC Fi comisC cu vinovCBie, un locimportant Al ocupC aplicarea sancBiunilor 0uridice persoanelor care nu-Fi conformeazC comportamentul cu normele 0uridice. =nul dintreelementele constitutive ale noBiunii de contravenBie este sancBionarea faptei ilicite comise, prevCzute de lege. SancBiunea contravenBionalCeste un element obligatoriu al normei contravenBionale materiale, An care sAnt stipulate mCsurile de influenBare a statului asupra persoaneicare, cu vinovCBie, a comis o abatere contravenBionalC, ea fiind un mi0loc de garantare "de prote0are# a normei 0uridice. *ornind de laconBinutul art. ! din -- al +4, putem afirma cC prin sancBiune contravenBionalC se AnBelege o mCsurC de constrAngere sau de reeducareaplicatC contravenientului An scopul corectCrii comportamentului acestuia Fi al prevenirii de sCvArFire a unor noi contravenBii atAt de cCtrecontravenientul AnsuFi, cAt Fi de cCtre alte persoane. SancBiunea contravenBionalC este o mCsurC de constrAngere statalC prevCzutC de legeacontravenBionalC Fi aplicatC fCptuitorului An modul stabilit de lege pentru sCvArFirea cu vinovCBie a contravenBiei, avAnd drept scop ocrotireavalorilor sociale, formarea unei conduite civice corecte a lui, prevenirea comiterii unor noi contravenBii atAt de cCtre cel sancBionat, cAt Fide cCtre alte persoane. &in definiBia sancBiunii contravenBionale rezultC caracterul ei triplu: mCsurC de constrAngere statalC, mi0loc dereeducare Fi mCsurC de prevenire a abaterilor contravenBionale. 42.statul administrative'juridic a cetatenilor rm-. -etCBenii +epublicii 4oldova sAnt egali An faBa legii Fi a autoritCBilor publice, beneficiazC An egalC mCsurC de toate drepturilesocial-economice Fi politice Fi de libertCBile proclamate Fi garantate de -onstituBie Fi de alte legi, de acordurile internaBionale la care+epublica 4oldova este parte. @umai cetCBenii +epublicii 4oldova au dreptul de a alege Fi de a fi aleFi, de a ocupa funcBii ce implicCexercitarea autoritCBii publice Fi de a participa la referendum, An modul stabilit de lege. Statutul de drept al cetatenilor il constituie totalitateaobligatiilor si drepturilor in procesul relatiilor adm 0uridice, astfel de relatii apar in procesul interactiunilor cetateanuluiu cu alti subiecti ai dr adm. &repturile si obligatiile cet +4 sint reglementate atat in constitutie cit si de normele dr adm-etCBenia +4se dobAndeFte prin: a# naFtere; b# recunoaFtere; c# Anfiere; d# redobAndire; e# naturalizare. -etCBenia +4 poate fi dobAnditC Fi Antemeiul acordurilor internaBionale.-etCBenia se pierde: a# prin renunBare; b# prin retragere; c# An temeiul acordurilor internaBionale. Statutul administativ 0uridic include o seriede elemente:drepturile adm 0uridice, obligatiile, responsabilitatea si raspunderea. &repturile adm 0ur sint dr la libertatea si inviolabilitate pers, libera cisruclatie, dr la inviolabilitatea domiciliului,de a participa in activitatea sindicala. /bligatiile cet +4: sa fie in raport deconformare cu toate normele 0uridice ce reglementeaza procesul de administratie publica, sa ac$ite legitim impozitele, sa apere patria, sa prote0eze natura si mediul ambiant. -etCBenii strCini Fi apatrizii nu pot fi desemnaBi An funcBii sau antrenaBi An activitCBi pentru care, An conformitate cu legislaBia An vigoare, secere cetCBenia +4. (i sAnt obligaBi sC treacC examenul medical An scopul depistCrii virusului imunodeficitar uman "M),# Fi a maladiei S)&A. Au dreptul sC primeascC indemnizaBii, pensii Fi alte tipuri de asigurCri sociale, An conformitate cu legislaBia An vigoare. Au dreptul de a cere protecBie misiunii diplomatice a statului lor. -etCBenii strCini Fi apatrizii nu beneficiazC de dreptul de a alege Fi de a fi ales An organelelegislative, executive Fi An alte organe eligibile, Fi nici de a participa la sufragiu universal. -etCBenii strCini Fi apatrizii nu pot fi membri de partide Fi de alte organizaBii socialGpolitice. @u pot satisface serviciul militar An forBele armate ale +4.(i poartC rCspundere administrativC Fi penalC pentru AncClcarea legislaBiei An vigoare. -etCBenii strCini Fi apatrizii pot fi expulzaBi din +epublica 4oldova, dacC: a# intrarea FiFederea lor An republicC sAnt efectuate ilegal;b# aflarea An +4 aduce pre0udiciu siguranBei naBionale, ordinii, sCnCtCBii ori moralei publice.-etCBenii strCini Fi apatrizii pot fi extrCdaBi numai An baza unei convenBii internaBionale sau An condiBii de reciprocitate An temeiul $otCrAriiinstanBei de 0udecatC.)ntentarea dosarului de expulzare se efectueazC de cCtre persoanele cu funcBii de rCspundere. (xpulzarea se efectueazCde cCtre organele afacerilor interne An temeiul $otCrArii instanBei de 0udecatC. (i sAnt expulzaBi An Bara ai cCrei cetCBeni sAnt sau ale cCrei autoritCBi leGau eliberat actele deidentitate. 43.notiunea si categoriile si $ormele de realizare a administratiei publice &iviziunea puterilor An stat presupune atAt o stabilitate a func iilor i competen ei fiecCrei puteri cAt i Anzestrarea puterilor statului cu un mecanism concret de funcionare. *rin intermediul acestui mecanism competen ele fiecCrei puteri se transformC An activitC i practice concrete, cele men ionate sunt aplicabile i puterii executive adicC autoritC ilor administra iei publice, prin urmare se contureazC no iunea de forme de realizare a administra iei publice, din punct de vedere semantic noiunea de formC este strAns legatC de no iunea de con inut i anume forma reprezintC o variantC sau alta de

exprimare a coninutului. Dn ceea ce privete activitatea executivC An cadrul statuui, forma reprezintC modul de exprimare a con inutului 0uridico statal al acesteia, fiecare autoritate a administraiei publice sau reprezentantul acesteia are posibilitatea reie ind din competen a sa de a ac iona Antr-un mod sau altul An dependenC de situaia concretC, transformarea acestor posibilitC i An realitate presupune sCvAr irea unor fapte concrete cum ar fi adoptarea unei decizii , examinarea i soluionarea unei cereri sau altei peti ii etc. asemenea ac iuni exprimC con inutul func iilor administrative prin intermediul cCrora se realizeazC competena subiectului administrCrii, AnsC ac iunile autoritC ilor administrative sunt diferite dupC caracterul i destinaia lor, ca urmare i variantele de exprimare exterioarC de asemenea sunt diferite, dacC autoritatea publicC Andepline te ac iuni cu caracter de influenC administrativC aciunile de acest gen capCtC ca regulC o axprimare exteioarC An afara aparatului sCu, adicC An interac iune cu obiectul administrCrii. &acC aciunile autoritCii publice nu Andeplinesc o asemenea influen C cu caracter autoritar , ele de asemenea trebuie sC fie exprimate Antr-o formC corespunzCtoare adicC An cadrul unor rela ii mai mult cu caracter de organizare internC evident care apar An interiorul aparatului organului, o deosebitC importanC o au consecinele aciunilor autoritC ilor administra iei publice, An anumite cazuri aceste ac iuni genereazC efecte 0uridice directe ear An alte cazuri nu au asemenea consecin e 0uridice. Dn primul caz este vorba de aciunile prin intermediul cCrora se realizeazC nemi0locit o influen C cu caracter administrativ, fie An cadrul autoritC ii publice , fie An afara ei. *rin urmare prin formC a administraiei publice se An elege o ac iune exteriorizatC a autoritC ii publice inclusiv reprezentantului acesteia efectuatC An limitele competenei prevCzute de lege sau conform legii care genereazC efecte fie cu caracter 0uridic , fie cu caracter ne0uridic. &acC consecin ele unor asemenea aciuni au caracter 0uridi cau au o importan C 0uridica atunci ele mai sunt numite forme 0uridice administrative, An activitatea practecC, formele administraiei publice sunt diverse i alegerea unei forme sau alta depinde de foarte multe circumstan e cum ar fi caracterul competen ei autoritCii publice, particularitCile obiectului administrCrii , scopurile concrete ale ac iunile administrCrii etc, reglementarea formelor de reglementare ale administraiei publice se efectueazC An principal prin normele de drept administrativ, de regulC acest gen de norme se con in An actele 0uridice prin care se stabnilete statutul 0uridic al administrCii autoritC ii publice. Dn calitate de forme principale de realizare a administra iei publice pot fi considerate urmCtoarele: emiterea sau adopptara actelor administrative fie cu caracter normativ fie cu caracte individual, a doua formC este aplicarea actelor normativ inclusiv administraticve adicC sCvAr irea An temeiul lor a unor aciuni ce produc efecte 0uridice. A treia formCCC este forma de activitate contractualC, adicC forma de Anc$eiere unor contracte administrative. A patra formC sCvAr irea unor ac iuni cu caracter organizatoric. =ltema formC e Andeplinirea unor ac iuni tr$nico organizatorice i a unor ac iuni material te$nice. %ormele menionate pot fi clasificate An urmCtoarele ca tegorii: 1- formele 0uridice de realizare a administraiei publice - formele ne0uridice %oemele 0uridice totdeauna produc efecte 0uridice bine determinate ele fiind numite forme normativ 0uridice ale administra iei publice, la aceastC categorie se referC primele ! forme menionate adicC emiterea sau adoptarea actelor 0uridice cu caracter normativ sau individual, , i Anc$eierea contractelor administrative. Dn ceea ce privete formele ne0uridice ele nu produc efecte 0uridice directe de i An anumite cazuri au importan C pentru realizarea eficientC a formelor 0uridice , la aceastC categorie se atribuie ultemele forme men ionate adicC sCvAr irea unor ac iuni cu caracter organizatoric, Andeplinirea unor ac iuni te$nico organizatorice sau operaiuni material te$nice. (miterea sau adoptarea actelor administrative cu caracter normativ sau individul se referC la principala formC de realizare a administra iei publice, avAnd An vedere cC autoritCile administrative An principal i subsidiar alte autoritC i publice pentru a executa organizarea i executa An concter prevederile legii emit sau adoptC un numCr impunCtor de acte normative i individuale. An ceea ce privete a doua formC adicC aplicarea actelor normative se referCla aplicarea atAt a normelor prevCzute An lege cAt i a normelor din actele administrative cu caracter normativ. Aplicarea actelor normative presupune sCvAr irea An temeiul lor a unor ac iuni ce produc efecte 0uridice cum ar fi, acordarea unor drepturi speciale cum ar fi certificate. A treia formC men ionatC este Anc$eierea contractelor, Anc$eierea contractelor ca formC de realizaer a administraiei publice este acceptabilC cu condiia cC aceste contracte au un cara?cter normativ-0uridic, cum ar fi de exemplu anumite Anelegeri dintre autoritCile administrative i formaiunile nestatale privind administrarea patrimoniului public , transmiterea An baza unor acorduri sau Anelegeri respective a unor Amputerniciri din partea unor autoritC i publice locale etc. DnsC An cazul An care contractele Anc$eiate de autoritatea publicC se bazea?zC pe egalitatea 0uridicC a pCrilor cum ar fi anumite contracte civile, asemenea contracte nu pot fi considerate forme administrativ 0uridice, conform unelor opinii din doctrinC, contractul administrativ este contractul Anc$eiat de o persoanC de drept public, An temei autoritate a administra iei publice, prin prezena clauzelor exorbitante sau participarea co contractan elor la executarea aceluea i serviciu public. Dn legisla ia statului nostru existC noiunea legalC a contractului administrativ o anume este prevCzut An art. din legea cinteciosului administrativ, conform cCreia contractul administrativ este un contract Anc$eiat de o autoritate publicC An virtutea prerogativelor de putere publicC avAnd ca obiect administrarea i folosirea bunurilor An proprietate publicC, executarea lucrCrUilor de interes public, prestarea de servicii publice precum i activitatea func ionarilor publici ce reiese din reaiile de muncC reglementate din statutul 0uridic al acestora. 44.notiunea si insemnatatea actelor administrative Actul administraiv este manifestarea 0uridica unilaterala de vointa cu caracter normativ sau individual a unei autoritati publice, emis in vederea organizarii executarii sau executarii concrete a legii. Actul administrativ este un act 0uridic A.4 este o manifestare unilateral de vointa de putere a.m este o forma principala de activitate a organelor administratiei publice a.m este obligatoriu spre indeplinire si respectare a.m au o putere 0uridica inferioara legii a.m. este de regula executoriu imediat 4.. clasificarea actelor administrative dupa competenta materiala-cu caracter general -de specialitate &upa competenta teritoriala emise de organele adm publice centrale -organele adm publice locale &upa natura efectelor 0uridice pe care le produc: -care acorda drepturi -care constata existanta unui drept &upa numarul manifestarilor de vointa Simple ce contin o singura manifestare de vointa -omplexe ce contin sau mai multe manifestari de vointa &upa intinderea efectelor pe care le produc: -normative -individuale 46.cerintele innaintate $ata de actele administrative 1#*entru ca actele administrative sa produca efecte 0uridice si sa indeplineasca acel rol de punere in actiune a prevederilor legislative , fata de ele sunt inaintate mai multe cerinte sau conditii atit generale cit si speciale. Sunt inaintate urmatoarele cerintele fata de actele administrative: sa fieemise de organul competent; sa fie emise pe baza si in vederea executarii legii; semnate de functionarul public competent; emise in formascrisa; sa cuprinda elementele de forma "semnatura , data, etc#; sa fie contrasemnate cind legea o cere; emise cu respectarea procedurii devotare pentru actele votate de organul colectiv. *ublicate in 4/ al +4 si aduse la cunostinta celor interesati. # -onformitatea actului administrativ cu continutul legii si al altor acte cu forta 0uridica superioara. Actul administrativ este o modalitatea 0uridica de organizare a executarii si de executare a legii de aceea intre actul administrativ si lege exista un raport de subordonare; totdeauna actul administrativ trebuie sa aiba o baza legala. Actul sa fie emis de organul competent in limitele competentei sale competenta reprezinta ansamblul atributiilor conferite de lege persoanelor administrative. -ompetenta de a face acte administrative este legata de functia pe care o indeplineste autorul competentei , nu de persoana acestuia exercitiu;l competentei este in acelasi timp un drept si o obligatie a autorului actului administrativ.(ficacitatea actului adm-- pentru ca decizia sa fie eficienta este necesar ca ea sa corespunda urmatoarelor cerinte:1sa die fundamentata temeinic, bazata pe studierea si cunoasterea realitatii. 1sa fie rezultatul unei analize

profunde. 1 sa fie strict coordonata. 1sa fie luata operativ. 1 sa fie realizabila. /purtunitatea poate fi apreciata in baza mai multor criterii :1momentul cel mai potrivit pentru adoptarea actului administr. 1locul siconditiile concrete in care urmeaza sa se aplice actul admin. 1mi0loacele materiale si spirituale pe care le anga0eaza masura administrative.1conformitatea actului admin cu scopul legii.cerinte fata de forma textul actului administrativ trebuie sa fie clar , precis si corect redacta' , *(@'+= A @= *+/&=-( A @= produce confuzii si interpretari diferite, stilul folosit in redactare sa fie imperativ, iar continutul bine sistematizat , intelesul unor notiuni si termeni utilizati sa fie precizat daca este cazul, in c$iar continutul actului,evitindu-se notiunile cu mai multe interesuri. .cerintele Gsa fie emis in baza legii - sa fie emis in baza competentei sale -sa fie oportun 1conformitatea actului cu continutul legii si al altor acte cu forta 0uridica superioara 1sa fie emis de organul competent in limitele competentei sale 1eficienta actului 0uridic 1oportunitatea actului 1cerinta fata de forma 47.nevalabilitatea actelor administrative si consecintele ei. 4 '4!.notiunea metodelor de realizare a administratiei publice si corelatia dintre ele *\u a asigura desfasurarea normala a vietii sociale in stat, nu este de a0uns sa se adopte legi care sa reglementeze comportamentul social, dar se cere si o asigurare a subordonarii tuturor ceatenilor normelor continute in aceste legi. 4etodele de aplicare de catre stat in scopuloganizarii exercitarii legii constituie un ansamblu de modalitati, o suma de procedee si mi0loace,prin intermediul carora se efectueaza procesul de administrare. )n lit.de specialitate sunt reflectate modalitati universale de influienta a subiectului asupra obiectului: convingerea si constringerea.4etoda convingerii inseamna aplicarea masurilor educative si de influentare psi$ologica a maselor cu privirela necesitatea de a respecta legile si alte acte normative.4etoda constringerii inseamna un ansamblu de masuri aplicate in societate in cazulnerespectarii de buna voie a normelor de conduita.)n procesul adm.publice aceste metode au diverse forme de manifestare si anume:1#convingerea in activitatea organelor puterii executive; #stimularea:!#introducerea si realizarea sistemului de autorizare;4#supraveg$ereaadministrativa;.#introducerea diverselor regimuri administrativ 0uridice;5#constringerea administrativa.-onvingerea ca metoda de baza aplicata in activitatea organelor executive si organelor administratiei publice locale.)ntr-o societate democratica convingerea este metoda de baza a administratiei publice. -onvingerea reprezinta un element al constiinteiomului,un ansamblu de masuri educative si de influienta psi$ologica a subiectului administratiei asupra constiintei celui administrat inlimitele prevazute de normele morale si cele 0uridice,cu scopul de al predispune la conformarea regulilor stabilite precum si la executarea latimp si corect a contributiilor ce stau in fata organelor executive si ale organelor adm.publice locale. -onvingerea se utilizeaza permanentfata de toti cetatenii,ea asigura respectarea benevola a ordinilor de administrare si contribuie la conformarea fata de prescriptiile normelor administrativ-0uridice sa devina o deprindere stabila. &easemenea dezvoltarea sistemului mass-media permite ca toti subiectii adm.publ. safie informati despre aparitia unor acte 0uridice noi, adica sa le explice,sa convinga populatia ca ele sunt utile si oportune. Aplicareaconvingerii p\u stat este un proces mai putin costisitor decit procesul de constringere.Stimularea in cadrul sistemului metodelor de administrare.VStimularea sau incura0area este recunoasterea publica a meritelor, decorarea persoanei cu ocazia succeselor obtinute privind executareaobligatiilor. Scopul stimularii are drept scop incura0area activitatii pozitive a subiectilor si obiectilor adm.publ.constituirea raporturilor de conformare, intarirea disciplinei si legalitatii in administratia publica. (a are legatura directa cu existenta la ma0oritatea populatiei, anecesitatii de a fi apreciat la 0usta valoare, recunoasterea meritelor personale si rezultatelor muncii lui.Sistemul de autorizare in +4 ca metoda de activitate ale organelor executive si organelor administratiei publice locale.Sistemul de autorizare prezinta reglementarea adm.0ur.a raporturilor dintre subiectii puterii administrarii cu persoane fizice si 0uridice, privind eliberarea autorizatiilor de desfasurare a anumitor activitati cu supraveg$erea ulterioara de respectare a regulilor si conditiilor dedesfasurare a acestei activitati.=nele activitati care sunt desfasurate fara profesionalism, pot sa prezinte un pericol social sporit, deex;comercializarea substantelor narcotice. &e aceea aceste activitati sunt limitate, ele pot fi desfasurate in baza unie autorizatii elaborate decatre organele competente si in baza legii. Subiectii raporturilor de autorizare sunt pe de o parte persoanele fizice si 0uridice, iar pede alta parte reprezentantii organelor executive. /rganele adm.publ.cu dreptul de a supraveg$ea regimului de autorizare sunt abilitate cuurmatoarele drepturi: 1#de a efectua contractele respective; #de a solicita si de a primi explicatiile necesare privind resectarea regulilor sistemului de autorizare;!#de a intocmi actele 0uridice respective in urma controalelor efectuate cu indicatia nea0unsurilor depistate. )n cazde neconformare a regulilor si conditiilor sistemului de autorizatie , aparitia raporturilor 0uridice de conflict Supraveg$erea administrativa ca metoda de activitate a organelor executive si administratiei publice locale.Supraveg$erea este o modalitate mai restransa a controlului "functie de baza a adm publice prin intermediul careia se atinge realizarea celor planificate# :a noi in tara putem intilni forme de supraveg$ere: 0udecatoreasca si administrativa. Supraveg$erea administrativa este ceamai raspandita avind aplicare pe un cerc destul de larg de subiecti care o executa. -u toate ca are multe tangente cu controlul adm,supraveg$erea are trasaturile ei specifice: prezenta subiectilor speciali ai activitatii de supravefgere "functionarii publici#, se realizeazasistematic, prin executarea ei se asigura securitatea cetatenilor, a societatii si a statului mai ales in situatii exceptionale; este specializata siorientata spre respectarea regulilor speciale "antiincendiare, circulatiei rutiere, comercialeetc# stipulate in diferite acte normative; subiectii eiau imputerniciri largi in ceea ce priveste aplicarea constringerii statale. 'rasatura de baza a supraveg$erii adm este controlulsupradepartamental specializat sistematic din partea tuturor subiectilor dr adm, a regulilor de conduita stabilite in diferite domenii ale adm publice. &irectiile de baza ale supraveg$erii adm in +m sunt: sanitar G epidemiologica; antiincendiara; circulatia traficului rutier.)ntroducerea diverselor regimuri administrativ G 0uridice ca metode de activitate ale organelor centrale a administratieipublice.+egimul administrativ 0uridic consta in asigurarea securitatii constitutionale in cazul conflictelor militare, dezordinelor in masa. (l asigurafunctionarea obiectelor ce prezinta un pericol social sporit, ordinii sociale si celei de drept, conditiilor de supravietuire pe teritoriul in carese desfasoara diverse masuri de asigurare a ordinii de dr.sanitare, antiincendiare. Acest regim se introduce atunci cind sint epuizate altemetode de reglementare p3u asigurarea ordinii de drept, sanitare, antiincendiare etc.-ontinutul 0uridic al acestui regim consta in introducerea interdictiilor, obligatiilor suplimentare precum si a diverselor limitari decomportare si supraveg$erea respectarii acestor limitari. )ntroducerea masurilor suplimentare de licentiere , agravarea masurilor de prevenire, stopare sau curmare si a celor de sanctionare.+egimul adm 0uridic poate fi de ! feluri:Stare exceptionala G ansamblu de mCsuri cu caracter politic, economic, social Fi de menBinere aordinii publice, care se instituie provizoriu An unele localitCBi sau pe Antreg teritoriul BCrii An caz de: a# iminenBC a declanFCrii sau declanFarea unor situaBii excepBionale cu caracter natural, te$nogen sau ecologic, ceea ce face necesarC prevenirea, diminuarea Fi lic$idareaconsecinBelor acestora; b# existenBC a unui pericol pentru securitatea naBionalC sau ordinea constituBionalC, ceea ce face necesarC apCrareastatului de drept, menBinerea sau restabilirea stCrii de legalitate; stare de asediu G ansamblu de mCsuri cu caracter politic, militar, economicFi social, care se instituie An unele localitCBi sau pe Antreg teritoriul BCrii An scopul ridicCrii capacitCBii de luptC a trupelor Fi anivelului de pregCtire a populaBiei, economiei Fi teritoriului respectiv An iminenBa unei agresiuni armate; stare de rCzboi G regim instituit pe Antregteritoriul BCrii An cazul notificCrii declaraBiei de rCzboi sau al unei agresiuni armate Ampotriva +epublicii 4oldova, An scopul apCrCriisuveranitCBii, independenBei, unitCBii, integritCBii teritoriale Fi ordinii constituBionale;-onstringerea administrativ 0uridica ca metoda de administrare.-onstringerea adm 0uridica - modaliate a constringerii 0uridice, nefiind un scop ci o modalitate a constringerii statale. Se aplca ca mi0locextrem pentru asigurarea ordinii de drept. Scopul ei este de a sanctiona pentru delictele disciplinare si cele administrative comise cuvinovatie, cit si pentru prevenirea si stoparea lor. Asigurarea bunei desfasurari a procedurii contraventionale. 'rasaturile ce o diferentiaza deconstringerea 0uridica sint: se aplica p3u neconformarea regulilor stabilite de normele adm 0uridice; se aplica fata de a !-a persoana cu caresubiectul constringerii adm 0uridice nu se apla in relatii de subordonare; are un numar considerabil de subiecti care aplica masurile deconstringere adm 0uridica; se aplica subiectilor individuali si colectivi; este reglementata prin normele adm 0uridice care stabilesc modurilemasurilor de constringere, temeiul 0uridic de aplicare a lor si ordinea aplicarii lor. "# 4etoda constrHngerii, aplicata in special in regimurile totalitare fiind un instrument de dominare de cCtre o minoritate sociala a ma0oritCBi populaBiei, lipsita de drepturi si care opune rezistenta tacita executCrii unor decizii. 4etoda constrHngerii este principala metoda de executare a deciziilor administrative ale statului totalitar, in general. 'otuFi, aceasta metoda se aplica frecvent si in statele cu regimuri politice democratice, atunci cHnd apar abateri de la normele si regulile specifice cadrului legislativ ce funcBioneazC in instituBiile publice, mai ales atunci cHnd funcBionarii publici nu au pregCtirea necesarC, nu vor sa aplice anumite decizii sau cHnd anumiBi cetCBeni nu respecta acest cadru normativ-legislativ. # 5".caracteristica generala a raspunderii juridice in dreptul administrativ +Cspunderea 0uridicC An dreptul administrativ - responsabilitatea este institutia 0uridica prin care se instituie raspunderea persoanelor de drept public pentru actele si faptele 0uridice ilicite pe care le savarsesc in elaborarea, organizarea si executarea atributiilor derivate din lege, %ormele raspunderii 0uridice @otiunea de raspundere 0uridica apare, asa cum am aratat anterior, ca rezultat al sintetizarii tipurilor de raspundere ce s-au cristalizat la nivelul fiecarei ramuri de drept. Astfel, s-a remarcat ca aproape fiecarei ramuri de drept i se poate atribui propria forma de raspundere 0uridica. Astfel natura normei 0uridice incalcate determina genul raspunderii 0uridice: raspundere civila, penala, administrativa, de dreptul muncii, comerciala etc. Alaturi de criteriul utilizat anterior, cel al naturii normei 0uridice incalcate, si alte criterii mai pot fi utilizate pentru a determina formele raspunderii 0uridice.

*utem deosebi raspunderea 0uridica de drept public de raspunderea 0uridica de drept privat daca tinem cont de apartenenta normei de drept incalcate la una din cele doua mari diviziuni ale dreptului: public sau privat. Apoi este posibila detasarea raspunderii individuale de cea colectiva in functie de subiectul caruia ii incuba raspunderea: unei persoane fizice sau 0uridice. -u aceasta ocazie, facem precizarea ca, o data cu intrarea in vigoare a noului -od *enal, se va putea vorbi de existenta in dreptul romanesc a unei raspunderi penale colective in sensul ca persoana 0uridica va putea fi subiect al raspunderii penale. +amanand la delimitarea clasica a formelor raspunderii 0uridice in functie de natura normei incalcate, vom trece in revista cateva din cele mai des intalnite forme de raspundere in dreptul romanesc, pentru ca proaspatul student sa se poata familiariza cu aceste notiuni de baza. +aspunderea civila poate fi delictuala sau contractuala. +aspunderea civila delictuala are ca fundament o fapta ilicita cauzatoare de pre0udicii, autorului faptei revenindu-i obligatia de a repara pre0udicial cauzat prin fapta sa, a celui pentru care raspunde, a animalului ori pentru ruina edificiului "vezi art. 77;-166! din -odul civil#. Spre deosebire de raspunderea penala care intervine doar in cazul savarsirii unei infractiuni, adica a unei fapte incriminate de legea penala, raspunderea delictuala poate interveni pentru orice fapta ilicita ce a cauzat un pre0udiciu. +aspunderea civila contractuala rezulta din nerespectarea clauzelor unei conventii, pre0udiciul fiind cauzat c$iar de aceasta neexecutare a clauzei contractuale. +aspunderea civila prezinta o deosebita importanta deoarece constituie dreptul comun in materie de raspundere patrimoniala, pentru celelalte tipuri de raspundere 0uridica de ramura . +aspunderea penala are ca temei savarsirea unei infractiuni, adica a unei fapte prevazute de legea penala, care prezinta pericol social si care este savarsita cu vinovatie. Sanctiunea specifica dreptului penal este pedeapsa privativa de libertate sau inc$isoarea si se poate aplica doar persoanei fizice . )n cadrul ramurii de drept administrativ s-a fundamentat notiunea de raspundere administrativa ca forma a raspunderii 0uridice care intervine in cazul incalcarii unei norme de drept administrativ. Aceasta poate fi o raspundere contraventionala, materiala sau disciplinara. +aspunderea administrativa contraventionala intervine doar in cazul savarsirii unei contraventii, adica a unei fapte reglementate de lege ca si contraventie. -ele mai intalnite sanctiuni contraventionale sunt amenzile contraventionale. Alaturi de aceste doua forme de raspundere ce au ca obiect o sanctiune represiva, raspunderea administrativa mai cunoaste si o a treia forma raspunderea materiala, ce are ca obiect o sanctiune reparatorie - este vorba de raspunderea organelor administratiei publice pentru pagubele pricinuite prin actele lor ilegale. +aspunderea administrativ-disciplinara se fundamenteaza pe incalcarea unei obligatii de drept administrativ, pe savarsirea unei abateri administrative. +etragerea unei autorizatii sau inc$iderea unei unitati economice sunt sanctiuni administrativ-disciplinare atunci cand nu insotesc aplicarea unei sanctiuni contraventionale. )n dreptul muncii s-a fundamentat raspunderea disciplinara si raspunderea patrimoniala "materiala#. +aspunderea disciplinara intervine in cazul in care un salariat savarseste cu vinovatie o abatere disciplinara. +aspunderea disciplinara este o raspundere de natura contractuala, bazata pe contractul de munca. Sanctiunile disciplinare pot merge de la mustrare si avertismentul scris pana la concediere. +aspunderea disciplinara isi are izvorul prioritar, in normele -odului 4uncii. +aspunderea patrimoniala, ca si cea disciplinara, isi are izvorul tot in -odul 4uncii. Aceasta consta in obligatia salariatilor de a repara pagubele materiale produse anga0atorului din vina si in legatura cu munca lor. Atunci cand s-a constatat savarsirea unei fapte ilicite, persoana vinovata va trebui sa suporte o sanctiune corespunzatoare. Sanctiunea reprezinta instrumentul de realizare a raspunderii 0uridice, obiectul acestui raport 0uridic de constrangere, iar scopul sanctiunii poate fi represiv, preventiv, educativ sau reparatoriu. &esi notiunile de pedeapsa si sanctiune sunt sinonime, totusi, in drept, sanctiunea apare ca o categorie generala, in timp ce pedeapsa reprezinta o sanctiune tipica ramurii penale. )n functie de norma 0uridica incalcata, sanctiunile vor fi de drept civil, precum despagubirea, restituirea bunurilor sau restabilirea situatiei anterioare, penala " pedepse, masuri de siguranta sau educative#, administrativ "amenda sau avertismentul, mustrarea, confiscarea etc.#. )n dreptul muncii se aplica sanctiuni precum mustrarea, diminuarea salariului sau concedierea, iar in dreptul constitutional - suspendarea sau demiterea din functie, spre exemplu. 51. conceptul de procedura .proces #administratv.a# *rocesul administrativ este activitatea administratiei publice care se realizeaza in numele formelor adm procesulae si care consta in$otarirea anumitor c$estiuni, prin calea adoptarii si executarii actelor administrative. *rocesul adm. Are ! forme de exprimare: procesul te$nico-legislativ in activitatea de elaborare a actelor 0uridice G activitatea adm publice in elaborarea actelor normative administartive inordinea stabilita de forma adm procesuala. )n cadrul acestui proces pot fi adoptate: actele adm a presedintelui +4, ordonantele si actele adma Luvernului, actele adm ale org publice centrale si locale; procesul adm de doatre "inzestrare# G activitatea subiectilor puterii executive inelaborarea si aplicarea actelor operative de reglementare si a altor acte de aplicare indreptate spre organizarea executarii legilor si altor acte 0uridice realizate in forma adm procesuala.)n carul lui pot fi adoptate:acte de ec$ipa0 personal"c$emarea in armata#, acte de privatizare a proprietatii municipale si statale, de aplicare a masurilor de promovare, de distribuire a resurselor financiare, emiterea permisiunilor, de inregistrare a mi0loacelor de transport, de supravec$ere; procesul de 0urisdictie administrativa G activitatea subiectilor puterii executive inrezolvarea conflictelor dintre diferiti subiecti, precum si in luarea masurilor administrative si disciplinare realizate in forma adm procesuala.)n cadrul lui se pot evidentia urmat acte: de petitie a cetatenilor, de aplicare a masurilor de constringere adm, de aplicare a masurilor deconstringere adm, disciplinare. %iecare proces este legat de o institutie adm exacta iar normele procesuale corespunzatoare deservesc fiecareinstitutie si sint parte componenta a ei. . -.!.notiunea si insemnatatea legalitatii si disciplinii in domeniul administratiei publice. :egalitatea G este un atribut esential al existentei si dezvoltarii unei sociaetati democratice. (a este necesara pentru asigurarea libertatii sirealizarii drepturilor omului. :egalitatea este obligatorie pentru toate elementele mecanismului de stat, sociatatii civile si pentru toticetatenii unui stat. -a un regulator specific al relatiilor sociale legea, norma 0uridica trebuie sa corespunda unui anumi>t nivel economic,cultural, moral etic. :egislatia trebuie sa fie o sursa de legalizare a dreptului in numele si interesele cetatenilor.:egalitatea este o suma de norme 0uridice de calitatte inalta si respectarea acestora de catre toti subiectii de drept.-a un regulator specific a relatiilor sociale, sistemul normelor 0uridice trebuie sa corespunda unor standarde obiective ale vietii, sa fieadecvate vietii economico-politice si culturale a tarii. &ca aparatul de stat aplica normele 0uridice ca ar fi pline de subiectivism,voluntarism, emite acte nu la timpul potrivit, scade din efectul activitatii acestuia, dar cel mai strasnic ca aduce o mare pierdere cetatenilor.)n literatura 0uridica, legalitatea se mai ceceteaza ca un principiu al administrarii publice, ca o metoda de guvernare a tarii,ca un regim ceapare din relatiile reciproce dintre stat si cetatean. =n astfel de regim este necesar in toate sferele vietii sociale, dar o importanta deosebita oare respectarea legalitatii din sfera administrarii publice.(ficienta administrarii publice depinde nu doar de nivelul legalitatii dar si disciplina participantilor la procesul de administrare. &isciplinaindeplineste un rol important in formarea nivellului de organizare a actiunilor tuturor participantilor la procesul de administrare. Astainseamna ca , dintro parte , legalitatea si disciplina reprezinta niste categorii independente, din alta parte, ele se afla intro strinsainterdependenta , care se rezuma la aceea ca legalitatea este baza disciplinei, deoerece o cerinta a disciplinei este respectarea legilor siactelor normative. Stricta realizare a legalitatii depinde de anumite mi0loace de garantare a acesteia. *rintre ele trebuie de diferentiat mi0loace generale sispeciale 0uridice. *rintre mi0loacele generale de asigurare a legalitatii si disciplinei pot fi evidentiate- cele politice, economice,organizationale, ideologice, 0uridice. :a legalitatea si starea acesteia actioneaza foarte mult asa factori ca, structura organizationala aaparatului, calificarea functionarilor, o impartire stricta a imputernicirilor fiecarui functionar. Asigurarea legalitatii si disciplinei in sferaadministrarii publice presupune activitatea unor organisme sau institutii de stat competente, indreptate spre: - @epermiterea incalcarilor inactivitatea organelor administratiei publice, functionarilor acestora acelor cerinte si prescrieri, care sint imputernicite de legile in vigoare sialte acte de care acestia se conduc in activitatea lor - Atragerea la raspundere a persoanelor vinovate de incalcarea legilor, actelor prescrise -)mplicarea la timp spre indepartarea oricaror obstacole si incalcari.*entru unele organe asigurarea legalitatii si disciplinei este doar una din multitudinea de fuctii pe care le au. )n acest caz activitatea deasigurare a legalitatii si disciplinei se infaptuieste de aceste organe in limitele activitatii lor de baza, care nu sint esential legate de activitateade aplicare a dreptului. =n rol deosebit in asigurarea legalitatii si disciplinei in tara in general se efectueaza de catre *arlament si*resedintele +4 care apare ca un garant al al respectarii -onstitutiei. )n procesul de asigurare a legalitatii si disciplinei in sferaadministrarii publice toate organele numite folosesc in limitele competentelor sale controlul si varietatea acestuia- contolul infaptuirii sisupraveg$erea.+olul si scopul controlului consta in: - Supraveg$erea asupra fuctionarii organului supus controlului; - *rimirea informatiei obiective sisigure despre situatia disciplinei si legalitatii; - :uarea masurilor spre preintimpinarea si inlaturarea incalcarilor legalitatii si disciplinei; -:uarea deciziilor si masurilor spre atragerea la raspundere a parsoanlor care se fac vinovate de incalcarea legalitatii si disciplinei -ontroluleste menit spre aplicarea stricta si conforma a legilor de catre organele administratiei publice, de catre functionarii publici, cetatenii +4.Activitatea de supraveg$ere in dependenta de subiecti, infaptuitorii ei, se imparte in categorii. *rima categorie este legata de activitateaorganelor procuraturii in sfera asigurarii legalitatii si disciplinei in activitatea organelor administrarii publice.

A doua categorie este supraveg$erea administrativa , care este infaptuita de unele organe competente ce supraveg$eaza activitatea organelor publice, functionarii publici etc. -ontrolul poate fi de mai multe tipuri-de exemplu in depandenta de volumul supus controlului se deosebeste controlul general sispecial. &upa timpul savirsirii caontrolului deosebim control anterior, precedent si acctual. )n functie de cine face controlul deosebimcontrol-parlamentar, efectuat de catre organele adm. *ublice si 0udecatoresc. 54.principiile controlului.supraveg/erii# in domeniul administratiei publice SecBiunea 1 *+)@-)*)=: *+(,)Y)O):)'ZT)) Articolul .. *revizibilitatea reglementCrii activitCBii de AntreprinzCtor Articolul 5. *revizibilitatea c$eltuielilor Articolul <. *revizibilitatea documentelor normativ-te$nice SecBiunea a -a *+)@-)*)=: '+A@S*A+(@T() &(-)Y)/@A:( R) A +(L:(4(@'Z+)) Articolul ;. 'ransparenBa decizionalC Articolul 7.'ransparenBa reglementCrii Articolul 16. 'ransparenBa actelor necesare iniBierii Fi3 sau desfCFurCrii afacerii Articolul 11. Aprobarea tacitC a iniBierii Fi3sau desfCFurCrii afacerii Articolul 1 . 'ransparenBa documentelor normativ-te$nice SecBiunea a !-a *+)@-)*)=: A@A:)Y() )4*A-'=:=) &( +(L:(4(@'A+( Articolul 1!. Analiza impactului de reglementare SecBiunea a 4-a *+)@-)*)=: +(L:(4(@'Z+)) 4A'(+)A:( R) *+/-(&=+A:( A )@)T)(+)), &(S%ZR=+Z+)) R) :)-M)&Z+)) A%A-(+)) *+)@ A-'( :(L)S:A'),( Articolul 14. +eglementarea materialC Fi proceduralC SecBiunea a .-a *+)@-)*)=: (-M)'AO):)'ZT)) "*+/*/+T)/@A:)'ZT))# D@ +A*/+'=+):( &)@'+( S'A' R) D@'+(*+)@YZ'/+ Articolul 1.. @oBiuni generale Articolul 15. *rincipiul ec$itabilitCBii "proporBionalitCBii# An efectuarea controlului asupra activitCBii de AntreprinzCtor Articolul 1<. *rincipiul ec$itabilitCBii "proporBionalitCBii# An suspendarea activitCBii de AntreprinzCtor Articolul 1;. +esponsabilitatea autoritCBilor administraBiei publice pentru eliberarea autorizaBiilor 57.controlul e0ercitat de curtea constitutionala, curtea de conturi, si avocatii parlamentari in domeniul administratiei publice. b# -urtea de conturi este organul suprem de control financiar si, in conditiile legii, are si atributiile 0urisdictionale, ne fiind subordonata guvernului, ci doar parlamentului. (a este obligata sa-i prezinte acestuia Ianual un raport asupra controlului de gestiune a bugetului public national din exercitiul bugetar expirat , cuprinzind si neregulele constatate2 cu alte cuvinte. -urtea de conturi exercita controlul asupra modului de formare de administrare si intrebuintarea resurselor financiare ale sectorului public. 5 .controlul administrativ 1#-ontrolul administrativ -ontrolul este una din componentele activitCBii de administrare sau conducere Fi este nelipsit, ca atare, An sistemele administrative din toate timpurile. (xercitarea controlului se integreazC An activitatea de administraBie Fi semnificC mi0locul prin care se analizeazC modul cum organele administrative AFi Andeplinesc sarcinile. Dntr-una dintre accepBiunile sale controlul constC An Qobservarea, constatarea sau stabilirea situaBiei de fapt, confruntarea acesteia cu obiectivele propuse, combaterea unor fenomene nefavorabile Fi sesizarea organelor competente2. Dn esenBa sa, controlul vizeazC AmbunCtCBirea rezultatelor dintr-un anumit sector, AnlCturarea unor erori sau prevenirea lor. Scopul controlului activitatii organelor administratiei publice este de a asigura o cit mai deplina conformitate a activitatii acestor organe cu cerintele si obiectivile sociale exprimate in legi, a caror executarea se realizeaza de catre organelle # controlul este de mai multe tipuri el se clasifica in : 1.intern si extern .la rindul sau acel intern se clasifica in general si specializat sau financiar intern preventiv si financiar intern de gestiune. -el extern sau ierar$ic se mai clasifica in 1tutela administrativa .extern specializat cel specializat se mai clasifica in 1exercitat de inspectii si inspectarate de stat si exercitat de organele special constituite in acest scop care la rindul lor sunt curtea de conturi curtea constitutionala. avocati parlamentari . !#in sens larg, contrplul este un element important al actului de conducere sociala ce urmeaza in mod firesc celui de aplicare a deciziei indiferent de natura acesteia-politica, administrativa etc. &in perspectiva stiintei administratiei , se poate formula principiul , potrivit caruia structura personalului precum si utilizarea mi0loacelor materiale si financiare trebuie facute in functiae de necesitatea realizarii competentei legii. )n alti termeni, garantarea legalitatii actelor administrative presupune existenta controlului care se realizeaza nu numai din afara organelor administratiei publice, ci si in cadrul acestor organe insesi , adica administratia ierar$ic superioara autorizeaza actiunile organelor administrative proprii ierar$ic inferioare.in aceasta privinta , trebuie mentionat mai intii autocontrolul pe care il exercita asupra activitatii proprii fiecare functionar. 5!.caracteristica generala a controlului judecatoresc inclusiv al organelor procuraturii in domeniul administratiei publice. %uncBia principalC a sistemului 0udiciar An Antregime este realizarea obiectivelor de 0ustiBie. (a a fCcut temele de 0udiciar An constituBional, a procedurilor civile, administrative Fi penale. =rmCrind 0ustiBiei, a instanBelor 0udecCtoreFti prevCd pentru protecBia drepturilor Fi intereselor legitime ale cetCBenilor, Antreprinderilor, instituBiilor, organizaBiilor, interese guvernamentale Fi cele publice, prin urmare, consolidareastatului de drept.Administrarea 0ustiBiei este o bazC, dar nu numai funcBia de instanBele de 0udecatC. Dn cursul activitCBilor lor, pe care le efectueazC altefuncBii, An special - funcBia de control 0urisdicBional al legalitCBii actelor emise Fi comise de acBiune de cCtre autoritCBile executive, lor defuncBionari.-onBinutul principal al controlului 0urisdicBional ca o modalitate de a asigura legalitatea An administraBia este An evaluarea sa 0uridicC aacBiunilor Fi decizii ale autoritCBilor executive, funcBionarii acestora, pentru a identifica AncClcCri de drept, a drepturilor Fi intereselor legitimeale cetCBenilor, Antreprinderilor, instituBiilor Fi organizaBiilor, condiBiile de muncC Fi cauzele lor, de mCsuri pentru a restabili drepturileAncClcate Fi interese legitime An aducerea fCptaFi An faBa 0ustiBiei. -ontrolul general al organelor procuraturii. Dn conformitate cu prevederile -onstituBiei +epublicii 4oldova "art. 1 4#, An conformitate cu :egea cu privire la *rocuratura. *rocuraturaeste o instituBie independentC de specialitate ale sistemului 0udiciar. (a este independentC An relaBiile sale cu alte autoritCBi publice Fi Ancadrul exercitCrii atribuBiilor sale reprezintC interesele comune ale societCBii, a statului de drept prote0eazC drepturile Fi libertCBile cetCBenilor,condus de urmCrire penalC Fi a exercitat-o. ActivitCBi ale *arc$etului bazate pe principiile legalitCBii, eficienBC, proporBionalitCBii,imparBialitCBii Fi al controlului ierar$ic. *entru a monitoriza legislaBiei An domeniul administraBiei publice /ficiului are competenBC, Antemeiul pe care le realizeazC urmCtoarele: - reprezinta interesele comune ale societCBii Fi a statului de drept prote0eazC drepturile Fi libertCBilecetCBenilor - condus de urmCrire penalC Fi desfCFoarC el - reprezintC Anvinuirea An instanBele 0udecCtoreFti; - An conformitate cu legeaimplicate An cauze civile, cauze de infracBiuni administrative Fi dispute interne, creanBele care sunt incantati de aceasta - verificC legalitatea persoanelor aflate An detenBie, de detenBie preventivC, An alte locuri de pedeapsC; - verificC respectarea statului de drept An %orBele Armate -soluBioneaza cererile Fi plHngerile cetCBenilor. 6".Notiunea de contencios administrativ. a# 'ermen de contencios administ-semnifica in traducere din limba latina o discuta sau o confruntare . Sensul: -o activitate privind solutionarea unui conflict,litigiu; -autoritatea competenta sa solutionaze un conflict,litigiu.Acest litigiu este generat de un act adm sau nesolutionarea in termen legal a unui dr legal cu conditia ca cel putin una dintre parti este o aut pub sau un functionar pub ale acestei aut. :itigiile respecte sunt solutionate conform unui proceduri stabile in legea contencios administr. b# sunt categorii de contencios administ : contencios adm 0udiciar si contencios administrativ .*artile si obictul actiunii in conteciosul administrative a# )n calitate de parti apar urmatoarele persoane: -reclamantul sau subiectul cu dr de sesizare in cotencios adm care pot fi : a# persoana, inclusiv funcBionarul public, militarul, persoana cu statut militar, care se considerC vCtCmatC Antr-un drept al sCu, recunoscut de lege, de cCtre o autoritate publicC, printr-un act administrativ sau prin nesoluBionarea An termenul legal a unei cereri G An condiBiile art.14 al prezentei legi; b# Luvernul, -ancelaria de Stat, oficiul teritorial al -ancelariei de Stat, preFedintele raionului Fi primarul G An condiBiile :egii privind administraBia publicC localC; c# procurorul care, An condiBiile articolului . din -odul de procedurC civilC, atacC actele emise de autoritCBile publice; d# avocatul parlamentar, care, la sesizarea persoanei vCtCmate Antr-un drept al sCu, atacC actele administrative G An condiBiile :egii cu privire la avocaBii parlamentari; e# instanBele de drept comun Fi cele specializate, An cazul ridicCrii excepBiei de ilegalitate G An condiBiile art.1! al prezentei legi; f# alte persoane, An conformitate cu legislaBia An vigoare. -piritul adica aut pub a carui act adm este contestat inclusiv functionarul pub,care a elaborat act contestat sau care a refuzat sa solutioneze cererea depusa.*ot aparea in calitate de tert persoana conducator,superiorul functionarului public care a ordonat elaborearea actului adm sau refuzul de solutionare a cererii.:egislatia de procedura civila reglementeaza ca pot participa si alte parti cum ar fi : reprezentantul legal , aparatorul, expertul , traducatorul etc. b# /biect al acBiunii An contenciosul administrativ Al constituie actele administrative, cu caracter normativ Fi individual, prin care este vCtCmat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terB, emise de: a# autoritCBile publice Fi autoritCBile asimilate acestora An sensul prezentei legi; b# subdiviziunile autoritCBilor publice; c# funcBionarii din structurile specificate la lit.a# Fi b./biect al acBiunii An contenciosul administrativ poate fi Fi nesoluBionarea An termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege. 62.1ompetenta jurisdictionala si procedura in contenciosul administ. a# -ompetenBC de 0udecare a acBiunilor An contenciosul administrativ au: a# 0udecCtoriile; b# curBile de apel; c# -urtea SupremC de NustiBie. *entru 0udecarea acBiunilor An contenciosul administrativ, la curBile de apel Fi la -urtea SupremC de NustiBie se instituie colegii specializate. Dn curBile de apel unde nu pot fi instituite colegii de contencios administrativ, acBiunile An contenciosul administrativ sAnt 0udecate de complete de 0udecatC sau de 0udecCtori desemnaBi de preFedintele instanBei respective.Dn 0udecCtorii, acBiunile An contenciosul administrativ sAnt 0udecate de 0udecCtori desemnaBi de preFedintele instanBei respective. b#*ersoana care se considerC vCtCmatC Antr-un drept al sCu, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilC, autoritCBii publice emitente, An termen de !6 de zile de la data comunicCrii actului, revocarea, An tot sau An parte, a acestuia, An cazul An care legea nu dispune altfel. Dn cazul An care organul emitent are un organ ierar$ic superior, cererea prealabilC poate fi adresatC, la alegerea petiBionarului, fie organului emitent, fie organului ierar$ic superior dacC legislaBia nu prevede altfel *rocedura de examinare a cererii prealabile. -ererea prealabilC se examineazC de cCtre organul emitent sau ierar$ic superior An termen de !6 de zile de la data AnregistrCrii ei, decizia urmAnd a fi comunicatC de AndatC petiBionarului dacC legislaBia nu prevede altfel. &epunerea cererii de c$emare An instanBa de contencios administrativ. *ersoana care se considerC vCtCmatC Antr-un drept al sCu, recunoscut de lege, printr-un act administrativ Fi nu este mulBumitC de rCspunsul primit la

cererea prealabilC sau nu a primit nici un rCspuns An termenul prevCzut de lege, este An drept sC sesizeze instanBa de contencios administrativ competentC pentru anularea, An tot sau An parte a actului respectiv Fi repararea pagubei cauzate 6".contecios administrativ' ca institu2ie juridic, are drept scop contracararea abuzurilor 3i e0ceselor de putere ale autorit,2ilor publice, ap,rarea drepturilor persoanei 4n spiritul legii, ordonarea activit,2ii autorit,2ilor publice, asigurarea ordinii de drept. /rice persoanC care se considerC vCtCmatC Antr-un drept al sCu, recunoscut de lege, de cCtre o autoritate publicC, printr-un act administrativ sau prin nesoluBionarea An termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanBei de contencios administrativ competente pentru a obBine anularea actului, recunoaFterea dreptului pretins Fi repararea pagubei ce i-a fost cauzatC. -a institutie 0uridica- raspundere administrativa -a sistem de instante 0udecatoresti specializate Grepunerea in drepturi a persoanei vatamate 61. &rticolul 3. 5biectul ac2iunii 4n contenciosul administrativ "1# /biect al acBiunii An contenciosul administrativ Al constituie actele administrative, cu caracter normativ Fi individual, prin care este vCtCmat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terB, emise de: a# autoritCBile publice Fi autoritCBile asimilate acestora An sensul prezentei legi; b# subdiviziunile autoritCBilor publice; c# funcBionarii din structurile specificate la lit.a# Fi b#. " # /biect al acBiunii An contenciosul administrativ poate fi Fi nesoluBionarea An termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege. Articolul 4. Actele exceptate de la controlul 0udecCtoresc @u pot fi atacate An instanBele de contencios administrativ: a# actele exclusiv politice ale *arlamentului, *reFedintelui +epublicii 4oldova Fi Luvernului, precum Fi actele administrative cu caracter individual, emise de *arlament, de *reFedintele +epublicii 4oldova Fi de Luvern An exerciBiul atribuBiilor prevCzute expres de normele constituBionale sau legislative, ce Bin de alegerea, numirea Fi destituirea din funcBiile publice cu responsabilitCBi de protecBie a intereselor generale ale statului sau ale instituBiilor publice a persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public deosebit, conform listei prezentate An anexC, parte integrantC a prezentei legi; b# actele administrative cu caracter diplomatic referitoare la politica externC a +epublicii 4oldova; c# legile, decretele *reFedintelui +epublicii 4oldova cu caracter normativ, ordonanBele Fi $otCrArile Luvernului cu caracter normativ, tratatele internaBionale la care +epublica 4oldova este parte, care sAnt supuse controlului de constituBionalitate; d# actele de comandament cu caracter militar; e# actele administrative referitoare la securitatea naBionalC a +epublicii 4oldova, la exercitarea regimului stCrii excepBionale, la mCsurile de urgenBC luate de autoritCBile publice An vederea combaterii calamitCBilor naturale, incendiilor, epidemiilor, epizootiilor Fi altor fenomene de aceeaFi naturC; f# actele administrativ-0urisdicBionale de sancBionare contravenBionalC Fi alte acte administrative pentru a cCror desfiinBare sau modificare legea prevede o altC procedurC 0udiciarC; g# actele de gestiune emise de autoritatea publicC An calitate de persoanC 0uridicC, An legCturC cu administrarea Fi folosirea bunurilor ce aparBin domeniului sCu privat; $# actele administrative emise pentru executarea $otCrArilor 0udecCtoreFti irevocabile. Articolul .. SubiecBii cu drept de sesizare An contenciosul administrativ SubiecBi cu drept de sesizare An contenciosul administrativ sAnt: a# persoana, inclusiv funcBionarul public, militarul, persoana cu statut militar, care se considerC vCtCmatC Antr-un drept al sCu, recunoscut de lege, de cCtre o autoritate publicC, printr-un act administrativ sau prin nesoluBionarea An termenul legal a unei cereri - An condiBiile art.14 al prezentei legi; b# Luvernul, -ancelaria de Stat, oficiul teritorial al -ancelariei de Stat, preFedintele raionului Fi primarul - An condiBiile :egii privind administraBia publicC localC; c# procurorul care, An condiBiile articolului . din -odul de procedurC civilC, atacC actele emise de autoritCBile publice; d# avocatul parlamentar, care, la sesizarea persoanei vCtCmate Antr-un drept al sCu, atacC actele administrative - An condiBiile :egii cu privire la avocaBii parlamentari; d1# -omisia @aBionalC de )ntegritate G An condiBiile :egii cu privire la -omisia @aBionalC de )ntegritate; e# instanBele de drept comun Fi cele specializate, An cazul ridicCrii excepBiei de ilegalitate - An condiBiile art.1! al prezentei legi. f# alte persoane, An conformitate cu legislaBia An vigoare. 62.&rticolul 6. 1ompeten2a jurisdic2ional, "1# -ompetenBC de 0udecare a acBiunilor An contenciosul administrativ au: a# 0udecCtoriile; b# curBile de apel; c# -urtea SupremC de NustiBie. " # *entru 0udecarea acBiunilor An contenciosul administrativ, la curBile de apel Fi la -urtea SupremC de NustiBie se instituie colegii specializate. "!# Dn curBile de apel unde nu pot fi instituite colegii de contencios administrativ, acBiunile An contenciosul administrativ sAnt 0udecate de complete de 0udecatC sau de 0udecCtori desemnaBi de preFedintele instanBei respective. "4# Dn 0udecCtorii, acBiunile An contenciosul administrativ sAnt 0udecate de 0udecCtori desemnaBi de preFedintele instanBei respective. Articolul <. -ompetenBa 0udecCtoriilor "1# NudecCtoriile examineazC litigiile ce Bin de nesoluBionarea An termenul legal a cererilor Fi de verificarea legalitCBii actelor administrative emise sau adoptate de autoritCBile publice care sAnt constituite Fi activeazC pe teritoriul satului, comunei sau oraFului pentru promovarea intereselor Fi soluBionarea problemelor colectivitCBilor locale, de serviciile publice descentralizate organizate An mod autonom An unitatea administrativ-teritorialC respectivC, de funcBionarii publici din cadrul organelor Fi serviciilor menBionate Fi de persoanele de drept privat de nivelul respectiv, care presteazC servicii publice. " # Dn baza legislaBiei cu privire la administraBia publicC localC, 0udecCtoriile soluBioneazC cererile privind constatarea circumstanBelor care 0ustificC suspendarea activitCBii consiliului local. "!# Dn baza legislaBiei electorale, 0udecCtoriile soluBioneazC contestaBiile An materie electoralC, cu excepBia celor date prin lege An competenBa altor instanBe 0udecCtoreFti. "4# NudecCtoriile 0udecC litigiile cu privire la refuzul organelor notariale de a Andeplini anumite acte notariale, precum Fi verificC legalitatea actelor notariale Andeplinite, cu excepBia cazurilor cAnd Antre persoanele interesate apare un litigiu de drept privat ce decurge din actul notarial contestat, situaBie An care cauza se examineazC An ordinea acBiunii civile. Articolul ;. -ompetenBa curBilor de apel "1# -urBile de apel examineazC An primC instanBC litigiile ce Bin de nesoluBionarea An termenul legal a cererilor Fi de verificarea legalitCBii actelor administrative emise sau adoptate de autoritCBile publice care sAnt constituite Fi activeazC pe teritoriul raionului, municipiului, unitCBii teritoriale autonome cu statut 0uridic special pentru promovarea intereselor Fi soluBionarea problemelor populaBiei unitCBii administrativ-teritoriale, de serviciile publice descentralizate organizate An mod autonom An unitatea administrativ-teritorialC respectivC, de serviciile publice desconcentrate, de funcBionarii publici din cadrul organelor Fi serviciilor menBionate, precum Fi de persoanele de drept privat de nivelul respectiv asimilate autoritCBilor publice, care presteazC servicii publice. " # Dn baza legislaBiei cu privire la administraBia publicC localC, curBile de apel soluBioneazC cererile privind constatarea circumstanBelor care 0ustificC suspendarea activitCBii consiliului raional. "!# Dn afarC de litigiile enumerate An alin."1# Fi " #, -urtea de Apel -$iFinCu, ca instanBC de contencios administrativ, 0udecC An primC instanBC litigiile ce Bin de nesoluBionarea An termenul legal a cererilor Fi de verificarea legalitCBii actelor administrative emise sau adoptate de autoritCBile de specialitate ale administraBiei publice centrale, de autoritCBile publice autonome constituite de cCtre autoritCBile publice centrale Fi de funcBionarii publici din cadrul acestor organe. "4# Dn condiBiile -odului electoral, -urtea de Apel -$iFinCu verificC legalitatea $otCrArilor -omisiei (lectorale -entrale cu privire la AncClcarea legislaBiei electorale. ".# ,erificarea legalitCBii actelor administrative emise sau adoptate de autoritCBile publice centrale ale LCgCuziei Bine de competenBa -urBii de Apel -omrat. "5# *rin lege, curBilor de apel li se pot atribui spre 0udecare An primC instanBC Fi alte categorii de cauze. "<# -a instanBe de recurs, curBile de apel 0udecC recursurile declarate Ampotriva $otCrArilor pronunBate de 0udecCtorii. Articolul 16. -ompetenBa -urBii Supreme de NustiBie

"1# -urtea SupremC de NustiBie, An primC instanBC: a# exercitC controlul asupra legalitCBii actelor administrative cu caracter individual adoptate Fi3sau emise de *arlament, *reFedintele +epublicii 4oldova Fi Luvern, prin care sAnt lezate drepturile Fi interesele legitime ale persoanelor fizice Fi 0uridice, An afara actelor exceptate de la controlul 0udecCtoresc; b# verificC legalitatea $otCrArilor -onsiliului Superior al 4agistraturii An cazurile prevCzute de lege. " # *rin lege, -urBii Supreme de NustiBie i se pot atribui spre 0udecare An primC instanBC Fi alte categorii de cauze. "!# -a instanBC de recurs, -urtea SupremC de NustiBie 0udecC recursurile declarate Ampotriva $otCrArilor pronunBate An primC instanBC de curBile de apel, precum Fi alte recursuri date prin lege An competenBa sa. Articolul 11. -ompetenBa 0urisdicBionalC teritorialC AcBiunile de contencios administrativ se AnainteazC An 0udecCtoriile sau curBile de apel An a cCror razC teritorialC AFi are domiciliul reclamantul sau AFi are sediul pArAtul, cu excepBia cazurilor cAnd prin lege este stabilitC o altC competenBC. Articolul 1 . &eclinarea competenBei. -onflictul de competenBC "1# &acC, An cadrul 0udecCrii pricinii, se stabileFte cC litigiul este de competenBa unei alte instanBe 0udecCtoreFti, instanBa de contencios administrativ AFi declinC competenBa Fi strCmutC pricina An instanBa competentC. " # Dn cazul An care se constatC cC, Antr-o pricinC ce se 0udecC An instanBa de contencios administrativ, una din pretenBii este de drept comun, cu excepBia cazurilor cAnd prin emiterea actului administrativ contestat s-a cauzat o pagubC materialC, instanBa de contencios administrativ emite o Anc$eiere, fCrC drept de atac, de separare a pretenBiei de drept comun Fi de strCmutare a acesteia An instanBa competentC. "!# -onflictul de competenBC dintre 0udecCtorii Fi colegiile sau completele de contencios administrativ ale curBilor de apel se soluBioneazC de -olegiul civil Fi de contencios administrativ al -urBii Supreme de NustiBie. Articolul 1!. (xcepBia de ilegalitate "1# :egalitatea unui act administrativ cu caracter normativ, emis de o autoritate publicC, poate fi cercetatC oricAnd An cadrul unui proces Antr-o pricinC de drept comun, pe cale de excepBie, din oficiu sau la cererea pCrBii interesate. " # Dnc$eierea prin care se ridicC excepBia de ilegalitate An faBa instanBei de contencios administrativ se AntocmeFte An condiBiile -odului de procedurC civilC. "!# Dn cazul An care instanBa constatC cC de actul administrativ depinde soluBionarea litigiului An fond, ea sesizeazC, prin Anc$eiere motivatC, instanBa de contencios administrativ competentC Fi suspendC cauza. "4# )nstanBa de contencios administrativ examineazC excepBia de ilegalitate An termen de 16 zile, pronunBAnd $otCrArea corespunzCtoare An numele legii. ".# MotCrArea instanBei de contencios administrativ poate fi atacatC cu recurs An termen de . zile. "5# +ecursul declarat Ampotriva $otCrArii pronunBate asupra excepBiei de ilegalitate se 0udecC An termen de 16 zile. "<# &upC examinarea excepBiei de ilegalitate, instanBa de contencios administrativ restituie dosarul cu $otCrArea sa irevocabilC instanBei care a ridicat excepBia de ilegalitate. ";# Actele administrative sau unele prevederi ale acestora declarate ilegale AFi pierd puterea 0uridicC la data rCmAnerii definitive a $otCrArii instanBei de contencios administrativ Fi nu pot fi aplicate pe viitor. "7# -onsecinBele 0uridice ale actului administrativ cu caracter normativ declarat ilegal sAnt AnlCturate de cCtre organul de autoritate care l-a adoptat sau l-a emis. -apitolul ), *+/-(&=+A (JA4)@Z+)) A-T)=@)) D@ -/@'(@-)/S=: A&4)@)S'+A'), Articolul 14. -ererea prealabilC "1# *ersoana care se considerC vCtCmatC Antr-un drept al sCu, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilC, autoritCBii publice emitente, An termen de !6 de zile de la data comunicCrii actului, revocarea, An tot sau An parte, a acestuia, An cazul An care legea nu dispune altfel. " # Dn cazul An care organul emitent are un organ ierar$ic superior, cererea prealabilC poate fi adresatC, la alegerea petiBionarului, fie organului emitent, fie organului ierar$ic superior dacC legislaBia nu prevede altfel. "!# 'ermenul de !6 de zile specificat la alin."1# nu se extinde asupra actului administrativ cu caracter normativ. Articolul 1.. *rocedura de examinare a cererii prealabile "1# -ererea prealabilC se examineazC de cCtre organul emitent sau ierar$ic superior An termen de !6 de zile de la data AnregistrCrii ei, decizia urmAnd a fi comunicatC de AndatC petiBionarului dacC legislaBia nu prevede altfel. " # /rganul emitent este An drept: a# sC respingC cererea prealabilC; b# sC admitC cererea prealabilC Fi, dupC caz, sC revoce sau sC modifice actul administrativ. "!# /rganul ierar$ic superior este An drept: a# sC respingC cererea prealabilC; b# sC admitC cererea prealabilC Fi sC anuleze actul administrativ An tot sau An parte, sC oblige organul ierar$ic inferior sC repunC An drepturi persoana respectivC ori, dupC caz, sC revoce actul administrativ emis cu acordul sCu. Articolul 15. &epunerea cererii de c$emare An instanBa de contencios administrativ "1# *ersoana care se considerC vCtCmatC Antr-un drept al sCu, recunoscut de lege, printr-un act administrativ Fi nu este mulBumitC de rCspunsul primit la cererea prealabilC sau nu a primit nici un rCspuns An termenul prevCzut de lege, este An drept sC sesizeze instanBa de contencios administrativ competentC pentru anularea, An tot sau An parte, a actului respectiv Fi repararea pagubei cauzate. " # AcBiunea poate fi AnaintatC nemi0locit instanBei de contencios administrativ An cazurile expres prevCzute de lege Fi An cazurile An care persoana se considerC vCtCmatC Antr-un drept al sCu prin nesoluBionarea An termen legal ori prin respingerea cererii prealabile privind recunoaFterea dreptului pretins Fi repararea pagubei cauzate. "!# +eclamanBii, An acBiunile nCscute din raporturi de contencios administrativ, sAnt scutiBi de plata taxei de stat. Articolul 1<. 'ermenele de adresare An instanBa de contencios administrativ "1# -ererea prin care se solicitC anularea unui act administrativ sau recunoaFterea dreptului pretins poate fi AnaintatC An termen de !6 de zile, An cazul An care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la: a# data primirii rCspunsului la cererea prealabilC sau data expirCrii termenului prevCzut de lege pentru soluBionarea acesteia; b# data comunicCrii refuzului de soluBionare a unei cereri prin care se solicitC recunoaFterea dreptului pretins sau data expirCrii termenului prevCzut de lege pentru soluBionarea unei astfel de cereri; c# data comunicCrii actului administrativ, An cazul An care legea nu prevede procedura prealabilC. " # /ficiul teritorial al -ancelariei de Stat Fi avocatul parlamentar sesizeazC instanBa de contencios administrativ An termenele prevCzute de legile organice cu privire la activitatea acestora. "!# Actele administrative cu caracter normativ considerate ilegale pot fi atacate oricAnd. "4# 'ermenul de !6 de zile specificat la alin."1# este termen de prescripBie. ".# *ersoana care, din motive temeinic 0ustificate, a omis termenul de prescpripBie poate fi repusC An termen An condiBiile -odului de procedurC civilC. Articolul 1;.'ermenul de prescripBie pentru despCgubiri "1# Dn cazul An care persoana vCtCmatC Antr-un drept al sCu a cerut anularea actului administrativ fCrC a cere Fi despCgubiri, termenul de prescripBie pentru cererea de despCgubiri curge de la data la care persoana An cauzC a cunoscut sau trebuia sC cunoascC Antinderea pagubei. " # Dn cazul An care ad0udecarea pagubei nu a fost solicitatC concomitent cu anularea actului administrativ, cererea de despCgubiri este adresatC instanBei de drept comun competente An termenul general de prescripBie, prevCzut de -odul civil. Articolul 17. %orma Fi conBinutul cererii de c$emare An instanBa de contencios administrativ "1# -ererea de c$emare An instanBa de contencios administrativ se depune An scris An condiBiile -odului de procedurC civilC. " # +eclamantul va depune, o datC cu cererea de c$emare An instanBa de contencios administrativ, copia cererii prealabile cu dovada expedierii sau primirii acesteia de cCtre organul respectiv, actul administrativ contestat ori, dupC caz, rCspunsul autoritCBii publice sau avizul de respingere a cererii prealabile.

Articolul 6. )ntroducerea An proces a funcBionarului public "1# -ererea de c$emare An 0udecatC poate fi formulatC Fi Ampotriva funcBionarului public al autoritCBii publice pArAte care a elaborat actul administrativ contestat sau care a refuzat sC soluBioneze cererea An cazul An care se solicitC despCgubiri. " # Dn cazul An care acBiunea se admite, funcBionarul public poate fi obligat sC plCteascC despCgubirile solidar cu autoritatea publicC respectivC. "!# %uncBionarul public acBionat astfel An 0ustiBie poate c$ema An garanBie superiorul sCu ierar$ic care i-a ordonat sC elaboreze actul administrativ sau sC refuze soluBionarea cererii, acesta fiind introdus An proces ca terBC persoanC. Articolul 1. Suspendarea executCrii actului administrativ contestat "1# Suspendarea executCrii actului administrativ contestat poate fi solicitatC de cCtre reclamant instanBei de contencios administrativ concomitent cu Anaintarea acBiunii. " # Dn cazuri temeinic 0ustificate Fi An scopul prevenirii unei pagube iminente, instanBa poate dispune suspendarea actului administrativ Fi din oficiu. "!# *rin derogare de la prevederile alin. "1# Fi " #, pAnC la soluBionarea definitivC a cauzei nu poate fi suspendatC executarea deciziilor -omisiei @aBionale a *ieBei %inanciare Fi a $otCrArilor -urBii de -onturi. Articolul . Actele 0udecCtorului dupC primirea cererii "1# NudecCtorul decide primirea cererii de c$emare An 0udecatC sau respingerea acesteia An termen de ! zile de la data depunerii, An condiBiile -odului de procedurC civilC. " # Dn cazul punerii cererii pe rol, 0udecCtorul dispune: a# AnmAnarea copiei cererii de c$emare An 0udecatC Fi a copiilor actelor anexate la cerere pArAtului; b# prezentarea de cCtre pArAt a actului administrativ contestat Fi a documentaBiei care a stat la baza emiterii acestuia, a Anscrisurilor sau a altor date pe care instanBa le considerC necesare An 0udecarea pricinii; c# citarea pCrBilor pentru ziua primei AnfCBiFCri, care trebuie fixatC An cel mult 16 zile de la data punerii cererii pe rol. "!# *ArAtul este obligat sC prezinte instanBei documentele solicitate la prima zi de AnfCBiFare, An caz contrar i se aplicC o amendC 0udiciarC An mCrime de pAnC la 16 salarii minime pentru fiecare zi de AntArziere ne0ustificatC. Aplicarea amenzii 0udiciare nu scuteFte pArAtul de obligaBia de a prezenta documentele solicitate. Articolul !. %ixarea termenului pentru examinarea cererii "1# )nstanBa de contencios administrativ poate 0udeca pricina An fond An prima zi de AnfCBiFare dacC pCrBile declarC cC sAnt pregCtite pentru dezbaterile 0udiciare. " # Dn celelalte cazuri, instanBa fixeazC data 0udecCrii pricinii An fond An termen rezonabil, dacC legea organicC nu dispune altfel. Articolul 4. (xaminarea cererii "1# )nstanBa de contencios administrativ examineazC cererea cu participarea reclamantului Fi pArAtului Fi3sau a reprezentanBilor acestora, An condiBiile -odului de procedurC civilC, cu unele excepBii prevCzute de prezenta lege. " # @eprezentarea la FedinBa de 0udecatC, fCrC motive temeinic 0ustificate, a pCrBilor Fi3sau a reprezentanBilor lor nu AmpiedicC examinarea cererii, iar An cazul An care este imposibil de a 0udeca cauza An lipsa reclamantului, instanBa de contencios administrativ va scoate cererea de pe rol An condiBiile -odului de procedurC civilC. "!# :a examinarea An instanBa de contencios administrativ a cererii An anulare, sarcina probaBiunii este pusC pe seama pArAtului, iar An materie de despCgubire, sarcina probaBiunii revine ambelor pCrBi. Articolul .. Dmputernicirile instanBei de contencios administrativ "1# NudecAnd acBiunea, instanBa de contencios administrativ adoptC una din urmCtoarele $otCrAri: a# respinge acBiunea ca fiind nefondatC sau depusC cu AncClcarea termenului de prescripBie; b# admite acBiunea Fi anuleazC, An tot sau An parte, actul administrativ sau obligC pArAtul sC emitC actul administrativ cerut de reclamant ori sC elibereze un certificat, o adeverinBC sau oricare alt Anscris, ori sC AnlCture AncClcCrile pe care le-a comis, precum Fi dispune ad0udecarea An contul reclamantului a despCgubirilor pentru AntArzierea executCrii $otCrArii. c# admite acBiunea Fi constatC circumstanBele care 0ustificC suspendarea activitCBii consiliului local sau a consiliului raional, dupC caz. " # )nstanBa de contencios administrativ este An drept sC se pronunBe, An limitele competenBei sale, din oficiu sau la cerere, Fi asupra legalitCBii actelor sau operaBiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului administrativ contestat. Dn cazurile An care controlul legalitCBii acestor acte sau operaBiuni Bine de competenBa instanBei de contencios administrativ ierar$ic superioare, urmeazC a fi ridicatC excepBia de ilegalitate An faBa acestei instanBe An condiBiile prezentei legi. "!# Dn cazul admiterii acBiunii, instanBa de contencios administrativ se pronunBC, la cerere, Fi asupra reparCrii pre0udiciului material Fi moral cauzat prin actul administrativ ilegal sau prin neexaminarea An termenul legal a cererii prealabile. "4# 4Crimea pre0udiciului moral se stabileFte de instanBa de contencios administrativ, independent de pre0udiciul material, An funcBie de caracterul Fi gravitatea suferinBelor psi$ice sau fizice cauzate, de gradul de vinovCBie a pArAtului, dacC vinovCBia este o condiBie a rCspunderii, luAndu-se An considerare circumstanBele An care a fost cauzat pre0udiciul, precum Fi statutul social al persoanei vCtCmate. Articolul 5. 'emeiurile anulCrii actului administrativ contestat "1# Actul administrativ contestat poate fi anulat, An tot sau An parte, An cazul An care: a# este ilegal An fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b# este ilegal ca fiind emis cu AncClcarea competenBei; c# este ilegal ca fiind emis cu AncClcarea procedurii stabilite. " # )nstanBa de contencios administrativ nu este competentC sC se pronunBe asupra oportunitCBii actului administrativ Fi a operaBiunilor administrative care au stat la baza emiterii acestuia. Articolul <. Adoptarea $otCrArii )nstanBa de contencios administrativ adoptC $otCrArea An condiBiile -odului de procedurC civilC. Articolul ;. *ublicarea $otCrArii "1# MotCrArea irevocabilC a instanBei de contencios administrativ privind anularea, An tot sau An parte, a actului administrativ ilegal a cCrui intrare An vigoare a fost condiBionatC de publicarea An sursa oficialC, precum Fi $otCrArea irevocabilC asupra excepBiei de ilegalitate se publicC An aceeaFi sursC. Dn $otCrAri poate fi indicatC Fi o altC publicaBie An care acestea urmeazC a fi tipCrite. " # -$eltuielile legate de publicarea $otCrArii le suportC, de regulC, pArAtul. Dn cazul publicCrii $otCrArii din contul reclamantului, la cererea acestuia, c$eltuielile suportate se AncaseazC de la pArAt printr-o Anc$eiere a instanBei de 0udecatC care executC $otCrArea. Articolul 7. (fectele anulCrii actului administrativ "1# Actul administrativ anulat, An tot sau An parte, AnceteazC a produce efecte 0uridice din momentul An care $otCrArea instanBei de contencios administrativ devine irevocabilC. " # TinAnd cont de unele circumstanBe concrete Fi de eventualitatea survenirii unor urmCri 0uridice negative, instanBa de contencios administrativ poate stabili, prin $otCrArea sa, cC normele declarate nule nu vor produce efecte 0uridice de la data adoptCrii actului administrativ. Articolul !6. -Cile de atac "1# MotCrArea instanBei de contencios administrativ asupra acBiunii 0udecate An fond poate fi atacatC cu recurs, An termen de 1. zile de la data pronunBCrii sau de la data comunicCrii $otCrArii integrale, An cazul An care acBiunea este 0udecatC An lipsa pCrBii, dacC legea nu dispune altfel. " # +ecursul suspendC executarea $otCrArii. "!# +ecursul se 0udecC An condiBiile -odului de procedurC civilC. "4# MotCrArile irevocabile ale instanBei de contencios administrativ pot fi contestate An condiBiile -odului de procedurC civilC. Articolul !1. 'itlul executoriu MotCrArile 0udecCtoreFti irevocabile, adoptate An condiBiile prezentei legi, constituie titluri executorii. Articolul ! . (xecutarea $otCrArii "1# )nstanBa de contencios administrativ care a adoptat $otCrArea An fond, An termen de ! zile de la data la care $otCrArea devine irevocabilC, trimite o copie a $otCrArii pArAtului pentru executare Fi alta - instanBei de drept comun de la sediul pArAtului pentru controlul executCrii $otCrArii Fi, An caz de necesitate, pentru executare silitC. " # MotCrArea se executC An termenul stabilit An dispozitivul ei, iar An cazul An care termenul nu este stipulat - An cel mult !6 de zile de la data la care $otCrArea devine irevocabilC.

"!# Dn cazul neexecutCrii An termen a $otCrArii, conducCtorul autoritCBii publice An a cCrei sarcinC a fost pusC executarea acesteia poate fi tras la rCspundere An conformitate cu prevederile legislaBiei An vigoare. Articolul !!. AcBiune An regres -onducCtorul autoritCBii publice poate Anainta An instanBa de drept comun o acBiune An regres Ampotriva funcBionarului public vinovat de neexecutarea $otCrArii instanBei de contencios administrativ.