ALIMENTAIA RAIONAL A OMULUI SNTOS I BOLNAV

Alimentaia raional a omului sntos.

A. Raia alimentar. Pentru a-i desfura activitatea sa n condiii bune, organismul
uman trebuie s primeasc zilnic:
a. o cantitate de energie
b. i factori nutritivi !proteine, glucide, lipide, minerale, vitamine i ap".
Acestea sunt furnizate prin aportul de alimente.
#efinim raie alimentar tocmai aceast cantitate de alimente ingerate, care satisfac,
calitativ i cantitativ toate nevoile nutritive, ale individului pe o perioad de $% ore.
&. 'evoile energetice !calorice"
(oate procesele vitale din organism !circulaia, respiraia, e)creia, contracia
muscular, etc" se efectueaz cu c*eltuial de energie. Principalii furnizori energetici ai
organismului sunt pricipiile nutritive calorigene: lipidele, glucidele, proteinele +
provenite din alimentele ingerate, sau din arderea esuturilor organismului !c,nd
alimentele lipsesc sau individual nu se poate alimenta". Prin arderea unui gram de lipide,
se elibereaz -,. calorii pentru fiecare gram. /)ist o cantitate minim de energie
caloric minim indispensabil organismului pentru meninerea funciilor sale vitale.
Aceasta este numit metabolism bazal sau c*eltuial minim de energie, care nseamn
energia necesar unui individ aflat n stare de: veg*e, repaus fizic i psi*ic !la 0$ ore
dup ultima mas i la cel puin $% ore de la ultima ingestie de proteine la temperatura
mediului ambiant de $1 -$023". #eterminarea metabolismului bazal se face cu aparate
speciale care msoar direct sau indirect aceast c*eltuial de energie a individului.
/)ist mai multe moduri de a se e)prima valoarea metabolismului bazal. #e obicei la
adultul normal se consider a fi de o calorie pe 4g5corp i pe or. #eci un individ de 61
4g greutate, va avea nevoie pentru ntreinerea funciilor sale vitale de 0711 calorii n $%
ore !cifr rezultat prin mulirea dintre 61 i $%".
8aloarea metabolismului bazal variaz n funcie de o serie de factori precum:
greutatea i suprafaa corporal, v,rst, se), stri fiziologice !sarcin, alptare".
'evoile energetice sunt mai crescute la copil !scz,nd pe msur ce individul
nainteaz n v,rst", la femeia gravid !mai ales n a doua 9umtate a sarcinii" i a
femeiei care alpteaz.
:n stri patologice: crete n *ipertiroidism !boala ;asedo<" i scade n
*ipotiroidism. 3*eltuiala energetic bazal, e)clude orice activitate muscular, orice
ingestie de alimente i neutralitatea termic !$1-$023", ns travaliul muscular impune
organismului, consumarea unui supliment de calorii, a crui valoare variaz n funcie de
intensitatea i durata efortului depus. :n mod sc*ematic, n funcie de energia depus,
diverse profesii au fost mprite n mai multe grupe !profesiograma", astfel:
a. Profesii care necesit o c*eltuial minim de energie:
funcionarii de birou
dactilografi
cizmari
tipografi
ceasornicari
medici
ingineri
profesori
studeni
v,nztori
femei casnice.
b. Profesii care necesit o c*eluial moderat de energie:
mecanici
tractoriti
zugravi
tinic*igii
strungari
vopsitori
oferi
militari.
c. Profesii care necesit o c*eltuial mare de energie:
dulg*eri
turntori
lctui
instalatori de ap
mineri
betoniti.
d. Profesii care necesit c*eltuial foarte mare de energie:
mineri
munci nemecanizate
fierari manuali
muncitori agricoli, care lucreaz nemecanizat
nottori
canotori.
e. Profesii cu c*eltuial e)agerat de energie:
tietori de lemne
sprgtori de piatr
coari
sptori de pm,nt
alpiniti.
= posibilitate practic de a stabili nevoile calorice este aceea de a aduga un plus de
calorii peste valoarea metabolismului bazal al individului n funcie de intensitatea
efortului depus astfel:
pentru via sedentar >11 + -11 calorii
pentru activitate uoar -11 + 0%11 calorii
pentru activitate moderat 0%11 + 0>11 calorii
pentru o activitate grea 0>11 + %?11 calorii.
&&. 'evoile de factori nutritivi
:n afar de nevoile calorice, organismul pentru a-i desfura o activitate normal
!i mai ales pentru meninerea vieii", are i urmtoarele nevoi:
a. 'evoia de proteine !sau de material azotat".
Proteinele sunt elementul plastic indispensabil organismului pentru construcia
celulelor i a esuturilor uzate, precum i pentru formarea anticorpilor !aprtorii
principali mpotriva infeciilor". @n adult normal are nevoie de apro)imativ 0,$ + 0,? g
proteine 5 4g 5 corp greutate ideal 5 zi. #eci un individ normal trebuie s primesc zilnic
o cantitate de >% + 01? g proteine.
Aub aspect calitativ, pentru a asigura un aport al tuturor aminoacizilor eseniali
trebuiesc ca 05$ !iar n anumite situaii: graviditate, alptare p,n la $5., din cantitatea
zilnic, s fie cu valoare biologic mare", de obicei de origine animal: carne, viscere,
pete, crustacei, lapte, br,nzeturi, ou. Restul cantitii de proteine !05$ sau 05.", vor fi
reprezentate de proteinele vegetale din leguminoase uscate !soia, fasole, mazre, linte,
bob", cereale i derivatele lor.
b. 'evoia de lipide !elemente calorigene prin e)celen". Roportat la valoarea
global a raiei zilnice, acestea trebuie s reprezinte $1 + .1 B din ea, adic 0 + $ 4g 5
corp, greutate ideal. :ntr-o alimentaie raional se vor da 05$ grsimi sub form de
uleiuri vegetale i 05$ reprezentate de grsimi animale !la copii nevoia de lipide e mai
crescut, scade ns n raport cu v,rsta". 'evoia de lipide n caz de efort intens i la
temperatur sczut, e crescut i invers la temperatur crescut. #intre alimentele mai
bogate n lipide citm: untul, untura, slnina, ficatul de pete, uleiurile vegetale, nucile,
alunele, soia.
c. 'evoia de glucide. Reprezint cam ?? + 71 B din valoarea caloric global a
raiei zilnice a individului. Aceasta reprezint cam .11 + ?11 g 5 zi sau % + > g pe 4g 5
corp greutate ideal. Clucidele sunt necesare, at,t ca surs de energie, c,t i pentru
arderea proteinelor i lipidelor n organism. Aurse bogate n glucide sunt: za*rul, mierea,
dulceaa, gemurile, cerealele, p,inea, pastele finoase, leguminoasele uscate, fructele
uscate, cartofii i legumele.
&&&. 'evoia de elemente minerale.
= raie alimentar ec*ilibrat, furnizeaz organismului toate elementele minerale de
care acesta are nevoie, cu e)cepia clorurii de sodiu, care trebuie adugat zilnic sub
form de sare de buctrie. Arurile minelale sunt necesare organismului pentru buna
funcionare a tuturor componentelor care alctuiesc corpul nostru, astfel:
Aodiul este necesar organismului pentru pstrarea ec*ilibrelor osmotice de
la nivelul su.
3alciul particip la fenomenele de coagulare a s,ngelui i intr n
constituia sc*eletului i dinilor i particip la buna funcionare a muc*ilor i nervilor.
Dosforul intr n alctuirea sc*eletului alturi de calciu i particip la
metabolismul sistemului nervos i al mediului celular.
Potasiul particip la metabolismul miocardului, influen,nd
contractibilitatea acestuia.
/)ist ns i o serie de alte elemente minerale, aflate n cantiti foarte mici
!oligoelemente", care ndeplinesc funcii importante n organism, prezena n raia zilnic
fiind indispensabil, astfel:
Dierul i cuprul intervin n sinteza *emoglobinei !cruul o)igenului la esuturi".
Dlorul este important n prevenirea cariilor dentare.
&odul este necesar formrii *ormonilor tiroidieni. 3arena sa determin gua !de
aceea se folosete sarea iodat cu scop de prevenire a ei".
3obaltul intr n constituia vitaminei ;
0$
cu rol antianemic. Aursele importante de
elemente minerale sunt: fructele, legumele, carnea, oule i laptele.
&8. 'evoia de vitamine.
= raie alimentar ec*ilibrat, trebuie s asigure, n general, nevoia de vitamine a
organismului adult normal, astfel:
vitaminele liposolubile, se obin prin consum de alimente de origine animal
vitamina A fiind furnizat prin consumul de pete, unt, produse lactate, caroten
aflat n unele alimente de origine vegetal !morcovi, varz, ptrun9el, ardei"
vitamina # + se gsete n: uleiul e)tras din diferite specii de pete, produse lactate,
glbenu de ou
vitamina / n germenele de cereale i muc*i
vitamina E, este furnizat organismului prin consumul de legume verzi.
e reinut.
@nele vitamine sunt foarte sensibile la diversele tratamente termice !i de aceea
iarna, c,nd nu e)ist legume verzi, la bolnavii care nu pot consuma legume conservate:
varz murat, murturi + trebuie un supliment de vitamine i multiminerale pe cale oral".
8. Apa
'evoile *idrice ale organismului sunt de $?11 + .111 ml 5 zi. = mare parte din
aceast cantitate, este adus prin apa coninut n alimente, cealalt parte fiind adus prin
apa ingerat. :ntre aportul i eliminrile de ap, e)ist n mod normal un ec*ilibru numit
ec*ilibru *idric, aportul fiind egal cu eliminrile. Pierderile de ap se fac pe:
cale renal !0.11 ml"
respiratorie !.11 ml"
cutanat !6?1 ml"
fecale !0?1 ml".
Fa meninerea acestui acestui ec*ilibru, contribuie o serie de mecanisme nervoase
i umorale de reglare.
8&. Aubstane de balast.
= raie normal trebuie s cuprind i o anumit cantitate de substane de balast de
tipul celulozei i al *emicelulozei, care au rol de a facilita favoriz,nd formarea i
eliminarea bolului fecal. :n ultimul timp se atribuie acestor substane de balast un rol
*ipocolesteraleminat !scderea colesterolului sangvin". Fegumele i fructele, au un
cuninut ridicat, de astfel de substane. Putem aprecia eficiena raiei administrate prin
faptul c individul i menine o greutate normal constant i este capabil s-i
desfoare activitatea n condiii normale, fr a interveni oboseala sau alte modificri
patologice.
Alimentaia !emeii "n #erioa$a $e sar%in &i al#tare.
3ercetrile privind metabolismul gravidei au dovedit c nevoile nutritive ale
organismului acestuia cresc fa de cele ale femeii adulte negravide, mai ales n a doua
perioad a sarcinii i n cursul alptrii.
'evoile calorice sunt n prima perioad a sarcinii cu ? + 01 B mai crescute,
dec,t al femeii negravide, pentru ca n a doua 9umtate a gestaiei s a9ung la $1 B, iar
n perioada lactaiei la .1 B.
a. 'evoia de proteine la femeia gravid este de:
0,? + $ g 5 4g 5 corp 5 zi, din care $5. trebuie s fie cu valoare biologic ridicat din: lapte
!n primul r,nd", br,nzeturi, ou, carne, pete.
e reinut.
= raie srac n proteine poate predispune la apariia unor
complicaii ale:
gravidei: anemie, edeme, eclampsie
ftului, naterea unor: imaturi, malformai, fei cu rezisten sczut la infecii.
Ae vor evita proteinele vegetale din leguminoasele uscate: fasole, mazre, linte,
bob + fiind greu digestibile, datorit coninutului crescut n celuloz, determin,nd
balonri post + prandide greu suportabile de femeia gravid.
'. Fipidele, se vor da n cantitate mic !deoarece n cantitate mare suprasolicit
funciile ficatului i totodat, predispun la acidoz":
n prima 9umtate a sarcinii -1 g 5 zi
n a doua 9umtate a sarcinii 011 g 5 zi
n perioada de alptare 001 g 5 zi.
Gumtate vor fi de origine animal i 9umtate de origine vegetal.
%. Clucidele se vor da n proporie de ? + 7 g 5 zi 5 4g 5 corp !.?1 + %11 g 5 zi H
?11 g 5 zi n cursul alptrii", fr a se e)agera aportul lor, pentru c pot determina:
obezitate sau diabet za*arat. Ae vor prefera cele din legume, fructe !pentru c au i
elemente minerale" din cereale i produse, fr a se face abuz de finoase. :n cursul
sarcinii i alptrii crete nevoia de calciu, fosfor, fier !n special" necesit,nd deci
suplimentarea cu alimente care le conin, precum: laptele, br,nzeturile, ou, carnea,
ficatul, spanacul, roiile. :n ceea ce privete sodiul, acesta va trebui restr,ns n ultima
perioad a gestaiei. :n toat perioada de gestaie e)ist o nevoie mai crescut a unor
vitamine i anume:
8itamina / , care favorizeaz dezvoltarea normal a embrionului, care se gsete
n: uleiuri vegetale, ou, carne, cereale ncolite.
8itamina 3 , care va fi furnizat printr-un consum de: p,ine, carne, lapte, ou,
legume verzi.
8itamina A din produse lactate, ou, pete, caroten, care se vor transforma n
organism n vitamin activ.
Acoperirea tuturor nevoilor nutritive la femeia gravid i la cea care alpteaz, se
va face prin consumul alimentelor din toate grupele principale astfel:
a. Proteinele se vor asigura din:
3arnea i produsele din carne, vor fi date n proporie de $11 + $?1 g 5 zi.
Faptele n cantitate de 711 + 0111 ml 5zi.
;r,nzeturile cca ?1 g 5 zi.
=u cel puin unul pe zi.
b. Crsimile vor fi date astfel:
untul $1 g 5 zi
uleiul $? g 5 zi.
c. Clucidele vor fi asigurate din:
P,inea intermediar $?1 + .11 g - aduce mai multe minerale i vitamine i nu
predispune la constipaie.
Paste finoase sau alte produse din cereale .1 + %1 g zi.
Fegume n cantitate de + .11 + %11 g 5 zi.
3artofi - $?1 + .11 g 5 zi.
Dructe n cantitate de .?1 + %11 g 5 zi, proaspete sau n compoturi, sau coapte.
Ia*rul i produsele za*aroase n proporie de %1 + ?1 g 5 zi.
Ae prefer mesele de volum redus i mai frecvente, mai ales n prima parte a
sarcinii, c,nd tulburrile diseptice !greuri, vrsturi" pot face dificil alimentaia.
e reinut.
Ae v-a urmrii curba ponderal. 3reterea n greutate trebuie s fie practic absent
n primele luni de sarcin, apoi va fi cca 0,? 4g 5 lun n ultimele 7 luni, !av,ndu-se n
vedere ca plusul ponderal s nu depeasc 01 4g", n tot timpul sarcinii. #up natere se
vor da alimente fortifiante, cu lapte, bulion de legume, bulion de carne, ou, sucuri de
fructe.
Alimentaia la ()rstni%i.
Fa oamenii n v,rst se produc o serie de modificri ale organismului precum:
alterarea danturii, scderea secreiilor digestive, atrofierea mucoaselor digestive, tulburri
i modificri ale absoriei diverilor factori nutritivi, care concur la tulburarea procesului
de digestie i asimilaie. Ae remarc, o perturbare a metabolismului, astfel:
o ncetinire a metabolismului bazal
o scdere a toleranei la glucide
o cretere a colesterolului i a grsimilor neutre din s,nge !trigliceride" cu
depunerea lor n vase i favorizarea producerii aterosclerozei
o accentuare a catabolismului proteic, cu scderea funciei plastice !de
regenerare i refacere a esuturilor", n favoarea arderii lor, apr,nd fenomene de
demineralizare a sc*eletului, ntruc,t calciul nu se mai fi)eaz n oase.
#e toate aceste modificri legate de procesul de mbtr,nirea organismului,
trebuie s se in seama, c,nd se alctuiete alimentaia la astfel de indivizi. /ste tiut c
ntre 7? -61 ani, aportul caloric al unui individ este de $%11 calorii pe zi, pentru brbat i
$011 pe zi la femeie.
a. 'evoia de proteine se situeaz ntre 0 + 0,? g54g5corp5zi, av,nd n vedere
tendina la denutriie proteic a multor btr,ni.
Gumtate vor fi cu valoare biologic mare + lapte, produse lactate, albu de ou,
carne de pasre, pete i vit.
Ae vor elimina elementele bogate n purine pentru evitarea acceselor de gut.
b. Fipidele se vor da n cantiti sczute 61 + >1 g54g5corp5zi.
c. Clucidele nu vor depi ?1 B din aportul caloric global al zilei i v-a consta
n: cartofi, p,ine intermediar, paste finoase, legume i fructe. 8or fi evitate dulciurile
concentrate care suprasolicit funcia endocrin a pancreasului, put,nd duce la epuizarea
sa cu apariia unui diabet senil.
d. Dructele i legumele consumate, ca atare sau sub form de sucuri proaspete
aduc cantiti importante de minerale i viatamine, al cror rol este deosebit de important
pentru organismul omului n v,rst, ameninat de dezec*ilibre metabolice importante.
Prin substanele de balast pe care le conin, au un efect la)ativ, a9ut,nd formarea i
avacuarea scaunului, la aceti indivizi cu tendin frecvent la constipaie.
#m n continuare o list a alimentelor permis la v,rstnici:
laptele degresat, iaurtul, br,nza de vaci
carnea alb fr grsime, petele de orice fel
uleiul !de: floarea soarelui, soia, germene de porumb", margarina, unt !n cantitate
limitat"
albuul de ou
finoase: p,ine intermediar vec*e de o zi, pr9ituri de cas - fcute cu ulei sau
margarin
orez i gri + n limita glucidelor permise,
legume preparate sub diferite forme: piureuri, soteuri, budinci
fructe proaspete !eventual rase", sucuri de fructe, compoturi, piureuri de fructe,
alune coapte
buturi: ceai de plante, vin !numai n cantiti admise de medic".
Alimentaia arti!i%ial a a$ultului.
/ste folosit la bolnavii incontieni !ndeosebi la comatoi", cum ar fi: coma
*epatic, coma uremic i coma produs prin accident vascular sau into)icaii
medicamentoase. Aceti bolnavi pierd mari cantiti de lic*ide i consum mult energie
i de accea de la internare trebuiesc luate msuri pentru *idratarea bolnavilor. :n lipsa
administrrii lic*idelor bolnavul se des*idrateaz repede, oblig,nd organismul s recurg
la rezervele sale de ap tisular, iar n lipsa alimentaiei se produce inaniia. ;aza
alimentaiei acestor bolnavi !n lipsa unor contraindicaii" o formeaz *idraii de carbon, a
cror utilizare este rapid i nu necesit un consum mare de energie pentru metabolizare.
:n caz de prelungire a strii de incontien, trebuie asigurat o raie corespunztoare de
proteine, care se va administra prin sond nazo + duodenal !pentru c refle)ul de
deglutiie nu mai este pstrat". &ntroducerea sondei se face printr-una din fosele nazale
!nici o dat prin gur", cu mare precauie, deoarece bolnavul neav,nd, nici refle)ul de
tuse, sonda poate s ptrund uor n tra*ee. Jedicamentele introduse prin sond, trebuie
bine sfr,mate,sau nmuiate n ap sau ceai, pentru a nu oblitera lumenul sondei. #ac
bolnavul vars sau prezint *emoragie gastroduodenal, *idratarea i alimentarea lui, se
va face parenteral.
Alimentaia %o#ilului sntos.
Raia alimentar a copilului trebuie s satisfac toate nevoile sale nutritive
!calorice, plastice i biocatalitice", at,t pentru ntreinere, c,t pentru creterea i
dezvoltarea sa.
A. Alimentaia sugarului.
Krana ideal a sugarului o alctuiete laptele de mam, care reprezint
alimentul cel mai potrivit pentru nevoile nutritive ale acestuia. #e accea noi nscuii i
sugarii *rnii la s,n se dezvolt mult mai bine i sunt mult mai rezisteni la diferite
infecii. Punerea la s,n a nou nscutului se face dup 0$ + $% ore de la natere, n primele
7 + 0$ ore, nu se administreaz dec,t ap fiart i rcit !eventual cu za*r ? B", cu
linguria la $ + . ore, c,te $ + . lingurie. Primul supt se face cu dificultate !cere mult
rbdare din partea mamei", sugarul se v-a lsa cca $ minute la fiecare s,n n prima zi,
apoi se v-a crete progresiv durata suptului la $, ., %, ? minute. #in ziua a asea alptarea
v-a dura 0? minute, iar la sf,ritul primei sptm,ni $1 minute. &ntervalul dintre supturi
va fi la . + . i 05$ ore, la orele: 7, -, 0$, 0?, 0>, $0 i eventual $%. :n primele 01 + 0. zile
sugarul se pune la ambii s,ni la fiecare supt, apoi se v-a da numai c,te un s,n la fiecare
mas !astfel se primete un lapte mai *rnitor". A,nul va fi golit bine dup fiecare supt,
pentru a stimula secreia lactat. ntruc,t n timpul suptului, sugarul ng*ite aer, el va fi
ridicat vertical dup fiecare mas pentru a elimina aerul ng*iit.
e reinut.
Administrarea meselor la ore fi)e are importan deosebit, pentru c influeneaz
favorabil funcia digestiv i elaborarea refle)elor secretoare.
:n cazul c,nd mama nu are lapte suficient se trece la alimentaie mi)t !care
const n completarea s,nului, cu lapte de vac sau lapte praf". Aceasta se poate face n
dou moduri:
fie d,nd n completare la fiecare mas, o cantitate de lapte
fie nlocuind un supt cu lapte de vac sau lapte praf.
:n cazul c,nd mama nu are lapte !sau este contraindicat alptarea la s,n", se v-a
recurge la alimentaia artificial cu lapte de vac proaspt sau lapte praf.
a. Faptele de vac. #ei are aceleai componente nutritive ca i laptele de femeie,
proporia fiind diferit impune modificarea prin: diluare sau za*arare, astfel:
n prima lun diluarea este de 05$
n luna a doua diluarea este de $5.
n luna a treia diluarea este de .5%
din luna a patra copilul poate suporta laptele integral nediluat.
Fic*idul folosit pentru diluia laptelui poate fi: ap fiart i rcit, ceai de diferite
plante !ment, mueel", zeam de orez, sup de morcov. Faptele de vac se fierbe n
clocot cel puin ? + 01 minute. #up fierbere laptele se rcete brusc i se pstreaz ntr-
un vas acoperit la rece.
#e la dou sptm,ni la o lun sugarul v-a primi n $% ore, 0?1 + 0>1 ml lapte de
vac pe 4g5corp cu ? B za*r, n diluie de 05$.
:n luna a doua v-a primi 0?1 + 071 ml 5 4g 5 corp, cu ? B za*r n diluie $5..
:n luna a treia aceeai cantitate, dar n diluie .5%.
#in luna a patra copilul poate suporta laptele de vac integral nediluat.
e reinut.
=ricare ar fi greutatea copilului cantitatea de lapte nu va depi 611 ml, iar
cantitatea de lic*ide 0111 ml, n $% ore. Pentru calcularea necesitilor calorice se vor
aduga 01 calorii pe 4g corp n plus fat de necesitile copiilor alimentai cu lapte de
mam.
Alimentaia artificial poate fi realizat mai uor cu unele produse dietetice, cum
sunt: laptele praf Kumana 0, care se d: nou nscuilor i sugarilor n primele > + 01
sptm,ni de via, apoi cu Kumana $, cu care se poate continua alimentaia p,n la % + 7
luni. :n comer e)ist o mare varietate de preparate, unele de nceput + p,n la % luni i
altele Lde continuareM, ce se administreaz p,n la 0$ luni. Repartizarea meselor se face
ca i cazul alimentaiei naturale. :ntre mese, ncep,nd cu luna a doua se d de dou ori pe
zi suc de fructe. 'ecesitatea de vitamina 3, ; i #
$
se completeaz cu preparate sintetice,
ncep,nd de la v,rsta de % + 7 spm,ni.
e reinut.
Ablactarea, poate s nceap mai cur,nd dec,t la sugarul alimentat natural.
(e*nica alimentaiei artificiale.
Preparatele de lapte se pot administra sugarului cu biberunul cu tetin, nainte de
administrare alimentul se nclzete la .623", !introdu-c,nd biberonul ntr-un vas cu ap
cald, iar copii cu vrsturi frecvente vor primi lapte mai rece !$$ + $%23". Jasa trebuie
s dureze 01 -0? minute. #up terminarea alimentaiei sugarul se v-a ine vertical p,n ce
elimin e)cesul de aer ng*iit, apoi se culc la nceput 0? + $1 minute pe partea st,ng,
apoi pe partea dreapt, metod prin care se reduc regurgitaiile. :ncep,nd din luna a patra
sau a cincea, c,nd se introduce n alimentaie i un preparat finos !gri cu lapte", se vor
utiliza tetine cu orificiul mai mare, care permit trecerea griului. #in luna a asea, poziia
copilului n timpul alimentrii, va fi ez,nd. Dierturile finoase, mai consistente !piureul
de legume, de fructe i br,nza de vaci", se vor administra cu linguria. Augarul alimentat
artificial trebuie supraveg*eat i c,ntrit n mod regulat, curba ponderal fiind un indice
preios al devoltrii i toleranei sale fa de preparatele administrate. Aupraalimentaia i
subalimentaia sunt incidente care se produc de cele mai multe ori, datorit diluiilor sau
cantitilor necorespunztoare. @neori poate aprea intoleran fa de laptele de vac. :n
aceste cazuri alimentaia sugarului terbuie sc*imbat.
e reinut.
#e la trei luni, laptele matern, numai satisface n mod optim nevoile nutritive ale
copilului i de aceea este necesar diversificarea alimentaiei !introducerea i a altor
alimente n afar de lapte", aceasta se face n urmtoarea ordine: supa de legume, piureul
de legume, merele rase, carnea, supa de carne degresat, finosul cu lapte, br,nza de vaci,
glbenuul de ou, frica, sm,nt,na. Practic se v-a proceda astfel:
Fa v,rsta de trei luni, se nlocuiesc $1 g din laptele de la masa de pr,nz cu
aceeai cantitate de sup de legume strecurate, la care se adaug . + ? B finos !fin de
orez, zeamil, gri" i 0 + $ B ulei de porumb. #up apte zile se v-a nlocui ntreaga mas
de la ora 0% cu supa de legume, n cantitate de 061 ml.
:ntre . N i % luni, se poate introduce carnea de pasre slab tocat fin i
amestecat cu supa sau piureul de legume, c,te o linguri de dou trei ori pe sptm,n.
#e la % luni se va nlocui sugarului, masa de lapte de la ora 01 cu mere rase,
piureul de mere !produs special n comer pentru copii", piureul de piersici sau de banane
date n fiertur de orez ? B, sau mucilagiu de orez. #e la aceast v,rst laptele se v-a da
neacidulat.
#e la % N luni se nlocuieste treptat a treia mas de lapte, cu finos cu lapte ?B
!fin de orez, sau pesmet de franzel".
#e la ? N luni la 7 luni se nlocuiete cu griul.
e reinut.
Pentru prepararea finosului cu lapte se procedeaz astfel: se pun la fiert $11 ml
lapte cu ?1 ml ap i 01 g za*r. 3,nd clocotete se toarn finosul n ploaie !01 g dac
se face n concentraie de ? B sua % g dac se face n concentraie de $ B", amestecndu-
se continuu, s nu se fac cocoloae !se las s fiarb la foc potrivit timpul recomandat
pentru fiecare tip de finos, apoi se rcete brusc amestec,ndu-se continuu s nu se fac
coa9".
#e la % N - ? luni se introduce treptat i supa de carne !de pasre la nceput, apoi
i de vit", care se va da de $ + . ori pe sptm,n, altern,nd cu cea de legume la masa de
pr,nz.
#e la ? luni, se va introduce br,nza de vaci proaspt, c,te o linguri la nceput,
apoi se va crete treptat p,n la $1-.1 g, adug,ndu-se n piureul de legume sau n
merele rase.
Fa ?- ? N luni, se va permite n alimentaia sugarului i glbenuul de ou fiert
tare !01 minute". Ae va ncepe cu: un sfert, apoi cu o 9umtate p,n se a9unge la ntreg,
care se va ngloba n piureul de legume !cartofi" de la masa de pr,nz, de $ + . ori 5 pe
sptm,n !altern,nd cu carne i br,nz de vaci".
#e la 7 luni se poate da copilului i iaurt proaspt preparat n cas !din lapte fiert
la care se adaug 0 + $ linguri, din iaurtul preparat n ziua precedent, ls,ndu-se 0$ + 0>
ore s se nc*ege". Ae adaug za*r ? + > B i biscuii n acei i concentraia. Ae va da la
masa de la ora 0>, alternativ cu finosul cu lapte !gri sau orez pasat".
:ntre 7 + 6 luni se vor introduce c*iseurile de fructe i crema fosfarin cu sirop de
fructe.
Fa > + - luni se vor da: perioare de carne, unc slab, boruri, glute de gri
n sup, p,ine alb, budinc de legume sau de finoase, mmligu pripit cu glbenu
de ou i unt sau cu br,nz de vaci i sm,nt,n.
e reinut.
Fa acest v,rst copiii, alimentai la s,n, vor fi nrcai, fiind contraindicat
alptarea peste un an.
:ntre 01 + 0$ luni, alimentaia copilului se va mbogi treptat cu carne de vit
tocat !fiart bine", pete, creier, ficat, altern,nd cu br,nz de vaci, i glbenuul de ou.
Fa pr,nz, supe cu zdrene, tiei cu carne, tocni cu sos alb, pr9ituri de cas cu aluat
proapt, compoturi papanai fieri.
e reinut.
:ncep,nd din luna a 7-a, orele de mas, vor fi aidoma cu ale copiilor peste un
an, adic: 6 01 0$,.1 06 $1,.1.
Alimentaia %o#ilului ante#re&%olar *+,- ani..
3opilul ntre 0 i . ani, are nevoie de 0.11 calorii pe zi !>1 --1 calorii 5 4g 5 zi".
a. Proteinele se vor . + % g 5 4g 5 zi, sub forma celor cu valoare biologic ridicat
de origine animal, precum:
Faptele care se va da n cantitate de ?11 + 711 ml 5 zi !fie ca atare fie n
preparate".
=ule, care se pot da ntregi c,te unul la . + % zile !n primul an" i cte unul pe
zi, de la v,rsta de $ ani !fiert moale sau n preparate".
3arnea se va da de % + ? ori pe sptm,n c,te .1 + ?1 g la un pr,nz sub form
de: carne de pasre, pete alb slab, creier, ficat !la nceput tocat" apoi tiat n bucele
mici. #up $ ani, se poate da n fiecare zi.
a. Proteinele vegetale din leguminoase !mazrea, fasolea, lintea" se pot de dup
v,rsta de $ ani, n: supe, piureuri, dar n cantiti mici pentru a nu produce indigestii.
b. Fipidele se vor da % + ? g 5 4g 5 zi, sub from de: glbenu de ou, unt,
sm,nt,n, fric i uleiuri vegetale !undelemn, ulei de dovleac".
c. Clucidele se vor da 01 + 0$ g 5 4g 5 zi, sub form de finoase: gri, paste
finoase, biscuii, p,ine !alb p,n la doi ani, apoi se poate da i intermediar vec*e de o
zi", fructe, legume, za*r.
P,inea se va da n cantitate de 0?1 + 0>1 g 5 zi. Dinoasele se vor da n preparate
cu lapte sau ca pr9ituri de cas. Fegumele se vor da zilnic, n cantitate de .11 g 5 zi
!importante pentru aportul lor de vitamine i elemente minerale". 3ele mai frecvente
folosite sunt: morcovii, cartofii, dovleceii, conopida, roiile, sfecla. P,n la $ ani, se vor
da: fierte !ca: piureuri, soteuri, n supe" sau sucuri de legume crude, cu l,m,ie i ulei.
Dructele, vor face parte din alimentaia zilnic a copilului ntre 0 i . ani. Ae vor da sucuri
de fructe proaspete, rase, ca piureuri sau compoturi. Dructele cu s,mburi !ciree, caise,
piersici, viine" se vor da ntregi, ns sco,ndu-le s,mburii. Jesele pe zi vor fi n numr
de cinci.
Alimentaia %o#ilului #re&%olar *"ntre / &i 0 ani..
:ntre % i 7 ani, nevoile calorice ale copilului se ridic la 0711 + 0611 calorii, nu
at,t datorit creterii, care se face mai lent n aceast perioad, c,t mai ales datorit
activitii intense pe care o desfoar precolarul. Raportat la 4ilocorp, acest nevoie
caloric se ridic la 61 + >1 calorii 5 zi. Astfel:
a. Proteinele se vor da n cantitate de . + $,? g 5 4g 5 zi !n proporie de $5." +
sub forma celor cu valoare biologic ridicat, precum:
lapte n cantitate de %11 + ?11 g 5 zi + ca atare sau n preparate
br,nz 6? g 5 zi
carne ?1 + >1 g 5 zi
ou ?1 g 5 zi fierte moi, sau n diferite preparate
restul de 05. vor fi de origine vegetal !p,ine, legume".
b. Fipidele !grsimile" se vor da n cantitate de $ + . g 5 4g 5 zi, sub
form de unt !0? + $1 g 5 zi", untdelemn 01 g 5 zi.
c. Clucidele se dau 01 g 5 4g 5 zi i se vor asigura din:
p,ine n cantitate de 0?1 + $11 g 5 zi,
paste finoase 6? g 5 zi,
cartofi 011 + 0?1 g 5 zi,
legume $11 g 5 zi,
fructe 011 + $11 g 5 zi,
za*r $? + .1 g 5 zi.
Ae vor da % + ? mese pe zi. 3u e)cepia c,torva interdicii, alimentaia copilului
precolar nu este diferit de cea a adultului, respect,nd ns c,teva interdicii i anume:
alimentele prea: iui, srate i codimentate
alimente pr9ite n grsime, mezelurile, murturile n oet, alcoolul i cafeaua
natural.
Alimentaia &%olarului *"ntre 1 2 +3 ani..
'evoile energetice ale copilului colar sunt de 71 + 61 calorii 5 4g 5 zi. Aceasta
nseamn c sunt $011 calorii 5 zi !ntre 6 + - ani" i de $?11 calorii 5 zi ntre - + 0$ ani.
a. 'evoia de proteine este de $ + $,? g 5 4g 5 zi i va fi asigurat din alimente de
origine animal:
lapte %11 ml 5 zi
br,nz %1 + ?1 g 5zi
carne 0$1 -0?1 g 5 zi
ou !c,te unul pe zi".
b. Fipidele $ + . g 5 4g 5 zi + se vor asigura din alimentele consumate i se vor
completa cu: unt $1 + $? g 5 zi i undelemn 0? + $1 g 5 zi.
c. Clucidele sunt necesare n cantitate de 01g 5 4g 5 zi i vor fi acoperite din: p,ine
intermediar $11 + $?1 g 5 zi, finoase ?1 + 011 g 5 zi, cartofi $11 g 5 zi, legume verzi $11
+ .11 g 5 zi, fructe 0?1 + $11 g 5 zi, raia fiind completat cu za*r i produse za*aroase
n proporie de $1 + $? g 5 zi. Alimentele vor fi repartizate n % + ? mese 5 zi i vor fi
pregtite c,t mai apetisant. Pentru cei care nva dup amiaza masa, se va servi cu cel
puin N or nainte de a merge la scoal, pentru a pstra un minim de repaus ce asigur
digestia. 3opiii vor servi masa, mpreun cu ceilali membri ai familiei. 3u aceast ocazie
vor fi deprini cu o serie de reguli de comportare civilizat la mas, ce se va imprima n
comportamentul copilului pentru tot restul vieii. 3opiilor care n aceast perioad nva,
dimineaa li se va acorda o deosebit atenie, privind gustarea de diminea !ai lsa s
plece nem,ncai + e)ist pericolul *ipoglicemiei", ce se manifest prin: ameeli,
emotivitate deosebit, dureri de cap.
Alimentaia a$oles%enilor.
Adolescena este o perioad de trecere ntre copilrie i via adult. /a se ntinde
pe o perioad lung de timp ntre 0. i $1 ani. At,t pentru biei c,t i pentru fete, ea se
poate sub,mpri n dou perioade: una cuprins ntre 0. + 0? ani !perioada de pubertate"
i alta cuprins ntre 07 + $1 ani !perioada postpubertar". :n aceast perioad individul
trece prin profunde transformri. 'evoile calorice raport,ndu-se la greutate s-ar ridica
astfel:
?? + 77 calorii 5 4gc 5 zi la biei
?1 + ?1 calori 4gc 5 zi la fete.
a. Proteinele se vor da n cantitate de $ g 5 4gc 5 zi, predomin,nd cele cu valoare
biologic mare.
b. Crsimile $ + . g 5 4gc 5 zi din care $5. trebuie s fie de origine animal !care
conin vitaminele liposolubile".
c. Clucidele > + 01 g 5 4gc 5 zi se vor da sub form de: cereale, legume i fructe
!mai puin dulciuri concentrate".
'u se va face e)ces de finoase, grsimi gtite, mezeluri, conserve. Ae vor
interzice: cafeaua, tutunul, condimentele iui, pentru c aceste obiceiuri greite, pot duce
n timp la boli degenerative precum: ateroscleroz, obezitatea, diabet za*arat, de aceea
nutriia n aceast perioad are o importan deosebit.
Alimentaia raional a omului 'olna(.
Alimentaia raional "n 'olile stoma%ului.

Atomacul este un segment important al tubului digestiv, unde are loc digestia
alimentelor. Rolul su este reprezentat at,t prin funcia sa secretoare, adic de elaborare a
sucului gastric care conine acid clor*idric i enzimele de digestie !pepsina i
labfermentul", c,t i prin funcia motoare de amestecare, frm,ntare i propulsoare a
alimentelor spre segmentul urmtor al tubului digestiv, intestinul. :n mod normal at,t
funcia secretoare c,t i cea motoare se declaneaz refle) n momentul ptrunderii
alimentelor n stomac, ambele av,nd un rol important n procesul de digestie gastric. :n
anumite stri patologice, ns pot aprea tulburri a celor dou funcii: secretoare
!*ipersecreie, *ipoaciditate" i motoare !*ipermotilitate sau *ipomotilitate". Aceste
tulburri patologice ale stomacului apar n: gastrite, boal ulceroas cu complicaiile sale,
cancer gastric.
A le enunm pe r,nd:
a. 4astritele, sunt boli ale stomacului n care se produce o imflamaie a mucoasei
gastrice, pus n eviden prin endoscopie. ;olnavii se pl,ng de dureri n regiunea
epigastric !n capul pieptului", nsoite de pirozis !senzaie de arsur n aceeai regiune"
i regurgitaii acide !r,g,eli". Aceste manifestri nu se produc la anumite ore, ci se
manifest n mod permanent, e)ager,ndu-se, dup consumul unor alimente prea srate,
alimente pr,9ite, iui, afumturi, etc.
Castritele n raport de evoluie pot fi: acute i cronice.
0. Castritele acute pot aprea fie: n urma ingestiei unor substane to)ice
sau n cursul unor boli infecioase. Prezint o simptologie zgomotoas ce se manifest
prin: febr, vrsturi incoercibile, dureri epigastrice accentuate, stare general alterat,
necesit,nd internarea de urgen a bolnavului n spital. (ratamentul dietetic al acestor
forme de gastrit const n restr,ngerea alimentaiei i de aceea, timp de 0 + $ zile, se d
bolnavului numai ap fiart i rcit, infuzii de: mueel, ment, suntoare. #in a treia zi
se introduc: supe de legume limpezi sau cu puin orez, finoase cu ap i lapte, br,nz de
vaci proaspt, ca, urd proaspt, p,ine alb vec*e !de o zi", mere coapte !fr coa9",
carne de vit fiart i tocat. ;olnavul trebuie s mestece ndelung alimentele n gur, s
mn,nce ncet, n repaus absolut i nu va bea nici un fel de lic*id n timpul mesei. #up
mas va sta culcat n pat cu o compres cldu pe abdomen i s bea c,te o ceac de
ceai de ment sau de mueel, dup fiecare mas. Acest regim dureaz > + 01 zile, dup
care se trece la o alimentaie normal, evit,nde-se, n continuare alimentele cu efect
iritant asupra mucoasei stomacului, adic: alimentele bogate n celuloz dur, pr9elile,
sosurile i toate alimentele greu digerabile.
$. Castritele cronice , dup cum le arat i numele, au o evoluie de lung
durat, necesit,nd de aceea un tratament dietetic adecvat. #e aceea din alimentaia
acestor bolnavi se vor scoate urmtoarele alimente:
carnea gras, v,natul, mezelurile, conservele nedietetice, molutele, slnina
legumele tari bogate n celuloz !ceapa, castraveii, elina, lintea, fasolea
uscat, mazrea uscat"
dulciurile concentrate: bomboanele, pr9iturile de cofetrie, dulceurile,
ciocolata, siropurile concentrate
codimentele: ardei iui, murturile, piperul, mutarul, *reanul, boiaua iute
buturile iritante: cafeaua, ceaiul tare, alcoolul
orice aliment prea srat sau conservat cu sare.
/ste interzis fumatul i administrarea de lic*ide n timpul mesei. Jesele se vor
lua la ore regulate, lucru care trebuie respectat cu strictee.
Ae deosebesc dou tipuri de gastrite cronice i anume:
Castrite cronice *ipoacide , care se caracterizeaz prin inflamaia cronic a
mucoasei gastrice, concomitent cu e)istena unei secreii foarte sczute sau c*iar prin
absena acidului clor*idric din sucul gastric !duc,nd la tulburarea procesului de digestie a
alimentelor".
#e aceea n alimentaia bolnavului cu gastrit *ipoacid sunt permise
urmtoarele alimente:
supe de carne, borurile, supele creme de legume, supele de cereale !pentru
c au un efect stimulator asupra secreiei gastrice i se diger uor"
carnea de: vac, viel, pasre !slab" fiart sau fript
petele slab alb de r,u, fiert,fript sau copt n pergament
oule sub form de oc*iuri rom,neti sau n preparate, iaurt, lapte acidulat,
4efir, unt, br,nz de vaci
fulgi de ovz, paste finoase, gri, orez
p,ine alb uscat sau p,ine pr9it !care are un efect e)citant asupra secreiei
gastrice, favorabil n acest form de gastrit"
legumele tinere cu celuloz fin, fierte bine, preparate ca soteuri, piureuri,
supe, creme + de legume, cartofi fieri sau copi
fructele se pot da sub form coapt !mere" fr za*r sau ca sucuri de fructe
proaspete nu prea concentrate caisele, dac sunt bine coapte
deserturile se vor da sub form de preparate de br,nz de vaci sau cu mere i
biscuii
sarea se va da n cantitate normal ntruc,t are propieti e)citosecreatoare,
favorabile n aceste forme de gastrit. #e aceea dac bolnavul tolereaz se permit i
cantiti mici de gogoari sau murturi.
Castritele cronice *iperacide , care se caracterizeaz, prin inflamaia
mucoasei gastrice, alturi de o secreie crescut de suc gastric bogat n acid clor*idric.
Alimentaia bolnavilor cu acest fel de gastrit este asemntoare, cu cea din ulcerul
duodenal i de aceea va fi prezent odat cu aceasta.
'. Boala ul%eroas este o suferin care se poate manifesta cu localizri gastrice
sau duodenale. :n etiologie sunt implicai multipli factori. #e obicei la nivelul stomacului
sau duodenului se produce o leziune !ran" mai mare sau mai mic, ceea ce a determinat
i denumirea de ulcer !ulcerus - ran", care este pus n eviden prin endoscopie. #ac
ulceraia este situat ntr-o regiune cu un vas de s,nge digestiv, se manifest fie sub
form de vrstur !*ematemez", fie sub form de scaun negru ca pcura !melen". 3,nd
*emoragia nu se oprete se intervine c*irurgical. @lceraia dac e profund, poate duce la
perforarea peretelui, evacuarea coninutului gastric n cavitatea peritoneal i apariia
unei stri grave, numit peritonit. :n acest caz bolnavul prezint o durere intens aprut
brusc !ca mpl,ntarea unui pumnal", n epigastru nsoit de contractura abdomenului
!abdomen de lemn". :n unele cazuri, ulceraia se cicatrizeaz ntr-un mod vicios, duc,nd
la stenozarea !st,mtorarea" pereilor stomacului. :n cazul c,nd este situat la nivelul
regiunii pilorice, determin stenoza piloric, mpiedic,nd evacuarea coninutului gastric
ctre duoden + bolnavul prezent,nd: vrsturi alimentare, cu alimente ingerate cu $% + %>
ore nainte, slbete rapid, a9ung,nd n timp la denutriie accentuat.
(abloul clinic
3eea ce caracterizaez ambele forme de ulcer !gastric sau duodenal", este durerea
care difereniaz foarte puin ulcerul gastric de cel duodenal. (ratametul modern cu
antisecretorii moderne potente a sc*imbat i spectrul investigaiilor necesare
diagnosticului de ulcer. Pe primul loc se situeaz acum, metodele care pun n eviden
leziunea gastric sau duodenal, adic endoscopia sau e)amenul radiologic !trec,nd pe
primul loc diagnosticul infeciei determinat de *eliobacter pOlori".
Alimentarea n puseul acut de ulcer va fi mprit n trei faze n funcie de
evoluia bolii:
a. :n prima faz !n plin criz dureroas" bolnavul va sta la pat i singura
alimentaie permis este laptele dulce !fiert", c,te un pa*ar de $11 ml la interval de dou
ore ziua i de patru ori n cursul nopii de c,te ori se trezete bolnavul. Fa acesta, se poate
ad,uga fric proaspt, za*r, ceai, vanilie. :n caz de itoleran la laptele dulce se va
aduga o linguri de carbonat de calciu la o can de lapte !pentru c scade fermentaia
din intestin produs de e)cesul de lactoz" sau adugarea a ? g de citrat de sodiu. Fa
laptele integral !la $ litri se pot aduga .1 g za*r" realiz,nd n total 0?$1 calorii sau ?11
g sm,nt,n la 0 litru lapte, realiz,nd 0??1 calorii, iar dac se mai adaug i .1 + %1 g
za*r se obin 07?1 calorii. Acest regim *ipocaloric, nu se va menine mai mult de ? + 6
zile. #ac bolnavul se constip bolnavul va ingera i 0 + $ linguri ulei de parafin.
b. :n faza a doua, se introduc o serie de alimente uor de digerat: supele
strecurate de orez, supele mucilaginoase preparate cu lapte i unt, griul, fulgii de ovz,
ou fierte moi, arpaca, frica, piureurile de legume cu puin unt sau untdelemn. Ae va
asigura 0711 + 0>11 calorii 5 zi. Aceast faz dureaz 6 + 01 zile.
c. :n faza a &&&-a la alimentele din faza a &&-a se adaug perioarele dietetice, din
carne sau pete slab, legate cu ou, fierte n sup, apoi piureul de cartofi, supe de zarzavat,
biscuii i apoi treptat carnea de vit sau pasre slab fiart.
Alimentaia n perioada de linite a ulcerului duodenal.
#e dou ori pe an toamna i primvara, bolnavul va respecta o diet mai sever,
prelungit c,teva sptm,ni, pentru a pre,nt,mpina apariia crizelor acute dureroase.
:ntruc,t regimul n boala ulceroas, se ntinde pe o perioad lung de timp, ca principii
generale se recomand:
0. renunarea la fumat i alcool sub orice form, deoarece aceti doi factori
intervin n ntreinerea cercului vicios al tulburrilor nervoase i endocrine, care stau la
baza producerii leziunii ulceroase i de aceea trebuie n mod obligatoriu eliminai !cresc
secreia i spasmele"
$. masticarea ndelungat a alimentelor
.. bolnavul va fi calm la mas evit,nd discuiile contradictatorii
%. se vor evita: codimentele, mesele prea abundente !peste .?1 + %11 g", pentru
c dilat stomacul + cresc,nd secreia gastric
?. se vor interzice toate alimentele bogate n celuloz, carnea de asemeni
alimentele prea reci sau fierbinti + ntruc,t au efect iritant
7. n timpul masei i nici imediat dup mese nu se vor consuma lic*ide !pentru
c diluiaz secreiile, ngreun,nd digestia"
6. bolnavii trebuiesc s respecte un repaus de cca N - 0 or dup mas.
:n perioada de linite, bolnavul poate beneficia de cure de ape minerale, care a9ut
la vindecarea bolii. 3ele mai recomandate staiuni fiind: A,ngeorz, Alnic i =lneti.
3a regim n aceast perioad se recomand:
laptele dulce amestecat sau nu cu: ceai, finoase !fulgi de ovz, orez,
fidea, tiei, spag*ete, gri": br,nz proaspt de vaci, urd, caul dulce, untul proaspt
preparat far sare
ou fierte moi, ca oc*iuri rom,neti sau n preparate de lapte !lapte de pasre"
carnea de viel, pasre, pete slab !alu, tiuc, lin, pstrv" fiart, nbuit
legumele: cartofii, dovlecii, conopid, morcovi, carote !fierte pregtite cu
unt sau untdelemn" ca: soteuri, sufleuri, budinci
biscuii, pr9ituri cu br,nz de vaci, compoturi nu prea dulci !cu fructele
trecute prin sit", sucuri de fructe sau coapte la cuptor
supe de legume sau supe creme de cartofi.
Alimentaia raional n suferinele stomacului operat
!dup 7 + > sptm,ni + dureri tardive"
0. Aindromul post- prandial precoce !#umping - sindrom" reprezint un comple)
de simptome digestive i e)tradigestive, care survin precoce dup ingestia de alimente, ca
rezultat al golirii rapide a stomacului urmat de un tranzit intestinal accelerat.
Denomenele clinice ale A.#. se pot produce i la bolnavii fr rezecii gastrice, atunci
c,nd ndeplinesc condiiile de definiie.
Aimptome. A.#. precoce se manifest cu simptome digestive i sistemice, care
apar n timpul ingestiei de alimente, fie la sf,ritul acesteia. Aimptomele digestive
constau n: distenia moderat sau marcat a abdomenului, durere i barborisme.
Janifestrile sistemice constau n: palpitaii, ta*icardie, transpiraii profuze i uneori
*ipertermia tegumentelor faciale. Aceste fenomene nu apar, dac bolnavul mn,nc
culcat n poziie de decubit dorsal sau se amelioreaz, dac ia aceast poziie imediat
dup apariia simptomelor. Aimptomatologia este favorizat de indigestia pr,nzurilor
bogate n lic*ide sau dulciuri concentrate.
(ratamentul dietetic const n: regimul srac n *idrocarbonate concentrate, bogat
n alimente solide i n ingestia unor cantiti mici de lic*ide, la o or dup mese. Jesele
trebuiesc s fie mici i repetate, iar bolnavul trebuie s se culce imediat dup mas, n
poziie dorsal, pentru a ncetini evacuarea produs de gravitate.
$. Aindromul post-prandial tardiv !#umping sindrom tardiv". Ae manifest prin
simptome de *ipoglicemie: transpiraii, tremurturi, convulsii, confuzie care apar dup: 0
N - . ore, dup mese !frecvena e mai redus dec,t n A.#. precoce". Apare dup
alimentaia bogat n *idrocarbonate, sau dup dulciuri concentrate.
(ratamentul dietetic const n reducerea consumului de *idrocarbonate.
.. #iareea care apare la bolnavii cu stomac operat este de dou tipuri:
#iareea episodic !post vagotomie", care apare la $? B dintre pacienii
care au suferit vagotomie troncular cu antrectomie
3linic bolnavul prezint emisiuni de scaune diareice la $ + . ore dup ingestia de
alimente, cu senzaie urgent de defecaie.
(ratamentul dietetic const n: evitarea laptelui, a dulciurilor concentrate i a
bananelor.
#iareea continu se datoreaz afeciunilor pree)istente intervenii
c*irurgicale, care devin simptomatice, postoperator precum: enteropatia glutenic i
pancreatita cronic.
Alimentaia raional n cancerul esofagului i a stomacului
a. 3ancerul esofagului, produce n cursul evoluiei sale, o stenozare a lumenului
esofagian n grade variate, n funcie de nivelul la care este localizat. ;olnavul prezint
dificultate la ng*iirea alimentelor care se accentueaz treptat, ngreun,nd alimentarea
bolnavului. :n caz c stenozarea nu e prea str,ns, se vor utiliza alimente pe cale bucal.
Ae vor da alimente lic*ide i semilic*ide moi, netraumatizante, n cantiti mici i
repetate, fiind prezentate c,t mai atrgtor pentru a stimula apetitul bolnavului, care este
sczut. 8or fi permise: oule fierte moi, carne de vit bine fiart i tocat de dou trei ori
prin maina de tocat, legumele fierte, laptele integral sau n preparate semilic*ide, fric
i sucuri de fructe sau legume proaspete. #ac stenozarea este foarte str,ns se vor da
numai lic*ide. 3,nd stenozarea nu mai permite alimentarea, se va efectua de urgen
gastrostromia, pentru a se introduce pe sond alimentele direct n stomac. Pe sond se vor
introduce alimentele lic*ide i semilic*ide de consisten c,t mai fluid, bine pasate,
pentru a suplini actul masticaiei.
b. 3ancerul stomacului, ridic probleme deosebite de alimentaie n funcie de
forma anatomo + clinic i anume:
:n cancerul stenozant, care poate interesa unul din cele dou orificii: cardia sau
pilorul se indic acela regim ca i n cancerul esofagian. Faptele va reprezenta unul din
alimentele de baz pentru aceti bolnavi.
:n formele n care nu se produce stenozarea stomacului, regimul va fi mai larg,
n funcie de tolerana bolnavului i va fi c,t mai apetisant. Ae vor interzice, ns toate
alimentele iritante, condimentele iui, alimentele acide, mesele trebuie s fie mici, nici
prea fierbini i nici prea reci.
Alimentele permise acestor bolnavi sunt: laptele ca atare sau n preparate, cu
finoase sau ou i derivatele sale. =u fierte moi, glbenuul proaspt se poate da i
crud, amestecat cu lapte i za*r. 3arnea fiart fin tocat sub form de perioare, legume
numai cele cu celuloz fin, bine fierte, iar fructele se vor da sub form de compoturi
pasate.
Alimentaia raional "n 'olile !i%atului.
Dicatul deine un rol c*eie n transformarea factorilor nutritivi, provenii din
alimentaie i de aceea suferina sa se rsfr,nge asupra ntregului organism, provoc,ndui
grave tulburri. #e multe ori regimul alimentar reprezint singura arm terapeutic, n
unele boli ale ficatului. #intre principalele afeciuni *epatice n care dietetica 9oac un rol
important, amintim:
a. Kepatita acut viral, este o boal contagioas, produs de un virus, care
poate fi transmis pe cale digestiv !*epatita A" sau pe cale sanguin, prin tratamente
parenterale cu instrumente nesterile !*epatita ; i 3". Alimentaia bolnavului n cursul
*epatitei virale va fi individualizat, n funcie de stadiul evolutiv al bolii, bolnavul fiind
internat n spital n secia de boli infecioase. Pe toat perioada evulutiv a bolii, repausul
la pat va fi obligatoriu.
:n perioada preicteric, n care predomin tulburrile dispeptice, se administreaz
un regim care crueaz la ma)im funciile digestive, c,nd se vor administra: compotul,
sucuri de fructe, ceaiuri cldue i 9eleuri de fructe.:n evoluie se vor da: supe de zarzavat
strecurate, supe + creme de finoase !gri, fulgi de ovz, fidea", cartofi i morcovi fieri.
#ac bolnavul suport se poate da i laptele de vac, sarea se d ns n cantitate foarte
redus, iar mesele vor fi fracionate ? + 7 zi.
:n perioada de stare, c,nd icterul este evident, apetitul bolnavului de obicei revine
parial sau total, c,nd e posibil o mare varietate a regimului. Fipsa secreiei biliare
adecvate, face dificil digestia lipidelor, de aceea aportul acestora se va reduce la
minimul ?1 + 61 g pe zi, n condiiile n care se poate asigura un aport proteic adecvat.
Crsimile se vor da sub form de uleiuri vegetale, fric, unt i sm,nt,n proaspt,
aportul proteic va fi de 71 + >1 g pe zi, put,nd a9unge p,n la 0.1 + 0?1 g pe zi, n cazul
denutriiilor accentuate. Aportul caloric va fi cca $?11 + .111 calorii pe zi, fiind
completat prin aportul de glucide, date sub form uor digerabil !orez, fidea, fulgi de
ovz, gri". Jai t,rziu se vor introduce pesmeii, p,inea, piureurile de legume, salatele
!verzi i de roii", piureurile de fructe. Ae contraindic e)cesul de glucide, care este
duntor ntruc,t surplusul lor se transform n grsimi, ce se depun la nivelul ficatului i
pentru c duc i la o suprasolicitare a pancreasului care este i el afectat n cursul
*epatitei virale. Regimul *iperglucidic necesit o cretere de insulin, put,nd determina
un diabet za*arat.
:n perioada de declin a bolii, c,nd are loc creterea diurezei, diminuarea icterului
i recolorarea scaunelor, se crete aportul de alimente, adug,ndu-se: carnea fiart de pui,
pete alb ca rasol i grtar, carne slab de vit i viel, ou fierte sau ca oc*iuri rom,neti,
p,ine alb pr9it, pr9ituri cu br,nz de vaci, budinci de fructe, compoturi, ceaiuri de
plante, lapte, sucuri de fructe i de legume, condimente aromate !ptrun9el, leutean,
mrar, cimbru, oet de fructe slab i sucul de lm,ie", supe de legume i de carne
degresat.
b. Kepatitele cronice, apar dup *epatite acute care nu au fost corect tratate sau
dup cele care au avut o evoluie sever, av,nd o simptomatologie polimorf. Kepatitele
cronice n urma punciei biopsiei *epatice, se mpart n:
persistente n care alimentaia este cea raional pregtit dietetic,
*epatite cronice agresive n care alimetaia bolnavului reprezint un ad9uvant
terapeutic preios n mpidicarea evoluiei bolii ctre ciroza *epatic sau inusficien
*epatic. Regimul va fi individualizat n funcie de starea bolnavului, astfel nc,t aportul
caloric s fie normal la cel cu greutate ideal sau *ipercaloric la cei cu denutriie
concomitent. Proteinele vor fi date n proporie de 0 + $ g 5 4g 5 zi, lipidele 0 + 0,? g 5
4g 5 zi, iar glucidele vor completa aportul caloric i se va asigura totodat aportul optim
de vitamine i minerale n funcie de nevoile organismului. Alimentaia va fi alcatuit
din:
carne slab de vit, viel, pui, gin, fript sau fiart
pete slab alb !alu, tiuc, lin"
lapte dulce, btut, iaurt, br,nz de vaci, ca, urd:
ou fiert molae $ + . sptm,n
p,ine alb sau intermadiar vec*e de o zi
legume: dovlecei, morcovi, spanac, roii, cartofi
fructe permise toate dup tolerana individului, compoturi i coapte
pl,cint cu br,nz dulce de vaci
grsimi sub form de unt prospt sau ulei crud adugat la salate
codimente permise, cele aromate: cimbru, tar*on, mrar, ptrun9el, leutean,
scorioar
cantitatea de sare va fi normal.
Jasele vor fi fracionate, cam ? + 7 pe zi, date n volum mic, evit,ndu-se
consumul de lic*ide n timpul mesei.
c. 3irozele *epatice sunt afeciuni foarte grave ale ficatului caracterizate prin
sclerozarea acestora, datorit distrugerii celulelor *epatice de ctre inflamaia cronic.
/)ist dou forme de ciroz:
0. 3ompensat n care bolnavul nu prezint icter i ascit, regimul alimentar,
fiind asemntor celui din *epatita cronic agresiv !alcoolul fiind, absolut,
contraindicat".
$. :n cazul cirozei decompensate cu ascit i edeme, regimul va fi obligatoriu
*iposodat. Ae vor permite urmtoarele alimente:
carnea de vit, viel, pui + n cantitate limitat 011 g 5 zi !carnea este interzis n
coma *epatic"
lapte i br,nz desodat
grsimile sub form de unt proaspt i ulei crud
p,ine fr sare
finoase sub form de budinci
legume srace n sodiu + piureuri, soteuri fierte a la grec
fructe proaspete sub form de compot, coapte, piureuri
buturi permise: ceaiuri, sucuri de fructe, ape carbogazoase !nu i clorurosodice"
sodiu .11 + ?11 mg pe zi
codimente permise sunt cele aromate: vanilia, scorioara, piper i mutar fr
sare.
:n iminena apariiei insuficienei *epatice !c,nd apar tulburri de orientare n
timp i spaiu" se va reduce aportul de proteine, care predispune la creterea cantitii de
amoniac i a altor compui to)ici n s,nge.
(ratamentul acestor bolnavi se va face numai n spital.
Alimentaia raional "n 'olile (e5i%ulei 'iliare.
@na dintre funciile cele mai importante ale ficatului este i cea de secreie a bilei.
3are se colecteaz ntr-un rezervor sub form de par, numit vezicula biliar !colecist".
;ila are o deosebit importan n procesul de digestie i absorbie a grsimilor, av,nd i
un rol la)ativ, a9ut,nd la evacuarea scaunului. 8ezicula biliar se poate inflama,
determin,nd colecistit.
Alimentaia bolnavului n coleciste. ;oala se poate manifesta fie sub forma de:
a.3olecistit acut , n care bolnavul prezint: stare general alterat, febr, frisoane,
tulburri dispeptice !grea, vrsturi alimentare i bilioase" nsoite de dureri puternice
localizate n partea dreapt sub marginea coastelor !regiunea colecistului". :n primele $%
ore, bolnavul trebuie s stea la pat, pstr,nd un regim *idroza*arat: siropuri, ceaiuri de
plante, sucuri de fructe. #up %> ore alimentaia se va mbogi cu fulgi de ovz, pireu de
cartofi preparat cu lapte, finoase cu lapte, iaurt. Pe msur ce faza acut se estompeaz,
alimentaia se va mbogii treptat cu br,nzeturi proaspete, pete slab de r,u !alu,
tiuc, pstrv", sub form de rasol, carne de pasre slab fiart, p,ine alb pr9it.
b. 3olecistitele cronice , sunt urmarea unor inflamaii acute sau a unor leziuni
produse la nivelul veziculei biliare. Regimul alimentar idem ca n *epatita cronic.
c.Fitiaza biliar , se caracterizeaz prin prezena calculilor n vezicua biliar sau n
cile biliare. Prezena calculilor n vezicula biliar, poate fi perfect tolerat, fr ca
bolnavul s prezinte vreo simptomatologie, uneori fiind descoperit nt,mpltor. Alteori
ns n cazul e)istenei calculilor la nivelul cilor biliare, bolnavul prezint dureri
violente !colici biliare", mai ales prin mobilizarea acestora, nsoite fiind de: grea,
vrsturi alimentare i bilioase, uneori febr. (ratamentul dietetic este asemntor cu cel
din colecistele cronice, antibiotice. :ntruc,t de multe ori natura c*imic a calculilor biliari
este de origine colesterolic, regimul alimentar va implica, reducerea alimentelor bogate
n colesterol !creier, rinic*i, ficat, ou, carne de porc, unt, br,nzeturi grase, icre, slnin".
:n afara perioadelor dureroase se pot indica cure de ape minerale n staiunile: =lneti,
Alnic, Joldova, ;orsec, 8lcele.
d. Alimentaia bolnavilor cu dis4inezii biliare.
:n grosimea pereilor cilor biliare se gsesc fibre musculare care asigur micrile
ritmice, ale acestora, favoriz,nd propulsia i evacuarea bilei spre intestin. Acest sistem
muscular bogat enervat, este capabil a se deregla, duc,nd la apariia aa numitelor
dis4inezii biliare. #ereglarea poate fi n sensul accenturii: *ipertonie !*iper4inezie", sau
n sensul scderii: *ipotonie, *ipo4inezie.
#is4inezia biliar *iperton, se caracterizeaz printr-o accentuare a funciilor
motoare, ale veziculei biliare, ceea ce se traduce prin spasme la nivelul acestuia. ;olnavii
n aceste cazuri se pl,ng de dureri aprute brusc, dup mese sau dup suprri, n
regiunea colecistului, de intensitate crescut, nsoite uneori de diaree, vrsturi bilioase,
acestea uur,nd de multe ori suferina bolnavului. /)amenul radiologic al veziculei
biliare !colecistografia", pune n eviden tulburarea funcional a acesteia. Alimentaia n
aceste cazuri este cea indicat bolnavilor cu colecistit cronic. :ntruc,t componena
nervoas are un rol important n producerea suferinei bolnavului, se vor administra, n
afar de antispastice: sedative, evitarea emoiilor negative, a oboselii fizice i intelectuale,
a meselor neregulate, a discuiilor n timpul mesei.
#isc*inezia biliar *ipoton. Ae caracterizeaz prin pierderea sau scderea funciei
motoare a diferitelor pri a cilor biliare. :n cazul c,nd tulburarea intereseaz numai
vezica biliar, boala se numete colecistatomie !atomia veziculei biliare" i se
caracterizeaz prin: lipsa contraciilor peretelui veziculei biliare, ce duce la mpiedicarea
eliminrii bilei, cu stagnarea ei n vezicul, produc,nd distensia pereilor ei i n final
cresc,ndu-i considerabil volumul. ;olnavul simte permanent o 9en n regiunea
colecistic. (uba9ul duodenal efectuat la aceti bolnavi, duce de multe ori la o ameliorare
marcat a simptomatologiei, fiind indicat uneori n scop terapeutic repetat la 7 + 6 zile,
produc,nd o adevrat gimnastic a cilor i veziculei biliare. Alimentaia acestor
bolnavi, va trebui s asigure stimularea musculaturii beziculei biliare, cu favorizarea
evacurii sale. :n acest scop se vor administra alimente cu efect colagog, deci care
favorizeaz contractarea i evacuarea veziculei biliare. :n acest sens se recomand: uleiul
de msline, glbenuul de ou, sm,nt,na, margarina.
Ae recomand cur zilnic dimineaa pe nem,ncate cu ulei de msline.
Ae vor interzice ca i n *epatitele i colecistitele cronice, alimentele: pr9ite n
grsime, sosurile nedietetice, conservele de carne sau pete, mezelurile, petele gras,
carnea de porc, de ra, de g,sc, br,nzeturile fermentate, alimentele bogate n celuloz
grosolan !care cresc meteorismul", fructele oleaginoase, patiseriile, pr9iturile cu crem,
ciocolat.
e. Alimentaia bolnavilor operai de vezicul biliar. /)ist situaii n care este
necesar ndep,rtarea veziculei biliare prin intervenie c*irurgical !colecistectomie" + n
caz de litiaz biliar !cu colici repetate", colecistit acut sau piocolecist !puroi n
colecist".
:n aceaste situaii funcia de rezervor a veziculei biliare, va fi preluat de cile
biliare. Astfel canalul coledoc se va dilata mult, permi,nd acumularea bilei n interiorul
su dup intervenia c*irurgical, determin,nd uneori: diaree, 9en sau c*iar durere n
*ipocondrul drept i de accea acestor pacieni li se recomand o alimentaie
asemntoare, celor cu litiaz biliar, cu mese de volum redus i frecvente !? + 7 pe zi",
grsimile se vor administra n cantiti mici, sub formm de ulei vegetal sau unt proaspt
!o linguri adaugat la servire". Alimentele interzise sunt aceleai care au fost enunate la
colecistite. Permise sunt: laptele diluat cu ceai !c,nd provoac diaree se va administra o
linguri de carbonat de calciu la $11 ml lapte", carne slab fiart !pui, vac, viel", pete
alb slab, p,ine alb pr9it, finoase preparate cu lapte !orez, gri, macaroane, fulgi de
ovz", legume sub form de piureuri. 3odimente permise sunt cele aromate !ptrun9el,
dafin, mrar, tar*on, cimbru, vanilie, scorioar". Aupe leguminoase strecurate, supe
pasate, bor cu perioare, bor de legume.
Alimentaia raional "n 'olile intestinului.
&ntestinul cuprinade dou porinuni: intestinul subire i intestinului gros.
&nflamaia celui sibire d enterit, iar cea a intestinului gros d colit.
a. /nterita acut apare ca rezultat al unei:
infecii
into)icaii
parazitoze intestinale.
3linic bolnavul prezint: numeroase scuune apoase !diaree" fapt ce duce la o
pierdere de lic*ide cu stare de des*idratare marcat. 3oncomitent cu pierderea de ap se
pierd i sruri minerale. #easemeni bolnavul mai poate prezenta: febr, dureri
abdominale, ameeli, astenie, somnolen. Alimentaia bolnavului difer ns n raport cu
stadiul evolutiv al bolii.
:n primele dou zile se administraz, ap fiart i rcit din 0? minute n 0?
minute, p,n dispar vrsturile, apoi ceai de ment, mueel !fr za*r", sucuri de fructe
diluate !mai ales cele cu efect astringent: afine, carne, mere". Fic*idele vor fi cldue,
ntruc,t cele reci accelereaz periataltismul.
#in a treia zi se suplimenteaz alimentaia cu supe de legume limpezi !cu sare",
supe mucilaginoase, mucilagii de orez, orez pasat, sup de morcovi pasati.
#ac evoluia bolnavului cu finoase fierte n ap, supe creme de legume !fr
cartofi", este bun, se pot ncerca alimente bogate n proteine: telemea desrat, br,nz
prospt de vaci, urd !care pot fi adugate n finoase".
:n continuare se pot aduga: merele rase, merele coapte, apoi carnea slab fiart,
ca rasol sau tocat !sub form de perioare dietectrice", petele slab fiert, budincile de
finoase preparate !de o zi", albuul de ou n preparate, mai t,rziu legumele fierte date
prin sit.
Rm,n e)cluse pentru mai mult vreme: alimentele bogate n celuloz grosolan,
cele cu efect e)citant pe tubul digestiv, cele prea srate, afumturile, codimentele iui,
conservele.
e reinut.
@n preparat din comer este LKumana KM care se poate prepara n diverse
concentraii !ca sup sau pireu", fiind utilizat la copii sau aduli.
b. :n enteritele cronice, pe l,ng diaree, tulburri dispeptice, bolnavii prezint o
stare de denutriie marcat, concomitent cu deficiena de absorbie a unor factori ca:
vitamina 3, comple)ul ;, vitaminele /, E, # i unele minerale: fierul, calciul .a.
Alimentaia n aceste cazuri va urmri s asigure un tranzit normal i un aport de factori
nutritivi ec*ilibrat !pentru refacerea strii de nutriie".
Alimente permise:
carnea slab !viel, vit, pasre", pete slab de ap dulce, br,nzeturi nefermentate,
ou fierte tari, p,ine alb pr9it n cantitate limitat, finoase sub form de budinci
legumele se vor da sub form de piureuri sau soteuri, fructele ca sucuri diluate,
iar dulciurile sub form de peltea de gutui sau de afine i biscuii
grsimile permise: untul i uleiul fiert adugat la preparatele de legume.
Jesele vor fi de volum redus i frecvente.
c. 3olitele sunt inflamaii ale intestinului gros !de cele mai multe ori nsoesc
inflamaia intestinului subire, adic enteritele devenind enterocolite". #in punct de
vedere clinic se caracterizeaz prin:
modificri de scaun, constipaie sau diaree, alternan de constipaie cu diaree
balonri post-prandiale
dureri abdominale de-a lungul colonului.
Aceste manifestri se accentueaz mai ales n cazul consumului unor alimente
bogate n celuloz, esut con9uctiv sau n cazul celor fermentescibile. :n mod normal n
intestinul gros e)ist dou tipuri principale de flor microbian: de putrefacie i de
fermentaie aflate ntr-un ec*ilibru astfel s asigure formarea unui scaun normal. Acest
ec*ilibru poate fi tulburat de afeciuni: microbiene, parazitare, dup tratamente cu
antibiotice, n cazul unor tulburri endocrine, alergice sau n cursul unor avitaminoze.
:n aceste cazuri vorbim de colite de: fermentaie sau putrefacie !n funcie de flora
microbian afectat".
:n faza acut se vor administra o diet *idric alctuit din ceaiuri bogate n tanin.
:n a doua faz regimul va fi mbogit cu: br,nzeturi nefermentate, carne fiart
sau fript, pete slab fiert, unt proaspt !adugat la alimente", 9eleuri de fructe pasate,
pr9ituri din aluat nedospit, fric. Ae interzic : legumele i fructele verzi sau uscate, sub
orice form, pastele finoase, p,inea i alimentele ce conin celuloz grosolan.
:n colitele cronice sunt permise urmtoarele alimente:
carnea slab de: viel, vac, pui + fiart ca rasol, friptur nbuit, tocat i
preparat ca c*iftele dietetice, fierte n aburi, mititei dietectici, perioare, musaca
dietetic, pete slab fiert rasol
br,nz telemea desrat, urd, ca dulce, cacaval, br,nz de vaci
oulele n preparate !budinci" ca spume de albu, omlet dietetic
grsimile sub form de: unt, fric, ulei, margarin
finoasele: orez, gri, fidea, tiei !bine fierte sub form de budinci", mmligu
pripit bine fiart
legume cu celuloz fin !morcovi, dovleci" bine fierte, preparate ca: soteuri,
piureuri, budinci
ca salate, se permit: salata de sfecl coapt, salata verde fraged bine mrunit
sau oprit, roii fr coa9 i semine
fructele vor fi permise ca: sucuri, piureuri, compoturi moderat ndulcite, coapte la
cuptor, fr s,mburi i co9i !mere, pere, gutui"
buturi: ceai !de ment, mueel", cacao cu ap, sucuri de fructe
dulciuri: aluat de biscuii, gelatine cu br,nz de vaci, peltea de gutui
codimente tiate mrunt n cantitate mic: mrar, ptrun9el, leutean, cimbru,
dafin, vanilie, scorioar, coa9 de lm,ie sau portocal
supe slabe de carne degresat, supe de oase strecurate cu glute de gri, cu
perioare de carne, sau zdrene de ou, supe creme de legume, date prin sit !preparate cu
zeam de carne sau de oase", supe creme de finoase !orez, gri".
;onavul va consuma mese de volum redus, fracionate n ? + 7 mese 5 zi i nu va
bea lic*ide n timpul lor.
iareea
iareea $e !ermentaie6 apare ca urmare a tulburrii florei iodofile
caracteriz,ndu-se prin lips de toleran la glucide !mai ales celuloza i amidon", care
a9ung,nd n colon n cantitate crescut i incomplet transformate !produc,nd diareea". :n
scaun apar granule de amidon parial digerate i abundent flor de fermentaie.
Regimul are ca obiectiv, eliminarea alimentelor, bogate n celuloz, care produc
fermentaie.
:n cazurile cu diarei frecvente, tratamentul se ncepe cu:
#iet *idric !0-$ zile", alctuit din: ceaiuri cldue de ment, mueel ndulcite
cu za*arin, bulion de carne degresat, sup limpede de morcovi.
Apoi se vor da alimente cu coninut proteic crescut:
br,nz de vaci,
telemea desrat,
perioare fierte n aburi,
pete slab de r,u,
supe mucilaginoase,
supe creme de orez,
supe de dovlecii cu adaos de finoase.
Ae poate ncerca, peltea de: carne, gutui, afine.
Ae vor da biscuii i p,ine alb pr9it n cantiti mici.
#up ce diareea a ncetat !. + % sptm,ni", se introuc piureurile bine coapte,
legume cu celuloz fin, untul n cantitate mic, finoasele cu lapte.
Aportul de vitamine i sruri minerale, se va realiza prin administrarea sucurilor
de legume i citrice.
iareea $e #utre!a%ie. Apare ca urmare a insuficienei digestiei proteinelor, n
eta9ul superior al intestinului. A9unse astfel n colon, irit peretele colic, prin procesul de
putrefacie cresut i produc diaree. Regimul va fi alctuit din alimente srace n proteine
i bogate n glucide. :n caz de diarei frecvente, 0- $ zile diet *idric ca i n diareea de
fermentaie. Apoi supe mucilaginoase decoct de cereale i n continuare legume sub
form de piureuri, carote, spanac, fasole verde, salat verde, fructe + mere coapte !fr
coa9 i s,mburi", piureuri de fructe, compot cu fructe pasate.
/)cesul de legume i fructe va realiza transformarea putrefaciei n fermentaie,
etap necesar ntruc,t uureaz introducerea n continuare a alimentelor, cu coninut
proteic, cresc,nd tolerana, pentru aceastea.
=dat realizat acest transformare se pot introduce cantiti mici de alimente cu
coninut proteic, precum: ou fiert moale !sau n preparate", petele de r,u proaspt + fiert
sau rasol, gelatinele, iaurtul. Apoi carnea fiart i tocat, ca perioare dietetice i mai
t,rziu fript.

7onsti#aiile
Reprezint suferine ale intestinului gros, n cursul crora materiile fecale sunt
eliminate cu nt,rziere i greutate. Acesta au la origine:
o alimentaie defectoas + srac n legume i fructe
neprezentarea la scaun, c,nd vine nevoia pentru defecaie
folosirea ndelugat i e)cesiv a purgativelor.
(ratamentul constipaiilor mbrac pe l,ng o reeducare a refle)ului de defecaie
i o alimentaie corespunztoare.
a. Regimul n constipaia simpl va fi compus din:
carne de orice fel, preparat sub form de m,ncruri cu legume i pete
ou sub form de oc*iuri rom,neti, omlet sau n preparate
grsimule sunt permise toate
p,ine neagr sau intermediar
legume n cantitate abundent + salate crude, fierte ca piureuri !fasole verde,
conopid, morcov, spanac, cartofi, dovlecei"
fructele de orice fel care se vor consuma cu coa9
prunele uscate nmuiate de cu sear, sau sub form de compot dau rezultate bune
i nucile
dulciuri sub form de: marmelad, miere, dulcea, pr9ituri cu fructe
boruri de legume, supe reci de legume cu carne
buturi reci, luate dimineaa pe stomacul gol, sucuri de fructe i de legume, lapte
btut, ulei de parafin n salate.
b. :n cazul constipaiei complicate cu colit cronic, tratamentul este destul de
dificil, ntruc,t regimul de colit este opus celui din constipaii. :n general se va da un
regim de cruare a colonului, precum:
iaurt, ca, br,nz de vaci prospt, urd, telemea desrat
carne slab de: viel !preparat ca perioare dietetice" i pete de r,u
ou preparat ca omlet
grsimi, precum: unt, margarin, ulei
finoase cu lapte
legume cu celuloz fin !morcovi, dovlecei, cartofi, sfecl coapt"
fructe: sucuri sau piureuri
supe de carne slab i de oase strecurate cu adaus de finoase
codimente aromate fine: vanilie sau lm,ie.
Alimentaia raional "n 'olile %ar$io,(as%ulare
Aub numele de boli cardio-vasculare sunt grupate bolile inimii i ale vaselor.
(recem n revist alimentaia raional numai n cele mai frecvente boli i anume:
a. &nsufiena cardiac, care reprezint un stadiu avansat al ma9oritii bolilor
cardio - vasculare, caracterizat prin incapacitatea cordului de ai ndeplini funcia de
alimentare a esuturilor i viscerelor organismului cu s,nge.
Ae deosebesc urmtoarele tipuri de insuficien cardiac:
0. &nsuficien cardiac stng, caracterizat prin dispnee !sete de aer", ce apare
la efort sau n poziie culcat, prin creterea ntoarcerii venoase.
$. &nsuficiena cardiac dreapt ce apare ca urmare a *ipertensiunii din mica
circulaie !*ipertensiunea pulmonar", determinat de enfizemul pulmonar i sclerozele
pulmonare, care se caracterizeaz prin: *epatomegalie dureroas, cianoza tegumentelor i
mucoaselor i edeme reci albastre ale gambelor.
.. &nsuficiena cardiac global !congestiv", reprezint o asociere a celor dou
tipuri, st,ng i dreapt.
Regimul alimentar trebuie s asigure necesarul de calorii i factori nutritivi n
funcie de nevoile organismului, iar diureza trebuie s fie crescut spre a elimina
edemele. Ae vor evita mesele voluminoase, prefer,nd mesele de volum redus i mai
frecvente, evit,ndu-se alimentele greu digestibile ca i cele care au fot supuse unei
pregtiri laborioase. Regimul va fi *iposodat, asezonat, bogat cu codimente permise,
pentru a nu deveni monoton.
Alimente indicate:
laptele, br,nzeturile proaspete nesrate !ca, urd, br,nz de vaci, br,nz
desodat"
carne de: vac, pasre slab !011 + 0?1 g5zi", petele slab de r,u !alu, lin, crap,
tiuc, pstrv" fiert sau fript
grsimile: untul nesrat, sm,nt,na, frica, uleiul vegetal, margarina nesrat
p,inea alb fr sare
fructele sub form de: compot, coapte ca piureuri, gelatine, rase pe rztoare,
sucuri de fructe
legumele ca: salate, piureuri, budinci, m,ncruri de legume, cu e)cepia celor care
sunt bogate n sodiu !varza, elina, spanacul, leguminoasele uscate, sfecla" i acelor care
produc meteorism
finoasele sunt permise toate, fierte fr sare !griul, orezul, pastele finoase,
fulgii de ovz, mmliga pripit"
dulciurile permise: aluatul de biscuii cu: fructe sau cu br,nz de vaci prospt,
budinci de finoase, miere, dulcea preparat n cas, gemuri sau marmelad, toate fr
conservant
buturi: ceaiuri de plante i sucuri de fructe
codimente aromate: ptrun9el, mrar, tar*on, leutan, c*imen, cimbru, mutar fr
sare i varz murat fr sare
sosuri: sos alb, sos de smmt,n, sos caramel
supe de: legume, cereale, fructe i supe creme ngroate cu finoase.
&nterzis: fumatul, consumul de buturi reci i orice fel de lic*ide n timpul mesei.
b. Regimul alimentar n infarctul miocardic.
&nfarctul miocardic se produce prin obstrucia unui vas coronarian, datorit unui
c*ag sau unui spasm al arterei coronare, bolnavul prezent,nd o durere puteric sf,sietoare
n regiunea inimii !care poate dura mai multe ore", transpiraii, scderea tensiunii
arteriale, care poate merge p,n la starea de colaps i pierderea cunotiinei. Regimul
alimentar va fi *idric alctuit din: ceaiuri, sucuri de fructe i ap, n primele $% + %> ore.
:n urmtoarele zile se indic un regim *ipocaloric !>11 + 0111 calorii pe zi", format din
?1 g proteine, $1 g lipide, 0?1 g glucide, regim care va fi strict *iposodat, alimentele vor
fi date sub form semilic*id !pasate", pentru a crua organismul de efortul masticaiei i
va fi reprezentat de: supe creme de legume, iaurt, budinci preparate din finoase cu lapte
!orez, gri, tiei, fidea", piureuri de legume preparate cu lapte. #in a doua sptm,n
regimul va fi *ipocaloric, *ipolipidic, *iposodat !.11 mg sodiu" i normoglucidic. Apoi
se va administra carnea fiart i tocat, fript, salatele de sfecl, morcovi, salat verde,
asezonate cu ulei i zeam de lm,ie. #in a treia sptm,n se accept regimul din
insuficiena cardiac compensat. #up ase sptm,ni se administreaz 0,? + . g 'a3l.
c. Regimul alimentar n K.(.A.
(ensiunea arterial este presiunea care rezult din contracia inimii datorit careia
s,ngele este mpins prin sistemul circulator. 3ifrele tensionale normale sunt considerate
0$1mm sistolica i 71 mm mercur diastolica. 3ifrele care depesc aceste valori se
ncadreaz n boala numit *ipertensiune arterial, care se mparte n:
0. esenial !a crei cauz nu se cunoate i reprezint >? B din cazuri"
$. secundar !de cauz cunoscut renal, endocrin, etc.", care reprezint 0? B
din cazuri.
;olnavii cu *.t.a. se pl,ng de cefalee, ameeli, tulburri de vedere i amoreli ale
membrelor inferioare. (ratamentul *.t.a. urmrete modificarea regimului alimentar al
bolnavului, evitarea emoiilor, a efortului fizic i intelectual e)agerat, precum i pstrarea
orelor de odi*n. Alimentaia recomandat va fi n rapurt cu starea de nutriie al
bolnavului.
Fa bolnavii cu surplus ponderal se va da un regim *ipocaloric, pentru a reduce
greutatea pacientului la cea ideal. 3a alimente permise se recomad: laptele degresat,
br,nza de vaci, caul nesrat, urda dulce, carnea numai de trei ori pe sptm,n !vit,
viel, gin, pui, pete slab de r,u", fiart sau fript.
Crsimile permise sunt numai cele vegetale, adug,ndu-se crude la salate sau
fierte n m,ncruri, cca 71 g pe zi. Ae recomand, p,inea alb sau intermediar, fr sare,
vec*e de o zi sau pr9it. Dinoasele sunt permise n cantitate limitat !gri, orez, fulgi de
ovz, fidea", fierte, fr sare. Fegumele indicate sunt cele srace n sodiu i celuloz
!morcovi, dovlecei, fasole verde t,nr, salat verde, ardei, vinete", rase mrunt ca salate,
fierte ca soteuri, piureuri, budinci de legume. Dructele vor fi permise sub orice form, fie
crude fie sub form de compoturi. #ulciurile vor fi preparate fr bicarbonat de sodiu i
fr sare, fie din aluat fiert sau din biscuii cu brnz de vaci sau cu fructe. ;uturile
permise sunt: ceai de plante, mces, sucuri de fructe i legume, lapte btut, iaurt. 3a supe
se recomand cele de legume i roii, iar ca sosuri: sosul alb i cel de legume. Jesele vor
fi date de volumul redus i frecvente !? + 7 pe zi", iar masa de sear se va servi cu $ + .
ore nainte de culcare.
Alimentaia raional "n 8i#oa(itamino5e
Kipoavitaminozele !carene vitaminice" sunt tulburri nutriionale, caracterizate
prin scderea concentraiei uneia sau mai multor vitamine din organism, ce determin o
serie de manifestri clinice i biologice specifice fiecrei vitamine. 3ele mai frecvent
nt,lnite *ipovitaminoze, menionm:
a. Kipoavitaminoza A !n funcie de gradul ei", poate determina:
tulburri distrofice la nivelul tegumentelor i mucoaselor
tulburri digestive + diaree !scaune mucosangninolente", coloraia
albstruie a buzelor, ngroarea mucoasei bucale
alte tulburri: respiratorii, urinare, auditive, vizuale !orbul ginilor -
vedere slab n ntuneric".
(ratamentul, poate fi:
profilactic, se face: printr-un regim alimentar variat i ec*ilibrat, care cuprinde
o proporie suficient de factori liposolubili
tratamentul curativ, prin: administrarea unui regim bogat n factori liposolubili,
uor asimilabili, sub forma vitaminei A i a carotenului, precum: lapte, ou, unt, ficat de
viel, fructe i legume verzi.
8itamina A este termostabil !rezistent n cursul pregtirii culinare a
alimentelor". Ae gsete n urmtoarele produse: unt, lapte, ou, br,nz, ficat, carne !vit,
miel", carote, legume verzi, roii, banane, cartofi, ulei de pete, sardele, somn, *eringi.
b. Kipoavitaminoza #, se caracterizeaz prin apariia deformaiilor membrelor
inferioare n P: gambe arcuite, mrirea epifizelor, malformaii ale toracelui, nt,rzierea
dentiiei. ;oala apare mai ales n primii doi ani de via, oasele fiind moi, fle)ibile, av,nd
un coninut sczut n calciu i fosfor. =steomalacia se caracterizeaz printr-un defect de
osificare asemntor cu ra*itismul, care apare ns la v,rsta adult. (ratamentul
*ipoavitaminozei # const n administrarea oral sau prin in9ecii cu vitamina #.
3oncomitent se va asocia i o alimentaie bogat n vitamina #: untur de pete, glbenu
de ou, ficat de viel, unt, lapte.
c. Kipoavitaminoza ;
0
8itamina ;
0
este un factor activ insdispensabil bunei
desfurri a metabolismului glucidic. Fa adult nevoia de vitamina ;
0
este de 0,? + $ mg 5
zi i de 1,? + 0 mg 5 zi la copil. Acest nevoie crete n: strile febrile, to)ice,
*ipertiroidism, diaree, tulburri de filtrare glomerular, diabet, sarcin. Janifestrile
careniale n vitamina ;
0
, sunt nt,lnite n /)tremul =rient, fiind specific consumatorilor
de orez decorticat cunoscute sub numele de boala beri + beri !e)presia indian pentru
anemie". :n rile europene boala nu se cunoate. = caren de vitamine ;
0
, poate apare
ns secundar unor boli precum:
n tulburri digestive + vrsturi incoercibile, dispepsii de fermentaie,
sprue, fistule gastro-colice + regimuri dietetice monotone, alcoolici cronici, n
subalimentaie i supra-alimentaie glucidic, fr aport corespunztor de vitamina ;
0

*ipovitaminoza ;
0
se evideniaz prin tulburri din partea sistemului
nervos central ce se manifest prin: astenie, iritabilitate, insomnie, scderea capacitii de
atenie i oboseala.
(ratamentul este:
0. profilactic + se face prin regim alimentar ec*ilibrat i prin combaterea:
alcoolismului, bolilor infecioase, a celor gastro intestinale i *epatice
$. curativ + prin administrarea alimentelor care conin vitamina ;
0
: dro9dia
!proaspt i uscat", germeni de gr,u, ficat de vit, carne de vit, 9ambon, rinic*i, soia i
c*iar asocierea vitaminei ;
0
, sub form medicamentoas.
d. Kipovitaminoza ;
$
!ariboflavinoza" se maifest prin leziuni ale mucoaselor i
tegumentelor !fisurarea ung*iurilor gurii: c*eilita angular sau zblua". Feziunile
buzelor, mucoaselor bucale i linguale sunt dureroase, d,nd senzaia de arsur, 9en la
ng*iire sau la micarea limbii. Feziunile pot interesa i mucoasa gastric i intestinal.
(ratamentul const n administrarea alimentelor bogate n riboflavin: ficat de vit,
rinic*i de vit, carne i p,ine integral. Ae va administra i vitamina ;
$
pe cale
medicamentoas.
e. Kipovitaminoza PP determin boala numit pelagr, care este o boal cronic
cu episoade acute, datorit unor carene comple)e care intereseaz: vitaminele
comple)ului ;, unii aminoacizi i unele substane minerale. Ae manifest prin:
tulburri cutaneo-mucoase + care apar pe prile e)puse la soare: feele dorsale
ale m,inilor i pe fa
tulburri digestive + gastrita *ipoacid sau anacid, care se e)prim prin dureri
i arsuri epigastrice
tulburri neuro + psi*ice + ameeli, cefalee, stri de depresie, an)ietate, tristee
nemotivat, dorina de izolare, astenie marcat, diminuarea memoriei i a ateniei, care
pot merge p,n la stadilu de demen pelagroas. Regimul va fi *ipercaloric, cu cantitate
crescut de proteine, 0,? + $ g54g5zi: carne, lapte, ou, br,nzeturi, care au valoare
biologic mare.
Crsimile $ g54g corp5zi n proporie N animal i N vegetal. #ro9die de bere
uscat n cantitate de 71 + >1 g5zi, ce va fi amestecat cu lapte cald i mprit n trei
prize. Faptele n cantitate de >11 + 0111 ml pe zi, previne accesul acut. #intre alimentele
bogate n vitamina PP menionm: varza, spanacul, fasolea verde, roiile i soia.
f. Kipovitaminoza 3. 8itamina 3 are un rol important n procesul de o)ido-
reducere celular. 'evoia zilnic este de $? + 71 mg. 'u se sintetizeaz n organism i de
aceea aportul e)ogen este indispensabil. 3ele mai bogate alimente n vitamina 3 sunt:
fructele i legumele. Printre manifestrile *ipovitaminozei 3, menionm: astenia,
indispoziia, starea de depresie, s,ngerri gingivale, inapetena, paloarea i uscciunea
tegumentelor. Alte alimente bogate n vitamina 3, sunt: varza, ridic*iile de lun,
conopida, roiile, sparang*elul, fasolea verde, cpunile, zmeura, citricile, piersicile,
pepenii, cireele. :n perioada de iarn se suplimenteaz cu 011 mg, vitamina 3 la adult i
?1 mg la copil zilnic.
Alimentaia raional "n unele 'oli in!e%ioase
Aforismul lui Kipocrate potrivit cruia n cursul bolilor infecioase febrile,
regimurile dietetice severe, c,t i cele n care alimentaia se face n mod e)cesiv sunt la
fel de duntoare pentru bolnav rm,ne un principiu de baz al dieteticii de azi. #e aceea
n alctuirea regimului alimentar, la bolnavii cu afeciuni infecioase acute, se va ine
seama de c,teva principii generale, privind tulburrile profunde ce au loc n organismul
invadat de agentul microbian i anume: de febr, care se nsoete de urmtoarele
tulburri generale: ameeli, inapeten, grea, c,t i de tulburrii ale aparatelor: cardio-
vascular, respirator, renal. (emperatura ridicat antreneaz intrarea n aciune a
mecanismelor de termoreglare, care declaneaz eliminarea marcat de ap i electrolii,
pe cale respiratorie i cutanat. #ac se mai adaug diareea i vrsturile se accentueaz
pierderile *idroelectrolitice, a9ung,nd la des*idratare. Aceste tulburri vor trebiu
corectate c,t mai rapid, pentru ca organismul s poat face fa agresiunii microbiene.
Regimul va fi de cca $?11 + .111 calori pe zi i va consta n:
glucide, care se vor da sub form de: za*r, siropuri, duceuri, sucuri de
fructe, finoase i fructe crude
proteine, care se vor da sub form de: lapte, iaurt, carne slab de pasre,
vit i pete slab
lipidele nefiind bine tolerate de bolnavii febrili, se vor da n cantitate mic,
sub forma celor fin emulsionate: unt, frisc, sm,nt,n
nevoile *idrice ale organismului se vor acoperi prin administrarea de
buturi sub form de: ceaiuri, limonade, citronade, oran9ade, compoturi, supe de legume
i lapte + acestea vor mpiedica des*idratarea i vor asigura n acela timp o bun diurez
se va asigura un aport adecvat de vitamine i elemente minerale din
sucurile de fructe i legume, din cruditi sau fierte !dac nu permite tolerana digestiv"
+ dieta trebuie ns individualizat i adaptat la fiecare bolnav n parte.
Prezentm n continuare alimentaia recomandat n principalele boli infecioase:
0. Kepatita epidemic !vezi bolile ficatului"
$. Debra tifoid , este o bol acut, febril, ce se manifest prin astenie, oboseal,
vrsturi, diaree, altern,nd cu constipaie, inapeten, *epatosplenomegalie i uneori
apr,nd ulceraii la nivelul intestinului, de aceea se vor evita alimentele fermentecibile,
care mresc peristaltismul, put,nd produce *emoragii sau perforaii intestinale.
Fa nceput se va da un regim *idro-lacto-za*arat compus din: sucuri de
fructe, supe de legume limpezi, ceaiuri, lapte, iaurt. Fic*idele se vor da n cantiti
crescute, dar fracionat.
#up % + ? zile de la scderea febrei !n funcie de toleraa
bolnavului", se poate aduga: br,nza de vaci, cremele de lapte i ou cu za*r, biscuii cu
lapte i lapte cu finoase.
:n convalescen regimul va fi mbogit cu: supa de carne degresat,
carne de pasre tocat fin i fiart, petele rasol, budincile de finoase, piureul de cartofi.
#ac apare diareea se scoate laptele din alimentaie.
.. (o)iinfeciile alimentare se manifest sub form de: gastrite acute i
gastroenterite, care debuteaz brusc cu: febr, cefalee, dureri musculare i abdominale,
greuri, vrsturi, diaree cu scaune apoase. Aceste fenomene sunt produse de to)inele
unor germeni din alimentele contaminate.
:n formele severe se suprim alimentaia oral pentru $% + %> ore, sau se
administreaz o diet *idric alctuit din: buturi reci, sub form de ceai de ment,
zeam de orez, sup de morcovi, sucuri de citrice, sifon rece. 3oncomitent se face o
*idratre parenteral masiv, bolnavul fiind obligatoriu internat n secia de infecioase.
#up ncetarea vrsturilor se va relua progresiv alimentarea cu: supe de
legume !strecurate i srate", orez fiert, br,nz de vaci, iaurt, biscuii, apoi se introduce,
supa de carne degresat, carnea fiart tacat i finoasele.
%. #izenteria este o boal infecioas acut care debuteaz relativ brusc, cu:
febr, grea, dureri abdominale i scaune diareice muco + sang*inolente.
;onavul va fi supus $% + %> ore, unei diete *idrice alctuit din ap fiart i
rcit, sau ceaiuri de plante, sup de legume strecurat i srat, sup de morcovi, zeam
de orez.
#up ncetarea vrsturilor i a semnelor de intoleran gastric, dieta se
mbogete cu: orez i gri !fierte n ap", morcovi, iaurt, br,nz de vaci, mere rase, fulgi
de ovz, sup cu gri. :n evoluie cu supe de carne, p,ine pr9it, carne fiart, piureu de
cartofi.
#up 6 + > zile, se revine la un regim normal. Rm,n contraindicate pentru o
perioad mai lung de timp, dulciurile, grsimile, sosurile i alimentele bogate n
celuloz.
?. Acarlatina este o boal infecioas acut, ce se caracterizeaz subiectiv, prin:
febr mare, cefalee, frisoane, vrsturi, durere n g,t i obiectiv prin: angin i erupie
generalizat pe tot corpul. #up 6 zile erupia plete, tegumentele ncep s se
descuameze i starea general se mbuntete simitor.
Regimul ct e)ist febr, va fi *idroza*arat.
#up scderea febrei i cnd erupia ncepe s pleasc se vor aduga:
finoasele preparate cu lapte sau br,nz de vaci, apoi se va aduga p,inea alb pr9it,
biscuiii, legumele sub form de soteuri, fructele crude sau coapte, pr9iturile de cas.
7. Ru9eola !po9arul" este o boal infecioas acut, care se caracterizeaz prin:
febr !care crete treptat", cefalee, inapeten, astenie i prin apariia unei erupii
generalizate.
Alimentaia va fi *idroza*arat n timpul perioadei febrile.
Apoi se vor aduga supele de legume cu paste finoase, finoasele cu lapte,
br,nza de vaci, untul i supele de carne.
#up 01 zile se trece la alimentaia normal.
6. (usea convulsiv !mgreasc" se caracterizeaz printr-o perioad febril,
urmat de tuse uoar la nceput, care devine frecvent sub form de crize, mai ales
noaptea, nsoite de vrsturi.
Ae va evita administrarea de lic*ide seara, pentru a scdea frecvena acceselor
n cursul nopii.
Jesele vor fi de volum redus i frecvente, alctuite din alimente semilic*ide
!concentrate" bogate n calorii i vitamine.
>. Parotidita epidemic !oreionul" debutez lent, cu: febr mic, astenie. #up
c,teva zile apare tumefacia glandelor parotide !salivare situate n dosul urec*ii", care
face dificil alimentarea bolnavului.
:n prima etap alimentaia, va fi deci, alctuit din lic*ide i semilic*ide.
Apoi se trece la un regim lacto + finos + vegetarian i fructarian.
#up 6 + > zile dac nu au aprut complcaii se trece la un regim normal.
-. Cripa este o boal virotic cu debut brusc, stare general alterat dureri
musculare, cefalee, stranut, rgueal. @neori pot aprea i manifestri digestive:
vrsturi, grea, diaree. Alimentaia n grip este asemntoare celorlalte boli
infecioase.
Alimentaia raional "n unele 'oli aler9i%e
Alergia reprezint o stare de reactivitate modificat a organismului determinat
de un mecanism imunologic, atunci c,nd asupra lui acioneaz n mod repetat diferite
substane cu acest efect. Alergenul poate a9unge n organism prin: contact direct
!tegumente, mucoase" pe cale: sang*in, digestiv, sau parenteral !in9ecii". :n urma
producerii reaciei antigen + anticorp sunt eliberate o serie de substane rspunztoare de
leziunile i simtomatologia clinic din diversele stri alergice: urticarie, astm bronic i
diaree. Alergenii pot fi:
a. #e origine alimentar:
animal : carnea conservat, crustacei, petele, v,natul, oule, laptele i
derivatele, ciocolata
vegetal : cereale i derivate, legume !roii, ceap, mazre, spanac", fructe
!cpuni, zmeur, coacze, portocale", condimente !*rean, mutar, piper".
b. #e origine c*imic: coloranii, conservanii, edulcoranii, aromatizanii,
ncorporai n alimente.
&ndiferent de natura alergenului, care determin reacie alergeic, se impune un
tratament dietetic, care s respecte urmtoarele reguli: s fie suficient cantitativ, corect
ec*ilibrat n principii nutritive, s nu fie monoton, prea strict restrictiv !pentru c are un
rol nefast asupra psi*icului bolnavului". Jesele vor fi luate la ore regulate n linite, fiind
precedate i urmate de o perioad de repaus.
Alimentaia raional "n o'e5itate
=bezitatea reprezint o boal metabolic, caracterizat prin acumularea grsimii
n organism ntr-o proporie crescut, realiz,nd un e)ces ponderal de peste $1B, din
greutatea ideal a individului. Fa producerea acesteia particip doi factori:
unul e)ogen !abuzul alimentar"
altul endogen !genetic" o predispoziie constiuional la care uneori se adaug i
sedentarismul.
:n afar de forma comun generalizat de obezitate e)ist nc dou forme de
obezitate segmentar: de tip android, n care esutul gras se dispune mai ales la nivelul
trunc*iului i care determin frecvent: anteroscleroz, diabet za*arat, sau litiaz renal i
forma de tip ginoid, cu localizarea esutului adipos, pe: olduri, fese, coapse, ce determin
frecvent atroza. :n obezitatea general n afar de e)cesul ponderal, apar i complicaii
respiratorii, cardio-vasculare, digestive !litiaz biliar, colecistite, colite". (ratamentul
obezitii const n primul r,nd n reducerea aportului alimentar printr-un regim
*ipocaloric, cu un aport de cca 0$11 + 0.11 calorii n condiii obinuite de activitate.
Proteinele vor fi date n proporie de 0-0,?g54g corp, greutate ideal pentru rolul
lor plastic, i pentru c prin arderea lor stimulaez metabolismul.
Raia lipidic va fi sczut la cca %1-?1g5zi!deoarece ele furnizeaz un aport
caloric crescut"
Regimul va fi srac n glucide fiind tiut c factorul principal n constituirea
obezitii, e determinat prin dezec*ilibrul alimentar produs, prin consumul e)agerat de
dulciuri concentrate, finoase. :n general un regim *ipocaloric, cu proteine suficiente,
bogat n legume verzi i fructe acoper nevoile de vitamine *idrosolubile i de minerale
ale obezului.
:ntr-un regim *ipocaloric sunt permise urmtoarele alimente:
Produsele lactate, laptele sm,nt,nit, iaurtul degresat, br,nza de vaci dietetic,
urda.
3arnea de: vac slab, viel, miel, pete
Petele slab de r,u!alu, tiuc, lin"
=ulele fierte tari i albuul de ou
Fegume: ciuperci, roii, ridic*ii, salat verde, ardei grai, castravei, conopid,
spanac, lobod, dovlecei, varz alb, fasole verde!proaspete sau sote de legume"
Dructe: mere creeti, lm,i, portocale, mandarine, pepene verde, coacze, fragi,
afine, viine, cirei timpurii.
Crsimi: grsimi vegetale, margarin.
;uturi: sucuri de legume i fructe, lapte degresat.
Aare n medie ?g5zi.

Alimentaia raional "n arterios%lero5 &i $isli#i$emii
Arterioscleroza este o boal cronic degenerativ caracterizat prin depunerea n
pereii arterelor a colesterolului i a altor lipide, ce duce la ngroarea i sclerozarea
acestora. 8asele saguine devin rigide, i pierd elasticitatea, lumenul se ngroaz,
determin,nd *ipertensiunea arterial.
Producerea arteriosclerozei are drept factori etiologici:
sedentarismul,
supraalimentaia,
stresul,
3omplicaiile reprezint una din cauzele cele mai frecvente de deces !e)ist,nd o
corelaie str,ns ntre alimentaia bogat n grsimi, n special animal i apariia
arteriosclerozei". :ntruc,t odat constituit procesul patologic este greu de combtut,
problema profila)iei, rm,ne pe primul plan.
msurile profilactice urmresc: combaterea sedentarismului, stresului,
supraalimentaiei i dezec*ilibrele n general.
Alimentaia n arterioscleroz urmrete:
s corecteze creterile anormale ale depunerilor lipidice din s,nge!care intervin n
producerea ei".
s evite apariia complicaiilor!c,nd de9a sindromul umoral este instalat"
s evite repetarea unor accidente vasculare!c,nd acestea s-au produs".
:n ceea ce privete influena factorilor nutritivi o influen favorabil o au:
reducerea aportului de lipide la circa 71->1g5zi !acord,nd prioritate grsimilor de
origine vegetal". @n procent de grsimi animale e necesar pentru ve*icularea
vitaminelor liposolubile indispensabile nutriiei.
proporia de glucide va fi sczut la .1-%1B!evit,nd dulciurile rafinate"
proteinele se vor da n proporie de $1-.1B!sub forma celor cu valoare biologic
mare". Aportul de calorii se va aprecia n funcie de greutate, talie, v,rst, se) i
activitatea depus de individ. :n componena regimului alimentar se indic urmtoarele
alimente:
carne slab fiart!rasol", grtar, friptur nbuit.
petele slab de ap dulce !alu, tiuc, lin".
lapte: degresat, btut, iaurt !din lapte sm,nt,nit, br,nz de vaci dietetic.
ou: permis albuul, glbenuul !numai n proporie de $-. pe sptm,n.
grsimile n cantitate redus !uleiurile vegetale bogate n acizi grai polisaturai"
p,ine integral $11-$?1g5zi.
finoasele n cantitate limitat !gri, fulgi de ovz, orez".
legumele vor fi permise fr restricie sub form de sote.
cartofii n cantitate moderat !0?1-$11g5zi" fieri, copi, ca piureuri
fructele fr restricie: crude, coapte, sucuri de fructe, compoturi.
dulciurile: biscuii de albu, bezele, papanai fieri, gelatine de fructe.
buturi permise: ceaiuri de plante, sucuri de fructe i legume, lapte degresat, ape
carbogazoase.
supe permise: de legume, borul de perioare, bulionul de carne degresat.
condimente permise cele aromate: mrar, tar*on, cimbru, ptrun9el, elin, c*imen,
scorioar, lm,ie, oet.
sosurile permise, numai cele dietetice.
b" #islipidemiile Aunt afeciuni caracterizate prin tulburri ale metabolismului lipidic, cu
apariia n cantiti anormale ale fraciunilor lipidice n s,nge i uneori cu modificri
calitative ale acestora.
:n funcie de fraciunile lipidice sanguine!interesate n procesul patologic", pot fi grupate
n urmtoarele tipuri:
a" tipul & *ipertrigliceridemie , ce se caracterizeaz prin apariia unor creteri
anormale a grsimilor neutre din s,nge !trigliceride". ;oala se manifest din copilrie,
av,nd un caracter familial bolnavul prezent,nd: dureri abdominale, *epatomegalie,
splenomegalie. 3antitatea crescut a grsimilor n s,nge, d acestuia aspectul lactescent.
:n aceast afeciune regimul va urmri n primul r,nd scderea lipidelor sanguine,
prin administrarea unui regim srac n grsimi alimentare, a ceaiului de vintrilic, de . ori
pe zi nainte de mese i bogat n vitamina A !ce se va asigura din alte surse dec,t cele
animale". Regimul alimentar va fi asemntor celui din diabet i arterioscleroz.
b" (ipul && se numete *ipercolesterolemia familial i se caracterizeaz prin:
creterea anormal a valorilor colesterolului. 3oncomitent apar depuneri de colesterol la
nivelul pleoapelor numite )antelasme, ca i n 9urul corneei sub forma unui arc numit
geronto)on. ;oala prezint un interes ma9or !duce la apariia precoce a arteriosclerozei".
:n aceast afeciune regimul alimentar are ca obiectiv principal reducerea colesterolului
sanguin prin administrarea alimentelor srace n lipide.8a fi asemntor celui din
arterioscleroz.
c" (ipul &&& se cunoate sub numele de dis-beta-lipoproteinemie i se caracterizeaz
printr-o anomalie calitativ a lipidelor sanguine, cu apariia unor fraciuni de aspect
deosebit fa de cele normale plus creterea colesterolului sanguin, uneori asociindu-se
cu scderea toleranei la glucide. ;olnavul poate prezenta: )antelasme i geronto)on.
Regimul va fi: *ipoglucidic, normoprotidic i *ipocaloric n obezitate asemntor celui
din diabetul za*arat i arterioscleroz.
d" (ipul &8 este dislipemic indus prin glucide care se caracterizeaz clinic prin
e)istena *epatomegaliei i splenomegaliei. ;olnavul poate fi obez i de multe ori
prezint un diabet za*arat, cu scderea toleranei la glucide. :n s,nge se constat prezena
unor valori crescute ale colesterolului i trigliceridelor n special. Regimul n acest caz va
fi *ipocaloric!n caz de obezitate", normoprotidic, *ipoglucidic, normolipidic, asemntor
celui din diabet.
e" (ipul 8 , se numete *iperlipemie mi)t!e)o-endogen" i se caracterizeaz clinic
prin prezena: *epatosplenomegaliei i durerilor abdominale iar n s,ngele bolnavilor apar
valori crescute ale trigliceridelor i colesterolului !serul fiind de multe ori
lactescent".@neori e)ist o toleran sczut la glucide. :n aceast form eficacitatea
regimului alimentar este mai sczut, deoarece nu poate influena dec,t componenta
e)ogen i deloc pe cea endogen, de aceea la regimul alimentar se asociaz i
medicamente *ipolipemiante i ceaiul de vintrilic nainte de mese de . ori pe zi !$?1ml
pe zi". Regimul n aceast form de dislipidemie va fi *ipolipidic, normoprotidic i
normoglucidic !vezi arterioscleroz, obezitate i diabet".
Alimentaia raional "n $enutriie
#enutriia este o entitate clinic, ce presupune o scdere progresiv la un individ
considerat p,n la un anumit moment normoponderal, !spre deosebire de individul slab
care prezint o insuficien ponderal cronic, constituional instabil la sf,ritul
perioadei de cretere". = pierdere n greutate care depete 0?B poate fi considerat
denutriie, ce poate rezulta prin:
0" Reducerea ingestiei alimentare n unele cazuri:
cancer, infecii, alcoolism, tabagism, anore)ie to)ic.
colit, rezecii gastrice, afeciuni *epatice.
stri de an)ietate, deprimare psi*ic, anore)ie nervoas.
$" 3reterea pierderilor de elemente nutritive pe diferite ci: diaree, arsuri
supuraii cronice, e)udate seroase, albuminurii, glicozurii.
." 3reterea nevoilor nutritive n: febr, *ipertiroidie, sarcin, perioad de
convalescen, activitate fizic crescut, perioad de cretere rapid. #intre simptomele i
semnele nt,lnite frecvent la aceti bolnavi menionm:astenia, scderea rezistenei la
efort i la frig. (opirea depozitelor adipoase duce la ptoze viscerale i la *ernii prin
pierderea tonusului muscular. Pielea este infiltrat, faciesul modificat cu proeminena
arcadelor, obra9i scof,lcii, urec*i transparente, globi oculari nfundai.
Alimentaia raional "n 'olile renale
Rinic*ii ndeplinesc n organism funcia de e)creie a substanelor to)ice i
a deeurilor rezultate din metabolism. /i sunt formai dintr-o multitudine de uniti
anatomo-funcionale numite nefroni, iar acetia la r,ndul lor sunt alctuii din glomeruli.
&nflamaia glomerulilor determinat de o infecie cu streptococ plecat dintr-un focar:
amigdalian, otic, faringian, sinusal, determin glomerulonefrit acut care apare la un
interval de . sptm,ni, de la infeci dac nu a fost tratat. ;olnavul cu C.'. A. va fi
obligatoriu internat n spital, dietetica ocup,nd un loc important n cazul
tratamentului.;olnavul aflat n repaus absolut la pat, va primi:
:n primele $%-$>*, un regim *idric !desodat", cuprinz,nd: ceaiuri diuretice,
siropuri !n care cantitatea de lic*ide trebuie s fie egal cu diureza".
#up %>-6$*, dac evoluia bolii este favorabil, se vor introduce n diet,
alimente bogate n glucide: paste finoase,orez, za*r i fructe !n caz c diureza este
peste 0111ml5zi".
Apoi se va mbogii cu : supe de zarzavat !din legume srace n sodiu", cartofi,
p,ine fr sare, glbenuul de ou, marmelad, sos alb. Progresiv se vor introduce alimente
cu coninut proteic mrit: lapte desodat, br,nz de vaci, ca, urd, pete alb de r,u !fiert
sau fript", carne degresat, fiart sau fript !n limita cantitii proteice permise".
finoase sub form de budinci!cu laptele permis, cu nuci,i za*r".
legume sub form de: salate, cruditi, !pregtite cu ulei", piureuri, soteuri cu unt.
dulciuri: tarte de fructe, ecleruri, cltite cu dulcea.
grsimi: unt proaspt, ulei, sm,nt,n, fric.
buturi: sucuri de fructe, ceaiuri de plante!cu efect diuretic".
condimente: coa9 de lm,ie, vanilie.
supe de: legume, finoase i fructe.
sosuri: preparate dietetic, asezonate cu condimente permise. Jesele vor fi
frecvente ?-75zi.
;"4lomerulone!rita %roni%
Apare dup o C.'.A. incorect tratat, sau dup cele cu evoluie sever.
:mbrac $ forme: 0" cu *ipertensiune !forma *ipertensiv" i $" cu edeme mari !forma
nefrotic". Clomerulonefrita cronic evolueaz treptat ctre insuficien renal cronic
!ce reprezint un stadiu n care vindecarea nu mai este posibil" rinic*ii nu mai au
posibilitatea s-i ndeplineasc funcia de eliminare a deeurilor din organism, bolnavul
a9ung,nd n stadiul de uremie c,nd prezint o stare general alterat, acuz,nd
urmtoarele simptome: cefalee !dureri de cap", inapeten !lipsa poftei de m,ncare",
somnolen progresiv, apatie, *alen amoniacal !aerul e)pirat are miros de amoniac",
oligurie !cantitate redus de urin".
0" :n glomerulonefrita cronic, forma *ipertensiv, regimul alimentar este
asemntor cu cel din *ipertensiunea arterial.
:n glomerulonefrita cronic, forma nefrotic, se administreaz un regim alimentar
normocaloric bogat n proteine !*iperproteic" *iperglucidic, *ipolipidic i *iposodat
folosind ca alimente:
carnea: slab de vit, pui, pete de r,u, fierte!ca rasol", fript, sau coapt la
cuptor.
br,nz, lapte, urd, toate desrate.
oulele sun admise numai n cantitate limitat i numai n preparate.
finoasele sunt admise, preparate ca budinci !cu za*r, unt, nuci, lapte" n
limita sodiului permis.
Fegumele sunt permise !cu e)cepia leguminoaselor uscate", spanacul,
elina, tevia, etc. sunt permise ca salate, piureuri, soteuri, m,ncare cu sos dietetic.
Dructele se pot ntrebuina: crude, coapte, compoturi, 9eleuri i gelatine de
fructe.
#ulciuri preparate cu aluat fr sare sau bicarbonat, cu fructe sau br,nz
de vaci.
Crsimi n cantiti reduse !? g unt i 0?ml ulei".
;uturi permise: sucuri de fructe, ceaiuri diuretice, lapte
desodat,limonade.
3ondimente admise cele aromate.
Aupe de: legume, finoase, bor de legume
Jesele vor avea volum redus, fiind repartizate n ?-7 porii pe zi.
Re9imul "n I.R.7. *insu!i%iena renal %roni%.
:n cazul c,nd bolnavul a9unge n acest stadiu, apar o serie de tulburri
*idroelectrolitice i a produilor to)ici ce rezult din metabolismul protidic, ce nu mai
pot fi eliminai de rinic*iul bolnav. :n aceast situaie regimul alimentar va fi adaptat
strii pacientului, fiind:
Kipercaloric !mpiedic,nd folosirea esuturilor proprii, n scopul obinerii
caloriilor necesare".
'ormo sau *iperlipidic !moderat" pentru a asigura aportul de calorii necesare.
Alimente permise:
Dinoase: orez, gri, fidea !preparate cu unt, za*r, nuci".
P,ine alb sau intermediar + fr sare.
Dructe: crude, compoturi, coapte sau preparate cu za*r.
#ulciuri: fric, marmelad, miere, finoase cu za*r i nuci.
Fegume permise: salate de cruditi sau ca piureuri, soteuri, m,ncruri
cu sos dietetic, budinci.
#ac nu e)ist edeme $ + . g 'a3l 5 zi.
3odimente permise, cele aromate.
Aupe: de legume sau de finoase n limita lic*idelor permise !egale cu
diureza".
Crsimi: unt, sm,nt,n, fric, ulei, margarin.
3arnea, laptele i derivatele !n limita proteinelor permise".
=ule numai glbenuul.
:n ceea ce privete aportul de proteine, acestea se vor da: 71 + >1 g 5 zi, c,nd ureea
sanguin, este sub valoarea de >1 mgB, c,nd crete puin peste, se reduc la 71 + %1 g 5 zi
!nimai din lactate" au avanta9ul unei bune digestibiliti i matabolizri. 3,nd ureea crete
foarte mult peste valorile normale se restr,ng la $1 + $? g 5 zi.
Alimentaia raional "n 8i#eruri%emii *9ut. litia5 uri%
Cuta !podraga" este o afeciune metabolic, caracterizat din punct de vedere
clinic prin inflamaiile metacarpo-falangiene !mai ales al *alucelui", care devin foarte
dureroase, se nroesc, se tumefiaz, datorit depunerii cristalelor de urai n cartila9e i
tendoane !esutul con9uctiv av,nd afinitate mare pentru acidul uric". 3reterea
concentraiei acidului uric n s,nge este cunoscut sub numele de *iperuricemie.
Alimentaia are un rol im#ortant "n 8i#eruri%emii
0. :n pueul acut de gut se va da bolnavului o alimentaie srac n calorii !cca
0>11 calorii".
:n primele dou zile, va fi alctuit mai ales din glucide: paste finoase, orez,
supe, creme de legume, piureuri !fr grsime i sare", legume fierte, soteuri, fructe
coapte, compoturi.
3a buturi pot fi folosite: sucurile de fructe, laptele dulce degresat, apele
alcaline. Ae vor da $ + . litri 5 zi, pentru a stimula diureza, a diminua formarea de acid
uric i a realiza alcalinizarea urinii.
$. Fa bolnavii cu gut cronic, alimentaia are drept scop, scderea
*iperuricemiei prin:
administrarea unei alimentaii srac n purine
asigurarea unei bune diureze
alcalinizarea urinei !pentru a mpiedica precipitarea acidului uric i a formrii
cristalelor".
Regimul va fi alctuit din:
lapte: dulce, btut, iaurt
br,nzeturi nesrate slabe
carne de: vac, gin, pete n cantitate redus 011 g, fiart, rasol i numai de
trei ori pe sptm,n
ou n cantitate redus !pentru prepararea m,ncrurilor cu uleiuri vegetale"
p,ine alb vec*e de o zi
finoase: orez, gri, fidea, macaroane, mmlig
legume permise: cele verzi, fierte ca supe + creme de legume, piureuri fierte
fr grsime, sucuri de legume, cartofi
fructe permise toate, sub form de: crude, coapte sau compoturi
dulciuri indicate: mierea, dulceaa, gelatinele de fructe
ca buturi, se recomad: sucurile de fructe i legume, apele alcaline, laptele
degresat, supe de legume
sosurile sunt permise numai cele din legume !preparate dietetic".
Alimentaia raional "n litia5a renal
Fitiaza renal este o boal care se caracterizeaz prin prezena de calculi
!pietre" la nivelul rinic*iului sau cilor urinare.
3linic se manifest la bolnav prin colica renal, ce se e)prim prin: dureri n
regiunea lombar cu iradierea de-a lungul cilor urinare: modificri ale miciunii
!pola4iurie" eliminarea de *ematii n urin !*ematurie" i de cristale.
:n funcie de compoziia c*imic a calculilor deosebim, litiaz:
0. uric
$. fosfatic
.. calcic
%. mi)t !frecvent".
0. Alimentaia bolnavilor cu litiaz uric este asemntoare cu cea din
*iperuricemii i gut, adic:
srac n calorii
lacto + fructo vegetarian i alcalinizat !uraii pentru c precipit n mediul
acid, favoriz,nd formarea calculilor".
$. Alimentaia n litiaza o)alic, trebuie s fie srac n: calorii, lipide i
glucide, bogat n lic*ide i acidifiant, cu scopul de a mpiedica sau a reduce
fermentaiile intestinale !bloc,nd astfel formarea acidului o)alic". #intre alimentele
permise menionm:
legumele: conopida, varza alb, ciupercile, salata verde, mazrea, ridic*iile,
elina
fructele: merele, perele, piersicile, caisele, strugurii, gutuile
dulciuri: siropurile, dulceaa i cele preparate cu albu
buturi: ceaiuri de plante !ment, mueel, mtase de porumb", sucuri de fructe
i legume
supe: bulionul de carne
ou !cu moderaie", numai n preparate
laptele i br,nzeturile n cantiti mici
carne de: vac slab, pasre.
Ae vor da ? + 7 mese 5 zi, de volum redus.
.. Alimentaia n litiaza fosfatic, va fi: srac n calorii, n lipide, bogat n
proteine, acidifiant i cu lic*ide n cantitate crescut.
Alimentele permise:
carnea i petele slab !fierte sau fripte" i la cuptor n diferite preparate
finoasele de orice fel
dulciuri: za*rul, biscuiii, pr9ituri cu albu de ou
buturi: ceai slab !de: cozi de ciree, co9i de mere, mtase de porumb", cacao cu
ap
codimente aromate: mrar, ptrun9el, tar*on, leutean, oet
supe de: finoase, bulionul de carne i cele din legumele permise
sosurile, cele preparate dietetic
p,inea alb sau intermediar
Ae vor da alimente bogate n vitaminele A i #, ca: untul, untura de pete,
dro9dia de bere.
Alimentele permise, dar n cantitate limitat:
laptele !datorit aportului de calciu crescut"
oulele n preparate
legumele permise !numai cele cu coninut sczut n calciu i care aduc puine
balene alcaline", ca: sparang*elul, dovleacul, varza de bru)elles, mazrea, fasolea verde.
Alimentaia raional a
'olna(ilor %u $ia'et 5a8arat
#iabetul za*arat este o boal de metabolism cu evoluie cronic, transmis
ereditar sau c,tigat n timpul vieii, caracterizat prin perturbarea metabolismului
glucidic, nsoit sau urmat de perturbarea metabolismelor lipidic, protidic i mineral,
care se datoreaz insuficienei absolute sau relative de insulin. ;oala se manifest din
punct de vedere clinic, prin:
Aete accentuat !polidipsie"
3reterea cantitii de urin eliminat concomitent !poliurie"
Doame accentuat !polifagie".
#e multe ori ns diabetul trece neobservat, fiind descoperit nt,mpltor, cu
ocazia efecturii unor analize n alt scop.
#iabetul za*arat mbrac mai multe forme i anume:
0" #iabetul za*arat 9uvenil care apare n copilrie i la tineri, necesit,nd
administrarea de insulin pentru reec*ilibrare
$" #iabetul za*arat de maturitate care se instaleaz n general dup v,rsta de
%1 ani fiind n general insulinoindependent !nu necesit insulin pentru ec*ilibrare".
." #iabetul za*arat care debuteaz peste v,rsta de 7? ani !care este de multe
ori insulinodependent".
(ratamentul diabetului za*arat se face prin:
a" regim alimentar
b" administrare de insulin
c" terapie oral
a" Regimul alimentar are o mare importan n tratamentul bolii neput,nd fi
nlocuit de nici un tratament medicamentos.
0. Fa copilul diabetic , este obligatoriu s se asigure toate principiile
nutritive, n raport cu nevoile sale energetice i plastice ntr-o proporie ec*ilibrat.
Pentru obinerea unor valori normale ale glicemiei, pe l,ng insulinoterapia aplicat
corect, trebuie calculat i nevoia de: glucide, lipide i proteine. Regimul se va adapta
continuu n funcie de v,rsta copilului, av,nd n vedere ca ?1-71B din proteine s fie de
origine animal.
$. Fa adultul diabetic se va ine seama de principiile alimentare raionale ale
omului normal, ca i de tolerana individual la glucide a bolnavului. Atabilirea toleranei
la glucide !diabet" se va face zilnic, administr,nd o cantitate fi) de glucide timp de $-.
zile, perioad n care se va recolta zilnic urina din $% ore, pentru determinarea glicozuriei
!za*rul eliminat prin urin", doz,ndu-se concomitent i glicemia !za*rul din s,nge".
;olnavul va primii $11 g *idrai de carbon care se obin din:
0111 ml lapte !%1 gK3" Q 7>1 calorii
$?1 g cartofi copi !?1 gK3" Q $.1 calorii
$11 g p,ine !011 gKC" Q ?01 calorii
$11 g salat verde !01 gKC" Q %1 calorii
:n total Q0%11 calorii.
Fa acest regim se va putea aduga i o cantitate de $11 g carne i 01-0? g unt.
#ac media glicozuriei calculat pe . zile este de >1 g, tolerana la glucide este de 0$1
vgK3 !$11g->1gQ0$1g" adic cele administrate minus cele eliminate. #ac bolnavul
primete i insulin !e)emplu .1 ui", tiind c 0uio !insulin ordinar" ec*ilibreaz $ g
glucoz, se va scdea i aceasta din cantitatea administrat i atunci tolerana va fi numai
de 71 g. !dac urina conine i corpi cetonici se va alctui un regim din fructe".
e reinut
@n bolnav care n urma acestui regim nu prezint glicozurie, sau are valori sub
01g5$%*, se consider a avea o toleran bun la glucide i se va ec*ilibra numai cu
regim.
#up calcularea toleranei la glucide se va alctui regimul bolnavului n funcie
de greutate, se), v,rst, condiii de via i minc. #e obicei se administreaz, un regim
care cuprinde:
0?1 + $11 g glucide zilnic !cantitatea de 0?1 g se recomand la:
supraponderali, sedentari i la v,rstnici". Clucidele permise vor fi cele din: !cereale,
legume, fructe" contraindicate fiind cele din produse za*aroase i za*r.
Alimentele cu coninut glucidic permise, pot fi grupate astfel:
0. Alimente ce conin ? B glucide:
legume: varza, conopida, sparang*elul, lptucile, spanacul,
ppdia, tevia, ardeii grai, vinetele, dovleceii, roiile, bamele, castraveii, fasolea verde,
ridic*iile, ciupercile
fructe: pepenele verde, coaczele, fragii, portocalele, grefurile,
mandarinele, lm,ile, afinele.
$. Alimentele ce conin 01 B glucide:
legume: morcovii, ceapa, prazul, sfecla, elina, zmeura, murele, merele,
piersicile, viinile, cireele, nucile, alunele.
.. Alimente ce conin 0? B glucide:
fructe: merele ionatane, caisele, cireele pietroase.
%. Alimente ce conin $1 B glucide:
legume: cartofii, fasolea uscat, lintea i mazrea uscat
fructe: bananele, perele bergamote, prunele, strugurii.
?. Alimente bogate n glucide utilizate n mod curent:
p,ine ce conine ?1 g glucide la 011 g cantitativ
pastele finoase fierte ce conin $1 g glucide la cantitatea de 011 g
laptele i br,nza de vaci, ce conin % g la 011 g.
#eci putem mprii alimentele n trei categorii:
a. Alimente interzise:
za*rul i produsele za*aroase
fructele uscate !curmalele, stafidele, smoc*ine"
pr9iturile
leguminoasele uscate
castanele
ng*eata
vinul dulce
mustul
siropurile
strugurii
prunele.
b. Alimente ce se pot consuma n cantitate limitat !c,ntrite":
p,inea
cartofii
pastele finoase
fructele
legumele cu peste ? B glucide
laptele
iaurtul
br,nza de vaci.
c. Alimente ce se pot consuma fr restricii !toate celelalte alimente", adic:
carnea i derivatele din carne
petele
oulele
br,nzeturile,
sm,nt,na,
untul
uleiul
legumele cu ? B glucide.
&ndiferent de cantitatea de glucide prescrise, se consider, c un bolnav are nevoie
zilnic de:
$?1 ml lapte + 01 g K3
.1 g fructe cu 01 B glucide + .1 g K3
>11 g legume cu ? B glucide + %1 g K3
Q >1 g K3
Restul necesarului de glucide va fi comletat din: p,ine, cartofi, br,nz de vaci.
Alimentele ce conin o proporie mic de glucide i au un volum mare !legume
cu ? B g K3", se pot da i frr c,ntar, pentru completarea regimului zilnic al diabetului.
:n cazul n care bolnavul face insulin ordinar, glucidele vor fi repartizate n
cantitate mai mare la mesele la care se administreaz insulina i n cantitate mai mic la
celelalte, fiind repartizate n ? + 7 mese 5 zi. Dructele i legumele vor ocupa un loc
important n alimentaia diabeticului datorit bogiei lor n potasiu i vitamine.
:n cazul complicaiilor renale p,inea va fi nlocuit cu cartofii.
Proteinele se vor da n cantitate de 0,? + $ g 5 4g 5 corp 5 zi, din aceste ?1 B
trebuiesc s fie de origine animal.
Restul caloriilor vor fi asigurate din grsimile saturate i nesaturate n cantitate
de ma)im 0%1 + 071 g 5 zi. /)emplu de alctuire a unui regim la un diabetic cu talia de
061 cm, greutatea 61 4g. (olerana la K3 + 0$1 g, pe o zi.
#imineaa + $11 ml lapte i $1 g p,ine.
=ra 00 + ?1 g parizer i $1 g p,ine.
=ra 0% + sup de legume i un ou cu ulei, 0?1 g carne fiart, 0?1 g cartifi
!piureu cu 0? g unt", 0?1 g mere, 71 g p,ine.
=ra 06 + $11 g br,nz de vaci, $1 g p,ine.
=ra $1 + 011 g carne, sote de legume cu ulei, %1 g p,ine, 0?1 g mere.
:n sarcin regimul va fi mai bogat n proteine $ g 5 4g 5corp greutate
ideal, iar n perioada de alptare cantitatea de glucide se va crete la .11 + .?1 g 5 zi.
Boala Al58eimer: in9ri;irea #a%ientului
;oala Alz*eimer este cea mai intalnita forma de dementa, cuprinzand o serie de
simptome cum ar fi pierderea progresiva a memoriei, pierderea rationamentului si a
capacitatii decizionale, sc*imbari ale starii de spirit si comportamentului. Alte forme de
dementa sunt: dementa vasculara, boala 3reutzfeldt-Ga4obs, dementa fronto-temporala,
dementa din cadrul bolii Par4inson, dementa to)ica, forme ce au simptome asemanatoare,
cauzate de degenerarea progresiva si ireversibila a celulelor nervoase de la nivelul
creierului.
@na din > persoane care au trecut de varsta de 7? ani sufera de boala Alz*eimer, o
forma grava de dementa. &ngri9orator este faptul ca afectiunea nu este diagnosticata din
timp, deoarece prietenii si familia nu recunosc semenele si simptomele caracteristice
bolii. Prin ce se diferentiaza comportamentul persoanelor in varsta care sufera de
Alz*eimer fata de comportamentul celor in varsta dar sanatoase.
Boala Al58eimer #ro9resea5a tre#tat6 in e(olutia sa $istin9an$u,se trei sta$ii:
Sta$iul usor in care simptome precum dezorientarea in zone necunoscute,
tulburarile de memorie de scurta durata, scaderea concentrarii la serviciu, trec
neobservate sau sunt puse pe seama varstei. Acest stadiu este cel mai important pentru
punerea diagnosticului si pentru inceperea tratamentului in vederea ma)imizarii
succesului terapeutic.
Sta$iul interme$iar este cel in care bolnavul devine retras social, neaga boala,
apar dezorientarea in locuri familiare, tulburarile de limba9, semnul Rintoarcerii capuluiR
!la intrebari la care nu poate raspunde, bolnavul intoarce capul spre insotitor", etc.
Sta$iul se(er,a(ansat caracterizat prin indiferenta sociala, apatie, dependenta de
ingri9ire, necesita deseori internarea in centre speciale de ingri9ire. Pot aparea tulburari
severe de comportament precum agresivitate, agitatie, vagabonda9. &n aceasta faza se
intampla frecvent ca bolnavii sa se rataceasca iar riscul de deces cauzat de accidente
rutiere, insolatie, inanitie, des*idratare, ing*et creste e)ponential.
Aemne de avertizare, care a9uta la diagnosticarea din timp a bolii.
Tul'urari $e memorie si lim'a;
#e regula, in primele stadii ale boli amintirile vec*i raman intacte in timp ce
amintirile recente devin vagi, astfel,pacientul poate uita o conversatie purtata recent sau
poate repeta intrebarile la care de9a a primit un raspuns. (otodata, aceasta boala afecteaza
capacitatea de a vorbi, astfel pacientii se straduiesc sa isi aminteasca cuvinte comune,
utilizate frecvent in vorbirea curenta.
Tul'urari %om#ortamentale
Pe langa pierderile de memorie, boala Alz*eimer poate determina confuzie si
sc*imbari de comportament. = atitudine melancolica si o gandire pesimista sunt
caracteristice specifice bolii. #e asemenea, bolnavii pot avea o igiena precara, astfel,
persoane care, candva, se imbracau cu stil, vor purta *aine murdare si vor fi avea aspect
neingri9it.
#esi este dificil sa acceptati ca o persoana draga sufera de Alz*eimer, in cazul in
care e)ista vreo suspiciune, cea mai buna solutie este solicitati un consult medical de
specialitate. #e asemenea, trebuie sa tineti cont de faptul ca e)ista posibilitatea ca
pacientul sa nu sufera de Alz*eimer, ci de o alta problema de sanatate care poate fi
tratata, ca de e)emplu o afectiune a tiroidei. &n cazul in care diagnosticul stabilit de medic
este Alz*eimer trebuie sa stiti ca in prezent e)ista tratamente eficiente, mai ales daca
boala este depistat din timp.
#iagnosticarea bolii Alz*eimer
#iagnosticarea bolii este dificila deoarece medicul se bazeaza in principal pe
informatiile oferite de persoanele apropiate pacientului, referitoare la sc*imbarile de
comportament, apoi se vor aplica o serie de teste care au rolul de a obiectiva informatiile
oferite de antura9.
@n test care verifica starea psi*ica a pacientului este mini-cog, care alaturi de alte
teste de screening a9uta la evaluarea sanatatii mentale si a memoriei pe termen scurt. &n
plus, e)amenele neurologice si RJ'-ul vor contribui la e)cluderea altor diagnostice,
cum ar fi accident vascular cerebral sau tumoare cerebrala si totodata, pot furniza
informatii despre sanatatea pacientului.
Alzheimer si creierul
&n boala Alz*eimer se altereaza ireversibil intelectul, celulele nervoase se distrug
progresiv si se subtiaza tesutul din creier. Pe masura ce boala progreseaza, se micsoreaza
tesuturile din creier !atrofie corticala" si se largesc ventriculele !zonele din componenta
creierului care contin lic*idul cefalo-ra*idian" acest lucru intrerupe comunicarea dintre
celulele creierului determinand deficiente de memorie, de e)primare si intelegere.
/volutia bolii
/volutia bolii Alz*eimer difera de la un pacient la altul. Fa unele persoane,
simptomele se agraveaza rapid, ducand la pierderi grave de memorie si confuzie la
altele, transformarile apar lent, si boala avanseaza treptat pe parcursul a $1 ani, sau mai
mult.
#urata medie de supravietuire a unui pacient care sufera de boala Alz*eimer este de .--
ani.
;oala Alz*eimer si viata cotidiana
#eoarece boala Alz*eimer afecteaza capacitatea de concentrare, pacientii isi pot pierde
abilitatea de a gestiona sarcini simple, cum ar fi plata facturilor sau gatitul. 3and
simptomele se agraveaza pacientul nu mai recunoaste membrii familiei sau locurile
familiale si nu mai stie sa foloseasca corect anumite obiecte !furculita, pieptan etc".
&ncontinenta urinara, pierderi de ec*ilibru, deficiente de limba9 sunt simptome comune in
stadiile avansate ale bolii.
3apacitatea de a sofa
Alaba coordonare, pierderile de memorie, confuzia sunt o combinatie periculoasa pentru
cel care se afla la volanul si nu numai. &n cazul in care suspectati ca o persoana sufera de
Alz*eimer trebuie sa o a9utati sa inteleaga ca nu trebuie sa conduca, deoarece isi pune
viata in pericol. #aca este necesar apelati la un medic pentru a reusi sa convingeti
pacientul de pericolul la care se e)pune daca intentioneaza sa conduca un autove*icul.
#upa ce treceti de aceasta etapa, impreuna cu pacientul construiti un plan alternativ care
sa acopere toate necesitatile de transport.
/)ercitii recomandate
Aunt recomandate e)ercitiile fizice eficiente in mentinerea fortei musculare si care
contribuie la imbunatatirea capacitatii de coordonare. (otodata, acestea au rolul de a
imbunatati starea de spirit si de a reduce an)ietatea. Aolicitati a9utorul medicului pentru a
realiza un program de e)ercitii fizice eficient unui pacient cu Alz*eimer. Activitatile
repetitive, cum ar fi mersul pe 9os sau gradinaritul, contribuie la instalarea unei stari de
liniste a pacientului.
(ratament
Pana in prezent nu a fost descoperit un tratament pentru vindecarea bolii, insa e)ista o
varietate de medicamente care a9uta la mentinerea functiei mentale si amana evolutia
bolii. #aca afectiunea este depistata din timp, iar tratamentul este administrat
corespunzator, pacientul isi poate pastra independenta prin indeplinirea sarcinilor uzuale,
zilnice pentru o perioada mai lunga de timp.
Rolul unui insotitor
3a insotitor !ingri9itor" al unui pacient cu Alz*eimer aveti de indeplinit mai multe
sarcini: bucatar, sofer, contabil, mena9era etc., insa trebuie sa stiti cum sa implicati
pacientul in toate aceste activitati. Astfel, acesta poate pune etic*ete pe sertare, dulapuri
pe care sa mentioneze continutul fiecaruia sau poate scrie memento-uri cu sarcinile
zilnice. #e asemenea, insotitorul unui pacient trebuie sa se asigure ca tratamentul este
ac*izitionat si administrat corespunzator.
&ngri9irea unui pacient cu Alz*eimer presupune solicitari fizice si psi*ice, motiv
pentru care de multe ori insotitorul poate manifesta:
- furie, tristete, sc*imbari de dispozitie
- dureri de cap sau dureri de spate
- dificultati de concentrare
- tulburari de somn.
Ingrijirea pacientilor
&n stadiile incipiente ale bolii Alz*eimer, pacientii inteleg cum evolueaza boala si
prezinta sentimente de rusine si an)ietate. (otodata, deoarece bolnavii inteleg gravitatea
bolii pot trece prin stari de depresie, care pot fi ameliorate prin tratament medicamentos
si psi*oterapie. Principala preocupare este ca pacientul sa-si pastreze cat mai mult timp o
oarecare independenta si un sentiment de incredere in sine, ceea ce nu este o sarcina
usoara. &ngri9irea pacientilor care sufera de dementa se diferentiaza de cea a celor cu alte
afectiuni sau a varstnicilor prin faptul ca, in cazul bolii Alz*eimer, are loc o scadere
progresiva a capacitatii bolnavului de a conlucra si colabora. Persoana care acorda
ingri9irea trebuie sa poata intelege trairile pacientului, sa gandeasca impreuna cu acesta si
in final sa decida ce este mai bine pentru el. &n acest sens trebuie avute in vedere atat
nevoile psi*o-emotionale ale pacientului, cat si aspectele practice legate de ingri9ire.
&n principiu, ar trebui depus tot efortul pentru a-i asigura pacientului o viata intr-
un mediu cunoscut, cu un program zilnic regulat si pe cat posibil interactiunea cu aceleasi
persoane. Aceasta este o premisa importanta pentru asigurarea sentimentului de siguranta
si de stabilitate emotionala.
&n stadiile avansate ale bolii, pacientul poate deveni violent. Aceste tulburari de
personalitate si comportament ii afecteaza pe cei dragi dar nu uitati boala este
responsabila de aceste sc*imbari. Anuntati medicul de fiecare data cand intervin
modificari esentiale de comportament.
@nele persoane care au boala Alz*eimer cunosc o e)acerbare a tulburarilor de
comportament si devin melancolici si tristi in cea de-a doua parte a zilei. Aceasta stare de
agitatie poate dura pe timpul noptii, cand se poate instala si insomnia.
Atrategii de ameliorare a tensiunii:
- camerele trebuie bine luminate, iar inainte de apusul soarelui este indicat ca ferestrele sa
fie acoperite
- bolnavii trebuie sa practice lucruri care le fac placere: emisiunea preferata la tv,
conversatii, diverse activitati
- se recomanda reducerea consumului de cafeina.
Ja9oritatea persoanelor cu Alz*eimer prezinta tulburari de memorie, motiv pentru
care nu isi mai amintesc nici numele persoanelor apropiate. = solutie temporara este sa ii
aratati pacientului poze cu prieteni si rude iar numele acestora sa fie scris dedesubt. &nsa,
la un moment dat pacientul nu mai recunoaste nici c*ipurile celor dragi si nu va mai
e)ista nicio deosebire intre reactiile manifestate atunci cand vede pe cineva drag sau un
strain. Acest lucru poate fi dureros pentru membrii familiei, mai ales pentru partenerul de
cuplu.
Prevenirea accidentelor
Prevenirea accidentelor in cazul pacientilor cu dementa reprezinta un aspect
important si de prima prioritate in cadrul acordarii ingri9irii, deoarece, prin pierderea
progresiva a capacitatii de a-si desfasura activitatile zilnice, apare un risc crescut de
accident. &n stadiile doi si trei ale bolii cele mai frecvente accidente care pot aparea sunt
cazaturile, arsurile sau oparirile.
&giena corporala si imbracamintea
&giena corporala zilnica ar trebui efectuata o perioada cat mai indelungata de catre
persoana afectata. Asistenta partiala, respectiv spri9inul substantial, devin necesare in
momentul in care bolnavul nu mai poate urma succesiunea activitatilor de igiena
personala. &ngri9itorul trebuie sa se asigura ca apa folosita la baie are temperatura
potrivita, ca in cada nu e)ista pericolul de accidentare, prin utilizarea covoraselor
speciale, sa foloseasca scaune speciale de baie pentru bolnavii care nu mai colaboreaza
deloc.
&n ceea ce priveste imbracamintea, respectiv actiunea de imbracare, pot aparea dificultati
intr un stadiu relativ timpuriu al bolii. #e aceea, este nevoie sa i se asigure bolnavului
*aine cat mai usor de imbracat5 dezbracat, care sa ii fie asezate la indemana in ordinea in
care le va imbraca, astfel incat imbracarea sa nu ii creeze o stare de disconfort sau
agitatie.
Alimentatia
#eoarece persoanele confuze uita sa manance, mananca prea mult sau nu mai pot
constientiza daca se alimenteaza corect sau nu, persoanele ce ingri9esc bolnavii cu
Alz*eimer trebuie sa acorde o atentie speciala acestor aspecte.
= alta problema o constituie lipsa poftei de mancare. Aceasta poate avea multe cauze:
pacientul crede ca a mancat de9a, nu are pofta de mancare din cauza lipsei de miscare,
e)ista probleme de masticatie si deglutitie sau pacientul nu mai este in masura sa utilizeze
tacamurile.
Aportul de lic*ide
3a si in cazul mancarii, pacientul uita deseori sa bea lic*ide, ceea ce agraveaza
situatia in cazul varstnicilor cu o senzatie de sete oricum redusa. &n consecinta, controlul
si supraveg*erea aportului de lic*ide sunt esentiale, necesarul zilnic fiind de cel putin 0,?
litri.
Probleme cu somnul si plimbarile nocturne
Fa persoanele cu dementa Rceasul internR pare sa functioneze inversat: in cursul
zilei acestea manifesta deseori somnolenta dar in timpul noptii sunt treze. &nsomnia este
deseori insotita de o plimbare agitata si confuza, care nu poate fi influentata de pacient.
(rebuie verificat daca pacientul nu doarme prea mult in timpul zilei si, daca este posibil,
este recomandat sa se faca plimbari prelungite in a doua parte a zilei, spre seara.
Apartinatorii trebuie consiliati si asistati corespunzator
&n cadrul familiilor, fie ca este vorba de sot5 sotie sau de copii, ingri9irea
bolnavului presupune multiple sacrificii si produce mult stres, care deseori poate a9unge
dincolo de limitele suportabilitatii. 3onsilierea si asistarea persoanelor care asigura
ingri9irea unui bolnav de dementa reprezinta astfel o componenta indispensabila a
fiecarui program de ingri9ire si asistenta.
Relationarea cu bolnavii de dementa
3ele mai importante aspecte in relatia cu bolnavii de dementa sunt intelegerea,
acceptarea, bunatatea si multa rabdare. Fipsa de rabdare manifestata de persoana care
acorda ingri9irea ii transmite bolnavului senzatia ca a gresit cu ceva, ceea ce poate duce la
nemultumire si tristete, dar si la o stare de rau si de comportament agresiv. &n plus,
trebuie stiut ca bolnavii de dementa, din cauza tulburarilor mentale, au doar o capacitate
conditionata de invatare, aceasta capacitate diminuandu-se progresiv pe parcursul
evolutiei bolii.
Complicatii in cazurile grave de dementa
Es%arele
Avand in vedere faptul ca bolnavii de dementa in stadiul terminal manifesta o
apatie pronuntata care le reduce capacitatea de miscare, se amplifica si riscul aparitiei
escarelor !rani desc*ise care se formeaza in urma imobilizarii indelungate". (rebuie redus
in special riscul foarte ridicat de formare a escarelor pe timpul noptii prin masuri
profilactice corespunzatoare, cum ar fi repozitionarea la intervale de ma)im $ ore sau
utilizarea dispozitivelor speciale de indepartare a presiunii !saltele antiescara, blanite,
perne".

Alte %om#li%atii %e #ot a#area sunt:
- atacuri convulsive,
- dureri, pneumonie,
- slabire accentuata, in aceste cazuri fiind necesar consultul medical.
In%ontinenta
Pe masura ce boala progreseaza, apar probleme si in ceea ce priveste capacitatea
de control constient al procesului de urinare si defecatie. #eseori incontinenta nu este
e)clusiv legata de dementa, fiind implicate si alte cauze specifice varstei inaintate.
&ncontinenta care insoteste o forma de dementa este de regula incontinenta de
urgenta, care poate fi inca puternic influentata in stadiile incipiente ale bolii. 3a masuri
adecvate mentionam in special e)ercitiile de mers la toaleta si de mictiune la ore si
intervale clar stabilite. &n plus, prin medicamente care influenteaza simptomatologia de
urgenta, senzatia permanenta de urinare dispare, pacientului usurandu-i-se simtitor
situatia.
3apacitatea de a controla mersul la toaleta, e)ersata de-a lungul vietii, se pierde
succesiv abia in stadiile tarzii ale dementei. Practic, acest lucru este demonstrat prin
faptul ca bolnavul merge la toaleta independent si din proprie initiativa pana in stadiul
terminal pe baza unei rutine cu care era obisnuit dinaintea aparitiei bolii.
Ai persoanele care sufera de dementa isi pastreaza multa vreme sentimentele de
rusine, incercand sa nege incontinenta. &n cazul in care persoanei i se atrage atentia
asupra acestui fapt, reactiile agresive nu sunt rare. &n cazul in care pe parcursul evolutiei
maladiei apare o nesiguranta din partea pacientului, care duce la o incapacitate de a
controla urinarea si defecatia, devine indispensabila utilizarea de produse igienice
specifice, de unica folosinta.
Produsul absorbant cel mai indicat in aceasta faza este scutecul de unica folosinta,
utilizarea lui oferind numeroase avanta9e atat pentru pacient cat si pentru cel care il
ingri9este. Acutecele de noua generatie au partea laterala din material netesut, permitand
pielii sa respire si diminuand astfel riscul iritatiilor. &n acelasi timp corpul absorbant
asigura o absorbtie rapida si sigura a urinei, astfel incat pielea pacientului sa fie in
permanenta uscata, diminuandu-se astfel riscul aparitiei escarelor. 3omplementar, dupa
efectuarea toaletei pacientului, se poate folosi o crema de protectie care sa prote9eze
pielea de contactul cu substantele agresive din componenta urinei.
Kotarari legale
3and pacientul se afla intr-o faza incipienta a bolii si este inca capabil sa ia decizii
importante trebuie sa consultati un avocat pentru a elabora directivele in avans, astfel, se
poate stabili preferinta pacientului cu privire la tratamentul medicamentos, modul de
ingri9ire si persoana care va gestiona finantele.
&ngri9irea la domiciliu
Ja9oritatea pacientilor doresc sa ramana in casele lor, atata timp cat este posibil. #in
pacate, pe masura ce boala avanseaza pacientul nu isi mai poate purta singur de gri9a,
motiv pentru care are nevoie de un insotitor permanent. &n cazul in care pacientul nu are
nevoie de asistenta medicala permanenta, caminele pentru ingri9irea bolnavilor pot
reprezenta o alternativa potrivita.
Atadiul final al bolii Alz*eimer
Persoanele aflate in stadii avansate ale bolii isi pierd abilitatea de a merge, de a vorbi sau
de a interactiona cu ceilalti. &n cele din urma, boala impiedica functionarea optima a
functiilor vitale, cum ar fi capacitatea de a ing*iti. Pacientii aflati in faza terminala pot
beneficia de ingri9ire in spital sau institutii specializate, care ofera tratament si confort
pentru bolnavii cu Alz*eimer.
Prevenire
#aca ingri9iti o persoana care sufera de boala Alz*eimer cu siguranta v-ati
intrebat ce puteti face pentru a reduce riscul aparitiei acestei afectiuni. 3u toate ca
cercetarile in domeniu sunt in curs de desfasurare, se pare ca alimentatia sanatoasa si
e)ercitiile fizice sunt factorii principali care previn aparitia acestei afectiuni. Potrivit
studiilor, persoanele care au adoptat o dieta mediteraneana, bogata in legume, peste,
alune si nuci !fructe cu coa9a lemnoasa" prezinta un risc scazut de a dezvolta Alz*eimer.
<OLITI7I I STRATE4II <ENTRU <ERSOANELE V=RSTNI7E IN
ROM=NIA 6 7ONTE>T A7TUAL6 NEVOI I SOLUII
3??@,3?+?

=ng-urile au facut lobbO pentru ca serviciile de ingri9ire la domiciliu si serviciile
medicale acordate la domiciliu sa fie finantate de catre institutiile de stat ca o solutie
alternativa la internarea in spital si in caminele de batrani. Astfel ca in anul $111 a aparut
legea 06 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice si republicata in $116. Fegea 06
prevede ca finantarea serviciilor de asistenta sociala si a prestatiilor prevazute de prezenta
lege, sa se asigure pe principiul impartirii responsabilitatii intre administratia publica
centrala si cea locala.
&n lege nu este prevazuta obligativitatea acordarii serviciilor sociale pentru
persoanele varstnice si nici o linie de finantare in acest sens. Astfel ca autoritatile centrale
sau locale decid daca acorda fonduri pentru astfel de servicii sau nu.
#ezvoltarea serviciilor pentru varstnici ar a9uta nu numai persoana varstnica
aflata in nevoie ci si comunitatea din care face parte varstnicul prin crearea unor locuri de
munca pentru persoanele active.
&n ceea ce priveste serviciile medicale acordate la domiciliu drumul a fost ceva
mai lung astfel ca in anul $11. au fost introduse serviciile medicale de ingri9ire la
domiciliu acordate de catre asistentul medical la recomandarea medicului specialist. 'ici
aici nu au fost acoperite nevoile persoanelor care au nevoie de asfel de servicii si nici
costurile legate de ingri9irea acesteia.
Astfel ca de-a lungul timpului preocuparea pentru nevoile si interesele
varstnicului a suportat modificari si o evolutie. Astfel, acceptiunea asupra varstei a treia
s-a sc*imbat radical si a devenit mai profunda si umanitara asa cum este ea perceputa la
nivel mondial in epoca noastra.
(otodata, perceptia asupra ingri9irii varstnicului s-a modificat radical si s-a
nuantat. 3alitatea ingri9irii persoanei varstnice a devenit parte integranta a politicilor de
bunastare si a fost constientizat faptul ca problematica varstnicilor este comple)a si
trebuie privita dintr-o dubla perspectiva: demersul specialistilor trebuie suplinit de o
formatie caritabila, umanista, asociata cu sentimente de respect, afectiune si empatie.
Populatia Romaniei este in declin inca din 0--1, natalitatea a inceput sa scada !in
prezent: 0,. copii la o femeie, in loc de $,0, care ar asigura inlocuirea populatiei" din
cauza unor factori multipli precum migratia, sc*imbarea modelelor de viata profesionala,
liberalizarea avorturilor, problemele sociale si economice, etc.
Populatia Romaniei se va reduce cu $,. milioane de persoane pana in anul $1$?,
iar ponderea locuitorilor cu varste de peste 7? de ani va creste continuu, se arata intr-un
studiu al ;ancii Jondiale !;J" privind situatia demografica din /uropa de /st si fosta
@niune Aovietica.
8arstnicii propriu-zisi, adica cei care au implinit cel putin 7? ani ii vom considera
ca fiind Lvarsta a treiaM. Aceasta populatie a crescut constant in ultimii 06 ani cu peste
.1B, de la un efectiv de $,% milioane la unul de .,$ milioane !la mi9locul anului $116".
Rata medie anuala care corespunde acestei cresteri este de > persoane la fiecare 0111
persoane de varsta a treia in fiecare an. Rata cresterii a fost c*iar mai mare la varstnicii
batrani de peste 6? ani si mai ales a celor foarte batrani care au depasit >1 ani. @ltima din
categorii o vom considera in cele ce urmeaza Lvarsta a patraM. Astfel intre 0--1 si $116
numarul batranilor peste 6? ani a crescut de la aproape un milion la 0,. milioane !cu o
rata medie anuala de - la mie" iar a celor peste >1 ani de la %01 mii la ?>6 de mii !cu o
rata medie anuala de 01 la mie".
/vident, trendul va continua si in anii care urmeaza conform proiectarilor /urostat
Astfel scenariul convergenta /@R=P=P$11>, arata ca in $171 Romania ar urma sa aiba
o treime din populatia ei in varsta peste 7? ani !mai e)act .?B", iar segmentul de
populatie foarte varstnic !>1 ani si peste" ar fi de9a o optime !mai e)act 0.B" din
efectivul total.
Este de tras un semnal de alarma ca populatia in mediul rural este imbatranita
motiv pentru care serviciile sociale pentru varstnici trebuiesc dezvoltate aici in mod
special.
Aperanta de viata in Romania este mai mica decat in celelalte tari europene. &n
intervalul 0--? -$111 tendinta generala este de crestere a sperantei de viata in tarile
/uropei, inclusiv in Romania, e)ceptie facand totusi statele apartinand fostei @niuni
Aovietice. Ae observa de asemenea ca cresterea sperantei de viata este mai mare in statele
/uropei =ccidentale !intre . pana la 6 ani" fata de fostele tari comuniste unde cresterea
este intre 1,7 si %,$ ani !Republica 3e*a inregistrand cea mai semnificativa crestere". &n
intervalul $111 - $11? datele atesta faptul ca in toate statele foste socialiste, speranta de
viata la nastere depaseste 61 ani. (otusi, acest indicator ramane mai scazut in aceasta
parte a /uropei.
#esi in crestere constanta, in anul $116 speranta de viata la nastere in Romania
este mai mica comparativ cu restul statelor membre @/, pentru ambele se)e.
Ae poate observa ca evolutia pe zone din Romania confirma evolutiile din statele
europene in ceea ce priveste speranta de viata la nastere mai mare la femei decat la
barbati, pe toate intervalele luate in discutie. Aursa: &'A, $11?
Ae observa ca pentru se)ul masculin speranta de viata la nastere este mai scazuta
in toate regiunile in intervalul 0--.-0--?, pe cand pentru femei cresterea este progresiva,
in toate zonele, valorile cele mai ridicate ale sperantei de viata la nastere inregistrandu-se
in intervalul 0----$110 pentru ambele se)e. &n zonele de nord-est si de centru speranta de
viata la nastere pentru se)ul masculin este mai ridicata in toate intervalele luate in studiu
decat speranta deviata pe tara, la se)ul masculin. Aperanta de viata la nastere cea mai
scazuta, pentru ambele se)e este in Regiunea de 'ord-8est.
&n ceea ce priveste distributia pe medii de rezidenta, urban versus rural, in Romania,
speranta de viata la nastere este mai ridicata in urban decat in rural, disparitatea
urban5rural mentinandu-se si pentru speranta de viata la nastere pe se)e. &n Romania,
persoanele in varsta de 71 de ani si peste reprezentau in anul 0--1 un procent de 01,.B
din totalul populatiei Romaniei, in anul $111 reprezentau un procent de 0>,6B, in $11.
reprezentau un procent de 0-,-B, iar pentru anul $1.1 se preconizeaza un procent care se
apropie de $?B.
'umai in ultimii > ani populatia varstnica a inregistrat o crestere de peste doua procente.
Analiza sperantei de viata in Romania a evidentiat ca nivelul atins in anii 0-67-0-6> si
anume, 7-,> ani, a fost nivelul sperantei de viata cel mai ridicat inregistrat in tara noastra,
barbatii avand o speranta de viata de 76,% ani, mai mica comparativ cu a femeilor care
aveau 6$,0 ani, cu o diferenta intre se)e care a crescut progresiv in ultimii ani, si anume
de 7,7 ani in anul 0--$ comparativ cu anul 0-6> cand a fost de %,6 ani.
Prin urmare, odata cu fenomenul general de imbatranire a populatiei societatea va
trebui sa faca fata unui numar crescut de pensionari, unui numar crescut de persoane care
traiesc singure, unui numar crescut de varstnici de se) feminin, incapacitatii familiei de a-
si rezolva singura problemele legate de ingri9irea acelor membri aflati la varste inaintate,
nevoii crescute de servicii sociale si medicale destinate ingri9irii personale. Prin aderarea
la 3omunitatea /uropeana si prin insusirea 3artei Aociale /uropene statul
roman a ales sa promoveze sase valori fundamentale si anume:
demnitatea
solidaritatea
9ustitia
libertatea
egalitatea
drepturile cetatenesti.
3arta Aociala /uropeana revizuita, reglementeaza un set de drepturi sociale
fundamentale, printre care:
Art. 0.. #reptul la asistenta sociala si medicala.
Art. 0%. #reptul de a beneficia de servicii sociale.
Art. $.. #reptul persoanelor varstnice la asistenta sociala.
Art. .1. #reptul la protectie impotriva saraciei si a e)cluderii sociale
Principalele categorii de persoane identificate ca posibile grupuri tinta ale sistemelor de
servicii sociale privesc copiii, tinerii in dificultate si delincventii 9uvenili, persoanele cu
dizabilitati, persoanele varstnice, persoanele dependente de consum de droguri, alcool sau
alte substante to)ice, victimele violentei in familie, persoanele si familiile fara venituri,
unele categorii de genul refugiatilor, imigrantilor, populatia roma, detinuti pe perioade
indelungate, s.a.
Alaturi de sistemul de prestatii sociale, sistemul de servicii sociale a fost creat ca
o forma de suport activ si spri9in profesionalizat pentru individul, familia si comunitatea
aflate in dificultate. Aerviciile sociale, prestatiile sociale, precum si sistemele de
securitate sociala intervin pentru solutionarea unor probleme potential generatoare de
e)cluziune sociala.
Ac*imbarile demografice si sociale au implicatii ma9ore asupra sistemelor de
servicii sociale. 3ele mai mari consecinte sunt datorate reducerii ratei natalitatii si
fenomenului accentuat de imbatranire a populatiei.
@na din provocarile carora trebuie sa le faca fata un sistem de servicii sociale, se refera la
capacitatea de a asigura servicii de ingri9ire, suficiente si de calitate, apte sa raspunda
nevoilor unui numar crescut de persoane varstnice. #e asemenea, trebuie luat in
considerare si aspectul legat de sc*imbarile de atitudine in cadrul familiei,
disponibilitatea copiilor de a avea gri9a de generatiile mai varstnice reducandu-se
continuu.
Aerviciile sociale reprezinta o componenta a sistemului de protectie sociala,
aceasta din urma fiind un obiectiv impus atentiei in cadrul proceselor de promovare a
incluziunii sociale.
Prioritatile mentionate si recomandate prin Planul &nternational de Actiuni privind
&mbatranirea sunt urmatoarele:
persoanele varstnice si dezvoltarea,
cresterea bunastarii si a starii de sanatate pana la varste inaintate,
asigurarea si generarea unui mediu suportiv pentru varstnici.
(eme centrale ale planului:
realizarea deplina a drepturilor si libertatilor fundamentale ale populatiei varstnice
realizarea sigurantei varstei, aspect care implica reafirmarea scopurilor de
eradicare a saraciei varstnicilor !aspecte mentionate si in Planurile de incluziune
sociala"
imputernicirea varstnicilor de a participa la viata economica, politica si sociala a
societatilor, inclusiv la activitati care sa genereze venituri, dar si activitati de
voluntariat
furnizarea oportunitatilor de dezvoltare individuala, independent de varsta
garantarea e)ercitarii drepturilor economice, politice, culturale, civile si sociale
ale persoanelor varstnice si eliminarea tutoror formelor de violenta si discrimnare
impotriva acestei categorii de populatie
garantarea egalitatii de gen in randul populatiei varstnice si eliminarea
discriminarii bazate pe gen
recunoasterea si afirmarea rolului important al familiilor in spri9inirea populatiei
varstnice, dar si a importantei intergenerationale, a solidaritatii si reciprocitatii
pentru o dezvoltare sociala efectiva
furnizarea ingri9irilor de sanatate, a suportului si protectiei sociale a persoanelor
varstnice,
facilitarea parteneriatului intre autoritatile centrale si locale, societate civila,
sector privat, persoane varstnice in transpunerea in practica a Planului de actiune
utilizarea cercetarii stiintifice, a e)pertizei si asigurarea te*nologiei centrate pe
individ si implicatiile sociale si de sanatate aferente varstei
Acopul final al directiilor de actiune stipulate in acest document este de a promova
o societate inclusiva pentru toate varstele. Planul incura9eaza dialogul efectiv intre
generatii.
Romania are %0 de 9udete plus municipiul-capitala ;ucuresti, care are un statut
similar cu acela de 9udet.
Aub aspect administrativ, acestea sunt impartite in comune si orase:
$7. de orase, dintre care >$ sunt municipii
$.7>? de comune insumand 0..$>? de sate
&n anul 3??@ in Romania au fost furnizate urmatoarele servicii sociale acreditate:
A. 3/'(R/ #/ I& P/'(R@ P/RA=A'/ 8ARA('&3/
&n Romania sunt 6> de centre de zi pentru persoanele varstnice, din care ?0 sunt in
subordinea #CAAP3 + urilor si consiliilor locale, iar $6 in subordinea ='C-urilor.
(inand cont ca in romania sunt $7. de orase si $.7>? de comune acest lucru ar insemna
ca numarul centrelor de zi pentru varstnici raportata la numarul unitatilor administrative
teritoriale este de 1,1$7 centre de zi5 comuna sau oras.
&n ceea ce priveste sumele alocate de la bugetul de stat pentru functionarea
centrelor de zi infiintate de catre ='C-uri constatam ca acestea sunt finantate in
proportie de .7,%?B de la bugetul de stat diferenta de 7.,??B fin din fonduri e)terne,
fonduri proprii si contributii beneficiari.
3entrele de zi aflate in subordinea #CAAP3-urilor si consiliilor locale
functioneaza cu fonduri de la bugetul 9udetean5 local in proportie de -0,6 B si fonduri
e)terne, fonduri proprii si contributii beneficiari in proportie de >,.B.
;. F=3@&'(/ PR=(/GA(/ P/'(R@ P/RA=A'/ 8ARA('&3/
&n Romania sunt > locuinte prote9ate pentru persoanele varstnice, din care . sunt
in subordinea #CAAP3-urilor si consiliilor locale si ? in subordinea ong-urilor.
(inand cont ca in romania sunt $7. de orase si $.7>? de comune acest lucru ar insemna
ca numarul locuintelor prote9ate pentru persoanele varstnice raportata la numarul
unitatilor administrative teritoriale este de 1,11$6 locuinte prote9ate5 comuna sau oras.
&n ceea ce priveste sumele alocate de la bugetul de stat pentru functionarea locuintelor
prote9ate infiintate de ong-uri constatam ca acestea sunt finantate in proportie de %6,7>B
de la bugetul de stat diferenta de ?$,.$B fin din fonduri proprii si contributii beneficiari.
Focuintele prote9ate aflate in subordinea #CAAP3-urilor si consiliilor locale
functioneaza cu fonduri de la bugetul 9udetean5 local si contributii beneficiari.
3. 3AJ&'/ P/'(R@ P/RA=A'/ 8ARA('&3/
&n Romania sunt 0%- camine pentru persoane varstnice, din care -> sunt in
subordinea #CAAP3-urilor si consiliilor locale si ?0 in subordinea ong-urilor.
(inand cont ca in romania sunt $7. de orase si $.7>? de comune acest lucru ar insemna
ca numarul caminelor pentru persoanele varstnice raportata la numarul unitatilor
administrative teritoriale este de 1,1?0 camine5 comuna sau oras, iar daca ne raportam la
9udet avem .,7. camine5 9udet.
&n ceea ce priveste sumele alocate de la bugetul de stat pentru functionarea
caminelor infiintate de ong-uri constatam ca acestea sunt finantate in proportie de 0-B de
la bugetul de stat diferenta de >0B fin din fonduri proprii si contributii beneficiari.
Focuintele prote9ate aflate in subordinea #CAAP3-urilor si consiliilor locale
functioneaza cu fonduri de la bugetul 9udetean5 local si contributii beneficiari in proportie
de ->B si din alte surse in proportie de $B..
#. A/R8&3&& #/ &'CR&G&R/ A& AA&A(/'(A FA #=J&3&F&@
&n Romania se acorda servicii de ingri9ire la domiciliu pentru persoane varstnice
in $6 de 9udete din %0 si Junicipiul ;ucuresti. (oate serviciile au fost asigurate si
finantate din bugetele organizatiilor neguvernamentale.
Ai din aceasta analiza reiese ca pentru ingri9irea unei personae varstnice la
domiciliu s-a c*eltuitin medie 0$.6,>6% lei 5 an. #eci ingri9irea la domiciliu este de cel
putin 00 ori mai ieftina decat in oricare serviciu rezidential.
'evoi 5 probleme comune
Printre nevoile regasite la toate esantioanele , enumeram, in ordinea importantei
acordate de beneficiari, urmatoarele:
insuficienta veniturilor raportate la preturi foarte mari la produsele de baza si
preturi mari la utilitati !gaze5lemne, energie electrica etc" si impozite si ta)e mari
probleme de natura sociala: conflictul dintre generatii, nepasarea autoritatilor,
coruptia, nerespectarea legii, neacordarea drepturilor cuvenite
probleme de natura medicala: cardiace, neurologice, digestive, respiratorii,
vedere, auz, mintale, cancer etc. care ii fac sa devina dependenti de cei din 9ur
lipsa5 insuficienta serviciilor sociale in comunitati : servicii de ingri9ire la
domiciliu sau asistent personal
Probleme ale sistemului medical care ii afecteaza: medicamente scumpe, retetele
compensate ce nu pot fi onorate, accesul limitat la medicamente mai bune, acestea
fiind foarte scumpe si de cele mai multe ori nu se compenseaza insuficienta
serviciilor de recuperare
probleme cu locuinta: igienizare, sunt deteriorate etc
alimentatia precara
relatiile din familie si cu vecinii
singuratatea
nevoia de implicare in activitati sociale:
- recreative, de petrecere a timpului liber, de socializare
- civice, utile societatii, de implicare in problemele cotidiene
- aducatoare de profit.
- locuri de munca pentru pensionari
lipsa sau insuficienta informatiilor
a9utor in procurarea si sc*imbarea unor piese de sc*imb casnice
siguranta pe strazi
serviciile stomatologice nu sun t decontate de stat
obtinerea protezelor !necesare la deplasare, aparate auditive, oc*elari etc."
obtinerea biletelor de recuperare in statiuni
lipsa locuintei
Ae constata o diferenta intre nevoile persoanelor din mediul rural si cele din
mediul urban.
Populatia vastnica din mediul rural , resimte urmatoarele nevoi5 probleme
specifice:
S distantele mari de parcurs !in special in mediul rural"
S au mult pamant si nu-l mai pot munci
S plecarea copiilor la oras si in strainatate
S acces greoi la mi9loacele de informare
S acces greoi la serviciile publice
Populatia vastnica din mediul urban , resimte urmatoarele nevoi specifice:
nevoia de socializare intr-un cadru organizat !centre de zi"
nevoia de a participa la activiati culturale si artistice
Apecialistii in domeniu au enumerat urmatoarele nevoi prioritare ale populatiei
varstnice:
- venituri insuficiente pentru un trai decent
- nevoia dezvoltarii serviciilor socio-medicale la domiciliu
- nevoia dezvoltarii serviciilor de recuperare
- nevoia dezvoltarii serviciilor de socializare in centre de zi
- a9utor financiar
- alimentatie deficitara
- asistenta in caz de urgenta
- recuperare la domiciliu si in centre specializate pentru persoanele deplasabile
- nevoia de reprezentare din partea autoritatii !in special in cazul inc*eierii de contracte"
- accesul limitat la informatiile specifice
- accesul in centrele rezidentiale
- probleme privind onorarea retetelor compensate si gratuite
- ingri9ire rezidentiala
- lipsa personalului calificat
- legislatia deficitara
- neimplicarea in activitati de socializare !voluntariat, centre de zi etc"
- costul transportului prea ridicat
- consumul de alcool
- violenta in familie
A=F@(&& 3=J@'/
;eneficiarii au sugerat urmatoarele solutii:
- recorelarea pensiilor se considera ca statul ar trebui sa se ocupe de acest lucru,
banul reprezentand in viziunea ma9oritatii, un element important in solutionarea multora
dintre problemele lor c*iar si starea de sanatate ar putea fi imbunatatita si intretinuta mai
usor daca ar avea mai multi bani
- acces la medicamente gratuite si mai bune pentru bolile cronice tratament si
analize gratuite imbunatatirea sistemului de acordare a medicamentelor gratuite sau
compensate
- scutiri5 diminuari ale facturilor la plata intretinerii, ta)elor, impozitelor in raport
cu veniturile fiecaruia !de la un anumit prag al veniturilor in 9os, sa se faca scutirea"
- posibilitatea unei alimentatii mai bune, fie prin magazine cu reduceri pentru
pensionari, fie prin infiintarea unor cantine unde sa poata lua masa intr-un mod avanta9os
infiintarea unui serviciu care sa asigure masa la domiciliu pentru persoanele
nedeplasabile
- dezvoltarea serviciilor de asistenta sociala in centre de zi sau in camine: de
recreere, divertisment, socializare accentul este pus, in special, pe acele activitati
desfasurate in afara unei cladiri, institutii, pana acum rare sau ine)istente, precum
e)cursii organizate in grup, in special, la manastiri, iesiri la iarba verde, la teatru etc.
- implicarea activa in activitati civice, utile: implicare in problemele sociale prin
e)istenta unui ziar in care varstnicii sa publice articole specifice problemelor lor discutii
cu elevii in scoli in scopul imbunatatirii relatiilor dintre cele doua generatii etc.
- activitati aducatoare de profit: batranii sa creeze diferite obiecte: goblenuri,
tablouri etc. pe care sa le poata vinde in magazine si acei bani sa se intoarca pentru
a9utorarea mai departe a beneficiarilor
- consiliere psi*ologica si consultanta
- infiintarea mai multor farmacii, special pentru persoanele varstnice sau acestea
sa poata lua medicamentele direct de la medicul de familie, care ar asigura in viziunea lor
o onorare mai mare a retetelor gratuite5 compensate
- dezvoltarea serviciilor de ingri9ire ! inclusiv a9utor in deplasare, mici plimbari" si
asistenta sociala, aplicarea tratamentului medical, la domiciliu si in centre de zi
- a9utor pentru transportul lunar al materialelor de dializa
- imbunatatirea conditiilor in spitale
- pensionarii sa aiba prioritate la consultatiile medicale in spital5policlinica
- facilitarea procurarii ieftine5gratuite si repede a protezelor !oc*elari, aparat
auditiv sau proteze care sa le usureze deplasarea" si a9utor in realizarea unor operatii
- facilitarea obtinerii biletelor de recuperare in statiuni
- crearea unui fond de solidaritate de unde sa fie a9utati pensionarii cu probleme,
in functie de gravitatea si urgenta problemelor
- dezvoltarea serviciilor prin care se asigura a9utorul beneficiarilor in activitati
casnice, mena9ere ! a9utor la curatenia generala, la varuit etc." la persoanele imobilizate.
Acest serviciu este si mai imperativ, ei aflandu-se in imposibilitatea permanenta de a nu
putea desfasura activitati casnice simple, precum a spala vase sau a merge sa-si cumpere
o paine
- linie telefonica de urgenta, unde sa poata apela persoanele varstnice abuzate5
aflate in situatii de risc sau persoane care doresc sa sesizeze astfel de cazuri
- vizite la domiciliu din partea autoritatilor prin serviciile de asistenta sociala
pentru a vedea la fata locului care este situatia reala a persoanelor varstnice
- dezvoltarea relatiei cu familia + prin consiliere psi*ologica, inclusiv cu membrii
familiei acest lucru este dorit in special de cei institutionalizati in camin care se simt
izolati de familiile lor
- infiintarea a cel putin unui azil de noapte
-dezvoltarea5 multiplicarea locurilor din camine asigurarea unui loc al celor care
nu au locuinta sau nu au familie si nu se pot ingri9i si intretine, si al celor care nu au
resurse financiare sa creasca calitatea vietii in camine, sa se asigure toata gama de
servicii de care are nevoie o peroana varstnica: igiena, confort, medicamente, asistenta
medicala, c*iar si farmacie si cabinet stomatologic, activitati sociale, iesiri organizate,
e)cursii etc. pentru persoanele care doresc sa locuiasca singure intr-o camera, sa fie
posibil acest lucru, pentru a li se asigura intimitatea atat de necesara la aceasta varsta
- colaborare inter-institutionala
- publicitate mai mare serviciilor de asistenta, socio-medicale e)istente
- mai multa solidaritate umana ar fi binevenita
- imbunatatirea legislatiei in domeniul sponsorizarii
- dezvoltarea serviciilor de recuperare, in special in mediul rural unde aceste
servicii lipsesc cu desavarsire dar si in mediul urban unde acestea sunt insuficiente, cu
aparatura putina si specialisti insuficienti.
- asigurarea *ranei la domiciliu pentru persoanele dependente.
- asistenta medicala la domiciliu ! a9utor in aplicarea tratamentului medical,
4inetoterapie,masa9"
- infiintarea unui camin medico-social pentru cei care necesita supraveg*ere
permanenta.
- (ransport gratuit, in special in mediul rural unde distantele sunt mari, iar acestia
nu au nici macar reduceri
- 3rearea unor locuri de munca pentru pensionarii care doresc sa isi suplimenteze
venitul.
- &nfiintarea unor ferme care sa lucreze pamantul intensiv, in acest fel poate vor
avea si ei ceva de castigat.
Dezvoltarea unui sistem coerent de asistenta socio-medicala a persoanelor
varstnice imobilizate la domiciliu
a" servicii integrate socio-medicale la domiciliu, in functie de gradul de
dependenta si nevoile identificate in urma evaluarii socio-medicale efectuate la domiciliul
clientului:
- ingri9ire la domiciliu
- asistenta medicala
- asistenta sociala
- servicii de recuperare ! 4inetoterapie, logopedie"
b" e)tinderea5 crearea serviciilor sociale rezidentiale pentru persoane varstnice pe
termen scurt si lung, in functie de afectiunile suferite.
c" serviciu de Tmasa pe rotiM care sa deserveasca populatia varstnica imobilizata
!care
datorita starii de dependenta5 situatiei materiale precare nu poate sa-si asigure *rana"
d" acordarea unor a9utoare materiale !accentul a fost pus pe alimentatia
insuficienta a persoanelor varstnice": alimente !pac*ete sau masa calda", materiale de
curatenie, materiale
incontinenta
e" Aervicii de acompaniere a ingri9irii varstnicului in familie prin crearea
grupurilor de suport
f" recuperare la domiciliu
Reducerea sentimentului de singuratate si izolare resimtit de persoanele
varstnice prin crearea si dezvoltarea de servicii adecvate care sa-i integreze activ in
viata comunitatii.
a" e)tinderea5 crearea unor centre de zi care sa ofere servicii de socializare + ar mai
trebui desc*ise:
b" obtinerea unor facilitati care sa le permita participarea la viata sociala si culturala
a comunitatii:
gratuitate pentru transportul public pentru pensionarii cu venituri mici
gratuitate pentru a participa la spectacole culturare: teatru, filarmonica !pensia
sub ?11 lei"
Imbunatatirea asistentei medicale asigurata persoanelor varstnice
a" facilitarea accesului la medicamente
b" crearea unui centru de asistenta medico-sociala spital pentru bolnavi cronici.
c" numarul de zile de ingri9ire si te*nicile, pentru serviciile medicale la domiciliu,
sa fie acordate in functie de problemele medicale ale pacientului !conform legislatiei
actuale un pacient care necesita servicii de ingri9ire la domiciliu poate beneficia de
ma)im -1 zile5an in conditiile in care nu sunt institutii socio-medicale pentru bolnavi
cronici, care sa acorde servicii comple)e de lunga durata, iar ='C-urile primesc din ce in
ce mai putine fonduri din e)terior pentru continuarea serviciilor"
d" acordarea de servicii medicale specializate in geriatrie, complementare celor
oferite de spitale !unde accesul este limitat si greoi"
e" servicii de recuperare de lunga durata prin gimnastica in centre specializate
!pentru
bolnavii cu sec*ele post A83, bolnavii cu probleme locomotorii etc" in cadrul centrelor
de zi in toate comunele si orasele din tara
f" imbunatatirea acesului la informatii medicale prin organizare de intalniri cu
specialistii din domeniu in cadrul centrelor de zi, pliante, afise, emisiuni (8 etc
g" facilitarea accesului pentru obtinerea biletelor de recuperare in statiuni.
*" Darmacie mobila in zonele izolate
i" Acordarea serviciilor medicale la domiciliu in toate comunele5 orasele5
municipiile
Extinderea ofertei de servicii sociale oferta care sa raspunda nevoilor
persoanelor varstnice.
Recomandari:
a" locuinte prote9ate pentru varstnicii semidependenti
b" centre de ingri9ire temporara !tip Rrespite care"
c" numar de urgenta
d" adapost de urgenta - crearea unui sistem integrat de servicii si prestatii sociale
destinate persoanelor varstnice fara adapost
e" locuri de munca pentru persoanele varstnice apte de munca care doresc sa isi
completeze veniturile
f" Promovarea participarii persoanelor varstnice la viata sociala prin sustinerea
implicarii active a acestora in viata comunitatii si sustinerea voluntariatului cu si pentru
persoane varstnice.
Imbunatatirea legislatiei privind protectia sociala a persoanelor varstnice.
a" programe coerente pentru contractarea5 sub-contractarea serviciilor sociale
pentru persoanele varstnice
b" asigurare obligatorie pentru servicii la varsta a treia : orice persoana sa fie
obligata sa plateasca aceasta asigurare pe toata perioada cat este salariata, urmand ca la
varsta a treia sa poata beneficia de servicii in functie de nevoie. Aerviciile sa fie asigurate
in regim rezidential sau la domiciliu, in functie de dorinta persoanei varstnice si de
recomandarile facute de o comisie special constituita formata din medic geriatru, asistent
social si psi*olog.
c" numarul de zile de ingri9ire medicala sa fie acordate in functie de problemele
medicale ale fiecarei persoane
d" in cazul oricarei forme de abuz, instanta sa fie sesizata de Aerviciul Autoritate
(utelara din cadrul 3onsiliilor Focale, iar persoana varstnica sa fie reprezentata din
oficiu de un avocat
e" urgentarea aparitiei normelor de aplicare a Fegii 065$111 , privind protectia
sociala a persoanei varstnice
f" imbunatatirea Fg 065$111 cu urmatoarele prevederi:
Pierderea dreptului de mostenire pentru copiii care nu isi ingri9esc parintii, in
situtiile in care acestia nu se mai pot ingri9i singuri. &n acest caz bunurile persoanei
varstnice vor fi luate de stat si date in folosinta cazurilor sociale fara locuinta, iar
persoana varstnica sa fie ingri9ita in centre specializate sau de ingri9itori platiti din
bugetul statului. &n cazul in care din motive obiective copilul !adult" nu-si poate ingri9i
parintii, poate anga9a un ingri9itor.
/valuarea medicala sa fie facuta de medicul de famile. &n prezent sunt putine
localitati din tara care au medic geriatru, iar consiliile locale nu au posibilitatea financiara
de a anga9a un medic geriatru pentru a evalua medical persoanele varstnice la domciliu
deasemeni trebuie subliniat ca in afara medicului de familie nici un alt medic specialist
din spital sau policlinica nu realizeaza vizite la domiciliu.
g" Atabilirea pac*etului minim de servicii sociale de care trebuie sa beneficieze
toti locuitorii
*" dezvoltarea unui sistem de instruire si calificare a ingri9itori la domiciliu pentru
personae varstnice
i" modificarea metodologiei de atestare a ingri9itorilor la domiciliu:
- contractul de munca sa fie inc*eiat in functie de nevoia institutiei anga9atoare, fara a fi
confitionata de contract de munca pe perioada determinata. &n acest fel putem incura9a
persoanele sa ramana sa lucreze in acest domeniu.
- &ngri9itorul la domiciliu sa fie evaluat o data la trei ani in vederea reatestarii.
9" Reglementarea unei autoritati care sa fie monitorizeze sistemul de ingri9ire la
domiciliu la nivel national
4" /laborarea si implementarea unei metodologii de lucru pentru derularea
programelor de servicii sociale in regim de urgenta - interventie in caz de criza - la
nivelul serviciilor publice de asistenta sociala ale autoritatiilor locale
l" &nfiintarea unui serviciu de monitorizare a asistentei sociale a varstnicilor la
nivel national, care sa dispuna de o baza de date referitor la numarul de solicitanti si
numarul de beneficiari, in scopul evaluarii nevoii de servicii sociale pentru a elabora o
strategie in acord cu realitatea cu care se confrunta sistemul national de asistenta sociala.
Crearea unui fond special pentru cazurile sociale grave! urgente a persoanelor
varstnice.
a" Reamena9area locuintei si ec*ipament adaptat nevoilor specifice persoanei
varstnice, in cazul unor afectiuni care le-a afectat partial sau grav capacitatea de a-si
satisface nevoile vietii de zi cu zi
b" 3uratenie generala si deparazitarea locuintei , in cazul persoanelor varstnice
care sunt gasite intr-o stare avansata de mizerie deoarece nu se pot ingri9i singuri si au
fost parasiti de familie, sau nu au familii care sa ii a9ute !paraziti, boli contagioase etc."
c" Reparatii la instalatia sanitara, gaz, electrica etc. !costuri suplimentare la apa,
pericol de e)plozie, incendiu".
AF(/ PR=P@'/R&
asigurarea accesului persoanelor cu *andicap 5 varstnice si a familiilor lor la
programele guvernamentale de securitate sociala, sanatate si de reducere a saraciei
includerea nevoilor persoanelor cu *andicap si a familiilor acestora in toate politicile,
strategiile si programele de dezvoltare, 9udetene si locale
/valuarea globala a sistemului de asistenta sociala pentru varstnici, fundamentata de o
diagnoza a nevoilor de asistenta
&nfiintarea, dezvoltarea si diversificarea de servicii care sa acopere intreaga paleta de
nevoi sociale si la care sa aiba acces toate persoanele varstnice
3resterea capacitatii institutionale a autoritatilor publice locale in solutionarea
problemelor sociale a persoanelor varstnice
3rearea cadrului de dezvoltare a parteneriatului public-privat !institutiile statului,
organizatii neguvernamentale" in domeniul protectiei persoanelor varstnice
Aensibilizarea si informarea opiniei publice asupra drepturilor persoanelor varstnice,
imbunatatirii comportamentului general privind problematica specifica
Atabilirea unei metodologii cu privire la instrainarea bunurilor de catre persoanele
varstnice si respectarea clauzelor de intretinere prin responsabilizarea directa a
autoritatilor publice locale
Austinerea costurilor pentru programele de ingri9ire la domiciliu prin subventii de la
bugetul de stat deoarece descentralizarea a avut efecte negative asupra asistentei sociale
in mediul rural si in zonele defavorizate ale tarii unde bugetul local este mic.
3='3F@I&&
Atat ='C-urile cat si institutiile de stat au realizat studii, analize, strategii in
vederea imbunatatirii calitatii vietii persoanelor varstnice. =data cu aderarea Romaiei la
@niunea /uropeana si insusirea 3artei Aociale /uropene statul roman si-a luat obligatia
de a reglementa un set de drepturi sociale, iar ca persoane vizate sunt si persoanele
varstnice. #in pacate legislatia romana nu a prevazut ca in fiecare an sa fie o suma
minima necesara pentru serviciile sociale acordate persoanelor varstnice la domiciliu, in
centre de zi etc.
/ste imperios necesar ca serviciile pentru varstnici sa e)iste in toate orasele si comunele
tarii, sa fie alocate sume de la bugetul de stat in vederea finantarii acestor servicii
conform Fegii 065 $111.
Persoanele varstnice se confrunta cu nevoi comple)e sociale si medicale ce cer o
abordare integrata a serviciilor, de aceea institutiile care acorda aceste servicii trebuie sa
aiba ec*ipe multidisciplinare care sa aiba in componenta minim: ingri9itor la domiciliu,
asistent medical si asistent social. /valuarea socio-medicala !conform Crilei nationale de
evaluare" sa fie facuta de medicul de familie iar legea sa prevada si modalitatea de
decontare a acestui serviciu. /)ista un numar foarte mare de persoane varstnice aflate in
nevoie si pentru care trebuie dezvoltate servicii de asistenta sociala.
Persoanele varstnice se confrunta cu boli specifice varstei care determina o serie
de nevoi speciale si oferirea de servicii specializate !ingri9ire medicala, gimnastica
medicala etc". /)ista foarte multe comunitati in care persoanele varstnice nu au acces la
nici un serviciu social si medical.
'evoile persoanelor varstnice nu sunt identificate corect de catre o parte din
personalul anga9at in domeniul social deorece nu are pregatire adecvata ! in domeniul
social". &n tara noastra trebuie accentuata necesitatea dezvoltarii si profesionalizarii
activitatilor de ingri9ire la domiciliu, care, in prezent, sunt neacoperitoare si se rezuma la
ceea ce priveste mena9ul si alimentatia si mai putin in ceea ce priveste nursing-ul, terapia
ocupationala, 4inetoterapia etc.
#e asemenea, serviciile medicale si socio-medicale nu sunt suficient sustinute
pentru a se dezvolta la nivel national incat sa acopere nevoia si sa substituie asistenta in
spitale si centre rezidentiale, mai costisitoare si insuficiente.
#emersurile in beneficiul persoanelor varstnice trebuie sa fie astfel concepute
incat sa respecte drepturile fundamentale ale persoanelor varstnice dintre care amintim:
dreptul la ingri9ire medicala
dreptul la prevenirea dependentei
dreptul de a alege locul si modul de viata
dreptul la sustinere familiala si comunitara
dreptul la ingri9iri paliative
dreptul la ocrotire legala etc.
Procesul de recuperare psi*osociala si de evitare a izolarii sociale a persoanelor
varstnice trebuie sa cuprinda masuri deopotriva pentru bunastarea fizica, psi*ica si
sociala.
&n plan institutional aceasta presupune coordonarea reformei la nivel medical cu
cea la nivel social pentru ca interventia sa fie simultana si coerenta. 3entrarea pe
integrarea serviciilor prin comunicarea intre institutii si colaborare intre profesionisti
contribuie la realizarea scopului ma9or de mutare a ingri9irii de lunga durata din institutii
spre comunitate.
Reteaua geriatrica la nivel national este insuficient dezvoltata. Platforma
gerontologica preconizata a se implementa nu se regaseste in practica institutiilor publice
si a organizatiilor societatii civile decat partial, fara a e)ista continuitatea si
complementaritatea pe care o poate asigura sistemului parteneriatul public + privat.
= problema cu care se confrunta sistemul de ingri9iri la domiciliu este lipsa
medicilor geriatri, care ar trebui sa evalueze persoanele varstnice initial si periodic si sa
faca recomandari pentru intocmirea planului individual de interventie. &n compensare ar
putea fi implicati medicii de familie care cunosc polipatologia pacientilor de varsta a treia
pe care ii au sub observatie si care pot de asemenea organiza activitati de ingri9ire
medicala la domiciliu.
/c*ipa multidisciplinara nu functioneaza astfel incat de cele mai multe ori
evaluarea, decizia si implementarea ingri9irii sunt fractionate fara ca specialistii sa
comunice.
Atructura de personal a unitatilor publice si private este incompleta, lipsind cel
mai adesea specialisti precum: ingri9itori, asistenti medicali, medici, 4inetoterapeuti
etc. Fipsa acestora ne-a fost semnalata deopotriva de catre furnizorii cat si de catre
beneficiarii serviciilor de ingri9ire la domiciliu, in corelatie cu categoriile de servicii care
ar mai fi necesare.
Durnizorii de servicii socio-medicale la domiciliu sesizeaza ca principale greutati
cu care se confrunta: lipsa spatiilor in care sa isi desfasoare activitatea si lipsa fondurilor
pentru sustinerea programelor.
#in perspectiva beneficiarilor, persoane varstnice, ingri9irea la domiciliu ar trebui
sa se realizeze alocandu-se mai mult timp pentru fiecare bolnav , fapt care in prezent este
limitat de numarul redus de personal de ingri9ire de care dispun unitatile de ingri9ire la
domiciliu.
Aerviciile sociale, socio-medicale si medicale oferite in prezent persoanelor
varstnice beneficiare cuprind un pac*et de baza care ar putea fi largit in functie de
nevoile identificate in randul populatiei varstnice.
Repartizarea furnizorilor la nivel national este inegala - in detrimentul
beneficiarilor din mediul rural - oferta de servicii fiind mult mai redusa pentru localitatile
mici si pentru cele rurale, in care sunt active doar organizatiile neguvernamentale iar
institutiile publice nu au decat in mica masura organizate servicii de ingri9ire la domiciliu.
Aceasta discrepanta trebuie avuta in vedere la elaborarea strategiilor de politica sociala si
la distribuirea fondurilor de la bugetul de stat si local pentru a se acorda asistenta la
domiciliu si varstnicilor din mediul rural care au ramas singuri prin migratia generatiei
tinere catre mediul urban.
&n Romania nu au fost inca dezvoltate programe care sa vizeze pregatirea pentru
pensionare si identificarea posibilitatilor de mentinere a unei vieti active si unei
participari sociale semnificative a persoanelor varstnice. #in acest punct de vedere
ingri9irea la domiciliu ar putea sa capete noi valente incluzand si programe de reintegrare
sociala in paralel cu cele de ingri9ire sociomedicala si medicala.
3onsideram ca un element pozitiv implicarea voluntarilor in activitatile de
ingri9ire la domiciliu a persoanelor varstnice, cu prioritate de catre organizatiile
neguvernamentale ca efect si al noilor prevederi legislative care stimuleaza solidaritatea
sociala in raport cu persoanele de varsta a treia aflate in situatii de risc.
#e asemenea, din analiza facuta, reiese ca furnizorii de servicii comunitare pentru
varstnici isi desfasoara activitatea cu personal specializat care beneficiaza de formare
continua in cadrul institutiei sau cu voluntari care au fost calificati. Cratie faptului ca
beneficiaza de aportul personalului specializat ma9oritatea furnizorilor de ingri9iri la
domiciliu sunt preocupati de elaborarea de instrumente metodologice adaptate
necesitatilor proprii care pot constitui o sursa de informatie pentru institutiile care sunt
desemnate sa elaboreze la nivel national aceste metodologii.
Jasurile guvernantilor din Romania ar trebui !sau ar fi trebuit" concentrate asupra
diminuarii saraciei, factor de risc in deteriorarea starii de sanatate a populatiei
!recrudescenta tuberculozei, incidenta crescuta a *epatitei A, prevalenta bolilor
cardiovasculare, etc.". Jai mult, sunt evidente disparitatile in starea de sanatate intre
mediul rural si urban, in dezavanta9ul ruralului. =ri, una dintre strategiile pentru
reducerea inec*itatilor in starea de sanatate este abordarea prin combinatii de strategii
concentrate, adica actiune asupra venitului redus, conditiilor de viata nesanatoase,
conditiilor de munca, soma9, mod de viata personal si in acelasi timp o preocupare
permanenta din partea guvernantilor pentru distribuirea ec*itabila a resurselor destinate
serviciilor medicale de calitate tinand cont de dimensiunea problemelor de sanatate si
prezenta acestora pe regiuni statistice, categorii populationale, etc.
= problema prioritara de sanatate, pe plan national este ocrotirea medico-sociala
diferentiata a grupelor populationale vulnerabile sau defavorizate social !copii, someri,
persoane singure, batrani, familii dezorganizate, cu multi copii, monoparentale, persoane
cu nivel de instructie scazut, etc.".
8arsta a treia reprezinta un grup vulnerabil care reclama sc*imbari in stilul de
viata.
3resterea numarului de ani viata necesita asocierea pozitiva cu durata vietii in ani
sanatosi. Prin urmare, sistemele de sanatate trebuie sa acorde atentie ingri9irilor geriatrice,
dar si prevenirii afectiunilor cronice. Pentru o viata mai lunga si sanatoasa, masurile de
imbunatatire a starii de sanatate se impune a fi focalizate pe populatia de varsta activa.
&ngri9irile pe termen lung trebuie sa devina obiectivul strategiilor de politica sociala de
sanatate.
3eea ce va propunem pentru a finaliza aceasta analiza este de a dezbate toate
aceste aspecte impreuna, sa le completam si sa le inaintam factorilor de decizie
responsabili de politicile sociale privind persoanele varstnice.
Furnizori de ingrijiri medicale la domiciliu alflati in contract cu
CAS AG incepand cu 01 iulie 2011
Nr.
Crt.
Contract DENUM!E FU!N"#! #!AS AD!ESA
1 ID02 AS#CA$A %S#&DA!$A$EA UMANA% Pitesti B-dul Eroilor nr.46
2 ID04
S'C'%EME!GENC( MED% S'!'&'
CM)U&UNG
Campulung
str.Poenaru Bordea
nr.12
3 ID06 S'C'%CEN$!U& MEDCA& SF' NC#&AE% Pitesti
str.Caporal Dogaru
nr.4
4 ID0 S'C'%*E*( MED+SAN % S!& M#,EN !io"eni
str.Pietei# $l.%4
parter
& ID10
S'C'%DANE$$ MED+SAN% S'!'&' CU!$EA
DE A!GES
Curtea de
'rge(
str.Ni)olae
Iorga#nr.&
(&P@R& #/ PR=CRAJ/
:n ntreaga lume, n ultimii $1 de ani, interesul pentru partea preventiv a medicinii a
crescut datorit traziiei epidemiologice a cauzelor mortalitii, de la bolile acute,
infecioase la bolile cronice. Astfel se consider c un mai bun control numai asupra
factorilor de risc comportamental ar putea preveni: %1-61B din toate decesele premature
05. din dizabiliti acute $5. din dizabilitile cronice. :n concordan cu problemele de
sntate public identificate la nivel naional i local i n concordan cu recomandrile
=rganizaiei Jondiale a Antii, se vor organiza i desfura campanii de informare,
educare i comunicare precum i alte activiti specifice de promovare a sntii, n
scopul mbuntirii strii de sntate a populaiei i a reducerii morbiditii i mortalitii
datorate unor cauze evitabile.
:n conte)tul globalizrii, succesul unor programe de sntate dintr-o anumit ar poate fi
preluat i adaptat nevoilor specifice fiecrei ri.
Astfel, programele dedicate prevenirii consumului de alcool, reducerii stresului
profesional, combaterii obezitii pot fi preluate i adaptate specificului rii noastre.
AF3==F@F + A (R/&A PR=;F/JU #/ AU'U(A(/ P@;F&3U
Alcoolul este substana de abuz cea mai larg disponibil i cea mai acceptabil din punct
de vedere cultural.
3onform =rganizaiei Jondiale a Antii !=JA", n /uropa alcoolul ocup locul trei n
ierar*ia celor mai importani factori de risc pentru decesele premature i mbolnviri
evitabile !dup fumat i *ipertensiune arterial".
@n g*id =JA din 0->7 privind dependena de droguri i alcool, clasifica alcoolul n
categoria droguri sedative, alturi de *ipnotice i tranc*ilizante. Problemele legate de
alcool apar la apro)imativ .1B din butori.
Alcoolul este un factor de risc mai important dec,t nivelul crescut al colesterolului i
obezitate, de trei ori important dec,t diabetul i de cinci ori mai important dec,t astmul.
@na din 01 mbolnviri i decese premature din /uropa este cauzat de alcool.
Ae estimeaz c produsele pe baz de alcool sunt rspunztoare pentru apro)imativ -B
din totalul de boli. 3onsumul de alcool duce la accidente i violen i este responsabil
pentru reducerea speranei de via.
3onsumul de alcool a crescut n ultimul timp ca volum i frecvent, iar v,rsta debutului
pentru but a sczut. #ei n ultimii ani s-au mbuntit semnificativ informaiile
referitoare la consumul de alcool i efectele asupra sntii publice, totui mai sunt multe
de aflat n acest domeniu.
:n multe ri din /uropa, decidenii politici se pl,ng de lipsa informaiilor despre
consumul real de alcool, despre obiceiurile consumului de alcool n funcie de se), v,rst
i alte caracteristici populaionale relevante, ca i de efectele negative ale consumului, n
diversele sale forme. #ei media consumului de alcool, ca i incidena cirozei, continu
s fie indicatori importani pentru situaia actual a consumului de alcool, acestea nu sunt
suficiente pentru a estima realitatea i a elabora politici sociale adaptate realitii. #e
aceea este nevoie de un program de aciune pentru prevenirea i reducerea consumului
abuziv de alcool.
3auzele creterii consumului de alcool:
V creterea produciei i diversitatea buturilor alcoolice
V disponibilitatea i accesibilitatea larg
V percepia cultural de ingredient festiv a alcoolului
V creterea nivelului de trai, a venitului pe cap de locuitor
V promovarea sa drept scop recreaional, detensionant, de cretere a bunei-
dispoziii, de liant social, pentru umplerea timpului liber sau din plictiseal, lipsa
de ocupaie, pasivitate;
V modelele !prini, profesori, staruri de muzic sau cinema, sportivi etc." ce ofer
aceast imagine5atitudine
V tradiia consumului !bere n #anemarca, vin n Romania".
Atudiile efectuate de =JA arat c obiceiul consumului de alcool ncepe din adolescent
i la debutul v,rstei adulte, dar consecinele patologice nu apar dec,t dup mai muli ani.
Adolescenii sunt rareori consumatori cronici de alcool mai degrab au tendina de a
ceda ocazional tentaiei unui consum e)cesiv de alcool. #ependena de alcool se
instaleaz dup mai muli ani i ma9oritatea persoanelor care solicit asisten medical
au peste .1 ani.
:n numeroase ri, consumul de alcool de ctre tineri este considerat drept o consolidare a
imaginii masculine de virilitate i maturitate.
Pentru a mbuntii calitatea vieii, este necesar reducerea efectelor negative ale
consumului de alcool, aciune care trebuie privit ca o important problem de sntate
public.
3a i n cazul altor politici publice, aciunile pentru prevenirea i reducerea consumului
de alcool trebuiesc fondate pe informaii reale.
:n anii W-1, n rile europene, n baza a trei acorduri s-au stabiliti aciunile menite s
reduc i s previn consumul de alcool. Aceste acorduri sunt:
0. LAntate pentru toiM !Kealt* for All"
$. LPolitica /uropean n privina alcooluluiM !/uropean Alco*ol Action Plan"
.. LAcordul /uropean referitor la alcoolM !/uropean 3*arter on Alco*ol"
%. :n $110 a fost adoptat de rile membre ale @/, #eclaraia : tinerii i alcoolul.
/le subliniaz faptul c problemele cauzate de consumul de alcool, la nivel internaional,
reprezint o problem de sntate public. #e asemenea stabilesc principalele strategii de
combatere a efectelor negative produse de consumul de alcool.
0. LAntate pentru toiM
Acest acord a fost iniiat n 0-6- de ctre =JA. Fa baza acestui acord era o politic
global de sntate care inteniona s produc sc*imbri substaniale n sntate n
deceniile trecute.
:n 0-->, acest acord a fost ntrit de o nou declaraie a =JA, cu o nou politic de
sntate: LAntate pentru toi n secolul $0M. Acest declaraie identific $0 de obiective
pentru secolul $0 obiectivul 0$ al acestei declaraii se refer la reducerea efectelor
nocive ale alcoolului, drogurilor i tutunului: LP,n n anul $10?, trebuie reduse
semnificativ, n toate statele membre ale @/, efectele negative ale consumului de
substane adictive cum ar fi tutunul, alcoolul i alte droguri psi*oactiveM. !sesiunea din
septembrie0--> a XK= - comitetul regional pentru /uropa".
2. Politica European n privina alcoolului
Acopul T/uropean Alco*ol Action PlanM !/AAP" este prevenirea i reducerea consumului
de alcool, precum i a efectelor negative cauzate de acesta. =biectivele /AAP sunt
urmtoarele:
- &nformarea i educarea populaiei, precum i spri9inirea politicilor de sntate
public referitoare la prevenirea i reducerea consumului de alcool.
- Reducerea riscurilor legate de celelalte probleme ce pot fi cauzate de consumul
de alcool, probleme ce pot afecta familia, locul de munc, comunitatea.
- Reducerea accidentelor, violenei, abuzului copiilor, negli9area i crizele
familiale generate de consumul de alcool.
- Asigurarea unor servicii specializate, accesibile i eficiente persoanelor
dependente de consumul de alcool.
- Prote9area copiilor, tinerilor precum i a celor care au *otr,t s nu consume
buturi alcoolice
.. Acordul European referitor la alcool (European Charter
on
Alcohol)
Acest acord este constituit din dou pri importante: principii i strategii referitoare la
alcool.
Principiile etice ale politicilor referitoare la alcool
0. (oi oamenii au dreptul s fie prote9ai, n cadrul familiei, comunitii, precum
i la locul de munc de efectele negative ale consumului de alcool, cum ar fi accidentele,
violena domestic.
$. :nc din copilrie, oamenii au dreptul la informaii valide, impariale despre
consecinele consumului de alcool asupra sntii, familiei i societii.
.. (oi copiii i adolescenii au dreptul s creasc ntr-un mediu prote9at de
efectele duntoare ale abuzului de alcool i s fie ferii pe c,t posibil de publicitatea la
buturile alcoolice.
%. (oi cei care abuzeaz de alcool, precum i familiile acestora au dreptul la
ngri9ire i tratament. Aceste servicii trebuie s fie accesibile.
?. (oi oamenii care nu doresc s consume alcool sau care nu o pot face, din
diferite motive, au dreptul s fie prote9ai, s nu fie supui presiunii de a consuma alcool
i s fie spri9inii n comportamentul lor anti-alcool.
Strategiile de aciune anti-alcool respect principiile etice ale
politicilor referitoare la alcool:
a. &nformarea populaiei cu privire la consecinele consumului de alcool asupra
sntii, familiei i societii, prin desfurarea unor programe educaionale, precum i
asupra msurilor efective care pot fi luate pentru prevenirea i
b. reducerea acestora
c. :ncura9area acelor medii de lucru, at,t publice, c,t i private, ce sunt ferite de
consecinele negative ale consumului de alcool, precum accidentele i violena.
d. Dormularea unor noi legi sau ntrirea celor e)istente, legi referitoare la
condusul sub influena buturilor alcoolice.
e. Promovarea sntii prin controlul accesibilitii tinerilor la buturile alcoolice
i influenarea politicii preului, prin instituirea ta)elor sau prin mrirea acestora.
f. 3ontrolul strict, n ceea ce privete publicitatea, direct sau indirect, la
buturile alcoolice i asigurarea c nici o form de publicitate nu se adreseaz minorilor,
de e)emplu, prin legtura care s-ar putea face ntre evenimentele sportive i alcool.
g. Asigurarea accesului la tratament i la servicii de reabilitare a celor care
abuzeaz de alcool, precum i a familiilor acestora.
*. Responsabilizarea etic i legal a celor care sunt implicai n mar4etingul
buturilor alcoolice sau a celor care comercializeaz buturi alcoolice asigurarea unui
control strict referitor la calitatea produselor i implementarea unor msuri mpotriva
produciei i v,nzrii ilicite de buturi alcoolice.
i. @n bun management al problemelor cauzate de consumul de alcool, se
realizeaz prin antrenarea unor profesioniti din mediul medical, al asistenei sociale,
educaie i 9ustiie, n confruntarea cu astfel de probleme.
9. Apri9inirea acelor organizaii care promoveaz un stil de via sntos, n special
a celor care se ocup de prevenirea i reducerea efectelor duntoare cauzate de
consumul de alcool.
4. Dormularea unor programe de prevenire a consumului de alcool, de
monitorizare a progresului realizat de aceste programe, precum i de actualizarea
programelor bazat pe evaluarea lor.
. !eclaraia" tinerii #i alcoolul
Politicile referitoare la alcool trebuie s fie orientate spre:
- a oferi protecie
- a promova educaia
- a spri9ini mediile n care nu se consum alcool
- a reduce efectele negative ale consumului de alcool.
@niunea /uropean !@/" a adoptat mai multe directive cut,nd s armonizeze diferitele
legi ale statelor membre pentru a pregti dezvoltarea unei piee comune.
Directivele "niunii Europe urmresc, n principal, urmtoarele trei aspecte:
- ta)ele pe alcool
- publicitatea la alcool
- libera circulaie a produselor pe baz de alcool !pentru uz personal, ntre rile
membre @/".
@na dintre aceste directive stabilete standarde pentru reglementarea publicitii
n media audio-vizual, incluz,nd i pe cea a buturilor alcoolice.
/ste prevzut astfel: publicitatea prin televiziunea i teles*opping-ul pentru buturi
alcooliceM ... ar trebui s nu vizeze specific minorii sau, n particular, s nu reprezinte
minori consum,nd aceste buturiM.
&nstituia european privind politica european n privina alcoolului !/AAP"
ofer cadrul pentru formularea politicii alcoolului n /uropa, politic de care toate rile
@/ i cele candidate ar beneficia prin implementarea ei mai profund dec,t este cazul n
prezent. @/ ofer infrastructura instituional i de reglementare care poate contribui
mult la implementarea politicii alcoolului.
@niunea /uropean va trebui s realizeze c politica alcoolului este parte a politicii
sociale i de sntate public, care, n anumite circumstane, are prioritate naintea
intereselor industriale i de comer.
:n ultimii ?1 de ani, sc*imbrile din cadrul politicilor referitoare la alcool s-au concentrat
n urmtoarele direcii:
a. legislaia referitoare la condusul n stare de ebrietate: nivelul de alcool din
s,nge, msurarea cu alcoolmetru, campanii &/3
b. accesibilitatea la alcool !monopol, licene de import-e)port, restricii la
v,nzare, incluz,nd v,rsta minim i orele de v,nzare-cumprare"
c. publicitatea la alcool ! restricii publicitare"
d. influenarea cererii i a modalitii de consum
e. tratamentul celor abuzeaz de consumul de alcool
f. consilierea psi*ologic a celor afectai colateral de efectele negative ale
consumului de alcool.
Politicile alcoolului sunt direcionate ctre populaie !v,rsta legal pentru consum",
organizaii i sisteme de sntate, individul care consum alcool.
Pentru reducerea consumului de alcool, trebuie avute n vedere at,t informaiile despre
evoluia consumului i a obiceiurilor legate de acesta, c,t i aciunile direcionate pentru
protecia tinerilor.
#egisla$ia referitoare la comercializarea b%uturilor alcoolice
3onform leslatiei in vigoare, e)ist ta)a asupra activitilor duntoare sntii, printre
aceste activiti numrndu-se i consumul de alcool. Aceste ta)e sunt vrsate n Dondul
special pentru sntate public, ce se gestioneaz de ctre Jinisterul Antii Publice.
(a)ele provin de la:
persoanele 9uridice care realizeaz ncasri din aciuni publicitare la buturi
alcoolice,
persoanele 9uridice care realizeaz venituri din vnzrile de buturi alcoolice,
:n Rom,nia este interzis v,nzarea ctre minori a buturilor alcoolice.
A-a constatat c n imediata vecintate a colilor se comercializeat alcool, n ciuda
faptului c e)ist prevederi legale care interzic acest lucru.
/ste interzis desfacerea buturilor alcoolice sau comercializarea acestora n spaii
amena9ate la intrarea unitilor sau instituiilor de nvm,nt, pe trotuarele sau aleile de
acces ale acestora, precum i n bufetele de incint din aceste locuri este interzis
consumul de alcool pe strzi, n parcuri, sli de spectacole, stadioane sau n alte locuri
publice.
Armonizarea legisla$iei rom&ne'ti cu cea interna$ional%
A-a constatat c, n rile n care au fost impuse msuri drastice de controlare a
consumului de alcool, s-au nregistrat scderi ale numrului de accidente rutiere, rata
mortalitii i morbiditii datorate consumului de alcool a sczut, accesul la buturi
alcoolice a minorilor a fost restricionat p,n la eliminare. Aunt necesare anumite msuri :
Jrirea ta)elor, ce se va reflecta n pre crescut pentru buturile alcoolice,
reduc,nd astfel accesibilitatea la acestea.
Amenzi crescute pentru cei care v,nd buturi alcoolice minorilor sau
persoanelor aflate n stare de ebrietate.
&ntensificarea testrii alcoolmetrice pentru conductorii auto i consumul de
alcool, mai ales n zilele de srbtori i de <ee4end.
:n ceea ce privete etic*etarea buturilor alcoolice, pe acestea ar trebui s se
regseasc i avertismentul: Y3onsumul e)cesiv de alcool duneaz grav sntiiZ.
@tilizarea banilor provenii din ta)ele pe alcool pentru finanarea i controlarea
unor activiti de educaie pentru sntate, de cercetare privind politica alcoolului i de
spri9inire a serviciilor de sntate !conform /AAP".
$%.2. S&'ES()
Atresul a fost denumit Rboala secolului PPR. :n 0-->, =JA a realizat un raport prin care
arat c stresul profesional i cel din viaa personal sunt factorii determinani ai unei
snti ubrede. Acest raport concluziona c stresul profesional mrete riscul
mbolnvirilor. Acesta nu depinde numai de caracteristicile psi*ologice ale individului, ci
i de mediul n care muncete.
@n studiu celebru RX*ite*all AtudOR !citat n ;urro<, $111", care pe parcursul a 0? ani a
urmrit starea sntii a peste 01111 de englezi, a confirmat faptul c starea sntii se
afl n legtur cu poziia noastr n cadrul societii. 3ei din e)ecutiv sunt mai puin
afectai dec,t cei din managementul de mi9loc, iar acetia sufer mai puin dec,t simpli
muncitori.
3u c,t ptrundem mai 9os n ierar*ie cu at,t crete numrul problemelor de sntate.
Atudiul a msurat efectele caracteristice ale muncii: puterea de decizie !control", cerinele
slu9bei i spri9inul social de la locul de munc i a descoperit c munca inegal duce la
rezultate inegale asupra sntii.
Aceasta este independent de ceilali factori de risc.
Con*ecinele +edicale ale *tre*ului profe*ional
3,nd ne simim ameninai sau c,nd ne confruntm cu anumite cerine e)terne sau
stresori, corpul, automat, d un rspuns fizic i bioc*imic. Adrenalina i ali *ormoni,
colesterolul i acizii grai sunt lansai n sange, inima bate mai repede, transpirm mai
mult, muc*ii se tensioneaz i respirm accelerat i superficial. Atresul ntins pe o
perioad mai lung afecteaz sntatea. Atresul cronic duce la o acumulare n artere a
colesterolului i grsimilor, ceea ce reprezint un risc crescut pentru boli cardiovasculare.
&ncapacitatea de a ne manifesta frustrarea i furia, neputina de a sc*imba situaia
stresant sau de a o prsi este un indicator al apariiei problemelor cardiace.
Atresul cronic este cel care duneaza cel mai mult sntii, fiind tipic pentru
locurile de munc n care anga9aii nu au control asupra diferitelor situaii, au cerine
copleitoare i nu ntreved nici un semn de uurare.
/fectele asupra strii fizice includ: tensiune mare, transpiraie, dificulti de respiraie,
tensiune muscular i tulburri gastrointestinale.
Atresul conduce la boli coronariene, dureri de spate, migrene, dureri de abdominale i o
varietate de probleme psi*ice. /ste dificil de precizat n ce masura stresul influeneaz
sntatea, dar foarte multe mbolnviri sunt legate de stres. :mbolnvirile din cauza
stresului reprezint o povar pentru oameni i organizaii, costurile fiind mai evidente la
nivelul indivizilor dec,t la nivelul organizaiilor.
Atresul profesional acioneaz i asupra sistemului imunitar. A*eldon 3o*en de
@niversitatea 3arnegie Jellon @AA !citat n ;urro<, $111" a artat c anga9aii care
sufer de stres cronic sunt de la trei p,n la cinci ori mai predispui la infecii virale
respiratorii dec,t ceilali. Acelai studiu a descoperit c cei care se confrunt doar cu un
singur eveniment stresant pe parcursul unui an nu sunt vulnerabili.
Principalele probleme de sntate identificate ca fiind datorate n mare msura
stresului profesional sunt urmtoarele: astmul, psoriasis, ulcer gastro-duodenal, tulburri
digestive i sindromul colonului iritabil, probleme se)uale, depresii, consum de alcool, de
droguri sau abuz de medicamente.
Pe termen lung e)punerea prelungit la stres genereaz o serie de probleme serioase de
sntate cum ar fi: diabetul za*arat, boli cardiovasculare, incidena crescut pentru
cancerul mamar la femei slbirea sistemului imunitar.
Putem identifica c,teva dintre costurile unei organizaii legate de consecinele
stresului profesional: asigurrile de sntate, pierderea unor zile de lucru i accidentele.
Atunci c,nd nivelul stresului este foarte mare i numrul accidentelor este mare. Aceasta
se nt,mpl din dou motive: condiiile de munc care cauzeaz stres pot cauza i
accidente i cel de-al doilea motiv este acela c atunci c,nd muncim prea mult, c,nd
suntem presai de timp sau terorizai de efi suntem mai vulnerabili la accidente.
Ae produc mai multe accidente atunci c,nd anga9aii lucreaz n condiii periculoase, c,nd
ei folosesc ec*ipamente sofisticate, c,nd manipuleaz obiecte grele, c,nd rm,n pentru
mai mult timp ntr-o poziie static sau neconfortabil, c,nd au sarcini plictisitoare sau
care se repet la nesf,rit i c,nd trebuie s fie permanent vigileni.
3ercetrile !Kellriegel, 0--$" au relevat faptul c atunci c,nd anga9aii se tem de
pierderea slu9bei, ei au mai multe accidente, se mbolnvesc mai des. Atatistic, aproape .-
%B din accidentele industriale sunt cauzate de incapacitatea de a face fa problemelor
emoionale provocate de stres.
Ae estimeaz c fiecare anga9at care sufer de vreo boal cauzat de stres absenteaz
apro)imativ 07 zile lucrtoare pe an. Anga9atorul va trebui sa gseasc deci un ec*ilibru
ntre stresul indus salariailor i performanele organizaiei.
3onform Dederaiei Jondiale de Antate Jental, Rfaa ntunecat a economiei
globaleR a determinat o criz n sntatea mental. #epresiile i bolile cardiovasculare au
devenit o problem de sntate ma9or. Am,ndou sunt generate de stresul profesional.
Atunci c,nd ne aflm n situaii stresante i nu putem nici lupta, nici fugi, o reacie
comun este s ne reprimm sentimentele i s continum. Astfel, stresul produce efecte
comportamentale, bioc*imice i psi*ologice.
/fectele asupra psi*icului duc la probleme de concentrare, ncredere i motivaie,
ori ne fac sa ne simim frustrai, nea9utorai sau furioi. 3a urmare furia, an)ietatea,
depresia, stima de sine sczut, intelectul slbit, problemele de concentrare i de luare a
deciziilor, nervozitatea, iritabilitatea, insatisfacia n munca sunt c,teva din efectele pe
care stresul le rsfr,nge asupra strii emoionale a oamenilor. Aceste efecte duc la o
deteriorare a sntii psi*ice. :n cazuri e)treme, stresul profesional i determin pe unii
anga9ai sa se sinucid, mai ales atunci c,nd acetia sunt terorizai.
/fectele asupra comportamentului includ: performana n scdere, absenteism,
creterea numrului accidentelor, creterea abuzului de alcool sau medicamente,
impulsivitate, crete numrul abandonurilor i de asemenea apar dificulti n
comunicare.
Atresul are impact i asupra vieii personale i sociale. 3u c,t suntem mai stresai
la serviciu, cu at,t impactul este mai mare n viaa personal i social. Atresul
profesional produce iritabilitate i furie la nivelul relaiilor personale i perturb
implicarea n viaa cultural i social. /ste greu s menii un ec*ilibru ntre munca i
familie pentru c stresul profesional creeaz un cerc vicios.
A fi afectat de stresul profesional nu este o slbiciune personal pentru c oamenii au
tolerane diferite fa de situaiile stresante. 'ivelul de stres pe care cineva l poate tolera
nainte de apariia stresului reprezint pragul stresului. @nii oameni la cea mai mic
sc*imbare sau urgen
reacioneaz imediat. Alii sunt calmi, stp,ni pe sine, pe situaie deoarece au ncredere n
capacitatea lor de adaptare. /i simt un stres foarte mic, acesta devenind mai mare dac
stresuleste ma9or sau prelungit.
Prevenirea #i terapia *tre*ului n organi,aii
Puine sunt la ora actual organizaiile europene care s aib un program de prevenire a
stresului conductorii organizaiilor continu s cread c activarea unor programe
antistres nu face parte din responsabilitile ce le revin. /i au n privina stresului aceeai
atitudine ca aceea referitoare la poluarea mediului ncon9urtor, p,n la apariia
micrilor ecologiste i a legilor care reglementeaz prote9area resurselor naturale. Pentru
acetia, sntatea indivizilor la locul de munc ine de responsabilitatea individual i de
cea a organelor publice. /)emplul dat de Atatele @nite, 3anada, Jarea;ritanie, Auedia
arat c:
0. punerea n practic a unor asemenea programe de ctre organizaii duce la reale
economii.
$. cele 011.111 de cercetri n domeniul stresului confirm c anumite modaliti
de funcionare organizatoric sunt surse de stres pentru salariai, cadre de conducere,
te*nicieni i conductori de ntreprindere.
$%.- ./E0%&A&EA
:n secolul $0 se vorbete tot mai des despre obezitate ca despre o epidemie a
civilizaiei moderne. Atatisticile internaionale indic, pentru prima dat, c obezitatea
face mai multe victime dec,t fumatul.
=bezitatea reprezint o problem cu care copiii se confrunt din ce n ce mai des.
:n ultima vreme, pe l,ng eforturile educaionale ale prinilor de a-i nva pe acetia
cum s mn,nce sntos i s fac micare n mod regulat, copiii au nceput s fie tratai
de obezitate ca i adulii. Aceste tratamente includ medicamente ce controleaz greutatea,
dar i c*irurgia de tip bOpass gastric.
3a i adulilor, nici copiilor nu le este deloc uor sau comod s scad n greutate i astfel
mare parte din copiii obezi se transform n aduli obezi.
=bezitatea este una dintre cele mai grave probleme de sntate cu care se confrunt
umanitatea, n unele dintre ri ea fiind c*iar a doua cauz a mortalitii.
3onform studiilor recente, n Rom,nia rata obezitaii este de $?B, iar ?1B dintre rom,ni
sunt supraponderali.
=bezitatea este o boala cronic ce are la baz numeroi factori, ea nsi reprezent,nd un
factor de risc ma9or pentru sntate, produc,nd boli de inim, creterea presiunii s,ngelui,
diabetul i cancerul. =bezitatea reprezint a doua cauz de mortalitate dup consumul de
tutun.
@n element important al strategiei de prevenie a guvernului britanic l constituie
reducerea deceselor prin mbuntirea dietei i nutriiei
Asistena me$i%al %omunitar
3AP&(=F@F &
is#o5iii 9enerale
Art. +30. + !0" #ispoziiile prezentului titlu reglementeaz serviciile i activitile din
domeniul asistenei medicale comunitare.
!$" Asistena medical comunitar cuprinde ansamblul de activiti i servicii de sntate
organizate la nivelul comunitii pentru soluionarea problemelor medico-sociale ale
individului, n vederea meninerii acestuia n propriul mediu de via i care se acord n
sistem integrat cu serviciile sociale.
Art. +31. 2 !0" Asistena medical comunitar presupune un ansamblu integrat de
programe i servicii de sntate centrate pe nevoile individuale ale omului sntos i
bolnav, acordate n sistem integrat cu serviciile sociale.
!$" Programele i serviciile de asisten medical comunitar se realizeaz n concordan
cu politicile i strategiile Jinisterului Antii Publice, Jinisterului Juncii, Aolidaritii
Aociale i Damiliei, Autoritii 'aionale pentru Persoanele cu Kandicap, Ageniei
'aionale pentru Protecia Damiliei, ale altor instituii ale autoritii locale cu
responsabiliti n domeniu precum i cu cele ale autritilor locale.
7A<ITOLUL II
Or9ani5area &i !un%ionarea asistenei me$i%ale %omunitare
Art. +3A. + !0" Pentru coordonarea programelor naionale de asisten medical
comunitar se nfiineaz 3omisia &nterdepartamental pentru Asisten Jedical
3omunitar aflat n subordinea Primului Jinistru, numit n continuare 3omisie.
!$" 3omisia se constituie dintr-un preedinte i un numr impar de membri, reprezentani
ai Jinisterului Antii Publice, Jinisterului Juncii, Aolidaritii Aociale i Damiliei,
Autoritii 'aionale pentru Persoanele cu Kandicap, Ageniei 'aionale pentru Protecia
Damiliei, Jinisterului Administraiei i &nternelor, precum i ai organizaiilor sau
asociailor autoritilor locale.
!." Atribuiile, regulamentul de organizare i funcionare precum i componena
nominala a 3omisiei se stabilesc prin *otr,re a Cuvernului.
Art. +3@. 2 !0" 3omisia se ntrunete n edine ordinare de dou ori pe an i n edine
e)traordinare ori de c,te ori este nevoie.
!$" 3omisia primete sinteza rapoartelor anuale privind problemele medico-sociale de la
nivelul comunitilor.
Art. +-?. + 3omisia are urmtoarele atribuii:
a" realizeaz strategia naional n domeniul asistenei medicale comunitare
b" ntocmete lista de prioriti care s rspund nevoilor identificate la nivelul
comunitilor
c" propune ordonatorului de credite necesarul de fonduri pentru desfurarea activitilor
din domeniul asistenei medicale comunitare.
Art. +-+. + 3omisia i realizeaz atribuiile prevzute la art. 0.1 cu suportul @nitii de
Janagement a Programelor de Asisten Jedical 3omunitar.
Art. +-3. + !0" Pentru realizarea programelor naionale de asisten medical comunitar
se nfiineaz @nitatea de Janagement a Programelor de Asisten Jedical 3omunitar
!@JPAJ3" n cadrul [colii 'aionale de Antate Public i Janagement Aanitar,
numit n continuare @JPAJ3.
!$" @JPAJ3 are drept atribuie principal spri9inul te*nic i metodologic pentru
3omisia &nterdepartamental pentru Asisten Jedical 3omunitar.
Art. +--. + Pentru realizarea atribuiilor, @JPAJ3 poate solicita e)pertiza i suportul
te*nic al specialitilor din instituiile aflate n subordinea i5sau coordonarea Jinisterului
Antii Publice, Jinisterului Juncii, Aolidaritii Aociale i Damiliei, Autoritii
'aionale de Protecie a #repturilor 3opilului, Jinisterului Administraiei i &nternelor,
Jinisterului Dinanelor Publice i a altor organe ale autoritii centrale cu responsabiliti
n domeniu.
Art. +-/. + Programele naionale de asisten medical comunitar se deruleaz prin
instituiile aflate n subordinea i5sau coordonarea Jinisterului Antii Publice,
Jinisterului Juncii, Aolidaritii Aociale i Damiliei, Jinisterului Administraiei i
&nternelor i ministerelor i institutiilor cu reea sanitar proprie.
3AP&(=F@F &&&
Bene!i%iarii6 o'ie%ti(ele &i a%or$area ser(i%iilor &i a%ti(itilor $e asisten me$i%al
%omunitar
Art. +-B. 2 !0" ;eneficiarul serviciilor i activitilor de asisten medical comunitar
este comunitatea dintr-o arie geografic definit, precum: 9udeul, oraul, comuna, satul,
dup caz, iar n cadrul acesteia n mod deosebit categoriile de persoane vulnerabile.
!$" 3ategoriile de persoane vulnerabile sunt persoanele care se gsesc n urmtoarele
situaii:
a" nivel economic sub pragul srciei
b" oma9
c" nivel educaional sczut
d" diferite disabiliti, boli cronice
e" boli aflate n faze terminale care necesit tratamente paleative
f" graviditate
g" v,rsta a treia
*" v,rst sub ? ani
i" fac parte din familii monoparentale.
Art. +-0. + !0" Aerviciile i activitile de asisten medical comunitar sunt derulate de
urmtoarele categorii profesionale:
a" asistent social
b" asistent medical comunitar
c" mediator sanitar
d" asistent medical comunitar de psi*iatrie
e" asistent medical de ngri9iri la domiciliu.
!$" 3ategoriile profesionale prevzute la alin. !0" lit. b"-d" se ncadreaz cu contract
individual de munc pe perioad determinat la unitile sanitare desemnate, iar
c*eltuielile de personal se suport n cadrul programelor naionale de sntate.
!." 3ategoriile profesionale prevzute la alin. !0" colaboreaz cu autoritile locale i cu
serviciile de asisten medical i social.
!%" 3ategoriile profesionale care activeaz n domeniul asistenei medicale comunitare se
includ n 3lasificarea =cupaiilor din Rom,nia !3=R".
Art. +-1. + =biectivele generale ale serviciilor i activitilor de asisten medical
comunitar sunt:
a" implicarea comunitii n identificarea problemelor medico-sociale ale acesteia
b" definirea i caracterizarea problemelor medico-sociale ale comunitii
c" dezvoltarea programelor de intervenie, privind asistena medical comunitar,
adaptate nevoilor comunitii
d" monitorizarea i evaluarea serviciilor i activitilor de asisten medical comunitar
e" asigurarea eficacitii aciunilor i a eficienei utilizrii resurselor.
Art. +-A. + =biectivele generale ale asistenei medicale comunitare sunt:
a" educarea comunitii pentru sntate
b" promovarea sntii reproducerii i a planificrii familiale
c" promovarea unor atitudini i comportamente favorabile unui stil de via sntos
d" educaie i aciuni direcionate pentru asigurarea unui mediu de via sntos
e" activiti de prevenire i profila)ie primar, secundar i teriar
f" activiti medicale curative, la domiciliu, complementare asistenei medicale primare,
secundare i teriare
g" activiti de consiliere medical i social
*" dezvoltarea serviciilor de ngri9ire medical la domiciliu a gravidei, nou-nscutului i
mamei, a bolnavului cronic, a bolnavului mintal i a btr,nului
i" activiti de recuperare medical.
3AP&(=F@F &8
Cinanare
Art. +-@. + Dinanarea programelor de asisten comunitar se realizeaz cu fonduri din
bugetul de stat, bugetul autoritilor locale precum i din alte surse, inclusiv donaii i
sponsorizri, n condiiile legii.
3AP&(=F@F 8
is#o5iii !inale
Art. +/?. + Jinisterul Antii Publice va elabora, n colaborare cu Jinisterul Juncii,
Aolidaritii Aociale i Damiliei i Jinisterul Administraiei i &nternelor, norme de
aplicare a prezentului titlu, n termen de .1 de zile de la data intrrii n vigoare a
prezentului titlu.
/#@3A\&A P/'(R@ AU'U(A(/ [& PR=J=8AR/A AU'U(U\&&
Promovarea sntii este procesul care ofer individului i colectivitilor posibilitatea
de a-i crete controlul asupra determinanilor sntii i, prin aceasta, de a-i mbunti
starea de sntate. Reprezint un concept unificator pentru cei care recunosc nevoia
fundamental de sc*imbare at,t a stilului de via, c,t i a condiiilor de trai. Promovarea
sntii reprezint o strategie de mediere ntre individ i mediu, combin,ndalegerea
personal cu responsabilitatea social i av,nd drept scop asigurarea n viitor a unei mai
bune stri de sntate !XK=-/@R=, Kealt* Promotion ClossarO, 0->-". Promovarea
sntii este un termen care presupune o abordare multidimensional de mbuntire a
strii de sntate, care include activiti de educaie, activiti de promovare a unor
sc*imbri comportamentale i de stil de via, politici i msuri legislative.
Promovarea sntii este un concept multidisciplinar
Edu)ate pt. sanatate
Prote*area sanatatii Pre"entie
Acest model prezint . sfere de activitate distincte dar care, n acelai timp, se suprapun:
- educaia pentru sntate
- prote9area sntii
- prevenirea mbolnvirilor
#iferitele zone din figura de mai sus au urmtoarea semnificaie:
0. Aervicii preventive, e): imunizri, msurarea tensiunii arteriale,folosirea gumei de
mestecat cu nicotin pentru abandonarea fumatului
$. /ducaie n medicina preventiv, e): informaii i sfaturi legate de renunarea la fumat
.. Prote9area sntii prin metode preventive, e): fluorizarea apei
%. /ducaie pentru prote9area strii de sntate prin metode preventive, e): lobbO pentru
adoptarea legii de obligativitate a purtrii centurii de siguran
?. /ducaie pentru sntate pozitiv, e): dob,ndirea unor abiliti de via5
comportamente sntoase n r,ndul tinerilor
7. Jesa9e pozitive pentru prote9area sntii, e): politica legat de fumat la locurile de
munc
6. /ducaia pentru sntate orientat pe sntatea pozitiv, e):lobbO pentru adoptarea
unei legi de interzicere a publicitii produselor din tutun
Principii care stau la baza promovrii sntii :
0. Promovarea sntii implic% activ populaia pentru stabilirea unui program de fiecare
zi care favorizeaz sntatea, n loc de a se orienta preponderent i e)clusiv asupra
indivizilor la risc, care au legturi cu serviciile medicale.
$. Promovarea sntii este orientat asupra cauzelor care produc mbolnviri
.. Promovarea sntii folosete diferite abord%ri care contribuie la mbuntirea strii
de sntate. Acestea includ informarea i educarea, dezvoltarea comunitii, organizarea,
pledoaria pentru sntate i legislaia prin toate acestea, promovarea sntii este
multisectorial i implic mai multe discipline, nu numai sectorul de sntate, n
demersurile sale
%. Promovarea sntii depinde n mod special de participarea populaiei
?. Apecialitii din sntate, n special cei din asisten$a primar% de s%n%tate au un rol
important n facilitarea aciunilor de promovare a sntii .
(ermenul folosit n Rom,nia este, nc, cel de educaie sanitar, noiune
consacrat pentru transmiterea unor informaii legate n special de deprinderi
igienice. Astzi se ncearc trecerea la un concept mai cuprinztor i
anume, educaia pentru *ntate.
3oncept care st la baza promovrii sntii, educaia pentru sntate are drept
scopuri:
- informarea-educarea populaiei n domeniul medical, pentru a cunoate
manifestrile bolilor i prevenirea lor
- dob,ndirea unor atitudini i deprinderi care s fie favorabile sntii
- implicarea activ a populaiei n domeniul pstrrii sntii, oamenii put,nd s
ia decizii privind propria stare de sntate.
/ducaia pentru sntate folosete mai multe tipuri de abordri:
- medical !bazat pe tipul de relaie medic-pacient"
- educaional !bazat pe informarea oamenilor, care vor lua singuri decizii
privind sntatea"
- personalizat !individualizat", av,nd drept caracteristic lucrul cu clienii,
pentru a-i spri9ini s identifice singuri problemele i s ia singuri deciziile necesare
- care presupune sc*imbri sociale, n care se urmrete realizarea unor sc*imbri
n mediu pentru a facilita luarea deciziilor cele mai favorabile sntii, e). A9utoare
sociale pentru mamele singure, astfel nc,t acestea s nu fie nevoite s se ntoarc prea
devreme la lucru
Jetodele folosite n educaia pentru sntate pot fi clasificate n funcie de mai multe
criterii:
- dup adresabilitate:
- educaie individual
- educaie n grup
- educaie prin mi9loace de comunicare n mas
- dup mi9loacele folosite:
- mi9loace audio
- mi9loace video: - predominarea te)tului
- predominarea imaginii
- mi9loace combinate !audio-video"
T3*arta de la =tta<a de promovare a sntiiM subliniaz n special, necesitatea ca
promovarea sntii s realizeze urmtoarele:
I. Elaborarea unor politici publice care favorizeaz% s%n%tatea.
Promovarea sntii nseamn mult mai mult dec,t asistena medical. /a pleac de la
ideea c sntatea este un subiect aflat pe agenda de lucru a factorilor de decizie din toate
domeniile, la nivel guvernamental sau instituional. Promovarea sntii presupune
identificarea obstacolelor n adoptarea unor politici care promoveaz sntatea de ctre
sectorul medical, n colaborare cu sectoarele nemedicale.
Presupune, de asemenea, gsirea unor modaliti comune de nlturare a acestor
obstacole. Acopul final trebuie s constea n realizarea practic a posibilitii ca alegerile,
opiunile favorabile sntii s fie la ndem,na populaiei, s fie cel mai uor accesibile.
II. Crearea unor medii favorabile.
Promovarea sntii recunoate c sntatea indivizilor este legat i de modul n care
tratm natura i mediul ncon9urtor. Aocietile n care mediul este e)ploatat fr a se
face o abordare ecologic, culeg efectele acestei e)ploatri prin apariia inclusiv a unor
probleme de sntate i sociale. Antatea nu poate fi separat de alte
scopuri sau obiceiuri din via. Junca i timpul liber au un impact real asupra sntii.
Promovarea sntii trebuie, prin urmare, s participe la crearea unor condiii de trai i
de munc cu influen favorabil asupra strii de sntate.
III. (nt%rirea ac$iunii comunitare
Promovarea sntii acioneaz prin aciuni comunitare eficiente. :n centrul acestui
proces se afl comunitile care au o for proprie i pot controla propriile iniiative i
activiti. Aceasta nseamn c specialitii trebuie s nvee metode noi de lucru cu
indivizi i cu comuniti, adic s lucreze pentru i cu ei, n loc de a considera
comunitatea ca un element pasiv.
I). Dezvoltarea *+mbun%t%$irea, abilit%$ilor individuale
Promovarea sntii spri9in dezvoltarea personal i social prin oferirea de informaii,
educaie pentru sntate i prin spri9inirea indivizilor s-i dezvolte capacitatea de a lua
decizii favorabile sntii. Prin toate acestea, ea permite oamenilor s aib un control
crescut asupra propriei snti i asupra mediului, le permite s nvee de-a lungul vieii
cum s se pregteasc pentru diferite situaii, cum s fac fa bolilor cronice sau
accidentelor. (oate acestea trebuie s aib loc acas, la coal, la locul de munc, precum
i n cadrul altor comuniti.
). Reorientarea serviciilor medicale
Responsabilitatea promovrii sntii n cadrul serviciilor medicale este mprit ntre
indivizi, grupuri comunitare, specialiti din sntate, asisteni sociali, birocrai i guvern.
(oi trebuie s lucreze mpreun la organizarea unui sistem sanitar care s contribuie la
mbuntirea strii de sntate. Rolul sectorului medical trebuie s depeasc
responsabilitile curative i s se orienteze i ctre promovarea sntii. #ar pentru ca
aceasta s se realizeze, este nevoie de recunoaterea faptului c cele mai multe cauze de
mbolnviri se afl n afara influenei sectorului sanitar i este necesar cooperarea cu
acele sectoare care pot influena pozitiv aceste cauze .
:n cadrul celei de-a % a 3onferine &nternaionale de Promovare a Antii de la
Ga4arta s-au identificat priorit%$ile n acest domeniu pentru:
-. .romovarea responsabilit%$ii sociale pentru s%n%tate
Dactorii de decizie trebuie s respecte cu fermitate responsabilitatea social. At,t sectorul
guvernamental, c,t i cel particular, trebuie s promoveze sntatea prin adoptarea de
politici i practici care:
evit afectarea sntii indivizilor
prote9eaz mediul i asigur folosirea raional a resurselor
restricioneaz producia i comerul produselor i bunurilor duntoare cum ar
fi tutunul i armamentul, ca i practicile nesntoase de mar4eting
prote9eaz at,t ceteanul din pia, c,t i individul de la locul de munc
includ evaluri ale impactului legat de ec*itatea n sntate ca o parte integrant
a elaborrii de politici.
/. Cre'terea investi$iilor pentru +mbun%t%$irea st%rii de s%n%tate
:n multe ri, investiia care se face n sntate este inadecvat i frecvent ineficient.
3reterea investiiilor pentru mbuntirea strii de sntate necesit o abordare ntr-
adevr multisectorial, inclusiv alocarea suplimentar de resurse pentru educaie, locuine
i sectorul de sntate. = mai mare investiie pentru sntate i reorientarea serviciilor
e)istente + at,t n cadrul, c,t i ntre diferite ri - au potenialul de a favoriza evoluia
pozitiv a dezvoltrii umane, a sntii i a calitii vieii.
&nvestiiile n sntate ar trebui s reflecte nevoile anumitor grupuri cum ar fi: femeile,
copiii, persoanele n v,rst, populaiile srace i marginalizate.
0. Consolidarea 'i extinderea parteneriatelor pentru s%n%tate
Promovarea sntii presupune realizarea unor parteneriate pentru dezvoltarea social i
a sntii ntre diferite sectoare la toate nivelele de conducere n societate. Parteneriatele
e)istente trebuie s fie ntrite i trebuie e)plorate posibiliti pentru noi parteneriate.
Parteneriatele ofer un beneficiu mutual pentru sntate prin mprtirea e)pertizei, a
abilitilor i a resurselor. Diecare parteneriat trebuie s fie transparent i responsabil i s
se bazeze pe principii etice stabilite de comun acord, pe nelegere reciproc i respect. Ar
trebui s se adere la liniile directoare ale =rganizaiei Jondiale a Antii.
1. Cre'terea capacit%$ii comunitare 'i +mputernicirea individului
Promovarea sntii se face de ctre i cu oameni i nu despre oameni. Presupune at,t
mbuntirea capacitii indivizilor de a pune n practic aciuni, c,t i capacitatea
grupurilor, a organizaiilor sau a comunitilor de a influena factorii determinani ai strii
de sntate. :mbuntirea capacitii comunitilor pentru promovarea sntii
presupune educaie practic, pregtirea n domeniul conducerii i acces la resurse.
:mputernicirea indivizilor presupune accesul mai consistent la procesul de luare a
deciziilor, ca i cunotinele i abilitile eseniale pentru a produce sc*imbarea.
2. Asigurarea unei infrastructuri de promovare a s%n%t%$ii
(rebuie gsite modaliti de asigurare a unei infrastructuri de promovare a sntii, noi
mecanisme de finanare local, naional i global. (rebuie gsite motivaii pentru a
influena aciunile guvernelor, organizaiilor neguvernamentale, instituiilor de educaie i
sectorului particular, pentru a se asigura mobilizarea resurselor la ma)imum n
promovarea sntii.
/)ist mai multe modaliti de abordare practic a prioritilor din promovarea sntii:
cea a)at pe probleme5subiecte5boli, cea a)at pe factori de risc i cea a)at pe grupuri
int.
Abordarea clasic este cea a realizrii unor programe specifice fiecrei
probleme5subiect de promovare a sntii n fapt, acestea se refer la abordarea unor
boli sau obiceiuri duntoare sntii. Astfel, se elaboreaz programe antifumat,
anticancer, antialcool etc.
Diecare din aceste programe ncearc s influeneze populaia prin mass-media i printr-o
varietate de medii i sectoare + coala, locul de munc, mediul sanitar, mediul comunitar
i sectorul voluntar.