CULEGERE DE JOCURI DINAMICE

Cuvinte cheie: joc, deprinderi si priceperi motrice, calitati motrice, jocuri sportive.
Abstract: this work contain a collection from dynamic games.
I.Jocuri pentru forarea !eprin!eri"or si priceperi"or otrice !e ba#a si uti"itar
ap"icative
Mersu" :
Mers cu diferite poziii si miscari ale braelor ( sus, lateral, cu palmele la ceafa, cu minile
pe solduri etc. !.
Mers in formaie de "ir cate #, cate $, in linie si cu schimbarea direciei ( #%$ min !.
&re"eli frecvente in efectuarea mersului :
mers cu oscilaii laterale ale corpului (leg'nat!(
mers ingenunchiat(
mers cu bra si picior de aceea"i parte(
)ndicaii metodice :
mersul este deprinderea cu importanta deosebita in desfasurarea multiplelor activitati
motrice, precum si in asigurarea unei inute corecte(
in cadrul leciei mersul este prezent in toate verigile , fiind repetat att in scopul
perfectionarii lui, cat si pentru realizarea diferitelor deplas'ri in combinaie cu alte
deprinderi solicitate de desfasurarea leciei.
*entru realizarea unui mers corect si eficient trebuie ca:
mersul sa fie e+ecutat cu bra si picior opus(
contactul labei piciorului cu solul sa se ia pe pingea, dup' care ruleaz' ,ntreaga talpa(
in timpul mersului trunchiul este in usora e+tensie, b'rbia u"or ridicata, privind la -%. m
,nainte, iar braele se mi"ca alternativ ,nainte si ,napoi, u"or ,ndoite din coate.
A"er$are :
elevii sunt impartiti in $ echipe, a"ezate pe $ linii fata in fata, la #/m distanta una de
cealalt' : la semnal, componenii liniei desemnate alearg', ocolesc corespondenii lor din
linia din fata si revin la locurile lor, in timp ce partenerii care au fost ocolii ,ncearc' sa%)
prind' ( la ,ntoarcere !.
0tafeta atletica. 1levii sunt impartiti in mai multe echipe, a"ezate pe "iruri : primul din
fiecare echipa alearg' #2m, ocole"te un jalon, se ,ntoarce si ocole"te propria echipa, apoi
ofer' batul de "tafeta urm'torului.
&re"eli frecvente :
trunchiul ,nclinat ,napoi(
alergare pe toata talpa(
mi"carea braelor lateral.
)ndicaii metodice :
contactul t'lpii cu solul sa se fac' pe pingea, cu trunchiul u"or aplecat ,nainte, capul
ridicat cu privirea orientata ,nainte, iar braele sa lucreze activ cu coatele apropiate de
corp(
concomitent cu invatarea alerg'rii se urmareste si coordonarea acesteia cu respiraia
corecta.
#
%&rituri"e :
3ine sare mai departe. Mai multe echipe cu efectiv egale e+ecuta s'rituri in lungime de pe
loc, fiecare ,ncepnd s'ritura de pe locul unde a aterizat cel din fata lui. 1chipa care
ajunge mai departe cu ultima s'ritura castiga.
3ine sare mai sus. )ndividual ,elevii trebuie sa sar' peste 4pe diferite obstacole( lada de
gimnastica, panglica etc!. 3ine sare cel mai sus este castigator.
&re"eli frecvente :
dezechilibrarea corpului in timpul zborului(
aterizare dura pe toata talpa, fara ,ndoirea genunchilor(
)ndicaii metodice (
in procesul de invatare se urmareste insusirea cat mai corecta a elementelor tehnice de
baza ale s'riturii : elan, desprindere, zbor, aterizare(
o atenie deosebita trebuie sa se acorde e+erciiilor pentru dezvoltarea detentei si a celor
de echilibru % coordonare, fara de care amplitudinea s'riturilor este redusa.
Catararea :
elevii sunt asezati in $ cercuri concentrice, numerotate cu # respectiv $: la primul semnal,
cei care au num'rul strigat trebuie sa se invarteasca, la semnalul urm'tor cei care au
num'rul strigat trebuie sa se urce repede in spatele partenerilor din celalalt cerc. *rimul
suit are # punct.
elevii sunt impartiti in mai multe echipe asezati in formaie de "ir. 5a semnal, primii elevi
se catara pe o frnghie cu ajutorul braelor si picioarelor. 1chipa care termina cel mai
repede este castigatoare.
3olectivul clasei este impartit in mai multe grupe a"ezate in "ir. 5a semnalul profesorului
primii elevi alearg' #2m, se catara pe o scara fi+a , pasind din treapta in treapta, sau peste
mai multe trepte, coboar' in acela"i fel dau 6 "tafeta7 si se ,ntorc la coada "irului.
&re"eli frecvente :
lipsa coordon'rii intre aciunea braelor si picioarelor(
necunoa"terea prizei corecte la aparate(
)ndicaii metodice :
se va aciona permanent asupra dezvolt'rii forei grupelor musculare care contribuie la
realizarea catararii(
catararea se face cu deplasarea braului si piciorului opus insistnd asupra modului de
realizare a prizei minilor si a"ezarea picioarelor.
Esca"a!area :
elevii sunt impartiti in $ echipe a"ezate in formaie de "ir, fata in fata, intre ele plasndu%se
in forma de cerc mai multe aparate de gimnastica. 5a semnal, primul din fiecare echipa
alearg' in cerc, escaladnd aparatele in sens invers.
urcare pe un aparat ,nalt si trecere pe alt aparat mai jos ( 8%9 repet'ri !(
colectivul clasei este impartit in mai multe echipe, echipele trebuie sa escaladeze o brna
de gimnastica . 1chipa care ar reu"it in cel mai scurt timp sa o escaladeze este
castigatoare.
&re"eli frecvente :
atacarea repezita, e+punndu%se la lovituri(
supraaprecierea propriilor posibilitati(
insuficienta coordonare a aciunii braelor cu cea a picioarelor.
)ndicaii metodice :
$
pe parcursul e+erciiilor respiraia trebuie sa se e+ecute continuu, fara blocare, evitnd
tendinele de sufocare(
e+erciiile de escaladare se introduc in "tafete si trasee aplicative in mod gradat si numai
duba ce tehnica de e+ecuie este foarte bine insusita.
Aruncare si prin!ere :
colectivul clasei este impartit in $ grupe a"ezate in linie cu fata la perete, fiecare avnd
juc'torii numarati din 9 in 9 : un elev arunca mingea in perete si striga un num'r, de e+.$,
iar juc'torii din ambele echipe care au num'rul strigat cauta sa intercepteze mingea. 3el
care a prins%o arunca cu ea dup' ceilali juc'tori, care alearg' pentru a evita lovirea, si
schimba locul cu elevul care a aruncat mingea in perete s.a.m.d.
juc'torii sunt impartiti pe doua echipe, a"ezate cu fata la lada de gimnastica plasata
transversal, la .%#2 m distanta. *rimii din fiecare echipa au cate $ mingii de oina. :incolo
de lada, un juc'tor sta ghemuit si tine $ tablite colorate diferit. ;cesta ridica dup' dorina
sa una din tablite deasupra l'zii, mentinand%o 8s.
componenii echipei c'reia )%a fost atribuita culoarea respectiva la ,nceputul jocului
trebuie sa arunce la inta, apoi recupereaz' mingile si revine la coada "irului. 3astiga
echipa care are cele mai multe lovituri .
elevii sunt impartiti in $ echipe a"ezate pe "iruri, la #2m distanta de un cos de nuiele.
<iecare are $ mingi mici cu semne diferite , juc'torii unul dup' altul arunca mingile pentru
a le introduce in cos. :up' ce toi au aruncat jocul se opre"te , se num'ra mingile si se
stabile"te care grupa a introdus mai multe mingi in cos.
&re"eli frecvente :
e+ecutarea arunc'rii cu braul si piciorul din aceea"i parte(
efectuarea arunc'rii din dreptul pieptului sau din lateral.
)ndicaii metodice :
invatarea arunc'rii ,ncepe cu e+erciii preg'titoare, de imitare fara minge, insistndu%se ca
in momentul arunc'rii piciorul opus braului de aruncare sa fie ,nainte sprijinit pe c'lcai(
prinderea mingii se face cu palmele orientate ,nainte si apropiate, contactul cu mingea
efectundu%se cu degetele.
Echi"ibru :
5upta coco"ilor. ;"ezat incrucisat cate $, fata in fata. 5a semnal, prin s'rituri pe un picior
se ,mping um'r in um'r cu scopul de a se dezechilibra reciproc. 3astiga acela care ramane
in poziia iniiala pana la sfarsitul jocului.
=opa mitica. >uc'torii sunt dispu"i pe $ linii, fata in fata, pe perechi, la distanta de
jum'tate de metru unul de altul. 5a comanda profesorului, ,ncearc' prin lovirea palmelor
sa se dezechilibreze reciproc, timp de $ minute. 3ine reuseste sa%si dezechilibreze de mai
multe ori adversarul, castiga ,ntrecerea.
II.Jocuri care fo"osesc !eprin!eri specifice unor rauri !e sport :
II A Jocuri !e at"etis'
II .( Jocuri !e $inastica'
III.C )ocuri pre$&titoare pentru )ocuri sportive.
II.A Jocuri !e at"etis :
3ate $ fata in fata: unul se deplaseaz' cu spatele, celalalt cu fata, la un moment dat cel
care se deplaseaz' cu spatele e+ecuta o bataie de palme, se ,ntoarce si alearg' evitnd
sa fie prins de partenerul care il urmareste ( /%? e+ecuii fiecare !.
8
1levii sunt impartiti in grupe de cate /%@ dispu"i in formaie de "ir. Anaintea fiec'rei grupe
la distanta de #/m se plaseaz' un reper : la semnal, primul din fiecare grupa ocole"te
reperul, se ,ntoarce, ocole"te grupa si da 6"tafeta7 urm'torului, dup' care se aseaza la
coada "irului(
1levii sunt dispu"i pe $ linii, a"ezate fata in fata, la distanta de #/m una de cealalt'. B
linie are nr.#, iar cealalt' $. 5a semnalul profesorului, componenii din ambele linii se
deplaseaz' unii spre ceilali in alergare cu genunchii sus. 5a un moment dat profesorul
striga un nr. , de e+emplu #, la auzul c'ruia componenii din grupa respectiva se ,ntorc
#.2grade si alearg' evitnd sa fie prin"i de cei din grupa $.
II.( Jocuri !e $inastica :
1fectivul clasei este impartit in $ echipe, fiecare avnd mai multe mingi medicinale. 5a
semnal, toate mingile sunt rostogolite cu mana pe sol, de la o echipa la alta, in mod
continuu. 5a un moment dat $ elevi care in de capete o banca de gimnastica la jum'tatea
distantei dintre cele $ echipe, las' banca pe sol. )n acel moment jocul se ,ntrerupe si se
num'ra cate mingi se afla in fiecare teren. *e terenul echipei in care se afla mai multe
mingi va fi penalizata cu # punct si jocul se reia(
Coi elevii au cate o panglica lunga de 82m, pe care o introduc cu un cap't in "oseta. 5a
semnal, ataca si se ap'ra reciproc, c'utnd sa intre in posesia cat mai multor panglici de la
colegii lor. 3el c'ruia ) s%a luat panglica iese din joc. 5a al doilea semnal jocul este oprit si
se stabile"te castigatorul.
III.C Jocuri pre$&titoare pentru )ocu" sportiv:
Daschet:
1fectivul clasei se organizeaz' pe grupe de cate @, ,naintea fiec'rei grupe plasndu%se cate
/ mingi. 5a semnal, toi se ghemuiesc, in afara de primul care alearg' la mingi si le
paseaz' pe rnd celor din grupa, ,ncepnd cu ultimul. 3el care urmeaz' sa prind' mingea
se ridica in stand. 3nd toi au mingi , pornesc in dribling si le asaza la locul iniial, apoi
revin si se aliniaz'. &rupa care termina prima, este declarata castigatoare(
1+ecutanii sunt dispu"i in formaie de "ir in stand dep'rtat. 5a semnal, care are mingea
trece pe sub tunelul format de picioarele celorlali, cnd ajunge in fata e+ecuta dribling,
pana la jalon, apoi paseaz' la primul din "ir, iar el alearg' si se asaza in fata acestuia, in
timp ce mingea este transmisa din mana in mana pana la ultimul, care reia e+erciiul.
Eolei:
1chipele sunt dispuse pe "iruri si fiecare "ir are plasai cate 8 coechipieri dispu"i pe
ambele laturi, la -%. m distanta intre ei, formnd astfel un culoar: la semnal, primul din
fiecare echipa alearg' prin culoarul format de cei @ parteneri, in dreptul fiec'ruia se
opre"te, paseaz' mingea oferita de acesta si dup' a @%a pasa se ,napoiaz' la coada "irului(
1levii sunt impartiti in mai multe echipe, cu cate un coechipier plasat in fata: la semnal,
primul care are mingea paseaz' partenerului, il ocole"te si alearg' la coada "irului propriu.
1chipa care termina prima este declarata castigatoare.
=andbal :
1levii sunt dispu"i unei linii trasate la ? m distanta de o banca de gimnastica plasata lng'
perete, pe care sunt a"ezate $ mingi medicinala la distanta de $m una de cealalt'. )ntre ei
9
si banca se afla un elev care ,ncearc' sa ,mpiedice cu mana sau piciorul lovirea mingilor
de pe banca de cei care e+ecuta arunc'ri cu mingi de handbal.
1fectivul este impartit in mai multe echipe a"ezate pe "iruri, ultimul din fiecare echipa are
minge. 5a semnal, acesta porne"te in dribling "erpuit printre coechipieri, cnd ajunge in
fata transmite mingea ultimului prin rostogolire pe sol. 3are echipa termina prima castiga
,ntrecerea.
Jocuri pentru !e#vo"tarea ca"itati"or otrice:
<orta :
3ai si calareti. 1levii sunt organizai pe perechi, jocul constnd in transportarea
partenerului in spate pana la un loc dinainte stabilit, iar la ,ntoarcere se inverseaz'
locurile.
;p'ra%ti casa. >uc'torii stau cate $ intr%un cerc desenat pe sol : fiecare cauta sa%si scoat'
adversarul din interiorul cercului prin ,mpingere.
Eiteza :
0oarecele si pisica. 1levii sunt dispu"i in coloana de gimnastica, ali $ reprezint' unul
urm'ritul si celalalt urm'ritorul care alearg' printre ceilali. *entru salvare, cel urm'rit se
asaza ghemuit in fata unuia din coloana, care devine urm'rit si trebuie sa alerge cat mai
repede sa nu fie atins de urm'ritor s.a.m.d.
*rinde mingea. 3ate $ , unul are minge : la semnal, cel cu mingea o arunca prin
rostogolire pe sol in timp ce partenerul ,ncearc' sa o prind'. 5ocul unde acesta a reu"it sa
prind' mingea se marcheaz' cu o linie trasata pe sol. 1ste declarat castigator acela care
dup' mai multe ,ncerc'ri reuseste sa prind' mingea pe o distanta cat mai mica.
Fezistenta :
elevii alearg' in coloana cate $, la distanta de 8m unul de celalalt : la semnal, componenii
"irurilor schimba locurile intre ei, continund alergarea. :ozare $22m G /.
1levii alearga in coloana cate $, la un fluier elevii se opresc in ghemuit, iar la doua fluiere
se intorc #.2 grade si continua alergarea in sens invers. :ozare 822m G 8.
Andemnare :
3aut'%ti partenerul. >uc'torii sunt impartiti in echipe a cate 9%/ elevi dispu"i cate $ pe cele
doua jumatati ale unui teren. )n spaiul fiec'rei echipe se gaseste cate un juc'tor din echipa
adversa, ,mbr'cat cu un tricou de alta culoare. *rin tragere la sorti, o echipa prime"te
mingea si ,ncearc', prin pase , sa o transmit' coechipierului care se deplaseaz' printre
juc'torii echipei adverse, urm'rind sa intercepteze mingea. 5a sfarsitul jocului, castiga
echipa care reuseste sa trimit' mingea de mai multe ori coechipierului.
:ribling cu mai multe mingi. 1levii sunt impartiti in mai multa grupe, primul din fiecare
grupa avnd cate 8 mingi. 5a semnal, ,ncepe conducerea celor 8 mingi cu piciorul,
plasnd cate una in cele 8 cercuri desenate pe sol, dup' care trece la coada "irului, iar
urm'torul alearg' si le transporta in acela"i mod ,napoi.
Jocuri !e se#on:

/
)arna:
1fectivul clasei este impartit in $ grupe, ,napoia unei linii trasate pe sol, ambele grupe
avnd un num'r egal de bulgari de z'pada. 5a semnal, grupele arunca bulgarii la o inta
fi+ata. 3astiga grupa care a intit de cele mai multe ori.
1levii sunt impartiti in $ echipe, la semnal, primii alearg' #2m formeaz' un bulgare de
z'pada, il asaza intr%un cerc, alearg' in continuare /m, se ,ntorc la bulgarele de z'pada, il
paseaz' urm'torului si revin la coada "irului. 3el care a primit bulgarele il va aseza in
cercul de la #2m, isi continua alergarea inca / m , unde va forma alt bulgare pe care%l va
pasa urm'torului elev s.a.m.d.
Eara :
1fectivul clasei este impartit in $ echipe, a"ezate fata in fata, ,napoia unei linii trasate pa
sol la #2m distanta una de cealalt', ambele echipe avnd mai multe mingi. 5a semnal,
profesorul lanseaz' intre cele $ echipe o minge de baschet, iar componenii ambelor
echipe arunca in ea cu scopul de a o rostogoli peste linia echipei adverse.
Daba oarba. 1levii stau in cerc si sunt numerotai de la # la 9 , avnd la centru $ juc'tori
legai la ochi. Hnul din cei $ elevi striga un num'r, toi cei care au num'rul respectiv
trebuie sa%si schimbe imediat locurile in timp ce cei doi din cerc ,ncearc' sa%) ating' cu
mana. 3ei atin"i trec la centru in rol de baba oarba. 3astiga cei care ajung de cele mai
puine ori 6baba oarba7.
Jocuri !istractive:
Curturica fara cuib. 1levii sunt impartiti in $ echipe asezati in $ cercuri concentrice, cu un
juc'tor 6turturica7 in centru. 5a semnal, cele doua cercuri ,ncep sa alerge in sensuri opuse,
iar la semnalul urm'tor se opresc si formeaz' perechi, aciune la care participa si juc'torul
de la centru. >uc'torul care ramane fara pereche este penalizat.
1levii se deplaseaz' in coloana cate $, componenii "irurilor sunt numarati din $ in $ : la
strigarea unuia din numere, de e+emplu #, elevii din "irul respectiv trec printre picioarele
partenerilor din "irul $ sau sar capra ( peste partener!, dup' care continua alergarea.
Jocuri !e interior:
>uc'torii sunt impartiti in $ echipe a"ezate in linie cu fata la perete, fiecare avnd juc'torii
numerotai din 9 in 9 : profesorul arunca mingea in perete si striga un num'r, de e+emplu
8, iar juc'torii din ambele echipe care au num'rul strigat cauta sa intercepteze mingea. 3el
care a prins%o arunca cu ea dup' ceilali juc'tori, care alearg' pentru a evita lovirea.
Cinteste mingea. 1levii sunt impartiti in $ echipe, fiecare cu # minge, a"ezate fata in fata,
,napoia unor linii trasate pe sol : la mijlocul distantei dintre ele se plaseaz' o banca de
gimnastica pe care se pun mai multe mingi medicinale : la semnal, componenii ambelor
echipe ,ncep sa arunce in mingile medicinale in scopul lovirii lor. Mingile se recupereaz'
de pe tot terenul si se pot arunca din nou dinapoia liniilor trasate. 5a sfarsitul jocului
castiga echipa care are cale mai multe arunc'ri reu"ite.
(ib"io$rafie:
Icarlat, 1., % 1ducatia fizica a copiilor de varsta scolara, 1dit. 1ditis, Ducuresti, #??8
Mihailescu, 5., ;tletism in scoala, 1dit. Hniv. din *itesti, $22#
Jiculescu, M., Eolei de la teorie la practica, 1dit. Hniv *itesti, $22$
)onescu, F., &imnastica de baza in scoala generala, 1dit. :idactica si *edagogica, Duc., #?-2
@