Sunteți pe pagina 1din 57

Universitatea de medicina si farmacie

,,N.Testemitanu

Alimentaia enteral i
parenteral a pacientului critic.
Haibu Lilia rez. an. lll;
Vieru Natalia rez. an. l;
Catedra ATI.

Modalitile de asigurare a nutriiei la


pacientul critic sunt:
Alimentaie enteral;
Alimentaie parenteral;
Alimentaie mixt, parial parenteral
+ parial enteral;
Alimentaie mixt, parial parenteral
+ minim enteral.

Necesarul nutriional:

necesarul energetic de repaus


(BEE);
de consumul excedentar
energetic legat de boal;
de starea de nutriie a
pacientului.

Necesarul nutriional se refer la :

Necesarul caloric: 25 kcal/kgcorp x


factor de corecie (indice de stres) .
Acesta se asigur din glucide i lipide ca
substrat energetic , lipidele putnd
constitui 30 50% din aport, n funcie
de patologie.

Necesarul de proteine: ntre 0,8 1,5


g/dl la majoritatea pacienilor (mai puin
n insuficiena renal i hepatic, mai
mult n caz de pierderi prin plasmoragie,
proteinurie etc.)

Aportul nutritiv const:

Macronutrienti,

Micronutrienti.

Macronutrienii sunt:
proteinele 0,8-1,5 g/dl,
glucidele pn la 5g/kgcorp/zi,
lipidele 1- 1,5 g/kgcorp,
apa este vehiculul alimentelor
folosite n nutriia i n total ea
trebuie s fie administrat n
cantitate de 30 40 ml /kgcorp sau
dup bilanul hidric.

Micronutrienii sunt:
vitaminele,
oligoelementele Mg, Zn, Co, I,
F, Mb, Se, Cu, Mn.

Vitaminele i oligoelementele
sunt prezente n compoziia
produselor nutritive
farmaceutice.

Alimentaia enteral (enteron = intestine):

Indicaii:

- bolnavi malnutriti cu un aport alimentar


oral inadecvat de 5 zile,
-bolnavi cu o nutritie alimentara
satisfacatoare, dar cu un aport alimentar
oral inadecvat de 7- 10 zile,
-bolnavi cu arsuri extinse ( limiteaza sepsisul
si pierderile proteice),
- bolnavi cu rezectii intestinale extinse
(90%), ( favorizeaza regenerarea mucoasei
intestinale restante,
- bolnavi cu fistule enterocutanate cu debit
redus ( sub 500 ml/zi).
NB:oricnd exist un tub digestiv funcional!!!

Alimentaia enteral (enteron = intestine),

Contraindicaii:
- dup intervenii recente pe tubul digestiv
- hemoragii digestive masive;
- n absena tranzitului intestinal;
- obstructie intestinala completa;
- diarei deficil de controlat, care produc
dezechilibre hidro- electrolitice;
- vome si aspiratii, mai ales cind capatul
distal al sondei de alimentatie nu trece de
ligamentul Treitz;
- pancreatite severe;
- stare de soc manifest clinic.

Caile de realizare:
- sonda gastric:
nasogastric, orogastric;
- sonda nasoduodenal;
- sonda nasojejunal
(plasat intraoperator);
- jejunostoma chirurgical
i mai rar prin:
- faringostom;
- esofagostom;
- gastrostom chirurgical
- P.E.G. (gastrostoma
endoscopic percutan).

Prin aceast metod de alimentaie


(enteral) se pot administra 2
categorii de produse:
produse farmaceutice,
produse oficinale (de
buctrie).

Produsele farmaceutice:

Produsele farmaceutice folosite pentru alimentaia

enteral constau de obicei n formule polimerice


administrabile prin sonda gastric, duodenal sau jejunal.
Au osmolaritatea n jur de 300-1100 mOsm/l, conin 1
kcal/ml (densitate izocalorice) sau 1,5-2 ( densitate clorica
ridicata) i 5-7-9 g N la 1000ml.

Exemple: Fresubin, Ensure, Izocal,


Osmolite, Survimed, Pulmocare etc.
Aceste produse conin toi nutrienii necesari pentru
o persoan i anume: proteine, carbohidrai, lipide, fibre,
dar i electrolii, vitamine i oligoelemente.

Produsele oficinale (de buctrie):


Sunt reprezentate de produse mcinate i
dizolvate sau suspendate n ap, pentru a
putea fi administrate printr-un tub relativ
subire cu diametru de 2 3 mm.

Conin:
- proteine: din lapte, albu de ou, carne
mcinat, mazre,
- lipide: uleiuri de msline, soia, floarea
soarelui, porumb, glbenu,
- glucide: amidon, zaharoz, lactoz,
fructoz
Produse: odou, sup.

Verificarea toleranei digestive:


Dup montarea i verificarea poziiei sondei gastrice,
urmat de evacuarea rezidiului gastric se verifica
tolerana digestiv prin infuzarea constant (pe
infusomat) de ceai cu 10 ml/h n prima or, apoi
crescnd ritmul cu 10ml/h la fiecare or, fr a se depi
cantitatea de 2000ml/24h. Se verific reziduul gastric la
interval de 4h iar cantitatea de reziduu nu trebuie s
depeasc 150ml. Se poate folosi Gesol soluie
electrolitic foarte bine tolerat.
Alimentarea se incepe cu admenistrarea de sol
izocalorice (1 kcal/ml), fara lactuloza, cu un debit de 50
ml/h. In dependenta de toleranta, se creste cu 25 ml/h.
Pozitionarea pacientului cu toracele si capul ridicat la
35-45.'

Formele de alimentaia enteral:


alimentaie

continu,
alimentaie n bolusuri,
alimentaie intermitent
(ciclic).

Alimentaia enteral continu:


Se realizeaz cu produse farmaceutice pentru alimentaie enteral.
Produsele farmaceutice folosite pentru alimentaia continu pot fi :
` polimeri :
- folosii la pacienii cu o digestie normal;
- au un coninut caloric mare;
- se pot administra pe sonda nazogastric;
monomeri : - conin nutriienti pariali metabolizai bazai pe:
peptide:
- se administreaz pe sonda jejunal sau duodenal,
- se administreaz la pacienii cu tulburri de absorbie.
produse adaptate pentru diverse regimuri :
- renal: coninut redus de proteine i electrolii,
- pulmonar: aport crescut de calorii din lipide (insuficiena
respiratorie, ARDS),
- hepatic,
- diabet.

Dup testul de toleran se poate alimenta


bolnavul cu un ritm constant asigurat de un
infusomat 24 ore/zi. La un pacient stabil se fac
minim 2 ntreruperi pe zi cu o durat de cte 30
minute, n funcie de reziduul gastric. La un
pacient critic sunt necesare 4-6 ntreruperi/zi de
cte 30 min cu msurarea reziduului gastric.
Scade riscul de aspiraie. Pauzele se sincronizeaz
cu alte manevre de ngrijire (mobilizare, igiena).
Este imperios necesar verificarea volumului i
aspectului reziduului gastric de 4-6 ori/zi.
Cantitatea de reziduu gastric nu trebuie sa
depeasc 150ml.

Avantaje:

tolerana digestiv este


bun,
risc de diaree redus,
permite cunoaterea
exact a coninutului
caloric a macro i
micronutrienilor,
absorbie mai bun a
nutrienilor.

Dezavantaje:

este o metod scump,


este mai dificil de realizat
controlul glicemiilor la
pacienii diabetici,
se realizeaz cu un
consum crescut de
materiale i tehnic
medical.

Observaie: n cazul alimentaiei enterale continue este


necesar monitorizarea glicemiilor mai ales la pacienii
diabetici.

Alimentaia enteral n bolusuri:


Se realizeaz cu produse oficinale (de buctrie) mcinate i dizolvate sau
suspendate n ap, pentru a putea fi administrate printr-un tub relativ
subire cu diametru de 2 3 mm.
Dup confirmarea toleranei digestive pacientul poate fi alimentat n patru
bolusuri la interval de 5 6 ore cu hran semilichid sau lichid constnd n
supe strecurate cu legume i carne psat i diverse pireuri.
Alimentaia se poate realiza cu seringa Guyon sau cu ajutorul unei
nutripompe asigurndu-se un ritm lent de maxim 20 ml/min pentru a evita
distensia brusc a stomacului i implicit vrstura.
Cantitatea de alimente introdus la o mas trebuie raportat la greutatea
pacientului (de obicei nu mai mult de 400 ml la un adult 300 ml dup
ROSPEN). Dup efectuarea alimentaiei sonda trebuie neaprat splat cu
30 40 ml ap.
nceperea nutriiei enterale n bolusuri se face treptat:
Exemplu (adult 70 kg):
Ziua 1 : 6x 50-70ml
Ziua 2 : 6x100 ml
Ziua 3 : 6x 200ml
Ziua 4 : 6x300 ml
La fel ca i la alimentaia enteral continu este imperios necesar
verificarea volumului i aspectului rezidiului gastric de 4-6 ori/zi i la cel
puin o ora dup alimentaie. Rezidiul gastric nu trebuie s depeasc150
ml.

Avantaje:

este o
metod ieftin de
alimentaie,
se poate realiza simplu
fr aparatur
specializat (cu seringa),
permite ajutorul familiei
n procesul de ngrijire,
la pacienii diabetici se
poate continua schema
de insulinoterapie
subcutanat intermitent,
utilizare mai bun a
substratului (digestie
intragastric) ,
scderea colonizrii
bacteriene prin stimularea
secreiei acidegastrice.

Dezavantaje:

nu este posibil
cunoaterea exact a
coninutului caloric, a
macro i micronutrienilor
(pentru preparatele
oficinale),
risc de complicaii
crescut fa de
alimentaia enteral
continu, (diaree,
vrstur, constipaie),
se poate folosi doar pe
cale gastric.

Alimentaia enteral intermitent (ciclic):

Const n administrarea nutrienilor


16 ore/zi continuu cu ajutorul unei
nutripompe, ntrerupt de 8 ore pauz
(ex.: repaus nocturn).

Avantaje:

utilizare mai buna a substratului,


scderea riscului de colonizare a
tubului digestiv prin apariia unor
momente cu pH sczut,
cantitile administrate, pauzele,
verificrile de reziduu se
consemneaz.

COMPLICAIILE ALIMENTAIEI ENTERALE:

COMPLICAII GASTROINTESTINALE
COMPLICAII DE ORDIN MECANIC
COMPLICAII METABOLICE

COMPLICAII GASTROINTESTINALE:

Diareea (mai mult de 4 scaune moi/zi);


Greuri i vrsturi;
Constipaia (absenta scaunului de 3 zile).

COMPLICAII DE ORDIN MECANIC:

Sindrom de aspiraie pulmonar;


Obstrucia sondei de alimentaie;
Leziuni de decubit ale mucoaselor;
Malpozitia sondei gastrice.

COMPLICAII METABOLICE
Hiperhidratare;
Deshidratare;

Hiperglicemie;
Dezechilibre

electrolitice.

MONITORIZAREA NUTRIIEI ENTERALE:


Clinic:

verificarea cii de administrare nainte de fiecare administrare i anume:


- poziia sondei
- permeabilitatea sondei
se verific cantitatea de reziduu gastric nainte de fiecare mas n cazul
alimentaiei n bolusuri i la interval de 6 ore n cazul alimentaiei continue.
verificarea calitii produselor ce urmeaz a fi administrate i anume:
- termen de valabilitate n cazul produselor farmaceutice,
- aspect i miros n cazul produselor oficinale (gtite).
se respect cantitatea i ritmul de administrare consemnate de medic n fia
de alimentaie a pacientului.
se semnaleaz eventualele semene de intoleran digestiv:
- grea i (sau) vrstura,
- dureri abdominale cu sau fr aprare muscular.
- scaune diareice,
- sughiul,
-se observ primele semne de reacie alergic.

MONITORIZAREA NUTRIIEI ENTERALE:


Paraclinic:
Albumina seric are un timp de njumtire de 20 de zile i
este puin eficient n monitorizarea nutriiei.
Prealbumina sau transtiretina (TTR) este cea mai
convenabil protein pentru evaluarea suportului nutriional;
mai importante dect valorile absolute sunt variaiile sale n
timp. Se recomand determinarea sa la intervale de 3zile.
Glicemia se msoar zilnic sau de mai multe ori pe zi la
diabetic.
Ionograma seric: Na, K, Ca, Mg i fosfatemia fac parte din
parametrii a cror urmrire este necesar i util.
Ureea urinar, respectiv bilanul azotului servesc la
adaptarea aportului proteic i a celui caloric.

Alimentatia parenterala:
Indicatii:
Accesul la tractul intestinal este impiedicat din
motive anatomice sau functionale pentru o
perioada prevazuta de timp de peste 2-3 zile;
malnutritie, malabsorbtie;
detresa respiratorie severa,
sepsis cu hipo sau hipertermie ;
stari morbide severe ce altereaza statusul
general;
Malformatii intestinale;
patologie intestinala dobandita : enterocolita
ulcero-necrotica, peritonita, ;
hernie diafragmatica;
boli metabolice.

Calea de administrare:
Calea

centrala:
-vena cefalica,

-vena brahiala,
-vena jugulara,
-vena subclaviculara.
-cand alimentatia parenterala este necesara mai mult timp;
-cand s-au epuizat venele periferice;
-cand necesita mai multe aborduri venoase;
-necesara administrarea de solutii hiperosmolare sau peste 12,5%
glucoza;
- cateter de silastic (introdus percutan prin vene periferice) sau cateter
radioopac de 1,3 mm introdus prin jugulara interna in vena cava superioara
-risc infectios mai crescut;
-se va folosi doar pentru alimentatie parenterala prelungita (peste 3
saptamani) ;
-solutiile hiperosmolare sunt mai bine tolerate (maximum de osmolaritate
1250 mOsm). Este posibila nutritie hipercalorica.
-necesita masuri de asepsie suplimentare manusi si masca ;
-complicatii : tromboze, embolii, sepsis (risc crescut progresiv dupa 1 sapt.)

Caile de administrare:
Calea

periferica.

vena periferica la niv membrelor:

- folosita pentru AP de scurta durata ;


permite infuzia de concentratii slabe de glucoza : max.
12,5% ;
trebuie sa reprezinte calea de prima intentie ;
risc infectios mai mic;
- osmolaritatea maxima : 750 mOsm ;
aport caloric limitat de volum ;
necesita schimbare frecventa : la fiecare 2-3 zile ;
riscuri : tromboze, necroza cutanata, hipoglicemie prin
sevraj brusc.

Componentele alimentatiei
parenterale
Glucide;

Proteinele;
Lipidele;
Aditivi.

Glucidele:
5 %, 10%, 20%, 40%.
Necesarul de glucide zilnic este 3-4g/kg care trebuie sa acopere
50-60% din intregul necesar caloric
Cantitatea maxima admisa 15 g glucoza/kgc/zi, tamponata cu 1
UN insulina pentru 4-5g glucoza;
Ritm de infuzie a glucozei de 2 mg/kgc/min timp de 12-24 h,
daca nu apar semne de intoleranta se creste la 4-5 mg/kgc/min,
Osmolaritatea admisa la administrarea glucozei 1800-2200
mOsm/l;
Fructoza in doza maxima de 6g/kgc/zi. Utila pentru diabetici
deoarece este partial insulin -independenta;
Xilitolul in doza maxima de 1-3 g/kgc/zi, cu efect anticetogen si
de crutare proteica. Insulino- independent.

Proteinele:

Solutii levogire de aminoacizi esentiali si neensentiali,sau formule


modificate;
Solutiile modificate:
-formule hepatamine( contin aminoacizi ramificati,leucina,izoleucina,valina,
si un continut redus de aminoacizi aromatici,
fenilalanina,triptofan,metionina. ) Se indica in tratamentul encefalopatiei
hepatice si stadiile terminale a cirozei hepatice.
-formule stres utile in starile postoperatorii, septice, posttraumatice. Contin
aminoacizi ramificati.
-formule nephramine
pentru tratamentul insuficientei renale cu retentie azotata. Contin aminoacizi
esentiali care duc la un continut minim de azot.
Necesarul zilnic minimal de proteine este de 0.54 g/kg/zi, necesarul optim
de 0.8 g/kg/zi. In starile catabolice, caracteristice bolnavului critic, aportul
sporete la 1.2-1.6 g/kg/zi.
E/T raportul dintre cantitatea de aminoacizi esentiali (in g ) si cantitatea
de azot total N ( in g ):
-E/T< 2 in inanitia de repaus,
-E/T >2,5 in inanitia de stres.

Lipidele:

Se administreaza sub forma de emulsii sau suspensii de chilomicroni, bogate


in acid linoleic, acid oleic, acid linolinic, acid palmitic.
Emulsiile lipidice se gasesc in concentratie de : 10%- 1kcal/mL' ,20%2kcal/ml
Doza uzuala este de 1-1,5 g/kgc/zi,
Rata de administrare pentru 500 ml- 10% este de50 ml pe ora,

Mod de administrare; -Se administreaza doza test de 1 ml/min timp de 30

min, daca nu apar reactii adverse se creste doza pina la 125 ml/h pentru sol
de 10% si 60 ml/h pentru sol de 25%.

- 1 singura priza pe zi , maximum 2, cun interval de 8-12 ore,


- paralel se administreaza sol. de aminoacizi,
- anterior de administrare se adauga sol. Glucoza ( nu se asociaza

glucoza/aminoacizi pentru ca este insolubila in aceasta solutie),

Se adauga 5 UA de heparina/ml emulsie pentru combaterea


hipercoagulabilitatii si a fenomenelor de agregare.

Lipidele:

Contraindicatii:
-hiperlipidemii;
-insuficiente hepatice grave;
-sindrom nefrotic;
-diabet zaharat;
-diateze hemoragice grave.

Administrarea de aditivi:

Electroliti: adaosul lor depinde de EAB, de pierderile de


electroliti, statusul renal si cardiac, precum si nevoile
specifice.
Necesarul de electroliti in 24 h:
-Na 60-100 mEq,
-K 60- 100 mEq,
-Mg 10-20 mEq,
-Ca 10-15 mEq,
-Fosfor 20-45 mEq.
Oligoelemente (zinc, cupru, magneziu, crom, etc) si vitamine
nu au un aport zilnic stabilit in raport cu tipul de patologie.
Ex. vit.K a carei raport trebui sa fie 5 mg/zi.

Complicatiile alimentatiei parenterale:


Complicatii tehnice;
Complicatii infectioase;
Complicatii metabolice;
Complicatii legate de tubul
digestiv.

Complicatii tehnice;

Leziunea pleurei sau plaminului cu aparitia


pneumotoracelui;

Punctia arterei subclavii;

Perforarea peretelui posterior al v.subclavii;

Malpozitia cateterului;

Leziuni ale plexului brahial;

Embolia aeriana;

Ostructia cateterului;

Tromboza venoasa.

Complicatii infectioase:

Septicemie;
Endocardita;
Osteomielita;
Embolie septica;
Nefrita;
Infectie la insertia cateterului.

Complicatii metabolice;
Metabolismul glucidic:
-hiperglicemia,
-hipoglicemia,
-acidoza respiratorie cu
hipercapnie.
Metabolismul proteic:
-acidoza metabolica
hipercloremica,
-dezechilibre ale
aminoacizilor plazmatici,
-hiperamonemia,
-azotemia prerenala.

Metabolismul lipidic
-hiperlipidemia,
-hiperamilazemia,
-hipoxia.
Metabolismul electrolitilor:
-hiperpotaseia/hipopotasemia,
hipercalcemia/hipocalcemia,
-hipofosfatemia,

Complicatii legate de tubul digestiv:

Atrofia intestinala,
Colecistita
necalculoasa.

Suportul nutritiv specific disfunctiei unor


organe:

Insuficienta respiratorie;
Insuficienta renala;
Insuficienta hepatica;
Stare septica;
Arsuri.

Insuficienta respiratorie:

se asociaza cu malntritie proteica, distrofie


musculara, alterarii metabolizmului glucidic, aparitia
unei stari de hipercatabolizm cauzat de efortul
respirator crescut.

Scopul propus: acoperirea necesarului


caloric,prevenirea distrofiei musculare, recuperarea
musculaturii respiratorii compromise, diminuarea
scaderii productiei excesive de CO2.

Suportul nutritiv: -incepe la 2-3 zile de la stabilizarea


hemodinamica si instituirea suportului ventilator,
- mentinerea unui bilant azotat pozitiv, aportul
caloric de 25-30 kcal/kgc/zi,

-necesarul proteic de 2 g/kgc/zi,


-diminuarea necesarului glucidic (50%), si
inlocuirea lui cu sursa lipidica.

Insuficienta renala:

Pacientii sunt catabolici si malnutriti;


Este prezenta retentie azotata situlburari a EAB si hidroelectrolitic;
Necesarul nutritiv:
-aport scazut de proteine,
-glucoza in concentratie de 50- 70%;
-lipidele 25-30% sau 1g/kgc/zi;
- necesarul de electroliti scazut.
Preparatele utilizate:
Enteral: Nutren, Suplena,Nephro.
Parenteral: Neframin, Renamin, sunt hipercalorice
si au un volum redus (250ml), contin aminoacizi
esentiali si continut redus de electroliti

Insuficienta hepatica:

Se asociaza scaderea aportului oral, malabsorbtiei


intestinale,steatoreei, malnutritiei consecutive.

Suortul caloric:
- necesarul proteic initial de 0,5 g/kgc/zi, la care se adauga
lactuloza cu scopul de a creste toleranta proteica.
- cele mai bine tolerate sunt vegetale cu o proportie mai mare
de aminoacizi ramificati, Hepatamin, Hepat-Acid, (au capacitatea
de a inhiba catabolismul proteic la nivel muscular, de a creste
sinteza proteica hepatica si musculara, inbunatatind bilantul azotat).
-glucidele 40- 50% din necesarul caloric, in asociere cu lipidele
care pot atinge valorile glucidelor, ( se utilizeaza in special
trigliceridele cu lant mediu).
-este necesar adausul de vitamine liposolubile si cele din
complexul B, Zn -600mg/zi de acetat de zinc.

Stare septica:

Caracterizata prin: stare hipercatabolica prelungita, cu bilant azotat


negativ de 15 g azot/zi sau 0,5 kg din greutatea corporala,
gluconeogeneza si glicogenoliza crescuta, cresterea acizilor grasi
liberi sitrigliceridele din plazma.
Suportul nutritiv:
- prezenta factorului de stres de 1,5-2, necesarul
caloric de 105-147 kj/kgc/zi,
- necesarul de glucide trebue sa acopere
50-60% din necesarul caloric si 60- 70% din
necesarul caloric neproteic, doza de
6g/kgc/zi( < 4 mg/kgc/min),
- necesarul lipidic 25-30% din necesarul
caloric, doza de:
0,7 g/kgc/zi (0,5 mg/kgc/min)
- necesarul proteic 15-20% din necesarul
caloric:
1,5-2,5 g/kgc/zi

Suportul nutritiv al bolnavului ars:

Raspuns hipermetabolic derect proportional cu


suprafata arsa, pierdere progresiva de masa
musculara. Metabolic se determina proteoliza
musculaturii scheletice, lipoliza, gluconeogeneza.
Necesarul caloric:
-prezenta factorului de stres in dependenta de
marimea arsurii,
-aportul glucidic 60-70%, 5-7 mg/kgc/min,
-aportul proteic 1g/kgc/zi , cu un raport
calorii/azot de 150/1.
-aportul lipidic trebuie sa acopere 30% din
necesarul caloric neproteic, (excesul duce la
alterarea functiei imunitare cu predispozitie la
infectie.)

Caz clinic
Un pacient G. barbat in virsta de 45 ani,
inaltimea
190 cm, Ga- 82 kg.
S-a internat la CNSPMU cu dz :
Tr.asociat. Contuzia tesuturilor moi ale
toracelui. Fractura ambelor oase ale
antebratului drept fara deplasare. Fractura
femurului drept cu deplasare. oc
hipovolemic gr II.

l. Zi de observatie s. ATI

Pacientul contient. Acuz dureri la nivelul segmentelor


fracturate
Ob : tegumentele nuan pal, calde la periferie, T=37,3C

SR. Respiratia spontana FR=20/min, SpO2 95% la un FiO2


=0,4 (O2 6 l/min)
SCV. TA-100/70mm/Hg FCC=105 b/min
Datele de laborator: AGS- hemograma la limita inferioar a
normei,
pH=7,35
PaCO2=32 mmHg,
PaO2=88 mmHg,
HCO3 24 mmol/l
R cutiei toracice - fara semne de patologie

PaO2/FiO2 = 220
PalvO2=(Patm-47)0,4 1,2 PaCO2
PaO2/PalvO2 = 0,36

sunt semne de afectare a difuzie


gazelor i fenomenelor de unt

Determinarea BEE:
1. H-B:
66+(13.782)+(5190)-(6.845)=1833.4
1833.41.51,2 = 3300,12 kkal
2. Calorimetric 35-40 kkal/kg
8240= 3280 kkal/kg
3. Raport protein/substrat energetic
1 gr prot necesit suport caloric 250-300kkal
Necesarul proteic (hiperproteic=1,4 gr/kg)
82 1,4=114 gr/zi
Apreciarea caloralujului:
114 300=3444 kkal

Raportul elementelor
I. Energia generat de proteine
1144,1=470.7kkal
II.Restul energetic:
3300 470 = 2830 kkal
III. Glucidele 40 % din energia total
(3300 0,4) = 1320 kkal
Astfel prot+glucidele=1790 kkal (470.7 + 1320)
IV Rata lipidelor:
3300 1790 = 1510 kkal
V Gramajul lipidic:
1510/9,3 = 162 gr lipide(2 gr/kg)

Alimentatie parenterala
Aportul proteic:
470.7kkal sau 114 g/zi
Se estimeaza volumul unui amestec de aminoacizi
10% (500 ml). Acest amestec va prezenta 10%
aminoacizi (100 g de proteina per litru).
Volumul amestecului A10 necesar pe zi va fi:
Vol. A10 = 114(g/zi)/100(g/l)=1,14 litri
1140/24=47 ml/h /zi
Aminoplasmal LS10 10% 500ml-400kcal sau 100 gr
de proteina per litru

Aportul glucidic:

1320 kkal sau 388 g

Determinarea caloriilor care vor fi asigurate din glucoza


de 40%- 500ml(200 g/500ml):
1g de gluc.=3,4 kca,
388g/l se va administra in 1000ml sol de glucoza
de 40%.

Ritm de infuzie a glucozei de 2 mg/kgc/min timp


de 12-24 h, daca nu apar semne de intoleranta
se creste la 4-5 mg/kgc/min

Paralel pentru scindarea a 4g de glucoza se


administreaza 1 UI de insulina.

Aportul lipidic:
1510/9,3 = 162 gr lipide(2 gr/kg)
Intralipid 10%, 20%,
Daca se utilizeaza:
sol. 10% -1kcal/ml se va adm. 1500ml
sol. 20%- 2 kcal/ml se va adm.750ml
Se administreaza doza test de 1 ml/min timp de 30 min,
daca nu apar reactii adverse se crestedoza pina la 125
ml/h pentru sol de 10 si 60 ml/h pentru sol de 25%.
-1 singura priza pe zi , maximum 2, cun interval de 8-12
ore,

Administrarea de aditivi:
Electrolitii standart:
-Na 60-100 mEq,
-K 60- 100 mEq,
-Mg 10-20 mEq,
-Ca 10-15 mEq,
-Fosfor 20-45 mEq.
Oligoelemente si vitamine.

Vmulumimpentruatenie!!!

S-ar putea să vă placă și