Modificri fiziologice

pulmonare n senescenta
-functia pulmonar scade cu vrsta;
-scade elasticitatea pulmonar (reculul elastic
pulmonar), prin pierderea legturii alveolare
la fibrele elastice parenchimatoase.
-scderea elasticittii contribuie la cresterea
VR (volumului rezidual),

Modificri fiziologice
pulmonare n senescenta
-PaO2 (presiunea arterial a O2) scade cu vrsta
n principal ca rezultat al dezechilibrului ntre
V/Q (ventilaie/perfuzie);
- rspunsul ventilator scade la hipoxie si
hipercapnie reflectnd scderea functiei
chemoreceptoare;
- creste complianta pulmonar, expansibilitatea
exagerat a plmnului fiind ns
contrabalansat de cretere rigiditii toracice;

Particularitati ale patologiei

respiratorii la varstnic

gripa ca si infectiile cilor respiratorii

superioare nu sunt mai frecvente la vrstnici;

creste ns incidenta complicatiilor

infectioase la nivelul cilor aeriene inferioare
si n special cea a puseelor de bronsit acut
si a pneumoniilor.

Astmul bronsic
- diagnosticarea este mai dificil la vrstnici
pentru c dispneea cu wheezing poate apare
si n alte conditii patologice;
- semnele clinice pot lipsii, bolnavii prezentnd
doar dispnee si tuse accentuat la efort;
- se observ uneori tahipnee, folosirea
muschilor respiratori accesorii, tahicardie,
hipertensiune arterial ce indic agravarea
bolii si obstructia bronsic important cu
VEMS sub 1,5 l.

Astmul bronic
- n astmul sever frapeaz contrastul dintre
dispneea intens cu hiperinflaie pulmonar
si lipsa ralurilor(obstrucia cilor aeriene
mici).
- rolul alergenilor n declanarea crizei este
mult mai mic dect la tineri,
- n schimb btrnii pot prezenta crize severe
de astm dup medicamente (Aspirin, AINS).

Bronita cronic si emfizemul

- frecventa este att de mare nct aproape nu
se pot descrie particulariti ale bolii datorate
vrstei.
- diagnosticarea este ntrziat deoarece tusea
cronic si expectoraia sunt atribuite de
regul fumatului, iar dispneea progresiv,
caracteristic sindromului obstructiv este
considerat eronat ca semn al emfizemului
senil.

Bronita cronic si emfizemul

-

datorita evoluiei ndelungate, afeciunile sunt

de obicei intricate la vrstnici, care prezint
frecvent manifestri bronhospastice, mai ales
n timpul episoadelor infecioase intercurente;

- semnele clinice apar trziu, fiind puin

specifice si nu coreleaz nici cu modificrile
morfologice, nici cu perturbarea funcional.

Tuberculoza pulmonar
- tabloul clinic este rareori tipic;
- de regul se prezint ca o maladie cronic, ru
definit sau cu declin progresiv al strii generale,
atribui n mod eronat fie unei neoplazii
nediagnosticate, fie sindromului depresiv de vrst.
- revrsatul pleural poate fi tuberculos la orice vrst.
- aproximativ din bolnavi nu au febr si sunt
asimptomatici, iar diseminrile miliare trec
neobservate.

Tuberculoza pulmonar
Radiologic imaginea este nespecific, putnduse observa:
- noduli pulmonari solitari,
- infiltrate pneumonice nespecifice n lobii
inferiori,
- diseminri miliare
Anomalii hematologice:
- leucocitoza cu limfocitoza
-VSH accelerat

Neoplasmul bronho-pulmonar
- are latent clinic mare,
- n 15-20% din cazuri manifestarea fiind doar
alterarea nespecific a strii generale, atribuit
declinului de vrst;
- dintre simptomele caracteristice, tusea si durerea
sunt bine tolerate de btrni, deoarece majoritatea
bolnavilor de neoplasm bronic au bronit cronic
preexistent si nu observ modificarea caracterului
tusei;
- chiar tusea care apare la o persoan indemn, este
considerat ca bronit de vrst.

Neoplasmul bronho-pulmonar
- creterea pragului de sensibilitate la durere cu vrsta face

ca acest simptom s fie mai puin suprtor;

- bolnavii se prezint de regul la apariia celui de al treilea
simptom: hemoptizia;
- frecventa determinrilor pleurale este mai mare ca la
tineri;
- pleurezia neoplazic a vrstnicului evolueaz cronic,
afebril, cteodat cu dureri si totdeauna nsoit de
dispnee;
- neuromiopatia paraneoplazic este de asemenea mai
frecvent, slbirea simetric a musculaturii proximale a
membrelor sugernd existenta unei neoplazii viscerale.

Tulburri respiratorii extrapulmonare

1. Accidentele vasculare cerebrale:
- se pot nsoti de tulburri ale ritmului respirator.
- leziunile bulbare determin neregulariti importante si
persistente n descrcarea stimulilor respiratori, urmate de
hipoventilatie alveolar cu hipoxie si hipercapnie.
2. Boala Parkinson:
- poate determina rigiditatea musculaturii toracoabdominale
si scderea controlului voluntar asupra frecventei si profunzimii
respiraiei.
- timpul de apnee este scurtat la 1-2 secunde.
3. Cifoscolioza:
- produce modificri profunde n mecanica toracopulmonar cu
distorsia cilor aeriene, tulburri n repartitia intrapulmonar a
aerului si hipoventilatie alveolar.

Recuperarea kinetic la vrsta a III-a afectiuni respiratorii

Obiective ale kinetoterapiei:
1. ameliorarea calitii reologice ale secretiei
bronsice si a funciilor muco-ciliare;
2. meninerea/creterea expansiunii toracice n
zonele n care este sczut mobilitatea;
3. scderea travaliului ventilator prin asuplizare
toracovertebral si creterea contribuiei
ventilaiei diafragmatice, a respiraiei
abdominale;

Recuperarea kinetic la vrsta a III-a afectiuni respiratorii

Obiective ale kinetoterapiei:
4. creterea randamentului pompei musculare
respiratorii;
5. ameliorarea distribuiei intrapulmonare si
intracapilare a aerului (ameliorarea raportului V/Q
ventilaie/perfuzie);
6. tonifierea musculaturii respiratorii si abdominale;
7. acomodarea la efort, foarte util pentru meninerea
condiiei fizice generale si controlul respiraiei n
micare si efort.

Recuperarea kinetic la vrsta a III-a

afeciuni respiratorii
Mijloace:
1. drenaj de postur si educarea reflexului de tuse deficitar la
vrstnic, asociate cu administrare de secretolitice;
2. educare/reeducare respiratorie pe toate cadranele cu
constientizare si autoconstientizare;
3. exerciii de translare a respiraiei spre volumul de rezerv cu
alungirea fibrelor musculare preinspirator (se creste durata
expirului prin scderea volumului toraco-abdominal cu
mpingerea peretelui abdominal posterior, ascensionarea
diafragmului, alungirea fibrelor musculare); exerciii de tonifiere a
muschilor respiratori;
4. nvarea si utilizarea diferitelor tipuri de relaxare;
5. antrenament la efort.