Sunteți pe pagina 1din 16

APLICAREA UNUI TEST SOCIOMETRIC sI IDENTIFICAREA

MODALITILOR DE OPTIMIZARE A RELAIILOR INTERPERSONALE


DIN CLASA DE ELEVI
Prof. RDULESCU MARIANA,
scoala "Liviu Rebreanu" Mioveni, jud. Arges
Cunoasterea colectivului de elevi nu presupune doar cunoasterea personalitatii membrilor lui, ci mult mai mult.
Cunoasterea colectivului de elevi vizeaza surprinderea acelor caracteristici prin care se defineste ca un tot, ca o unitate
de
sine
statatoare,
ca
un
grup
social.
Putem spune ca identificarea unor trasaturi personale ne ofera posibilitatea sa ntelegem mai bine semnificatia
rolurilor pe care le joaca elevii, iar prin intermediul acestora sa patrundem n mecanismul procesului de interactiune,
mecanism care declanseaza si determina caracteristicile colectivului ca un tot unitar. Cunoasterea poate parcurge si
drumul invers, de la trasaturile definitorii colectivului, prin intermediul comportamentelor ce rezulta din exercitarea
rolurilor, la conditiile interne si particularitatile psihologice ale membrilor sai. n acest al doilea sens pot spune ca tehnicile
sociometrice asigura o cunoastere amanuntita mai ales a structurii informale/afective dar si n mod indirect a
caracteristicilor de personalitate a elevilor. Fiecare colectiv are, dupa cum am vazut, structura sa proprie, care se
manifesta diferit.

Testul sociometric, menit sa furnizeze informatia primara, cere membrilor unui grup
avnd limite bine precizate (spre exemplu, o clasa de elevi, un colecti 424x236e v de munca
etc.) sa indice colegii cu care ar dori sa se asocieze n vederea unei actiuni concrete sau n
cadrul unei situatii viitoare. Este vorba deci de a pune subiectii n conditii naturale de alegere si
nu de un joc platonic asigurndu-se o motivatie reala. Studiul sociometric are o tripla orientare:
n primul rnd cunoasterea de catre diriginte/psiholog a afinitatilor exprimate de membrii
grupului si implicit a relatiilor din cadrul colectivului; n al doilea rnd o cunoastere mai buna
de catre elevi a propriilor lor pozitii n grup; si n al treilea rnd, dar nu cel din urma,
mbunatatirea relatiilor si a climatului psihosocial a grupului scolar prin actiuni psihologice
specifice.
Asa ar fi, de exemplu, n scoala: aranjarea sau rearanjarea copiilor n banci, organizarea pe
grupe de lucrari practice, optiunile n pragul unei excursii sau calatorii (vecini de
compartiment), expedierea unei ilustrate sau a unei carti postale (n timpul vacantei, ori aflnduse n tabara) , alegerea unui responsabil sau a unui delegat, indicarea prietenilor sau a colegilor
mai apropiati din clasa, numirea partenerilor preferati n joc etc.
Testul sociometric ca instrument de masurare a atractiilor si repulsiilor ce se manifesta ntre
indivizii ce compun un grup mic, pna la treizeci de subiecti, este un chestionar simplu, ce
contine doua grupe de ntrebari:

a)
Pentru
b) Pentru masurarea respingerilor.

masurarea

atractiilor;

Dupa aplicarea testelor se trece la urmatorul pas si anume evaluarea rezultatelor, nsa acest
aspect
comporta
mai
multe
etape:
1 Codificarea numelui subiectilor. Codificarea se va face dupa ce testele respective se
amesteca pentru a nu fi ntr-o anume ordine, folosindu-se, n acest caz, literele alfabetului. Astfel
fiecare subiect va primi un numar de cod, respectiv o litera din alfabet;

2 Se stabileste punctajul pentru fiecare alegere. Acordarea punctajului faciliteaza calcularea


scorului si desprinderea unor concluzii necesare. Pentru simplificarea calculelor si facilitarea
operatiilor se va proceda astfel: pentru alegerea facuta pe locul I se vor acorda 3 puncte, pentru
cea de pe locul II -2 puncte, iar pentru cea din pozitia a III-a 1 punct.
Pentru ncurajarea fenomenelor pozitive de grup si crearea unui colectiv puternic,
profesorul diriginte trebuie sa cunoasca temeinic viata grupului, relatiile interpersonale, prezenta
microgrupurilor,
a
individualitatilor. Din interactiunea ntre membrii colectivuluiunei clase iau nastere atitudini de o
mare variabilitate;
se manifesta atractii si respingeri din nfruntarea carora rezulta identitateagrupului.
Persoana care intreprinde ancheta concreta trebuie sa fie cunoscuta deja subiectilor,
fara sa se afle insa in contact sistematic cu ei sau in raporturi ierarhice directe. Evident, urmeaza
sa se asigure anonimatul riguros al raspunsurilor si rezultatelor individuale, orice indiscretie fata
de membrii grupului sau fata d cadrele ierarhice este contraindicata.
1. Se ntocmeste sociomatricea un tabel cu dubla intrare, n care membrii grupului sunt notati att pe verticala ct si pe orizontala
;
2. Se noteaza cu "+" relatiile de preferinta si cu " -" relatiile de respingere;
3. Se calculeaza indicii sociometrici:

I=

A (alegeri ) - R (respingeri) , unde


N-1

N = numarul subiectilor din cadrul grupului


Prin aceasta formula se stabileste indicele de statut preferential al subiectilor. Statutele pot fi:
pozitive, negative, zero, ceea ce indica existenta unor subiecti populari, acceptati, indiferenti sau
izolati afectiv (marginalizati) n cadrul grupului.
Este de asteptat ca actionand asupra relatiilor interpersonale de grup sa putem exercita
indirect
o
anumita
inraurire
asupra
reusitei
scolare
si
invers.
In ceea ce priveste cunoasterea psihologica a elevilor, a tinerilor, in general, testul sociometric
poate furniza o informatie pretioasa atat prin confruntarea datelor selective si perceptive obtinute
in ancheta, cat si prin totalizarea motivarii alegerilor/respingerilor care denota modul cum este
proiectat in afara individul de catre grupul sau de apartenenta. Informatia ce se colecteaza pe
aceasta baza, poate fi utilizata in scop formativ: se comunica persoanelor in cauza opinia
colectiva despre ei, evitandu-se, bineinteles, orice nominalizare. In cadrul unor convorbiri
individuale, subiectul este facut constient de calitati sau defecte pe care le ignora, desi le poseda ; conform relatarii grupului. Se sconteaza, in felul acesta, reducerea cotei de iluzie in perceptia
propriei pozitii in grup sau se elimina anumite lacune perceptive, ceea ce favorizeaza formarea

unei

imagini
de
sine
mult
mai
Am aplicat testul sociometric elevilor din clasa a 8-a C cu urmatoarele intrebari:

juste.

1. Numeste trei din colegii tai, cu care ai dori sa fii in grupa din laboratorul AEL
a)..................
b).................
c)..................
2. Indica, mai departe, trei din colegii tai pe care nu-i doresti deloc alaturi de tine
in grupa din laboratorul AEL:
a)..................
b).................
c)..................
Motivati alegerea sau respingerea facuta.
Precizari:
- ncercati sa fiti foarte sincer;
- raspunsurile vor ramane secrete si nu vor influenta in niciun fel relatiile voastre;
- lucrarile trebuie semnate
Am alcatuit matricea sociometrica, dupa care am prelucrat datele intr-un tabel.
Nr. preferinte

ISP

Valoare psihosociala de tip preferential

17

Nr. subiecti cu aceleasi


preferinte
1

0,94

POPULARI

15

0,83

10
7

2
1

0,55
0,38

0,33

0,27

ACCEPTATI

0,22

0,16

0,11

1
0

1
1

0,05
0

-1

-0,05

-3

-0,16

-9

-0,50

-16

-0,88

-19

-1,05

INDIFERENTI
MARGINALIZATI

MATRICE SOCIOMETRIC - clasa a-VIII-a C


Elevi

M.
A.M B.A.

A.M.
B.A.
B.M
C.A
D.B.
D.R.
G.V.
I.D.
J.C.
M.C.
M.R.
N.D.
N.M.
O.A.
O.D.
R.R.
S.I.
T.I.
T.A.
Totalalegeri
Totalrespingeri

B.M.
0
0

C.A. D.B.
0
-3
-2

0
0
+2
-2

D.R. G.V. I.D.


0
+1
0
+1
0

+3
0
0
+2
0
0

0
0
+3
0
0
0
0

J.C.
-2
-2
-1
0
0
0
0
-3

N.
M.R. N.D.

C.
0
0
0
0
+3
0
0
+1
0

-3
-1
-3
0
-2
-1
-2
0
0
-2

0
0
0
+3
0
+3
0
0
-2
0
-1

O
M.
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

0
0
0
0
0
+2
0
0
0
0
0
0
0
-1
+1
-1
0
0

+1
0
0
+2
0
+2
0
0
0
0
0
+3
+2
0
0
0
+3

-1
+2
0
0
0
0
+3
0
0
0
0
0
0
+3
0
0

0
-2
-1
-2
+2
0
+2
0
0
-2
0
0
0
0
-1

0
0
0
0
+1
0
0
+2
0
0
0
+2
0
0

+1
0
0
0
0
+3
0
+1
0
+2
0
0
+1

0
+1
0
+3
+1
0
0
0
+3
+1
+3
0

-1
0
0
0
0
0
+1
0
0
0
0

-1
0
-1
-2
-1
0
-1
-2
0
-3

0
0
0
0
0
0
0
-2
0

-2
-1
0
0
0
0
+1
0

0
0
0
0
0
0
0

0
0
0
0
-1
-2

15

10

17

13

19

17

1/18

15/18

7/15

-9/18

5/18

10/18

17/18

3/18

19/18

2
2/

16/18

3/18

3/18

Indicepreferential

18

Obs. - pe orizontala sunt trecute atractiile, respingerile sau indiferentele acordate de


fiecare elev colegilor, iar pe verticala atractiile, respingerile sau indiferentele primite de
fiecare elev de la ceilalti colegi.

10

Am introdus in testul sociometric si intrebari referitoare la modul cum isi prezinta


subiectii propria lor situatie socio-afectiva in grup. In consecinta, la fiecare criteriu am adaugat
intrebari simetrice despre reciprocitatea relatiei: "De cine crezi ca vei fi ales/respins?"
Astfel, am aplicat un alt test sociometric elevilor clasei a 8-a C, cu urmatoarele
intrebari:
1. Care sunt colegii fata de care te simti cel mai apropiat din clasa? Numeste-i in ordinea
preferintei: I..................
II..................
III.................................................................
2. Care sunt colegii fata de care te simti mai indepartat in clasa? Numeste-i in ordinea
preferintei: I..................
II.................
III................................................................
3. Ce colegi te considera cel mai apropiat?
I.................................................................
II...............................................................
III..............................................................
4. Ce colegi te considera mai indepartat?
I................................................................
II...............................................................
III.............................................................
Combinand aceste date referitoare la la perceptia sociometrica,cu alegerile si cu respingerile efective rezulta o serie de
indici cu semnificatie psihologica. Modul in care percepe individul propria pozitie socio-afectiva in grup poate fi privit ca o
situatie de predictie,de anticipare a alegerilor si respingerilor scontate.

ntocmirea sociomatricei (Tabel de scoruri) - clasa a 8-a C

Cod
sub Atractii exprimate

A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S

I
L
F
J
F
F
C
B
A
A
C
A
A
C
P
A
N
A
L
A

II
M
N
M
C
C
N
J
F
M
N
L
C
K
A
S
B
F
H
B

III
H
M
D
K
S
K
C
K
S
M
R
K
F
D
B
S
H
A
O

Respingeri exprimate
I
G
S
O
Q
Q
H
Q
B
Q
P
Q
Q
D
Q
K
Q
I
Q
I

II
Q
K
P
I
G
Q
P
Q
G
K
P
G
Q
R
I
G
G
I
G

III
P
H
I
G
I
D
I
I
K
F
I
O
P
I
Q
H
S
P
K

Crede ca
a fost ales de
I
L
F
N
F
F
H
B
A
F
C
C
A
F
A
S
N
B
A
A

II
M
P
J
N
S
A
I
F
S
H
F
F
I
P
L
B
N
L
B

III
H
C
M
K
A
N
O
K
B
N
D
D
K
D
Q
O
K
H
O

Crede ca a
fost respins
Scor
de
I II III + - Total
Q G E 24 0 24
K S H 8 3
5
E P Q 16 0 16
Q R E 2 4 -2
Q G I
0 0
0
Q D H 14 1 13
B I
J
0 16 - 16
B Q I
4 5 -1
D N K 0 18 - 18
E P K 5 0
5
S G O 6 9 -3
G C B 8 0
8
B Q P 8 0
8
K Q R 9 0
9
H K C 1 4 -3
H C F 3 14 - 11
M P G 0 36 - 36
Q I
P 1 2 -1
K G I
5 4
1

Obs. - pe orizontala sunt trecute atractiile si respingerile acordate de fiecare elev colegilor, in ordinea
preferintelor (locul I, II sau III) si asteptarile acestora. Dupa completarea ntregului tabel, se efectueaza calculul
scorului. Pentru aceasta se procedeaza dupa cum urmeaza. Se cauta pe coloana n care sunt nscrise atractiile si se
identifica de cte ori si pe ce pozitie a fost ales subiectul analizat. Din exemplul prezentat, rezulta ca subiectul A a
fost preferat de catre subiectul H pe locul I (1x3); subiectul I pe locul I (1x3); subiectul K pe locul I (1x3); subiectul L
pe locul I (1x3); subiectul N pe locul i (1x2); subiectul O pe locul I (1x3); subiectul Q pe locul I (1x3); subiectul R pe
locul III (1x1); subiectul S pe locul I (1x3). nsumnd punctajul acumulat, rezulta 24 puncte, ce vor fi nscrise n
coloana de "SCOR" la capitolul "+". Calculele continua pna cnd fiecare subiect va avea nscris punctajul pozitiv
(eventual 0) acumulat. Se trece la calcularea coloanei ce reflecta respingerile exprimate cu privire la fiecare subiect,
procedndu-se n aceiasi maniera. n exemplul utilizat de noi, rezulta ca subiectul A a acumulat 0 puncte, ce sunt
nscrise n coloana "- ". Dupa completarea coloanei negative prin efectuarea sumei algebrice, se calculeaza scorul
final. n exemplul prezentat mai sus, subiectul A a obtinut 24 puncte n coloana "+" si 0 puncte n coloana "- ". Rezulta
un scor final de "+24" puncte, ce vor fi nscrise n coloana "TOTAL".

SOCIOGRAMA COLECTIVA A ALEGERILOR


SOCIOGRAMA C
OLECTIVA A RESPINGERILOR
Atractiile
reciproce
sunt desenate cu sageti
cu sens dublu (culoare
rosie).
Resping
erile reciproce sunt
desenate cu sageti cu
sens dublu (culoare
Atractiile unilaterale
sunt desnate cu sageata
neagra.
albastra).

Respingeril
e
unilaterale
sunt
desenate cu sageata
neagra.

Urmeaza etapa n care, pe baza sociomatricei (Tabelului de scoruri) si a sociogramelor


prezentate mai sus, se fac interpretarile corespunzatoare, se desprind concluziile cu privire la
sistemul
relational
din
cadrul
grupului
experimental.
Se depisteaza existenta liderului informal. Acesta este subiectul care nregistreaza cel mai mare
punctaj pozitiv n cadrul tabelului de scoruri, iar n sociograma, de regula, se situeaza ntr-o
pozitie centrala, catre care se ndreapta cel mai mare numar de sageti, alegeri. n cazul nostru
subiectul A este liderul sociometric, deoarece a dobndit maximum de punctaj pozitiv (+24) si
este ales de 9 persoane din totalul de 19. Confirmarea leadership-ului sociometric exercitat de A
se verifica prin faptul ca el nu este tinta nici unei respingeri si n plus, uneste indivizi aflati n
opozitie
(I
si
Q),
jucnd
astfel
rolul
de
"liant"
al
grupului.
Dupa cum se poate observa din sociograma colectiva a alegerilor subiectii C si F joaca si ei un
rol important, situndu-se printre "preferatii" grupului. Subiectul C nsumeaza 16 puncte, fiind
ales de 7 persoane din 19. Att liderul grupului, ct si subiectul C au o imagine de sine dezvoltata
si
structurata
armonios,
fiind
constienti
de
pozitia
lor
n
grup.
Subiectul E este izolat, desigur, dar nu este ctusi de putin respins. El este ceea ce se numeste un
adevarat izolat, deoarece nimeni nu-l alege, dar nici nu-l respinge. Reintegrarea acestuia n grup
este obligatorie si se poate face cu ajutorul subiectilor C si F, doua persoane importante din grup
si
care
se
afla
pe
lista
preferintelor
subiectului
n
cauza.
Interesanta este pozitia fiecarui subiect figurat n exemplul nostru, dar sa mai alegem un caz. n
ceea cel priveste pe Q care nregistreaza (- 36) puncte din 14 respingeri nregistrate la adresa lui
din totalul de 19. De aici putem conclude ca Q este un exclus sociometric, fiind respins chiar si
de liderul grupului, se impune depistarea cauzelor acestor pozitii si adoptarea unor masuri de
prevenire a unor disfunctionalitati ce pot aparea. Se poate interveni asupra lui prin intermediul
subiectilor A, F, M, conform preferintelor lui, explicndu-le acestora ct de importanta este
coeziunea grupului. Ceea ce este interesant la acest subiect este ca el este constient de pozitia sa.
Subiectii I si G se afla ntr-o pozitie similara lui Q, doar ca I nsumeaza (- 18) puncte din 10
respingeri, iar G (- 16) din 8 respingeri. n acest caz se poate interveni asupra lui I prin
intermediul subiectilor A si M, care nu-l resping si pe care subiectul I i prefera; iar asupra lui G
se
poate
interveni
prin
intermediul
subiectilor
B,
J,
C.
Subiectul H, are si el o pozitie interesanta. El obtine (- 1) punct din nsumarea lui +4 cu - 5
punctaj obtinut din trei alegeri si trei respingeri, ceea ce ne determina sa afirmam ca acesta este
un subiect controversat, cu o atitudine inconsecventa, eventual cu prea mare ncarcatura
subiectiva
n
ceea
ce
ntreprinde.
III. Concluzii privind directiile de actiune pentru a mari gradul de coeziune
Principalele
directii
de
actiune
sunt:
1 Avantajul sociogramelor este acela de a oferi o radiografie a starii relatiilor pozitive si negative
la un moment dat si la o situatie data, putnd fi radical diferit pentru o alta situatie.
2 Cunoasterea modului n care evolueaza colectivul: ne intereseaza modul cum se structureaza
spontan grupul, care sunt relatiile neoficiale ce apar n grup. Tot din schema relatiilor de grup se
pot obtine informatii referitoare la membrii izolati ai colectivului, cei care nu reusesc sa se
adapteze, cei care sunt cei mai agreati (n cazul nostru A, C, F) sau personajele mai putin agreate
(Q).
3 Cunoasterea stadiului atins n formarea coeziunii: calcularea indicelui de coeziune naintea
unei etape importante pentru grup si la o perioada oarecare dupa aceea ne va arata eficacitatea
demersurilor ntreprinse. Calcularea indicelui n diferite etape ne va dezvalui n ce directie

evolueaza grupul: creste coeziunea, stagneaza sau se afla n regres. Fenomenele care pot produce
astfel de modificari sunt numeroase ca atare, este nu numai recomandabil, ci si necesar sa se
procedeze periodic la aplicarea testului sociometric si implicit la compararea rezultatelor si
depistarea factorilor care au produs modificarile respective.
Cele doua instrumente de investigare pot constitui un sprijin deosebit n cunoasterea fundamentelor socioafective ale unui
grup, care scapa de obicei observatiei directe; dar mai ales ofera posibilitatea unei actiuni, a unei interventii asupra grupului,
care sa tina cont de organizarea sa interna, pentru mbunatatirea functionarii acestuia, ameliorarea coeziunii de grup, dar si
n reconstituirea unor echipe omogene.

SOCIOGRAMA "TINTA" - clasa a-VIII-a C


(compusa din cercuri concentrice)
Cei 19 subiecti testati (numerotati cu numere de la 1 - 19) sunt asezati in cele patru
cercuri concentrice in functie de gradul lor de popularitate. Astfel, in cercul din interior au fost
trecuti subiectii care s-au bucurat de cea mai mare POPULARITATE ( cei care au intrunit cele
mai multe alegeri), in cercul urmator s-au situat subiectii cu statut sociometric ACCEPTAT, in
cercul urmator au fost trecuti subiectii cu statut sociometric INDIFERENT si in ultimul cerc,
elevii
MARGINALIZATI.
Liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare) este asezat n centrul cercului
numarul 1 (cerc numerotat astfel de la interior spre exterior). Cu ct un elev are un punctaj mai
mic cu att se departeaza mai mult de centrul cercului 1 sau chiar de grup. Exista si situatii in
care unii din subiecti se situeaza excentric, nefiind preferati si nepreferand pe nimeni (izolatii).
Sociograma colectiva ne ofera posibilitatea cunoasterii structurii preferentiale ce se
stabileste n interiorul colectivului, indicndu-se n mod grafic cine cu cine relationeaza din
punctul de vedere al afinitatilor.
Pe grafic alegerile unilaterale sunt reprezentate cu o sageata continua verde , iar
respingerile unilaterale printr-o sageata rosie punctata . Atragerile reciproce ne apar ca o
linie continua cu varful spre ambele sensuri sageata albastra, iar respingerile
reciproce printr-o sageata mov punctata in ambele sensuri .
Prezentarea sociogramei se poate face n fata clasei (punctnd pe aspectele generale) dar
si individual (punctnd pe aspectele particulare ale elevului). Trebuie sa subliniem ca este
recomandat a se scoate n evidenta partea pozitiva a concluziilor astfel nct sa mbunatatim
climatul psihosocial, sa ncalzim relatiile dintre elevi. Se impune constientizarea fiecarui elev
asupra rolului, statutusului si pozitiei sale n grup n mod realist si consilierea acestora pentru a
diminua conflictele sau atitudinile negative.
Este necesar sa subliniez insa ca tehnicile sociometrice nu trebuie absolutizate in
studiul grupurilor educationale, deoarece ele nu fac decat sa constate o situatie intr-un anumit
moment (sa o "radiografieze"), situatie care, trebuie explicate si interpretata, iar, cand este
cazul, modificata prin masuri educative corespunzatoare.
Am adresat elevilor din clasa a 8-a C urmatoarele 2 cerinte:
1. Numeste trei din colegii tai, cu care ai dori sa fii impreuna in grupa din laboratorul AEL
a)..................
b).................

c)..................
2. Indica, mai departe, trei din colegii tai pe care nu-i doresti deloc alaturi de tine in grupa din
laboratorul AEL
a)..................
b).................
c)..................
Se observa ca liderul informal al grupului este subiectul GV.