UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI

FACULTATEA DE INGINERIE AEROSPAIAL

TEMA de CAS
la disciplina:

CONSTRUCIA STRUCTURILOR AEROSPAIALE

Avion de vanatoare rusesc

Model SU 15

Titular curs:
.l. ing. I. Predoiu

Student:
Stratan Vasile
Grupa 935EIA

Coordonare tema:
.l. ing. I. Predoiu

2014 - 2015

CUPRINS
S se studieze un avion de lupt
- Model SU - 15Lucrarea va cuprinde:

Cap

Descriere etape

Observaii

Termen
de
control

Prezentare general a avionului:

istoric, fabricaie, exploatare, dezvoltare,
perspective etc.

[3-5 pagini]
Sintetic!
Se accept poze, tabele, etc

Spt. 9

Caseta tehnic

[1 pagin]

Spt. 9

Avionul n trei vederi

Descriere tehnic a subansamblelor

principale: Structur (A - F - AO - AV) Sistem de propulsie - Tren de aterizare Instalaii i echipamente (sintetic)

Devizul de greuti i epura de centraj

6
Evaluri aerodinamice (

C
z

, etc)

Diagrama de manevr i rafal (DMR)

Alte cazuri de calcul:

Desen la scar - cotat!

Editat! (recomandare: ACAD... /
Catia V5R16) - sau manual!
Format: (minim) A3 (2xA4)
[3-5 pagini]
Sintetic!
Schie la scar A - F - AO - AV
Se recomand ataarea unei poze
cu avionul "explodat" i legenda
sintetic (minim 25-30 pozitii cu
accent pe structura!)
Detalii structur A - F - AO - AV:
(tip, materiale)
[3-5 pagini]
Sintetic: formule i tabele
Dou variante de centraj:
1) Avionul gol echipat
2) Avionul la Gmax ("nominal")
Evaluare momente de inerie
[3-5 pagini]
Sintetic: formule i rezultate
[cca 5-10 pagini]
Sintetic: valori, formule, rezultate
DMR: Grafic + Tablou de valori
Studiul punctelor...
[cca 3 pagini]
Sarcini de calcul pe AO
Sarcini de calcul pe AV
Aterizarea

Spt. 9

Spt. 9

Spt. 11

Spt. 11

Istoricul Avionului
Avioanele moderne ale Biroului de Design Suhoi,infiintat de catre Pavel Suhoi in
1939 si care mai poarta numele de Corporatia Sukhoi,sunt foarte cunoscute de
catre toata lumea.Acestea sunt :Avioanele de vanatoare SU-27 si Avioanele de asalt
SU-25,si bombardierul Su-24,care nu doar odata au fost prezentate la expozitii
internationale .Avioanele mai vechi,proiectate de Corporatia Sukhoi sunt:
Avioanele de vanatoare si bombardierele:Su-7,Su-17,Su-20 si Su-22 erau exportate
in mai multe tari ale lumii.Avioanele de atac-interceptie Su-9,Su-11,Su-15
dimpotriva,ramaneau putin cunoscute doar unui mic public.Acestea se aflau doar
in dotarea Uniunii Sovietice.
Nasterea avionului Su-15
In raportul comisiei care conducea incercarile de zbor ale avionului Su-11(T-47)
era evidentiat ca performantele de zbor ale avionului se inrautateau in comparative
cu avionul Su-9.In raport se mentiona despre necesitatea modificarii avionului.Pe
langa astea se mentiona necesitatea imbunatatirii performantelor radarului si a
rachetelor:trebuia de marit raza de actiune a radarului dar si marirea rezistentei la
perturbatii.Inca din 1959 apareau proiecte T-58,T-59,T-60,care reprezentau editii
modificate ale Su-9 si Su-11.
In 1963 au inceput incercarile
complexului de interceptare T58-98(Su-15-58),care includea
avionul T-58D(Su-15)cu radar
de bord RP-15(Vultur-D58) si
rachetele R-98R si R98T.
La incercarile de zbor a
participat maresalul E.Savitchii
T-58 cu armat cu rachete R-98

Avionul i-a placut acestuia foarte mult ,datorita parerii lui in aprilie 1965 Su-15-98
a fost echipat cu armament ,iar un an mai tarziu a inceput productia in masa.
Su -15 a fost primul avion de vanatoare si interceptare al Uniunii sovietice care
putea sa doboare tinte ce zburau intre 500-23000 m,si cu o viteza de la 500-2000
km/h.Modalitatea de atac a avionului era in felul urmator:Cand tinta era
descoperita de radarul de sol RLS,sistemul calcula cea mai optima traiectorie a
avionului astfel incat acesta sa interceptioneze tinta intr-un punct optim.In timpul
zborului directia avionului era corectata prin radio.Astfel pilotul ajungea la
inamic,si lua initiative in mainile sale.

Primul Su-15

Inceputul productiei de serie a avionului Su-15 era amanata deoarece fabrica

nr.153 din Novosibirsk era ocupata cu producerea in serie a avioanelor de
vanatoare IAK-28P.Acest avion era la fel echipat cu radar ''Vultur-Dsi rachete R98.Insa superioritatea avionului Su-15 era ramanea vizibila.De aceea IAK-28 a fost
scos din productie ,iar productia a fostr indreptata spre Su-15.Primul exemplar de
preproductie a survolat in martie 1966,iar in jumatatea a 2 a anului a inceput
productia in serie.In 1967 primele Su-15 au intrat in proprietatea Armatei
Sovietice.
Chiar daca Su-15 a fost official aprobat spre inarmare,acesta la inceput era echipat
cu rachete vechi R-8M-1.In perioada anilor 1965-1967 se efectuau incercari ale
armamentului .In urma incercarilor s-a hotarat ca avionul trebuie sa fie echipat cu
radarul modificat Vultur-D58M mult mai rezistent la perturbatii si cu rachete de
tip R-98.Incepand cu a 11-a serie de productie ,Su-15
a primit o noua aripa cu o suprafata marita si cu
aerodinamica modificata .Noua aripa ar fi trebuit sa
micsoreze viteza de decolare si de aterizare dar si sa
pastreze rezistenta inductivein zbor.Aceasta a fost
testata prima data in 1966 la avionul cu seria-015301
dar si pe avionul T-58VD.Aceasta era prevazuta pentru
avionul T-6 dar mai apoi s-a decis instalarea ei pe Su-15
Taifun in loc de Vultur
In 1969 a inceput testarea avionului T-58T (Su15T),care reprezenta un Su-15 foarte modificat.Pe avion
a fost instalat un nou radar Taifun elaborate de
inginerul

Su-15 Flagon D

F.Volkov si reprezenta varianta radarului RP-25(Tornada-A) proiectat pentru MIG25P,si adaptat pentru Su-15.
Instalarea pe Su-15T a motoarelor mai puternice P-13-300,a permis marirea
performantelor.
In anul 1970-1971 din cauza identificarii unor problem grave la radarul Taifun
s-a decis inlocuirea acestuia cu noul model Taifun-M .
Ultima modificare a avionului de vanatoare Su-15TM s-a produs pana in 1974,
(in 1976 au fost lansate inca cateva Su-15UM-cu 2 locuri pentru instruire).

Su-15UM Flagon-C
In timpurile aparitiei Su-9,Su-11,Su-15 singura lor misiune era de a intercepta
avioanele ce incalcau hotarele spatiului aerian .Insa in anii 70 a inceput renasterea
luptelor prin manevre.De aceea in 1973 pe toatee avioanele Su-15 au fost instalate
pe aripi rachete de clasa Aer-Aer R-60,dar si 2 arme gondole UPK-23-250 sub
fuzelaj.
In 1973 pe Avionul Su-15TM au fost instalate motoarele P-25-300,aceasta
modificare a primit numele de Su-15bis.Postcombustia motorului ii permitea
dezvoltarea unei forte de tractiune de 97.1kN in comparative cu 69,6 pe care o
avea modificatia anterioara.
Su-15bis a trecut toate testele dar tot nu a fost primit spre productie din cauza
armamentului care nu era destul de efectiv in lupta cu avioanele ce zboara la
altitudini mici.
Modificari pentru instruire
In anul 1969 a aparut prima modificare cu 2 locuri Su-15-U-58T,care in 1970 a fost
recomandat de a fi produs in serie cu numele Su-15UT.Pentru a incapea cabina
instructorului,fuzelajul a fost alungit cu 450 mm si a fost scoasa o parte din
aparatura de bord.

Capacitatea rezervoarelor a ramas aceiasi.Su-15UT nu avea antenna de radiolocatie

si nici armament deoarece era prevazut doar pentru instructaj de zbor
De aceea a fost scos spre productie in anul 1976 Su-15UM,care spre deosebire de
primu,desi avea tot doua locuri nu s-a redus din fuzelaj dar s-a redus din
capacitatea rezervoarelor.Acesta la fel nu avea radiolocator insa putea sa duca
rachete autoghidatede tip R-98MT si R-60.
Incercarea de a monta radar de tip Taifun-M nu a reusit si de aceia au incetat
perfectionarea lui.
Serviciul militar
Primele Su-15 au intrat in component grupelor armate in 1967,treptat inlocuind
Su-9,Su-11 dar si IAK-28P.Producerea in serie a avionului a incetat in anul 1974.
Au fost fabricate 1400 de .Pilotii iubeau aceste avioane datorita sigurantei dar si a
manevrabilitatii usoare.
Su-15 facea parte doar din flota uniunii sovietice pana in anii 70 ,pana cand a fost
vanduta un mic grup Egiptului insa tot echipajul era sovietic.
Acest avion a efectuat de 2 ori misiuni militare.In amble cazuri acesta a doborit
avioane de pasageri.La 20 aprilie 1978 a doborat un Boeing 707 care avea cursa
Paris-Canada astfel decedand 2 pasageri din 108.Iar in la 31 august 1983 a doborat
un Boeing-747 cu cursa Canada-Corea in care au murit toti pasagerii si echipajul269 oameni.
La inceputul anilor 90 Su-15 erau scoase din folosinta intr-un temp
accelerat.Acestea erau distruse treptat incepand cu 1993

Su-15TM echipat cu rachete R-98

Caseta tehnica
Caracteristici tehnice
-Echipaj
-Lungime
-Anvergura aripii
-Inaltime
-suprafata aripii

1 pilot
22.07 m
8.62m
5m

-Sageata aripii
-Masa avion gol
-Masa normala de zbor
-Masa maxima de zbor
-Masa la aterizare
-Volumul rezervoarelor
-Motoare
-Tractiune maxima fara postcombustie
-Tractiune maxima cu postcombustie

55/45
10220 kg
16520 kg
17094 kg
12060 kg
8675 l
2 TRDF -112-300
238.21 kN
260 kN

34.56

m2

Performante
-Viteza maxima
La sol
In aer(11000m)
-Viteza de zbor
-Viteza de decolare
-Viteza la aterizare
-Raza de lupta
-Distanta practica de zbor
-Distanta maxima
- Plafon practice
-Viteza vertical
-Incarcarea alara
-Distanta de decolare
-Distanta aterizare

1200 km/h
2230 km/h
1550 km/h
370 km/h
285-295 km/h
725 km
1550 km
1700 km
18500 m
228 m/s
397 kg/

m2

1650 m
950 m

Armament
-Rachete aer-aer
-Rachete M8
-Mitraliere UPK-23

2xR-98
2
2x250

Avionica
Radar
Sistem de inregistrare a parametrilor de zbor
Busola Radio Automata
Radioaltimetru
Vitezometru

Vultur-D58M
CARPP-12V-1
ARC-10
RV-UM
-2500

DESCRIERE TEHNIC A SUBANSAMBLELOR

CONSTRUCIA GENERAL A AVIONULUI

Supersonicul Su-15,cu un singur pilot are o structura metalica cu o aerodinamica

normala.Metalele de baza folosite in constructia avionului sunt:Aliajele de
aluminiu D16,V95 si AK4-1,un rand de unitati critice din Otel cromat si nichelat
iar elementele din spatele avionului din cauza supunerii la temperaturi mari
produse de motor,sunt proiectate din aliaje de Titan OT4.

Fuzelajul
Fuzelajul are o constructie semi-monococa alcatuita din 3 parti :
-Partea frontala
-Partea de mijloc
-Coada fuzelajului

Pentru a reduce din greutatea avionului,in structura acestuia este utilizata in

scara larga aliaje de Titan
Partea frontala a fuzelajului este obtinuta din metal integral cu constructia semimonococa.Aceasta include domul radiotransparent,nisa trenului de aterizare
frontal, cabina pilotului si rezervoare alternative de combustibil.Sistemele de
admisie a aerului sunt echipate cu un sistem de regulare a debitului de aer UVD58M
In coada avionului erau amplasate 2 motoare instalate paralel si 4 frane
aerodinamice capabile sa se deschida la 50 grade.

Partea de mijloc avea rolul de a usura lucrarile

de mententanta sau schimbare a motoarelor.

Aripa

Aripa avionului este de tip Delta cu o anvergura de 8.6 m si o suprafata de 34,56

m 2 ,avand unghiul de sageata de 60 de grade.Unghiul de incindenta este de 2
grade. Eleroanele se inclinau la 18 grade in sus si in jos .Pentru a mari forta
portanta atat la decolare cat si la
aterizare aripa a fost dotata cu flapsuri
rotative UPS ,care aveau rolul de mari
eficienta flapsurilor si de a impiedica
formarea vartejurilor in bordul de fuga
la actionarea acestora chiar si la 45 de
grade.La inceput montarea sistemului
UPS pe avioanele Su-15 nu se reusea si
de aceea unghiul maxim de deschidere a
flapusrilor era de 25 de grade.
Pentru a micsora rezistenta inductiva
si marirea performantelor de decolareaterizare,incepand cu a 11-a serie de productie constructia aripii a suferit

modificari :Suprafata a fost marita la 36.6 m ,anvergura a fost marita pana la

9.34 m,capetele aripii au fost indoite in jos cu 7 grade.
In interiorul aripilor sunt amplasate rezervoarele de combustibil,nisele trenului de
aterizare principal,reflectoarele de aterizare PRF-4,si antenele aparaturii
radioelectronice SRZO-2.

Ampenajul vertical

Ampenajul vertical este unul de tip clasic,alcatuit din Deriva si Directie.

Deriva este fixate in cadranele de forta a grinzii din coada.Unghiul de inclinare a
derivei este de 55grade,avand grosimea relativa de 7%.In partea de sus a derivei se
afla antena statiei radio,acoperita cu un capac din fibra de sticla,iar in partea de jos
este montat un container in care se afla parasuta de franare cu o suprafata de 25
m 2 .Directia poate efectua o miscare de rotatie de 25 grade la stanga sau la
dreapta. Controlul direciei se realizeaz printr-un bloc de cilindri hidraulici,
montai n interiorul derivei .

Ampenaj orizontal

Ampenajul orizontal este reprezentat printr-un stabilizator, fiecare cu cte un

profundor controlate cu sistemul de eletroghidaj i const din dou console mobile
executate dupa construcia din lonjeroane i grinzi nclinate avnd drept o ax de
rotaite dispunnd rulmeni n consolele ampenajului orizontal.
Stabilizatorul are unghiul de sageata de 55 grade ,unghiul de incidenta de
-6grade ,si grosimea relativa de 6%.
Profundorul are anvergura de 5.464 m si poate devia intre +8 si -20 grade.

Tren de aterizare
Trenul de aterizare al avionului de lupta Su-15 consta din trenul frontal si trenul
principal.
Trenul frontal era escamontat in nisa de sub fuselaj si era echipat cu un sistem de
autoreglare a rotii de franare KT-61/3 cu dimensiunile de 660x200 mm ce putea sa
vireze pana la 60 grade.Trenul principal se escamonta in nisele de sub aripi si avea
rotile de franare obisnuite KT-117 cu dimensiunile de 880x230 mm.Escamontarea
trenului de aterizare era indeplinita de o instalatie hidraulica.Franarea era efectuata
de instalatia pneumatica.Trenul principal mai era echipat cu system de racire pe
baza de apa si alcooletilic.Franele erau de tip disc cu elemente bimetalice sau
metaloceramice.

Sistemul de propulsie
Sistemul de propulsive al Su-15 consta din doua motoare turboreactoare
R-11F2S-300 sau R-11F2SU-300 la seriile mai noi.Puterea acestora era de 38,72
kN fara postcombustie si 60,6 kN cu postcombustie.
R-11F2S-300 este un motor turboreactor simplu flux cu compressor in 6 trepte si
turbine cu 2 trepte.
Motoarele erau alimentate de 3 rezervoare din fuselaj si 2 rezervoare din aripa
avand un volum total de 6860 litri, insa se mai atasau si doua rezervoare aditionale
in care mai incapeau 1200 litri.Combustibilul folosit era kerosen T-1,T-2,TS-1 sau
RT.
Model

-112C-300

Tractiune in regim de postcompustie, kN

60.60 (7100)

Consum specific

2.37

Tractiune fara postcombustie ,kN

38.72(3950)

Coeficientul de compresiune

8.90

Temperatura gazelor inaintea turbinei

955

Masa kg

1126

Lungime ,m

4.600

0.825

0.906

Instalatii si echipamente
Avionul este echipat cu 4 instalatii hidraulice independente cu presiunea de lucru
2
de 210-215 kg/ m .In pompele hidraulice era turnat ulei de aviatie G-10
Doua pompe de presiune actionau partile de comanda a avionului iar celelalte doua
actionau trenul de aterizare ,franele aerodinamice,antenele radio,prizele de admisie
a aerului,ajutajuele motoarelor,si alte elemente mecanice.
Instalatia pneumatica era alcatuita din 3 pompe pneumatice avand o presiune
2
de lucru de 200 kg/ m .Acestea actionau escamontarea de avarie a trenului de
aterizare,flapsurile si altele.
Instalatia electrica functiona la o tensiune de lucru de 27 V current continuu si
115 V current alternative cu o frecventa de 400 Hz.
Cabina pilotului era echipata cu aer conditionat care mentinea presiunea si
temperatura.Aceasta mai era echipata si cu un sistem de ventilare .
Echipamente:
-Statie radio RSIU-5V(R-802V)
-Radiolocator MRP-56P
-Radiovitezometru RV-UM
-RadioBusola ARK-10
-GirOrizont AGD-1
-Sistem de recunoastere SRZO-2M .
-Sistemul de tintire compus dintr-un receptor de directionare a semnalelor ARL-S
-Altimetru VDI-30
-Vitezometru viteza adevarata KUSI-2500
-Machmetru M-2.5
Instalatie de inregistrare automata a parametrilor de zbor SARPP-12V-1,instalata
pe avioanele Su-15 incepand cu a 11-a serie de productie ,asigura inregistrarea pe

folie fotografica a 6 semnale analogice (Inaltime,viteza,factor de sarcina,miscarea

stabilizatorului si turatiile motoarelor

Armament
La bordul avionului este instalat un RADAR RP-25M
(Orel-D58M)
-2 rachete Aer-Aer R-98 (275 mm diametru,3.93 m
lungime,292 kg)

-1 racheta M8
-rachete de raza mica R-60 (2.095 m lungime ,120mm diametru,43.5 kg)
-Mitraliere UPK-23-250 (250 gloante incarcatura)

4. Gravimetrie
Descrierea geometric respectiv definirea masic a acestuia presupune un calcul de
gravimetrie. Acest calcul este deosebit de important pentru stabilirea performanelor avionului i
pentru realizarea urmtoarelor calcule de aerodinamic i nu numai. Aceste calcule sunt
reglementate de norme bine stabilite.
Stabilirea greutii unei aeronave respectiv a componentelor sale ca i repartiia acestora
pe avion sunt eseniale pentru un proiect nou ntruct aceste date se reflect n toate evalurile
ulterioare
care privesc performanele ca i proiectul de detaliu al avionului.
n acest calcul de gravimetrie vom trata problema folosind mai multe metode de calcul.
Metoda statistic
n aceast metod pur statistic se vor efectua calculele urmtoare plecnd de la dou greut i
deja cunoscute, Gmax i Gu (greutatea operaional). Aceast metod este utilizat mai mult pentru
avioane civile de transport, n cazul proiectului de fa se face un calcul de gravimetrie folosind
aceast metod pentru a ne forma o idee n legtur cu greut ile avionului. n cazul de fa aceste
greuti sunt:
- Gmax=17094 kg;

- Gu=16520 kg;
- G0=10220 kg;
- Gu/Gmax=96%.
- G0/Gmax=59%.
Element
Aripa
Fuzelaj
Ampenaj orizontal i vertical
Suprafete control
Tren de aterizare principal
Sistem combustibil si ungere
Combustibil
Tren frontal
Motoare
Suprafee de control
Echipamente
Greutatea pilotului
Combustibil i ulei auxiliar

Procentaj din Gmax [%]

17
13
2
2
7
2.5 si 0.6
28
2.5
14
2
9
-

Greutate [daN]
2906
2222
341.8
341
1197
530
4800
427
2252
340
1538
85
30

Aripa
Ansamblu
Aripa
Canar
Ampenaj
vertical
Fuzelaj
Tren de aterizare
Motor
Alte elemente

Avioane de
vntoare
45
20
26.5

Multiplicator
Sexposed planform m2
Sexposed planform m2
Sexposed planform m2

24

Swetted area m2

0.045
1.3 x 2
0.17

Gmaxim daN
Greutatea motorului daN
Gmaxim
daN

Poziia aproximativ a CG (teoretic)

40% din CMA
40% din CMA
40% din CMA
45% din lungime (15.96 m)

45% din lungime (15.96 m)

- Sexposed platform reprezint suprafaa de referin a elementului de calculat, arip, amepnaj vertical,
canard;
- Swetted areea reprezint aria de jur imprejurul fuzelajului

- CMA reprezint coarda medie aerodinamic.

Se va calcula CMA i CMG pentru arip, canard i ampenajul veritcal.
Aripa
- suprafaa aripii: S=34.56 m2;
- anvergura aripii: 2xb=8.62 m;
b

- coarda medie geometric:

2 C( y)dy
0

CMG=

2 b
b

2 C ( y )2 dy

- coarda medie aerodinamic:

CMA=

Pentru calcului celor dou integrale de mai sus se va face urmtoarea discretizare pe
suprafaa aripii:

x [m]

C( y)

C( y)2

0
0.431
0.862
1.293
1.724
2.155
2.586
3.017
3.448
3.879
4.31

[m]
0.300
1.046
1.793
2.539
3.287
4.032
4.779
5.525
6.272
7.018
7.76

[m]
0.09
1.094
3.214
6.446
10.804
16.257
22.838
30.525
39.337
49.25
60.21

CMA
=4.009

CMG
=3.286

Ampenaj vertical
- suprafaa ampenajului vertical: S=9.5 m2;
- anvergura ampenajului vertical: b=3 m;
b

- coarda medie geometric:

C( y ) dy

CMG=

- coarda medie aerodinamic:

C ( y )2 dy

CMA=

Pentru calcului celor dou integrale de mai sus se va face urmtoarea discretizare pe
suprafaa aripii:
x [m]

C( y)

C( y)2

0
0.3
0.6
0.9
1.2
1.5
1.8
2.1
2.4
2.7
3

[m]
0.998
1.397
1.674
1.969
2.223
2.481
2.777
3.099
3.279
3.514
3.717

[m]
0.996
1.951
2.804
3.877
4.944
6.157
7.71
9.606
10.752
12.346
13.814

Folosind metoda numeric de calculare a integralei, Simpson 1/3, ob inem urmtoarele vaori
pentru cele dou integrale:
C ( y )2k +2+ C ( y )11
4

C ( y )0 +2 C ( y )2 k+1 +4
k=0

k=0

C ( y )dy= h3
0

C ( y )2k +22+ C ( y )112

4

C ( y )0 +2 C ( y )2 k +1 + 4
k=0

k=0

C( y)2 dy= h3
0

6.948

CMG=
=2.316 m ;
3
18.761

CMA=
=1.975 m .
9.5

Ansamblu

Avioane de
vntoare

Multiplicator

Greutate
[daN]

Aripa
Ampenaj
vertical
Fuzelaj

45
26.5

34.56 m2
7.98 m2

1555.5
210

24

305 m2

7320

Tren de
aterizare
Motor
Alte elemente

0.045

28754 daN

1294

1.3 x 2
0.17

1015.335 daN
22563 daN

2927.6
3835.71

Momentele de inerie ale avionului

J x =k 2x

J y =0.2

Poziia
aproximativ a
CG (numeric)
1.60 m
0.79 m

45% din lungime

(22.07 m)

9.931 m

G AV
2
(2 b ) ; k x =0.1 0.15
g

J x =0.1252
J y =k 2y

Poziia
aproximativ a
CG (teoretic)
40% din CMA
40% din CMA

17094 g
8.622=19846.2 m 4
g

G AV
2
( L+ H ) ; k x =0.18 0.22
g

17094 g
2
4
( 20.02+5 ) =428034.0 . m
g

J z =k 2z
J z =0.1252

G AV
2
(2 b+ L ) ; k x =0.1 0.15
g

17094 g
( 8.62+ 20.02 )2 =219083.5 m4
g

Diagrama de manevra si rafala

Pentru construcia diagramei de manevr i de rafal a avionului trebuie s
pornim de la urmtoarele valori de calcul:
Tipul
Factorul de sarcin al avionului
Greutatea
Time for
Condiii de
ncrcat Condiii de
misiunilor
maxim a
abrupt
ncrcare
ncrcare
ndeplinite
muniiei
cockpit
nominale
maxim
de avion
longitudinal
Max Min Min
Max Min Max Min control
[n1]
[n2]
[n3]
[n1]
[n2]
[n1]
[n2]
displacement
A,F,TF
6.5
-3.0 -1.0
4.0
-2.0 5.5
-2.0 0.2 s
(supersonic)
Vom trata cazul in care

n1

=6.5, n2 =-3 iar n3 =-1 ,pentru C zmax =1.2

Incarcarea alara a avionului ma =16520 kg;

Inaltimea de calcul H=11000 m;
- densitatea aerului la H=11000 m
5

4.225

= 0 (12.26 10 H )

=1.225 (12.26 10 11000)

4.225

=0.364

kg
m3

- temperatura aerului la H=11000 m

T =T 0 6.5

H
11000
=288.156.5
=216.65 K ;
1000
1000

- viteza sunetului la temperatura T =216.65 K

a= k R T = 1.4 287.15 216.65=295.07 ;
- coeficentul de portan maxim
+=1.2
C zmax ;

- coeficentul de portan minim

+ =0.72

=0.6 C zmax
;
Czmax

Determinarea punctelor caracteristice ale diagramei de manevra

Punctul S
-factorul de sarcina

ns

=1;

-viteza V s

2 G
2 165200
=147.9421 m/ s
+ =
S C zmax
0.364 34.56 1.2
;
V s=

-numarul Mach , M s
M s=

Vs
147.9421
=0.5
=
295.07
a

Punctul A
-factorul de sarcina na =n1=6.5 ;
-viteza V A

2 G n1
2 165200 6.5
=377.1798 m / s
+ =
S C zmax
0.364 34.56 1.2
;
V A =

-numarul Mach, M A
M A=

VA
377.1798
=
295.07 =1.27
a

Punctul B
- factorul de sarcin nB=n1=6.5;
- numrul Mach MB
- viteza VB

M B=2.09

V B =M B a=2.09 295.07=616.6963 m/s

Punctul G
- factorul de sarcin nG=0;
- numrul Mach MG
M G=2.09
;
- viteza VG

V G=M G a=2.09 295.07=616.6963 m/ s

Punctul C
- factorul de sarcin nC=n3=-1;

- numrul Mach MC
- viteza VC

M C =2.09

V C =M C a=2.09 295.07=616.6963 m/s

Punctul D
- factorul de sarcin nD=n2=-3;
- numrul Mach MD

M D =1.45

- viteza VD

V D =M D a=1.45 295.07=433.4447 m/s

Punctul E
- factorul de sarcin nE=n2=-3;
- viteza E
2 G |n2|
2 165200 3
=330.8086 m/s
=
S C zmax
0.364 34.56 0.72
;
V E =

- numrul Mach ME
M E=

V E 330.8086
=
=1.12
a
295.07

Punctul caracteristic
S

Factorul de sarcin
n
1

Viteza [m/s]

Numrul Mach

147.9421

0.5

6.5

377.1798

1.27

6.5

616.6963

2.09

616.6963

2.09

-1

616.6963

2.09

-3

433.4447

1.45

-3

330.8086

1.12

Pentru realizarea diagramei de manevr n rafal este nevoie de reAlizarea

umtoarelor calcule de aerodinamic de care este nevoie n determinarea punctelor
caracteristice ale diagramei:
( 2 b )2 (8.62)2
=
=
=2.1500 ;
S
34.56
Cz|=2 =6.2832
Cz| =C z|

2.1500
=6.2832
=3.255
+ 2
2.1500+2

Vom considera o rafal de tip 1+cos

r =

0.88
5.3+

CMA=S/2b=34.56/(8.62)=4.0092
=

2G
2 165200
=
=200.053

S C z CMA g 0.364 34.56 3.255 4.0092 9.81

r =

0.88 205.15
=0.8578
5.3+205.15

nr =1+r nr|inst
S C z
nr|inst =
V W 0
2 G

Punctul F
Pentru punctul F care se afl la intersecia curbei
W 0=20 m/ s

, trebuie rezilvat urmtoarea ecuaie de gradul II.

W 0=20 m/ s
S

V0=Va

+
zmax

C
V 2F
2 G
n=

nr =1+r

S C z
V F 20
2 G

C +
S zmax
2 G
A=
B=r

S C z
20
2 G

C=1
nr =n A V 2F +B V F +C=0
B B 24 A C
V F 12=
V F 1=171.622m/ s
2 A
V F 2=125.107 m/ s

- viteza n punctul F
V F =171.622 m/s

- numrul Mach, MF
M F=

+
Czmax

V F 171.622
=
=0.5816
a
295.07

- factorul de sarcin nF1

cu dreapta de

C
0.364 34.56 1.2
S zmax V 2F 1=
171.6222=1.3718
2 G
2 162061
nF 1=

- factorul de sarcin nF2

C
0.364 34.56 0.72
S zmax V 2F 1=
171.6222=0.8230
2 G
2 162061
n F 2=

Punctul D' i D''

- viteza D' i D''

V D ' =V D ' ' =V D =443.5050 m/s ;

- numrul Mach M D' i M D''

M D ' =M D ' ' =M D =1.45 ;
n D ' i nD ' '

- factorul de sarcin
W 0=15 m/ s

n D ' =1+r

S C z
V D 15=1.704 ;
2 G
'

W 0=15 m/s

S Cz
n D ' ' =1+ r
V D (15)=0.296 .
2G
''

Punctul G' i G''

- viteza G' i G''

V G ' =V G ' ' =V G =616.6963 m/s ;

- numrul Mach M G' i M G''

M G ' =M G' ' = M G =2.09 ;
nG ' i nG ' '

- factorul de sarcin
W 0=7.5 m/ s

S C z
nG ' =1+ r
V G 7.5=1.501 ;
2 G
'

W 0=7.5 m/s

 S C z
nG ' ' =1+r
V G (7.5)=0.499 .
2 G
''

Punctul caracteristic

Factorul de sarcin
n

Viteza [m/s]

Numrul Mach

147.9421

0.5

6.5

377.1798

1.27

6.5

616.6963

2.09

616.6963

2.09

-1

616.6963

2.09

-3

433.4447

1.45

-3

330.8086

F'

1.3718

F''
D'

0.8230
1.704

D''
G'
G''

0.296
1.501

0.499

171.622
171.622

1.12

0.58
0.58

443.5050

1.45

443.5050

1.45

616.6963

2.09

616.6963

2.09